adictii
TRANSCRIPT
AdicAdicţţiiii- dependenţe-- dependenţe-
CompComportament adictivortament adictiv
Comportamentul adictiv se manifestComportamentul adictiv se manifestă ă ca o incapacitate psihică de a elabora ca o incapacitate psihică de a elabora tensiunile pulsionale sau ,,violența tensiunile pulsionale sau ,,violența fundamentalăfundamentală”” (Bergeret, 1981) (Bergeret, 1981)
Comportamentul adictiv reprezintă: Comportamentul adictiv reprezintă: Un eșec de introiectareUn eșec de introiectareO tentativă paradoxală de identificareO tentativă paradoxală de identificareO tentativă de renaștere sau de unificare O tentativă de renaștere sau de unificare cu sinelecu sinele
DependenţaDependenţa
Dependența reprezintă tulburarea Dependența reprezintă tulburarea comportamentală definită prin dorința puternică, comportamentală definită prin dorința puternică, compulsivă de a utiliza o substanță psihoactivăcompulsivă de a utiliza o substanță psihoactivă
Depența fizică – caracterizată de apariția sevrajuluiDepența fizică – caracterizată de apariția sevrajuluiDepența psihică – formată din: Depența psihică – formată din:
o craving craving ((Crave Crave (engl.) = a dori ceva cu ardoare, (engl.) = a dori ceva cu ardoare, implicând solicitarea insistentă = ,,seteimplicând solicitarea insistentă = ,,sete”” de drog) de drog)
o căutarea impulsivă a substanțeicăutarea impulsivă a substanței
nevoia de a menține și regăsi senzația de plăcere, de nevoia de a menține și regăsi senzația de plăcere, de bine, satisfacție, evitând senzația de rău psihic care bine, satisfacție, evitând senzația de rău psihic care apare în lipsa consumuluiapare în lipsa consumului
ToxicomaniaToxicomania
Toxicomania este un consum patologic, Toxicomania este un consum patologic, cronic sau periodic, impulsiv de substanțe cronic sau periodic, impulsiv de substanțe care modifică starea afectivă sau de care modifică starea afectivă sau de conștiință.conștiință.
Conflictele existente în copilărie, în cadrul Conflictele existente în copilărie, în cadrul familiilor dezechilibrate și reactualizarea familiilor dezechilibrate și reactualizarea acestora în adolescență joacă un rol acestora în adolescență joacă un rol important în geneza toxicomanilor.important în geneza toxicomanilor.
DrogurileDrogurile
Dependenta de droguri Dependenta de droguri este una dintre cele mai este una dintre cele mai costisitoare boli ale costisitoare boli ale societatii modernesocietatii moderneDragostea pasionala Dragostea pasionala imita indeaproape abuzul imita indeaproape abuzul de substantede substanteUtilizeaza acelasi Utilizeaza acelasi mecanism de mecanism de recompensa la nivelul recompensa la nivelul creieruluicreierului
Factori implicați în consumul de droguri:Factori implicați în consumul de droguri:
Dizarmonii ale structurii personalității (pasiv-dependentă, Dizarmonii ale structurii personalității (pasiv-dependentă, borderline, antisocială)borderline, antisocială)Insuficiența controlului vieții pulsionaleInsuficiența controlului vieții pulsionaleLipsa capacității volitive – abulieLipsa capacității volitive – abulieStari afective particulare (anxietate, depresie, Stari afective particulare (anxietate, depresie, hipermotivitate, timiditate)hipermotivitate, timiditate)Stări de decepție și nemulțumire (monotonia vieții și lipsa Stări de decepție și nemulțumire (monotonia vieții și lipsa scării valorice)scării valorice)Obișnuința socialăObișnuința socialăInfluența grupului de prieteniInfluența grupului de prieteniInfluențe sociale nocive (modele culturale)Influențe sociale nocive (modele culturale)VagabondajulVagabondajulIncapacitatea de inserție în grupIncapacitatea de inserție în grupInserția în grupuri anomiceInserția în grupuri anomiceImaginea de sine (neîncredere în sine și complexe de Imaginea de sine (neîncredere în sine și complexe de inferioritate)inferioritate)
EfecteEfecte
Drogurile care Drogurile care altereaza conaltereaza conşştiinta tiinta au efecte multipleau efecte multipleEfectele drogurilor Efectele drogurilor depind de doza depind de doza administratadministratăăEfectele drogurilor Efectele drogurilor psihoactive depind de psihoactive depind de antecedentele si antecedentele si asteptarile individualeasteptarile individuale
Efectele asupra constiinteiEfectele asupra constiintei
Drogurile variaza in functie de Drogurile variaza in functie de efectele pe care le au asupra efectele pe care le au asupra comportamentului si constiinteicomportamentului si constiintei
Tipuri de droguri : stimulante, Tipuri de droguri : stimulante, sedative, halucinogene si alte sedative, halucinogene si alte tipuri precum morfina si tipuri precum morfina si marijuanamarijuana
Drogurile psihoactive au efecte Drogurile psihoactive au efecte variate asupra diverselor functii variate asupra diverselor functii ale organismului, ale organismului, nedeterminand aparitia unor nedeterminand aparitia unor raspunsuri noi, doar modificand raspunsuri noi, doar modificand raspunsurile comportamentale raspunsurile comportamentale si psihologicesi psihologice
NeurotransmisiaNeurotransmisia
Drogurile sunt folosite Drogurile sunt folosite pentru inducerea euforiei, pentru inducerea euforiei, a unei stari “high”a unei stari “high”
Neurotransmitatorii implicati Neurotransmitatorii implicati in mecanismul adictiei si in mecanismul adictiei si abuzului de droguri sunt :abuzului de droguri sunt :
- DopaminaDopamina- SerotoninaSerotonina- GABAGABA
Formatiuni cerebrale implicate in mecanismul Formatiuni cerebrale implicate in mecanismul de recompensade recompensa
Nucleul acumbensNucleul acumbensCortex prefrontalCortex prefrontalAmigdalaAmigdalaSubstanta neagraSubstanta neagraTegment ventralTegment ventralCalea dopaminergica mezo-Calea dopaminergica mezo-limbica/ Calea “placerii”limbica/ Calea “placerii”
Comportamente utile:- mancatul - bautul- reproducerea
Comportamente adictive:- mancatul - bautul- reproducerea
Centrii placerii din creierCentrii placerii din creier
Exista circuite cerebrale care fac anumite Exista circuite cerebrale care fac anumite comportamente placutecomportamente placuteMulte specii vor actiona in vederea Multe specii vor actiona in vederea stimularii centrilor placerii din creierstimularii centrilor placerii din creierDescoperiti de Olds si MilnerDescoperiti de Olds si MilnerUtilizarea drogurilor poate fi sustinuta de Utilizarea drogurilor poate fi sustinuta de actiunea asupra acestor circuiteactiunea asupra acestor circuite
Copyright © 2006 by Allyn and
Bacon
Copyright © 2006 by Allyn and
Bacon
Sistemul mezo-telencefalic Sistemul mezo-telencefalic dopaminergic si auto-stimulareadopaminergic si auto-stimularea
Neuronii DA se proiecteaza din mezencefal in Neuronii DA se proiecteaza din mezencefal in ariile telencefaluluiariile telencefaluluiTractul nigro-striatTractul nigro-striat::– Substanta neagra > striatul dorsalSubstanta neagra > striatul dorsal
Tractul mezo-cortico-limbicTractul mezo-cortico-limbic– Aria tegmentala ventrala > zone corticale si limbiceAria tegmentala ventrala > zone corticale si limbice– Implicat in mecanismele de recompensaImplicat in mecanismele de recompensa
Copyright © 2006 by Allyn and
Bacon
Copyright © 2006 by Allyn and
Bacon
Tractul mezo-cortico-limbic si Tractul mezo-cortico-limbic si recompensarecompensa
Zone de auto-stimulare ce nu contin proiectii ale Zone de auto-stimulare ce nu contin proiectii ale neuronilor dopaminergicineuronilor dopaminergici
Cresterea eliberarii de DA in aceasta zona a fost Cresterea eliberarii de DA in aceasta zona a fost observata in studii de auto-stimulareobservata in studii de auto-stimulare
Agonistii DA au tendinta sa creasca auto-Agonistii DA au tendinta sa creasca auto-stimularea iar antagonistii sa o scadastimularea iar antagonistii sa o scada
Leziuni la acest nivel opresc auto-stimulareaLeziuni la acest nivel opresc auto-stimularea
Copyright © 2006 by Allyn and
Bacon
Mecanismele neuronale ale Mecanismele neuronale ale motivatiei si adictieimotivatiei si adictiei
Cum actioneaza drogurile asupra Cum actioneaza drogurile asupra circuitelor de recompensa existente pentru circuitelor de recompensa existente pentru a determina dependenta?a determina dependenta?
Studii efectuate pe animale pentru Studii efectuate pe animale pentru explorarea teoriilor de stimulare pozitiva:explorarea teoriilor de stimulare pozitiva:
- auto-administrarea drogului- auto-administrarea drogului
- - ppreferinta conditionata de locreferinta conditionata de loc
Copyright © 2006 by Allyn and
Bacon
Teste de preferinta Teste de preferinta comportamentalacomportamentala
Legarea dopaminei de receptor si de pompele de Legarea dopaminei de receptor si de pompele de recaptare in nucleul acumbensrecaptare in nucleul acumbens
Legarea cocainei de pompele de recaptare; Legarea cocainei de pompele de recaptare; inhibarea recaptarii dopamineiinhibarea recaptarii dopaminei
Cresterea productiei de AMPc in membrana Cresterea productiei de AMPc in membrana post-sinapticapost-sinaptica
Toate substantele care produc Toate substantele care produc adictie sunt asociate cu adictie sunt asociate cu
cresterea activitatii DA in cresterea activitatii DA in nucleul acumbensnucleul acumbens
Efectele drogurilor asupra nivelului de Efectele drogurilor asupra nivelului de dopaminadopamina din nucleul acumbensdin nucleul acumbens
Efectele drogurilor asupra nivelului de Efectele drogurilor asupra nivelului de dopaminadopamina din nucleul acumbensdin nucleul acumbens
Amphetamine
DA
0 5h
DA
0 5h
Cocaine
Morphine
3h
Nicotine
5h
Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and PracticeConnecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001
Source: Di Chiara and Imperato
Recompensele fiziologice cresc nivelul de Recompensele fiziologice cresc nivelul de dopaminadopamina
Recompensele fiziologice cresc nivelul de Recompensele fiziologice cresc nivelul de dopaminadopamina
0 60m 120m 180m
Empty Box
Feeding
ALIMENTATIA
Nac DA
Intromissions
SEXUL
Timothy P. Condon, Ph.D. Addiction as a Brain Disease: New Implications for Research and PracticeConnecticut Statewide Addiction Medicine/Psychiatry Grand Rounds September 20, 2001
Nac DA
Abuzul indelungat de droguri
produce modificari fundamentale
si persistente la nivel cerebral
Normal
Dependent de cocaina (dupa 10 zile)
Dependent de cocaina (dupa 100 de zile)
NIDA slide teaching packet. Photo courtesy of Nora Volkow, Ph.D. Volkow ND, Hitzemann R, Wang C-I, Fowler IS, Wolf AP, Dewey SL. Long-term frontal brain metabolic changes in cocaine abusers. Synapse 11:184-190, 1992; Volkow ND, Fowler JS, Wang G-J, Hitzemann R, Logan J, Schlyer D, Dewey 5, Wolf AP. Decreased dopamine D2 receptor availability is associated with reduced frontal metabolism in cocaine abusers. Synapse 14:169-177, 1993
Receptori agonisti•Opioizi•Canabinoizi•Nicotinici
Liganzi de transport•Cocaina•Amfetamina•Metilfenidat
Canale ionice-liganzi•PCP•Alcohol
ProteineleProteinele--tinta initiale ale unor tinta initiale ale unor droguri de abuzdroguri de abuz
Factorul neurotrofic cerebral (BNDF) este un membru Factorul neurotrofic cerebral (BNDF) este un membru al familiei factorilor de crestere nervoasa, care al familiei factorilor de crestere nervoasa, care include factorii de crestere nervoasa prototip precum include factorii de crestere nervoasa prototip precum si neurotrofina-3 si neurotrofina-4. si neurotrofina-3 si neurotrofina-4.
Acesti factori de crestere sunt implicati in Acesti factori de crestere sunt implicati in diferentierea si cresterea mai multor tipuri de neuroni diferentierea si cresterea mai multor tipuri de neuroni in timpul dezvoltarii creierului, precum si in in timpul dezvoltarii creierului, precum si in mentinerea si supravietuirea neuronilor in creierul mentinerea si supravietuirea neuronilor in creierul matur.matur.Ref: Lo DC. Neurotrophic factors and synaptic plasticity. Ref: Lo DC. Neurotrophic factors and synaptic plasticity. Neuron.Neuron. 1995;15:979- 1995;15:979-981. 981.
Biologia moleculara a adictieiBiologia moleculara a adictieiTintele celulare initiale:Tintele celulare initiale: Factorul de transcriptie CREB Factorul de transcriptie CREB (cAMP response element-binding (cAMP response element-binding
protein)protein) si tinta sa BNDFsi tinta sa BNDF
SCAZUTI DE:• alimentatie• somn• reproducere
CRESCUTI DE:• activitati stressante in medii familiare• comportamente de evitare
Efectele Efectele comportamentale comportamentale ale hormonilor de ale hormonilor de stress cronic stress cronic (CR(CRHH))
Physiological changesSupporting flight or fight responses
Bloodstream
CORTISOL
CRF
Anterior Pituitary
INHIBITORYSIGNAL
HypothalamusHypothalamus
STRESS
DendriteDendrite
AxoniAxoni
SinapseSinapse
ReceptoriReceptori
Neuron presinapticNeuron presinaptic
Neuron postsinapticNeuron postsinaptic
Neuroni si neurotransmitatoriNeuroni si neurotransmitatori
• In creier exista aproximativ 10 miliarde de neuroni interconectati. Fiecare neuron este o celula care utilizeaza reactii biochimice pentru a primi, procesa si transmite informatii.
Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula semnale electrice intre un neuron si alte celule.
DopaminaDopamina
SerotoninaSerotonina
EnkefalineEnkefaline
GABAGABA
NorepinefrinaNorepinefrina
NeurotransmitatoriNeurotransmitatori
Neurotransmitatorii sunt substante chimice folosite pentru a transmite, amplifica si modula semnale electrice intre un neuron si alte celule.
Substante care actioneaza ca neurotransmitatori pot fi grupate in 4 clase:
(1) Acetilcholine (2) Amino acizi - (3) Neuropeptide(4) Monoamine
Mecanismul de recompensa al Mecanismul de recompensa al drogurilordrogurilor
Activat de stimulul de Activat de stimulul de recompensarecompensaStructurile cheie ale Structurile cheie ale mecanismelor de mecanismelor de recompensa sunt localizate recompensa sunt localizate in sistemul limbicin sistemul limbicAlcatuit din mai multe Alcatuit din mai multe structuri cerebrale: VTA structuri cerebrale: VTA (zona ventral- tegmentala), (zona ventral- tegmentala), nucleul acumbens si nucleul acumbens si cortexul prefrontal (PFC)cortexul prefrontal (PFC)VTA -> Nucleul Acumbens -> VTA -> Nucleul Acumbens -> PFC PFC
Imaginile arata zonele Imaginile arata zonele “fierbinti” din creier“fierbinti” din creier..Zone: nucleul caudat si Zone: nucleul caudat si zona tegmentala ventrala zona tegmentala ventrala Aceste zone au o Aceste zone au o densitate crescuta de densitate crescuta de celule care produc sau celule care produc sau primesc dopaminaprimesc dopamina
DopaminaDopamina
DopaminaDopamina
- Implicata direct in conditionarea pozitiva,- Implicata direct in conditionarea pozitiva,
ex: recompensa si efectele placute ale droguluiex: recompensa si efectele placute ale drogului
- Multe droguri adictive intensifica transmiterea - Multe droguri adictive intensifica transmiterea dopaminergica in special la nivelul sistemului mezo-dopaminergica in special la nivelul sistemului mezo-corticolimbiccorticolimbic
- Rol important in mecanismul de recompensa- Rol important in mecanismul de recompensa
DopaminaDopaminaDopamina mediaza o stare de adictie prin activarea sistemului cortico-mezolimbic trecand prin aria tegmentala ventrala spre nucleul acumbens
Controleaza toate motivatiile pozitive (bazate pe recompensa)
Induce un sentiment de recompensa pentru o anumita actiune
Modifica raspunsul emotional – eliberarea de dopamina la nivelul nucleului acumbens este un stimulent motor si determina o atitudine pozitiva
Sensibilizare si desensibilizare (toleranta)Este un mediator al dorintei, pofteiMediaza comportamentul alimentar
Stabileste importanta actiunilor prin centrarea atentiei fie pe:Putere – sentiment pozitivRau potential– sentiment negativ
Stimuleaza motivatia de a actiona spre schimbare
Necontrolat, aceast sentiment de “a vrea” o anumita substanta conduce la adictie
Alti neurotransmitatoriAlti neurotransmitatori
SerotoninaSerotonina– Implicata atat in modularea auto-administrarii Implicata atat in modularea auto-administrarii
drogului cat si a nivelului de dopaminadrogului cat si a nivelului de dopamina– Poate fi implicata in modularea factorilor motivationali Poate fi implicata in modularea factorilor motivationali
de obtinere a droguluide obtinere a drogului– Serotonina actioneaza la nivelul VTA pentru a regla Serotonina actioneaza la nivelul VTA pentru a regla
eliberarea de DAeliberarea de DA– De asemenea moduleaza calea de recompensa prin De asemenea moduleaza calea de recompensa prin
multiple mecanisme, interactionand cu diferiti multiple mecanisme, interactionand cu diferiti receptori de la nivelul creieruluireceptori de la nivelul creierului
Alti neurotransmitatoriAlti neurotransmitatori
GABAGABA– Implicata in modularea sistemului dopaminergic de Implicata in modularea sistemului dopaminergic de
recompensarecompensa– Dezinhiba neuronii dopaminergici determinand Dezinhiba neuronii dopaminergici determinand
eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina in eliberarea unei cantitati mai mari de dopamina in sistemul de recompensa producand euforie sistemul de recompensa producand euforie
EndorfineleEndorfinele– Modifica de asemenea comportamentulModifica de asemenea comportamentul– CresCrescc de asemenea nivelul dopaminei la nivelul de asemenea nivelul dopaminei la nivelul
sistemului de recompensasistemului de recompensa
Dragostea ca adictieDragostea ca adictie
Dopamina si dragosteaDopamina si dragostea
-Atunci cand o persoana este indragostita, se activeaza centrii -Atunci cand o persoana este indragostita, se activeaza centrii placerii din creier care sunt bogati in dopaminaplacerii din creier care sunt bogati in dopamina
-Dopamina determina cresterea frecventei cardiace, midriaza -Dopamina determina cresterea frecventei cardiace, midriaza si usoara sudoratiesi usoara sudoratie
-Fiind o endorfina naturala (actioneaza ca heroina sau morfina) -Fiind o endorfina naturala (actioneaza ca heroina sau morfina) determina relaxare musculara si analgezie la doze crescute determina relaxare musculara si analgezie la doze crescute
-Este de asemenea un hormon implicat in comportamentul -Este de asemenea un hormon implicat in comportamentul adictiv si in tulburarile obsesiv-compulsiveadictiv si in tulburarile obsesiv-compulsive
-Este hormonul care determina un “erotic high” la vederea -Este hormonul care determina un “erotic high” la vederea persoanei iubite, in cele din urma persoana devenind persoanei iubite, in cele din urma persoana devenind dependenta de acest “erotic high”dependenta de acest “erotic high”
-De asemenea, in prezenta persoanei iubite, apare o crestere -De asemenea, in prezenta persoanei iubite, apare o crestere graduala a dopamineigraduala a dopaminei
SerotoninaSerotonina
Controleaza: temperatura corpului somnul dispozitia apetitul durerea
ReceptorReceptoriiii
In 1970 s-a descoperit ca orice peptida gasita in organism care se gaseste in orice parte a corpului are un receptor specific cu care se potriveste perfect la nivelul creierului.Chiar si cele mai mici vertebrate precum pestii maritimi primitivi pana la serpi, pasari, soareci, maimute si oameni prezinta receptori opioizi la nivelul creierului.
Ceea ce inseamna ca aceasta molecula s-a conservat de-a lungul evolutiei si probabil a fost de mare importanta in supravietuirea organismelor.
Feniletilamina (FEA) sau Feniletilamina (FEA) sau ’’substanta dragostei’’’’substanta dragostei’’
-Sentimentul de a fi indragostit determina cresterea -Sentimentul de a fi indragostit determina cresterea secretia de FEA in primii 2-4 ani de relatiesecretia de FEA in primii 2-4 ani de relatie
--Acest drog natural creeaza o stare de euforie si ajuta sa Acest drog natural creeaza o stare de euforie si ajuta sa mascheze esecurile si neajunsurile unui potential mascheze esecurile si neajunsurile unui potential partener.partener.
-Nivelele crescute de FEA cresc apetitul sexual si se -Nivelele crescute de FEA cresc apetitul sexual si se crede ca FEA ar fi hormonul libidouluicrede ca FEA ar fi hormonul libidoului
-Corpul devine tolerant la FEA ca si la dopamina o data ce -Corpul devine tolerant la FEA ca si la dopamina o data ce corpul a fost expus la aceasta substanta pentru o corpul a fost expus la aceasta substanta pentru o perioada lunga de timpperioada lunga de timp
OxOxiitocintocinaaHormon in stransa legatura cu dragostea, este o endorfina si Hormon in stransa legatura cu dragostea, este o endorfina si are efect opioid-like.are efect opioid-like.
Produsa de creier, sensibilizeaza nervii si stimuleaza Produsa de creier, sensibilizeaza nervii si stimuleaza contractia musculara. Oamenii de stiinta speculeaza asupra contractia musculara. Oamenii de stiinta speculeaza asupra faptului ca ofaptului ca oxxitocina ar putea incuraja “giugiuleala”itocina ar putea incuraja “giugiuleala” intre intre barbatii si femeile de varsta adulta. barbatii si femeile de varsta adulta.
Actioneaza ca un tranchilizant natural, permitand femeilor sa Actioneaza ca un tranchilizant natural, permitand femeilor sa devina devina mai sensibile la sentimentele altora.mai sensibile la sentimentele altora.
Este eliberata in timpul actului sexual dar si atunci cand Este eliberata in timpul actului sexual dar si atunci cand persoanele indragostite se ating deoarece activeaza proteine persoanele indragostite se ating deoarece activeaza proteine de pe suprafata celulelor din nucleul acumbens care determina de pe suprafata celulelor din nucleul acumbens care determina eliberarea de dopaminaeliberarea de dopamina---> ---> ““Euphoric highEuphoric high”, stare de euforie”, stare de euforie
1.1. Asumarea riscurilor Asumarea riscurilor /cautarea placerii/cautarea placerii
2.2. Deconectarea Deconectarea socialasociala
3.3. AAuto-medicatiauto-medicatia
Ce-i motiveaza pe tineri sa devina Ce-i motiveaza pe tineri sa devina dependenti?dependenti?
00
5050
100100
150150
200200
00 6060 120120 180180
Time (min)Time (min)
% o
f B
asal
DA
Ou
tpu
t%
of
Bas
al D
A O
utp
ut
NAc shellNAc shell
EmptyEmpty
BoxBox FeedingFeeding
ALIMENTATIAALIMENTATIA
100100
150150
200200
DA
Co
nce
ntr
ati
on
(%
Bas
elin
e)D
A C
on
cen
tra
tio
n (
% B
asel
ine)
MountsMountsIntromissionsIntromissionsEjaculationsEjaculations
1515
00
55
1010
Co
pu
latio
n F
req
ue
nc
yC
op
ula
tion
Fre
qu
en
cy
SampleNumberSampleNumber
11 22 33 44 55 66 77 88 99 1010 1111 1212 1313 1414 1515 1616 1717
ScrScrScrScrBasBasFemale 1 PresentFemale 1 Present
ScrScrFemale 2 PresentFemale 2 Present
ScrScr
SEXULSEXUL
Recompensele fiziologice elibereaza DA
Activarea sistemului nervos de catre droguri
(www.projectcork.org)
00
100100
200200
300300
400400
Time After CocaineTime After Cocaine
% o
f B
as
al
Re
lea
se
% o
f B
as
al
Re
lea
se
DADADOPACDOPACHVAHVA
AccumbensAccumbensCOCAINECOCAINE
00
100100
150150
200200
250250
00 11 22 3 hr3 hr
Time After NicotineTime After Nicotine
% o
f B
as
al
Re
lea
se
% o
f B
as
al
Re
lea
se
AccumbensAccumbensCaudateCaudate
NICOTINENICOTINE
Source: Shoblock and Sullivan; Di Chiara and Imperato
Efectele drogurilor asupra eliberarii de Dopamina
100
150
200
250
0 1 2 3 4hrTime After Ethanol
% o
f B
as
al
Re
lea
se
0.250.512.5
Accumbens
0
Dose (g/kg ip)
ETHANOL
Time After Methamphetamine
% B
as
al
Re
lea
se
METHAMPHETAMINE
0 1 2 3hr
1500
1000
500
0
Accumbens
De ce dependentii nu pot De ce dependentii nu pot renunta la consumul de renunta la consumul de
droguri?droguri?Atunci cand drogul este incercat pentru Atunci cand drogul este incercat pentru prima data, este de obicei o decizie prima data, este de obicei o decizie voluntara, dar dupa utilizarea drogului, voluntara, dar dupa utilizarea drogului, administadministrrarea devine involuntara.area devine involuntara.
De ce nu se pot opri?De ce nu se pot opri?
Recuperarea partiala a transporterilor de Recuperarea partiala a transporterilor de dopamina la consumatorii de Methamphetamina dopamina la consumatorii de Methamphetamina
(METH)(METH)dupa abstinenta prelungita dupa abstinenta prelungita
Aspect normal Dependent de METH(dupa 1 luna abstinenta)
Dependent de METH(dupa 24 luni de abstinenta)
0
3
ml/gm
(Volkow, N.D., et al. 2001. Journal of Neuroscience 21, 9414-9418.)
Utilizarea indelungata a Utilizarea indelungata a drogului produce modificari drogului produce modificari fundamentale si de durata la fundamentale si de durata la nivelul creierului!nivelul creierului!
De ce dependentii nu pot De ce dependentii nu pot renunta la consumul de renunta la consumul de
droguri?droguri?
Because…Because…
Their Brains
have been
Re-Wired by Drug Use
Their Brains
have been
Re-Wired by Drug Use
Utilizarea compulsiva a drogului
(Dependenta)
Utilizarea compulsiva a drogului
(Dependenta)
Utilizarea voluntara a
drogului
Utilizarea voluntara a
drogului
Adictia este in Adictia este in principiu o afectiune aprincipiu o afectiune a
creieruluicreierului
DROGURIDROGURI
MECANISME CEREBRALEMECANISME CEREBRALE
COMPORTAMENTCOMPORTAMENT
MEDIUMEDIU
ISTORICISTORIC
FACTORI DE MEDIUFACTORI DE MEDIU
- antecedente- antecedente- asteptari- asteptari- invatare- invatare
-interactiuni sociale-interactiuni sociale- stress- stress- stimuli conditionati- stimuli conditionati
- genetica- genetica- ritm circadian- ritm circadian- afectiuni- afectiuni- sex- sex
FIZIOLOGIEFIZIOLOGIE
Criteriile DSM IV pentru dependenta Criteriile DSM IV pentru dependenta de substantede substante
Trei sau mai multe din urmatoarele criterii prezente intr-o Trei sau mai multe din urmatoarele criterii prezente intr-o perioada de 12 luni:perioada de 12 luni:– TolerantaToleranta
– SevrajSevraj
– Cresterea dozei in timpCresterea dozei in timp
– Nevoia persistenta de consum si tentative fara succes de intrerupere Nevoia persistenta de consum si tentative fara succes de intrerupere a administrarii substantea administrarii substanteii
– MMult timp alocat activitatilor necesare obtinerii substantei ult timp alocat activitatilor necesare obtinerii substantei
– Activitati sociale, ocupationale sau recreationale importante au fost Activitati sociale, ocupationale sau recreationale importante au fost abandonate sau reduse din cauza uzului substantei abandonate sau reduse din cauza uzului substantei
– Uzul substantei este continuat in ciuda cunoasterii faptului de a avea Uzul substantei este continuat in ciuda cunoasterii faptului de a avea o problema fizica sau psihologica persistenta sau recurenta care o problema fizica sau psihologica persistenta sau recurenta care probabil ca a fost cauzata sau exacerbata de substanta in cauza probabil ca a fost cauzata sau exacerbata de substanta in cauza
(DSM-IV-TR, American Psychiatric Association, 2000.)
Sevrajul dupa despartireSevrajul dupa despartire
--Din cauza tolerantei dobanditeDin cauza tolerantei dobandite, , atunci cand atunci cand cuplul se destramacuplul se destrama, , trebuie sa existe o trebuie sa existe o perioada de sevraj.perioada de sevraj.
--Sevrajul consecutiv sentimentelor de Sevrajul consecutiv sentimentelor de dragoste are serioase repercursiuni dragoste are serioase repercursiuni asupra sanatatii mentaleasupra sanatatii mentale..
-Un studiu a demonstrat ca despartirile duc -Un studiu a demonstrat ca despartirile duc adesea la depresie si anxietate. Studiile adesea la depresie si anxietate. Studiile bazate pe MRI au demonstrat bazate pe MRI au demonstrat cumcum cortexul insular, cu rol in senzatia durerii, cortexul insular, cu rol in senzatia durerii, a devenit activ cand pacientii priveau a devenit activ cand pacientii priveau fotografii ale fostilor iubiti.fotografii ale fostilor iubiti.
-Simptome similare cu dependenta de -Simptome similare cu dependenta de droguridroguri, persoanele, persoanele care cred ca sunt care cred ca sunt dependentdependentee de dragoste de dragoste sunt de fapt sunt de fapt dependentdependentee de senzatiile si hormonii de senzatiile si hormonii eliberati in timpul iubirii.eliberati in timpul iubirii.
AlcoolulAlcoolul
AlcoolismulAlcoolismul
Este o boală primară, cronică, adesea progresivă și Este o boală primară, cronică, adesea progresivă și fatală.fatală.
Manifestările și dezvoltarea ei sunt influențate de: Manifestările și dezvoltarea ei sunt influențate de: Factori geneticiFactori geneticiFactori psihosocialiFactori psihosocialiFactori de mediu.Factori de mediu.
Boala se caracterizează prin:Boala se caracterizează prin:Scăderea controlului asupra băutuluiScăderea controlului asupra băutuluiInteresul pentru alcoolInteresul pentru alcoolConsumul de alcool în ciuda consecințelor adverseConsumul de alcool în ciuda consecințelor adverseDistorsiuni de gândire – negareaDistorsiuni de gândire – negarea
Simptomele alcoolismului pot fi continue sau Simptomele alcoolismului pot fi continue sau periodice.periodice.
Nu s-au găsit dovezi pentru existența unui Nu s-au găsit dovezi pentru existența unui anumit tip de personalitate care să fie predictivă pentru anumit tip de personalitate care să fie predictivă pentru alcoolismalcoolism
Se asociază cu:Se asociază cu:Tulburarea de personalitate borderlineTulburarea de personalitate borderlineTulburarea de personalitate antisocialăTulburarea de personalitate antisocialăTulburările de somatizareTulburările de somatizareAnxietateaAnxietateaDepresia (două treimi din alcoolici au cel puțin un Depresia (două treimi din alcoolici au cel puțin un episod depresiv major în timpul vieții)episod depresiv major în timpul vieții)
Un consum îndelungat poate preceda:Un consum îndelungat poate preceda:Atacuri de panicăAtacuri de panicăTulburări anxioase generalizateTulburări anxioase generalizateAgorafobieAgorafobieFobie socialăFobie socială
A standard drinkA standard drink
Tulburari ale memoriei induse Tulburari ale memoriei induse de alcoolde alcool
Adolescentii (28.4%) sunt mai predispusi la tulburari Adolescentii (28.4%) sunt mai predispusi la tulburari mnezice ulterioare consumului de alcool:mnezice ulterioare consumului de alcool:
– 4.4% raporteaza 4.4% raporteaza pierderi de memoriepierderi de memorie saptamanalesaptamanale
– 10.9% raporteaza 10.9% raporteaza pierderi de memoriepierderi de memorie lunar lunar
Tulburari ale memoriei au aparut la: Tulburari ale memoriei au aparut la:
– 12% barbati alcoolici > 40 ani12% barbati alcoolici > 40 ani
– 7% femei alcoolice > 40 ani7% femei alcoolice > 40 ani
– 20% - 30% la alte categorii 20% - 30% la alte categorii
Factori predispozanti pentru consumul Factori predispozanti pentru consumul excesiv de alcoolexcesiv de alcool
Antecedente heredo-colaterale de consum Antecedente heredo-colaterale de consum de alcoolde alcool
Tulburari comportamentale de tip impulsiv in Tulburari comportamentale de tip impulsiv in copilariecopilarie
Capacitate redusa de a face fata Capacitate redusa de a face fata evenimentelor stressante zilniceevenimentelor stressante zilnice
Depresie, divort sau despartireDepresie, divort sau despartire
Partener alcoolicPartener alcoolic
Munca intr-un mediu predominant masculinMunca intr-un mediu predominant masculin
Sindromul alcoolic fetal (SAF)Sindromul alcoolic fetal (SAF)
Cresterea prevalentei Cresterea prevalentei abuzului de alcool printre abuzului de alcool printre femeile tinere a starnit femeile tinere a starnit ingrijorarea in ceea ce ingrijorarea in ceea ce priveste sindromul priveste sindromul alcoolic fetal si efectele alcoolic fetal si efectele lui. lui.
Diagnosticul SAFDiagnosticul SAF
1. Retard al cresterii 1. Retard al cresterii prenatale sau postnataleprenatale sau postnatale
2. Disfunctii cerebrale(retard 2. Disfunctii cerebrale(retard intelectual, hipotonie intelectual, hipotonie musculara, iritabilitate)musculara, iritabilitate)
3. Dismorfism facial3. Dismorfism facial
MicrocefalieMicrocefalie
Microftalmie Microftalmie
Buza superioara subtireBuza superioara subtire
Alcoolul: efectele asupra Alcoolul: efectele asupra creieruluicreierului
Nu exista un singur receptor. Alcoolul Nu exista un singur receptor. Alcoolul interactioneaza si altereaza functiile mai multor interactioneaza si altereaza functiile mai multor componente celularecomponente celulare
Principalele tinte sunt GABA, NMDA glutamat, Principalele tinte sunt GABA, NMDA glutamat, serotonina si receptorii ATPserotonina si receptorii ATP
Stimuleaza sistemul opioid si dopaminergicStimuleaza sistemul opioid si dopaminergic
Efectele consumului cronic de alcool sunt opuse Efectele consumului cronic de alcool sunt opuse efectelor consumului acut printr-un mecanism efectelor consumului acut printr-un mecanism de compensare homeostazicade compensare homeostazica
Dependența de jocuri de norocDependența de jocuri de norocDependența de jocuri de noroc (jocul de sanșă Dependența de jocuri de noroc (jocul de sanșă
patologic) este incapacitatea jucătorului de a se abține ispitei patologic) este incapacitatea jucătorului de a se abține ispitei de a juca, în ciuda încercărilor repetate, în ciuda înțelegerii - de a juca, în ciuda încercărilor repetate, în ciuda înțelegerii - la nivel rațional - a consecințelor negative. la nivel rațional - a consecințelor negative.
Jucătorul devine dependent de emoția pe care i-o Jucătorul devine dependent de emoția pe care i-o produce comportamentul de asumare a riscului, ce poate produce comportamentul de asumare a riscului, ce poate avea drept consecințe: avea drept consecințe: probleme financiare, probleme financiare, boli ale stresului, boli ale stresului, familii distruse, familii distruse, averi pierdute, averi pierdute, vieți risipite.vieți risipite.
Cei care ajung dependenți de jocuri de noroc își neagă Cei care ajung dependenți de jocuri de noroc își neagă această condiție, consideră că se pot opri atunci cand vor și această condiție, consideră că se pot opri atunci cand vor și solicită ajutor psihologic doar la intervenția fermă a familiei, de solicită ajutor psihologic doar la intervenția fermă a familiei, de multe ori după ce au suportat consecințe dezastruoase.multe ori după ce au suportat consecințe dezastruoase.
Persoanele dependente de jocuri de Persoanele dependente de jocuri de noroc sunt motivate să se angajeze în aceste noroc sunt motivate să se angajeze în aceste activități de trei nevoi inițiale:activități de trei nevoi inițiale:
- - recompense psihice:recompense psihice: atingerea unei atingerea unei dispoziții euforice, în paralel cu blocarea unor dispoziții euforice, în paralel cu blocarea unor sentimente negative, de gol interior;sentimente negative, de gol interior;- - recompense recreaționale:recompense recreaționale: petrecerea petrecerea placută a timpului liber în compania prietenilor, placută a timpului liber în compania prietenilor, mai ales în fazele de început ale adicției;mai ales în fazele de început ale adicției;- - recompense instrumentale:recompense instrumentale: performanțe performanțe ridicate neînsoțite de îngrijorări de tot felul, ridicate neînsoțite de îngrijorări de tot felul, câștigarea unui premiu ce creează o stare de câștigarea unui premiu ce creează o stare de bine.bine.
Riscarea unui lucru de valoareRiscarea unui lucru de valoare
Norocul determina rezultatulNorocul determina rezultatul
IreversibilitateIreversibilitate
Definitia dependentei de jocuri Definitia dependentei de jocuri de norocde noroc
Tipuri de jocuri de norocTipuri de jocuri de norocLoteria, loz in plicLoteria, loz in plicBingoBingoPariuri sportive (legale & ilegale)Pariuri sportive (legale & ilegale)Slot machines Slot machines Jocuri de carti (legale & ilegale)Jocuri de carti (legale & ilegale)Pariuri pe curse de caiPariuri pe curse de caiJocuri de noroc on-lineJocuri de noroc on-lineJocul la bursaJocul la bursaPariuri pe alte jocuri – golf, etc…Pariuri pe alte jocuri – golf, etc…
DependentaDependenta
SIMILARITATI
Lips
a co
nsum
u
lui
Utiliz
are
expe
rim
ent
ala Fo
losi
re reg
ulat
a
Dep
ende
nta
de
utili
zare
Adi
ctia
Abuzul de substante
Jocurile de noroc
Lipsa
jo
culu
i de
noro
c Jocu
ri d
e
noro
c so
cial
e oc
azio
nale
Jocu
ri d
e
noro
c pro
fesi
on
ale
Inte
ract
iuni
noc
ive
Pat
olog
ic
Paralela Paralela DSM-IV-RDSM-IV-R Abuzul de substanteAbuzul de substante
– ppreocreocupareauparea– petrecerea timpului cu petrecerea timpului cu
activitati legate de activitati legate de consumul de drogconsumul de drog
– imposibilitatea de a se imposibilitatea de a se controlacontrola
– sevrajulsevrajul– repercursiuni socialerepercursiuni sociale– continuarea consumulcontinuarea consumuluui i
indiferent de consecinteindiferent de consecinte– ttoleranolerantata
Jocurile de norocJocurile de noroc– ppreocreocupareauparea– petrecerea timpului cu petrecerea timpului cu
activitati legate de activitati legate de jocuri jocuri de norocde noroc
– imposibilitatea de a se imposibilitatea de a se controlacontrola
– neliniste si iritabilitateneliniste si iritabilitate– pierderea relatiilor socialepierderea relatiilor sociale– dezamagiredezamagire– actiuni ilegaleactiuni ilegale– evadareevadare– inselaciuneinselaciune
Manualul de diagnostic al tulburărilor mentale Manualul de diagnostic al tulburărilor mentale (DSM-IV-TR) a stabilit urmatoarele (DSM-IV-TR) a stabilit urmatoarele criterii de criterii de diagnostic pentru jocul de șansă patologic diagnostic pentru jocul de șansă patologic ::
este preocupat de jocul de șansă (de ex., este este preocupat de jocul de șansă (de ex., este preocupat de retrăirea experiențelor de joc anterioare preocupat de retrăirea experiențelor de joc anterioare sau de planificarea șansei ori se gândește la sau de planificarea șansei ori se gândește la modalitățile de procurare a banilor cu care să joace);modalitățile de procurare a banilor cu care să joace);necesită să joace cu sume crescânde de bani în necesită să joace cu sume crescânde de bani în vederea obținerii excitației dorite;vederea obținerii excitației dorite;are repetate eforturi infructuoase de a controla, reduce are repetate eforturi infructuoase de a controla, reduce sau stopa jocul de șansă;sau stopa jocul de șansă;este neliniștit sau iritabil când încearcă să reducă sau este neliniștit sau iritabil când încearcă să reducă sau să stopeze jocul de șansă;să stopeze jocul de șansă;joacă pentru a scăpa de probleme ori pentru ușurarea joacă pentru a scăpa de probleme ori pentru ușurarea unei dispoziții disforice (de ex., sentimentul de unei dispoziții disforice (de ex., sentimentul de vulnerabilitate, de culpă, anxietate sau depresie);vulnerabilitate, de culpă, anxietate sau depresie);
după pierderea banilor la joc, revine în altă zi pentru a după pierderea banilor la joc, revine în altă zi pentru a recupera ("urmărirea recuperării" propriilor pierderi);recupera ("urmărirea recuperării" propriilor pierderi);minte membrii familiei, pe terapeut sau pe alții, spre a minte membrii familiei, pe terapeut sau pe alții, spre a ascunde dimensiunea implicării în jocul de șansă ascunde dimensiunea implicării în jocul de șansă patologic;patologic;a comis acte ilegale, precum falsul, frauda, furtul sau a comis acte ilegale, precum falsul, frauda, furtul sau delapidarea, pentru a finanța jocul de șansă;delapidarea, pentru a finanța jocul de șansă;a periclitat sau pierdut o relație importantă, un post, ori a periclitat sau pierdut o relație importantă, un post, ori o oportunitate educațională sau de carieră din cauza o oportunitate educațională sau de carieră din cauza jocului de șansă;jocului de șansă;se bazează pe alții spre a procura banii necesari ieșirii se bazează pe alții spre a procura banii necesari ieșirii dintr-o situație financiară disperată cauzată de jocul de dintr-o situație financiară disperată cauzată de jocul de șansă.șansă.
ConsecinteConsecinte
IntoxicatiaIntoxicatia
SevrajSevraj Nevoia de drogNevoia de drog
ObsesiaObsesia Perceptia Perceptia
ConflictulConflictul Pierderea Pierderea
controluluicontrolului
SevrajSevraj Nevoia de drogNevoia de drog
ObsesiaObsesia Perceptia Perceptia
ConflictulConflictul Pierderea Pierderea
controluluicontrolului
Consumul regulatConsumul regulat
·Dependenta
Evaluarea efectelor negative si Evaluarea efectelor negative si dependenteidependentei
Nutt, David; King, Leslie A,; Saulsbury, William; Blakemore, Colin (March 24, 2007). ""Development of a rational scale to assess the harm of drugs of potential misuse"". The Lancet 369: 1047-1053.
FumatulFumatul
Nicotina –ingredientul psihoactiv majorNicotina –ingredientul psihoactiv major
Aproximativ 70% dintre cei care Aproximativ 70% dintre cei care experimenteaza fumatul devin dependentiexperimenteaza fumatul devin dependenti
Doar 20% din tentativele de renuntare sunt Doar 20% din tentativele de renuntare sunt reusitereusite
Tulburările în legătură cu nicotinaTulburările în legătură cu nicotina
Prevalența fumatului este în scădere în cele Prevalența fumatului este în scădere în cele mai multe națiuni industrializate, dar este în mai multe națiuni industrializate, dar este în creștere în zonele în curs de dezvoltarecreștere în zonele în curs de dezvoltare
Tipuri de dependenTipuri de dependenţăţă de nicotin de nicotinăă
DependenDependențța de nicotina de nicotinăă poate fi: poate fi:
Cu dependenţă fiziologicăCu dependenţă fiziologică
Fără dependenţă fiziologicăFără dependenţă fiziologică
Tulburari asociate Tulburari asociate dependendependențțeiei de de nicotinanicotina
Dorinţa ardentă este un element important al abstinenţei Dorinţa ardentă este un element important al abstinenţei de nicotină şi poate explica dificultăţile pe care le are o de nicotină şi poate explica dificultăţile pe care le are o persoana în a renunţa la produsele conţinând nicotină. persoana în a renunţa la produsele conţinând nicotină. Alte simptome asociate cu abstinenţa de nicotină includ Alte simptome asociate cu abstinenţa de nicotină includ dorinţa de dulciuri şi deteriorarea performanţei la dorinţa de dulciuri şi deteriorarea performanţei la sarcinile necesitând atenţie.sarcinile necesitând atenţie.
Mai multe elemente asociate cu dependenţa de Mai multe elemente asociate cu dependenţa de
nicotină par a prezice un grad mai mare de dificultate în nicotină par a prezice un grad mai mare de dificultate în stoparea uzului de nicotină:stoparea uzului de nicotină: fumatul imediat după deşteptarea din somnfumatul imediat după deşteptarea din somn fumatul când este suferindfumatul când este suferinddificultate în a se abţine să nu fumezedificultate în a se abţine să nu fumezerelatarea că prima ţigaretă a zilei este una dintre cele relatarea că prima ţigaretă a zilei este una dintre cele mai dificil de cedat mai dificil de cedat fumatul mai mult dimineaţa decât după amiaza. fumatul mai mult dimineaţa decât după amiaza.
Dependenţa de nicotină este mai frecventă Dependenţa de nicotină este mai frecventă printre persoanele cu alte tulburări mentaleprintre persoanele cu alte tulburări mentale (ex. (ex. SchizofreniaSchizofrenia)). . Tulburările afective, anxioase şi alte tulburări Tulburările afective, anxioase şi alte tulburări în legătură cu o substanţă pot fi mai frecvente în legătură cu o substanţă pot fi mai frecvente la persoanele care fumeazăla persoanele care fumează,, decât la foştii decât la foştii fumători sau la cei care nu au fumat niciodată.fumători sau la cei care nu au fumat niciodată.IIn funcţie de populaţia studiată, între 55-90% n funcţie de populaţia studiată, între 55-90% dintre persoanele cu tulburări mentale dintre persoanele cu tulburări mentale fumează, în comparaţie cu 30% din populaţia fumează, în comparaţie cu 30% din populaţia generală. generală.
