admitere psihologie

7/30/2019 admitere psihologie

1/20

I. PROCESELE PSIHICE SI ROLUL LOR IN EVOLUTIAPERSONALITATII

4. Procese cognitive superioare

4.1. Gndirea

Psihologii, ntr-un mod mai larg, definesc gandirea ca fiind manipularea reprezentarilormentale ale informtiilor.

Manipularea se refera, n general, la orice transformare, combinare sau modificare areprezentarilor mentale.Reprezentarile mentale pot lua forma cuvintelor, a sunetelor, a

imaginilor vizuale, a actiunilor.Informatia se refera la semnificatia sau sensul acordatmodificarilor energiei din mediul nconjurator (stimuli).

scopurile generale ale acestui proces: categorizarea, rezolvarea problemelor si luareadeciziilor.

Categorizarea

Def:Noi realizam generalizari pornind de la similaritatile existente ntre instantele (sauexemplarele) diferitelor obiecte si ignorand diferentele.

Conceptele sunt condensari informationale, generalizari despre obiecte, fiinte sifenomene ce au caracteristici similare.

Rezolvarea problemelor

Def: O problema apare atunci cand o persoana si propune sa atinga un scop sau sireactioneze ntr-o situatie si nu are pentru aceasta un raspuns dinainte pregatit

Pentru a putea spune ca exista o problema, trebuie sa identificam toate cele trei elementeale sale:

1) starea initiala, punctul de plecare2) scopul problemei sau starea finala3) actiuni sau operatii ce ne conduc de la starea initiala la cea finala.

Clasificarea problemelor

Problemele pot fi : bine definite ( ex. Pb matematice )slab definite ( ex: sa inveselim pe cineva , etc )

Pornind de la operatiile prin care se pot solutiona problemele, acestea pot fi clasificateastfel:

1


2/20

1)probleme de rearanjare a elementelor solicitarea este de a reordona elementeleproblemei, astfel ncat sa ndeplineasca un anumit criteriu

2)probleme de structurare a elementelor n acest caz suntem solicitati sa identificamrelatia dintre elementele problemei si sa construim o noua structura, un element nou.

3)probleme de transformare solicita din partea noastra interventii astfel ncat, prinmodificari succesive ale starii initiale, sa ajungem n starea finala, cea solicitata.

Etapele rezolvarii problemelor

1) reformularea sau simplificarea problemei ( intelegerea datelor problemei )2) avansarea ipotezelor daca problema e simpla sau ne este familiara, atunci

solutia apare imediat , activate din memoria de lunga durata .In acest cazstrategia de rezolvare este una logaritmica . Daca , insa problema este unanou sau complexa vom folosi ostrategie euristica (bazata pe metodaincercare-eroare)

3) testarea ipotezelor presupune efectuarea efectiva a operatiilor pe care le

solicita problema , in vederea reducerii distantei dintre starea initiala si ceafinala4) verificarea consta in compararea rezultatelor cu starea finala asteptata ,

urmahta de reluarea rezolvarii , daca rezultatele nu sunt cele asteptate .

Expertiza sau specializarea intr-un domeniu

psihologului ungur Laszlo Polgar care a demonstrat ca oricine poate deveni expertntr-un domeniu, cu suficient efort si exercitiu

Luarea deciziilorDef: Decizia consta in alegerea unei solutii sau optiuni dintr-o multime

Def: Euristica se refera la regulile mentale care pot conduce la o solutie

Rationamente euristice :

1) Euristica reprezentativitatii este tendinta de a presupune ca , daca cevaseamana cu un membru al undei categorii , acel ceva face parte din categoriarespectiva, indifferent de datele statistice aflate la indemana.

2) Euristica disponibilitatii este tendinta de a presupune ca un eveniment sauun lucru este cu atat mai frecvent cu cat il putem evoca mai usor din memorie.

3) Etc.

4.2 Memoria

Def: Memoria este procesul psihic care asigura intiparirea , stocarea si

reactualizarea experientei umane .

Memoria de efectueaza in trei faze :

2


3/20

a) intiparirea este faza in care memoria se traduce in cod ( imagine , sunet ,propozitie )astfel incat sa poata patrunde in sistemul memoriei

b) stocarea se refera la retinerea informatiilor pentru o perioada mai lunga saumai scurta de timp

c) reactualizarea are in vedere aducerea la suprafata a inf. retinute in vederea

utilizarii lor in activitatea umana .Se poate realiza sub forma : recunoasterii(se produce in prezenta materialului care a fost memorat ) sau a reproducerii(in absenta materialului )

Caracteristiciile memoriei

este un proces activ este unprocess inteligibil( intelegerea informatiilor memorate , organizare dupa

criterii de semnificatie ) este un process selectiv

Formele memorie

Clasificare dupa criteriul duratei pastrarii informatiilor:

1) Memoria senzoriala (numita si registru sensorial ) reprezinta o modalitatede stocare pentru timp foarte scurt (0.5 sec ) a informatiei primita de laorganelle receptoare .

2) Memoria de scurta durata( memorie de lucru sau operationala ) asigurastocarea informatiei timp de aproximativ 15-20 sec . Dupa acest interval inf.este uitata sau trecuta in memoria de lunga durata .

3) Memoria de lunga durata cuprinde toatalitate informatiilor receptate care

pot fi pastrate un timp nelimitat.- o mare parte a acestei memorii nu este disponibil in permanenta- este organizata pe criterii semantice (inf. sunt grupate , in f.tie de

semnificatia lor , intr-o vasta retea de scheme , operatiuni, notiuni .- stocarea se face prin memoria episodica .

Memorie si uitare

Herman Ebbinghaus,psiholog german a fost primul care a studiat fenomenul uitarii , iarrezultatele sale cele mai cunoscute sunt exprimate in curba uitarii .

Cauzele uitarii :

a) teoria stergerii urmelor sustine ca anumite cunostiite se deterioreaza sidispar din memorie ca urmare a trecerii timpului si neutilizarii informatiilor .b) teoria interferentei explica uitarea prin efectele negative pe care le au

cunostintele invatate asupra altora interferenta retroactiva (inf. nou acumulata are influenta negative asupra

celei invatate anterior ) interferentaproactiva (inf. anterior invatata o influenteaza negativ pe cea

noua)

3


4/20

c) Teoria uitarii motivate isi are originea in conceptia lui Sigmund Freud ,referitoare la faptul ca oamenii uita informatiile associate cu evenimenteneplacute , dureroase sau amenintatoare prin refulare .

Conditii ale otimizarii memorieia) Motivatiab) Organizarea si sistematizarea informatieic) Stabilirea intelesului ( fixare durabila )d) Repetitiae) Procedeele mnemotehnice tehnici menite sa confere pe cale artificiala un sens

materialelor de memorat pt a le integra in sisteme ordonate .

Memorie si invatare

Memoria are un rol foarte important n actul de nvatare. nvatarea este o activitate

complexa n care sunt implicate nu numai procesele memoriei, ci si toate celelalteprocese si nsusiri ale personalitatii

4.3 Imaginatia

Def:Imaginatia este procesul psihic care consta in obtinerea unor imagini sauproduse noi in plan cognitiv, afectiv sau motor .

Procesele imaginatiei

realizarea unui produs al imaginatiei presupune anumite procedee . Operatiilefundamentale utilizate sunt analiza si sinteza .

Operatia desintezapresupune procedee specifice printre care :

Aglutinarea consta in contopirea intr-un intreg a diferitelor parti ale unor obiectecunoscute .

Amplificarea sau diminuarea consta in modificarea exagerata a dimensiunilor (ex:basme , tehnica )

Multiplicarea sau omisiunea unor parti ale fiintelor sau obiectelor.

Diviziunea si rearanjarea - constau n separarea unui obiect, dispozitiv n prticomponente si modificarea dispunerii acestor elemente n spatiu

Adaptarea consta in modificarea unui obiect astfel incat sa corespunda anumitorsituatii , cerinte etc.

Substitutia consta in inlocuirea unui obiect cu unul mai avantajos .

Modificarea fomei , volumului sau culorii unur obiecte pentru a corespunde unor noicerinte .

Schematizareavizeaz selectia unor trsturi esentiale ale unui element si eliminareaaspectelor secundare, nesemnificative.

4


5/20

Tipizarea presupune indentificarea si contopirea intr-un personaj concret a aspectelorcommune unei categorii .

Analogia este forma superioara de comparatie prin care se ajunge la inovatii si ladescoperirea de informatii noi .

Empatia consta in transpunerea cuiva in pielea altei persoane , cautand sa inteleaga maibine felul in care ea interpreteaza evenimentele .

Formele imaginatiei

Distinctie: -imagini ale memorie -sunt de fapt reprezentri ale unor obiecte, peisajepercepute anterior, pe care, dup un timp, le reactivm n mintea noastr.

Imagini ale imaginatiepornesc de la date anterior percepute, dar n reconstructiaimaginii intervin date noi care nu au fost ntlnite n realitate.

Formele imaginatiei sunt :

Voluntara - presupune un control constient al actului imaginativ desfsurat prinprezenta efortului voluntar. Formele imaginatiei voluntare sunt: imaginatiareproductiv, imaginatia creatoare, visul de perspectiv.

Imaginatia reproductiveste altceva dect o imagine a memoriei. Ea const nposibilitatea noastr de a ne reprezenta imagini pe baza lecturii unor texte sau pe bazaunor relatri verbale.

n imaginatia creatoarese folosesc procedeele specifice descrise anterior cu ajutorulcrora se realizeaz o prelucrare a experienei prezente si anterioare, iar n final se obtineo imagine sau un produs nou, original.

Visul de perspectiveste forma imaginatiei care const n proiectarea mental a

drumului propriu n viat, a modalittilor de dezvoltare personal n acord cu potentialulde care dispunem (abilitti/posibilitti), dar ti cu oportunittile oferite de societate.

Imaginatia involuntar se caracterizeaz prin absenta intentiei de a imagina si nupresupune un efort voluntar. Formele imaginaiei involuntare sunt: reveria (visarea cuochii deschisi), imaginile hipnagogice si hipnopompice, visul din timpul somnului.

a) Reveria apare atunci cnd suntem n stare de relaxare si ne lsmgndurile s zboare. Relaxati fiind, ne trece prin minte un gnd de lacare pornim, dnd fru liber imaginatiei.

b) Imaginile hipnagogice si hipnopompice. Imaginile hipnagogice aparn timpul trecerii de la starea de veghe la cea de somn (hipnos =

somn, agogos = a aduce), iar cele hipnopompice apar n timpultrezirii din somn (pompos = care aduce). Sunt imagini de scurtdurat, si au originea n memorie, nu participm la producerea lor sinu le considerm reale. Aceste imagini apar sub forma unor linii,puncte strlucitoare, figuri geometrice si, foarte rar, pot aprea peisajesau figuri umane.

c) Visele somnul REM ( somn paradoxal ) , somul NREM ( somnortodox )

5


6/20

n 1953 s-a stabilit un indicator fiziologic specific al activittii onirice(miscrile oculare rapide).

5. Limbajul

5.1 Precizari terminologice :comunicare , limba , limbaj

Def: Comunicarea este o relatie fundamental ntre indivizii unei societti, realizat cuajutorul limbajului si al altor coduri si semne, n care au loc schimburi de informatii,opinii, idei etc.

Def: Coduleste un sistem de semne prin care se semnific ceva.

Def:Limba este un sistem de comunicare specific oamenilor, alctuit din sunete

articulate. Este un produs al istoriei si ndeplineste functia de principal mijloc decomunicare.

Def:Limbajuleste un mod specific de exprimare a ideilor, sentimentelor si gndurilor ncadrul limbii comune; reprezinta modalitatea de utilizare a limbii n relatiile cu ceilalti.

Limbajul este alcatuit din structura gramaticala , fonetica , si lexicala proprie .

5.2 Insusirea limbajului

Teorii de insusire a limbajului :

Teoriile comportamentului

- abordare propusa de Skinner in 1957care considera ca punctul deplecare in insusirea limbajului il reprezintaganguritul copilului

- insusirea limbajului se face pe baza proces de ncercare si eroare ai derecompensare a comportamentului

Teoriile navitiste

- lingvistul Chomsky a criticat abordarea lui Skinner aducand 4argumente

- Chomsky sustine ideea mostenirii mecanismului de deprindere a

limbajului, care opereaz prin extragerea regulilor de baz, dinansamblul cuvintelor auzite de copil. ( considerand insusirealimbajului unprocess genetic , copilul ramane inactive in acest proces)

Teoriile sociale

6


7/20

Brown 1973 teoria porneste de la idea ca limbajul provine din nevoia copiluluide a comunica, fiind cunoscut sub denumirea degramatic a relatiilorsemantice

Versiunile scurtate ale enunturilor copiilor sunt numite vorbire telegrafic Limbajul se desfsoar ntr-o succesiune care parcurge aproximativ cinci etape:

1. copilul articuleaz doar propozitii simple de dou cuvinte( ex: Mama plecat )2. ncepe s foloseasc forme flexionare si articole(ex: uite o pisica )3. copilul ncepe s pun ntrebri, de la cele relativ usoare ( ex: de ce? , unde? )4. introducerea frazelor simple( ex: Eu am but lapte si ctelusul a but lapte)5. copilul este capabil s lege propozitii prin elemente de relatie si s utilizeze

propozitii subordinate( ex: Eliza care locuieste acolo merge la scoalanoastr)

5.3. Structura semantica si sintactica limbajului

Nu se cunoaste nc modul n care oamenii construiesc o propozitie. Unii cercettori consider c se folosesc strategii de procesare cognitiv

necunoscute nc, care pornesc de la o semnificatie la sintaxa folosit pentruexprimarea acestei semnificatii.

Altii sustin c formularea unei propozitii este legat att de semnificatie, ct si deregulile gramaticale necesare exprimrii semnificatiei.

5.4 Relatia dintre gandire si limbaj

gandirea si limbajul sunt interdependente , in stransa relatie orice process de comunicare verbala presupune transmiterea unui mesaj care are un

continut semantic . Continutul semantic poate sa fie cognitiv (intelesul general , comun al cuvantului ) afectiv (intelesurile secundare)

Continutul semantic vehiculeaza informatia cognitiva , iar cel afectiv , trairi emotionalein sensul de placut-neplacut.

5.5 Funtiile limbajului

1.Functia de comunicare

Def: Consta in transferarea unui continut informational de la o persoana la alta

2. Functia de reprezentare

Def: Consta in substituirea obiectelor , fenomenelor , si relatiilor prin formule verbale .

7


8/20

3. Functia emotive- expresiva

Def: este centrata asupra celui care recepteaza mesajul . Emitatorul , folosindu-se demesaj , doreste sad ea impresia unei emotii oarecare , adevarate sau simulate .

4. Functia persuasiva

Def: vizeaza convingerea si incitarea interlocutorului la actiune .

5. Funtia cathartica

Def: Se refera la descarcarea tensiunilor interne prin relatarea unui interlocutor aproblemelor deranjante , apasatoare

6. Functia reglatorie

Def: Consta in determinarea conduitei altei persoane si a propriului nostrumcomportament .

7.Functia ludica( de joc )

Def: Consta in realizarea unor asociatii verbale de effect , jocuri de cuvinte ,calambururi, cuvinte incrucisate .

6. Procese reglatorii

6.1. Motivatia

Def:Motivatia reprezinta ansamblu factorilor care declanseaza activitateaindividului , o orienteaza catre anumite scopuri , si o sustine energic .

acesti factori pot fi numiti generic : motive este considerata motorulpersonalitatii >Dimensiunea structurala a motivatiei

Repertoriul motivational al personalitatii include : trebuinte , impulsuri , dorinte ,intentii , aspiratii , interese .

Def: trebuinta este expresia psihica a necesitatiilor inascute sau dobandie a omului .

Def:Impulsulse naste odata cu trebuinta ,si consta , din punct de vedere fiziologic , inaparitia unei excitabilitati accentuate a centrilor nervosi corespunzatori .

trebuinta si impulsul nu pot fi separate . ele alcatuiesc o unitate , deoarece sunt doualaturi ale aceluasi fenomen :

Trebuinta-> Impuls->Raspuns->Tinta-> Reducerea trebuintei

Def: cand trebuinta devine constienta de obiectul sau , ea se transforma indorinta .

Def:Intentia marcheaza orientarea motivului spre scopuri sau proiecte. ( pot fi : intentiiimmediate si intentii pe termen lung )

8


9/20

Def:Scopuleste prefigurarea mentala a rezultatului , a efectului dorit .

scopul nu se indentifica cu motivul . Motivul este factorul declansator al actiunii ,in timp ce scopul este anticiparea , proiectia punctului terminus al actiunii.

Def:Interesuleste o componenta motivationala complexa , care exprima orientarea active

, relative stabila, a personalitatii umane spre anumite domenii de activitate , obiecte saupersoane .

>Formele motivatiei motivatia umana se caracterizeaza prin varietate si ierarhie .

Motivatia este :

Extrinseca -motivele extrinseci isi au sursa inafara activitatii desfasurate .

Instrinseca isi au sursa in insasi activitatea desfasurata si se satisfac prin indeplinireaacelei activitati .

Inascuta sau primara : este legata de procesele de dezvoltare , de maturizare , sihomeostazie ale organismului .

Motivatia dobandita sau secundara : este dobandita pe parcursul vietii sub influentaexperientei si a conditiilor socio-culturale . ( ex: trebuinta de comunicare , afirmare , etc )

Modelul ierarhic al trebuintelor umane , dispus sub forma unei piramide ( AbrahamMaslow psiholog American)

a) trebuinte fiziologice (foamea , setae etc.)b) trebuinte de securitate( aparare , protectie , echilibru emotional )c) trebuinte de iubire si apartenenta la grupd) trebuinta de stima de sinee) trebuinte cognitive (de a intelege , de a cunoaste , etc )f) trebuinte estetice ( de frumos , de simetrie , de ordine )g) trebuinte de autorealizare

Maslow repartizeaza aceste trebuinte in doua mari categorii :

Trebuinta de deficienta ( primele patru ) Trebuinta de crestere

>Motivatie si performanta

Nivelul de aspiratiedef: este definit drept standardul pe care o persoana se asteapta sa-l atinga intr-o sarcina

data .

Optimul motivational

Notiuni: supramotivarea , submotivarea

9


10/20

Legea optimului motivational raspunde la intrebarea : care este nivelul optim almotivatiei ?

conform carea cresterea performantei este proportionala cu intensificareamotivatiei numai pana la un anumit punct , dincolo de care incepe stagnarea sichiar regresul

6.2 Afectivitatea

Procesele afective :definitie si caracterizare

Def:Procesele afective sunt stri sau triri subiective care reflect relatiile omuluicu lumea nconjurtoare, msura n care necesittile lui interne sunt sau nusatisfcute. Ansamblul proceselor afective (emotii, dispozitii, sentimente,pasiuni)constituie afectivitatea.

Particularitatiile proceselor afective

Caracteristici ale proceselor affective propuse de Vasile Pavelcu ( psiholog roman):

a) subiectivitateab) implica o apreciare , o evaluare .c) au o valoare motivationalad) polaritateae) mobilitateaf) intensitate si durata

Formele vietii afectiveIn cadrul afectivitatii se regasesc : emotii , dispozitii, sentimente si pasiuni .

Def: emotiile sunt trairi affective de scurta durata , de intensitate variabila , careexprima reactiile noastre la situatiile , evenimentele cu care ne confruntam .

Psihologul American R. Plutchik considera ca sunt opt emotii de baza : teama ,surpriza , tristetea, dezgustul , furia , anticiparea , bucuria si acceptul .

Emotii soc ( emotii foarte puternice ) tipice : groaza , furia , disperarea si bucuria-exploziva .

Def: dispozitiile sunt trairi affective difuze si generalizate , de intensitate redusa ,

care pot dura multa vreme , dand astfel o anumita totalitate intregii noastre vietipsihice .

Def:Sentimentele sunt trairi affective complexe , de lunga durata , stabile si deintensitate moderata.

Fazele sentimentelor : cristalizare -constituirea sentimentelor

Maturizare stabilitate , constanta

10


11/20

Decristalizare cand sentimentele slabesc .

Def:Pasiunile sunt triri afective foarte intense, stabile, de lung durat, careantreneaz ntreaga personalitate.

DictionarPsihoza=boala psihica manifestata prin grave tulburari ale afectivitatii

gandirii si comportamentului , de care bolnavul nu este constient . Manifestariile procesului emotionalOrice process emotional are o configuratie

complexa care implica :a) Modificarile organice ( aplicatie : detectorul de minciuni )b) Manifestarile comportamentaleemotiile sunt insotite de manifestari

comportamentale , accesibile observatiei , si anume : mimica , pantomimica ,expresia vocala .

c) Trairile afective constituie aspectul subiectiv al procesului emotional si tin deexperiente nemijlocita , intima a persoanei .

Rolul proceselor afective in activitatea umana- procesele afective alcatuiesc fondul si latura energetica a vietii psihice

si comportamentului uman .

6.3 Vointa

Definitie si caracteristici

Def: Vointa este un process psihic reglator care consta in capacitatea de a actionain vederea realizarii unui scop contient stabilit, prin depasirea unor obstacoleinterioare sau exterioare .

Concepte cheie: obstacol , effort voluntar Fazele actului voluntar

a) Aparitia motivatieib) Lupta motivelorc) Deciziad) Executia hotarariie) Cateodata este necesar si verificarea si evaluarea

rezultatelorsi formularea unor concluzii pentruactivitatea urmatoare .

Calitatiile vointei

a) Puterea vointei exprima capacitatea individului de a mobiliza si concentraenergia necesara pentru atingerea scopului propus in ciuda oricaror dificultati .

Antonym: slabiciunea vointei si forma patologica : abulie

b) Perseverenta presupune mentinerea efortului voluntar atata timp cat estenecesar pentru atingerea scopului , in pofida diferitelor piedici sau dificultati carepot aparea

Antonym :delasarea

11


12/20

c) Independenta vointei exprima capacitatea individului de a lua decizii pe bazachibzuintei proprii si de a si asuma constient raspunderea faptelor sale .

Antonym :sugestibilitatea

d) Promptitudinea deciziei- se expprima in rapiditatea cu care omul delibereaza intr-o situatie concreta si adopta o hotarare .

Antonym; nehotararea , tergiversarea

Alte calitati ale vointei : stapanirea de sine , fermitatea ,etc

Educarea vointei

6.4 Atentia

Definitie si caracterizare generala

Def:Atenia consta in orientarea si concentrarea selectiv a activittii psihiceasupra unor stimuli sau sarcini.

Atentia se obiectiveaza prin selectivitate , orientare si activare .

Selectivitate este principala caracteristica a atentiei . Ea se manifest ca un filtruactiv ce potenteaz actiunea anumitor stimuli, favorizeaz anumite mesaje ctreinstantele cerebrale superioare si, n acelasi timp, suprim sau ignor mesajele lipsitede semnificatie.

Orientarea, directionarea spre un stimul prezent sau a carui aparitie este asteptatain viitorul apropiat.

Intensificarea si concentrarea optim a energiei psihonervoase spre ceea ceconstituie obiectul atentiei. Nivelul activittii psihice este mai ridicat n cursulconcentrrii atentiei, ceea ce face ca obiectul atentiei s fie reflectat mult mai clar,mai precis, mai pregnant n raport cu fondul.

Formele atentiei Atentie voluntara -se caracterizeaz prin faptul c orientarea si concentrarea se

produc spontan, neintentionat si fr efort voluntar Atentie involuntara -nu apare spontan, ci este intentionat si autoreglat

constient. Orientarea selectiv a activittii cognitive si psihomotorii serealizeaz pe baza functiei reglatoare a limbajului

Pornind de la selectivitate si mobilitate psihologii descriu doua forme ale atentiei :- Selectiva-procesul prin care selectm din mediu un singur element, n

timp ce le ignorm pe celelalte.a)teoria filtrarii

b)Teoria atenuarii

- distributiva -atentia distributiv presupune capacitatea de a acordaprioritate alternativ, rapid, cnd unei sarcini, cnd celeilalte.

12


13/20

Ea are la baz deci mobilitatea atentieiDificultatea sarcinii-un raport ntre solicitarea obiectiv a sarcinii si resursele de

care dispune individul pentru ea n acel moment.

II. STRUCTURA SI DEZVOLTAREA PERSONALITATII

1.Personalitatea: definitie si caracterizare generala

Def:Psihologul american Gordon Allport defineste personalitatea dreptorganizarea dinamic n individ a acelor sisteme psiho-fizice care i determingndirea si comportamentul. n Dictionarul de psihologie (1995) al lui Norbert

Sillamy, personalitatea este definit ca elementul stabil al conduitei unei persoane,ceea ce o caracterizeaz si o difereniaz de alt persoan.

Definitiile date personalitatii au cateva puncte commune :

- personalitatea este unica si originala- ansamblu trasaturilor care definesc personalitatea ramanestabilo

perioada mare de timp si se manifesta constant in conduita .- postuleaza ideea existentei unor trasaturi tipice de personalitate care

sunt proprii tututor oamenilor indifferent de timp si loc .def: Trasaturilesunt acele caracteristici generale , relative stabile si de durata ,

care permit explicarea si evaluarea comportamentului .

La fiecare individ se pot observa trasaturi cardinale ( 2, 3 ) , care domina sicontroleaza comportamentul . Urmeaza un grup de trasaturiprincipale sau centrale( 10 , 15) si exista sute de trasaturi secundare care sunt slab exprimate , si de aceeamai greu de identificat.

2.Temperamentul

2.1 Definitie si caracterizare

13


14/20

Def: Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetic a personalittii carese exprim cel mai pregnant n conduit.

2.2 Tipologii temperamentale

Tipologia lui Hippocrate ( si Galenus ) sangvinic flegmatic melancolic coleric

Tipologia lui Pavlov (psiholog rus , a descoperit reflexul conditionat ) diferentele comportamentale tin de caracteristicile sistemului nervos

central :a. fortab. mobilitatec. echilbru

de aici rezulta 4 tipuri de system nervos care sunt correlate de Pavlov cu cele4 temperamente descrise de Hippocrate si Galenus , astfel :

- tipul puternic neechilibrat excitabil (corelat cu temperamentulcoleric )

- tipul puternic echilibrat-mobil ( corelat cu temperamentul sangvinic)- tipul puternic echlibrat inert ( corelat cu temperamentul flegmatic)- tipul slab (corelat cu temperamentul melancholic )

Tipologia lui Jung si Eysenck

extravertiti si introvertiti

Tipologia scolii franco-olandeze

14


15/20

Psihologi : G. Heymans si E.D Wiersma ( olandezi )

Rene le Senne si Gaston Berger ( francezi )

Ei pornesc de la trei fatori fundamentali : emotivitatea(emotivi,non-emotivi) ,

activitatea(active, non-activi) si rasunetul(persoane primare , secundare) . Dincombinarea acestor factori cu valorilor lor extreme rezulta opt tipuri de temperament:

pasionatii=emotivi , activi , secundari

colericii =emotive , activi , primari

sentimentalii =emotivi , non-activi , secundari

nervosii =emotivi , non-activi , primariflegmaticii=non-emotivi ,activi , secundarisangvinicii= non-emotivi , active, primaryapaticii=non-emotivi, non-activi, secundariamorfii = non emotive, non-activi, primari

3. Aptitudinile

3.1 Definitie si caracterizare

Def:Aptitudinile reprezint nsusirile psihice si fizice relativ stabile care-i permit omuluis efectueze cu succes anumite activitti.

Prezenta aptitudinilor este pus n evident de usurina si rapiditatearealizriisarcinilor, precum si de calitatea superioar a rezultatelor. Paul Popescu-Neveanuface distinctie ntre aptitudini si capacitti.Aptitudinile reprezint nsusirilepotentiale ce urmeaz a fi puse n valoare atunci cnd sunt asigurate conditii optime,iarcapacittile sunt aptitudini mplinite care s-au consolidat prin cunostinte sideprinderi.

Aptitudinile reprezint, un aliaj ntre zestrea ereditar si achizitiile dobndite printr-oactivitate intens si sistematic de nvtare.

Def: O combinare specifica a aptitudinilor care asigura posibilitatea creatoare sioriginala a unei activitati constitue talentul

Exista diferite tipologii ale aptitudinilor .

Dupa natura proceselor psihice implicate in aptitudini deosebim :

aptitudini senzoriale (acuitatea vizuala , auditiva , olfactiva ) aptitudini psiho motorii (dexteritate manuala) aptitudini intellectuale ( inteligenta)

Dupa orientare( grad de specializare ) deosebim :

15


16/20

- aptitudini generale (inteligenta )- aptitudini speciale ( profesionale: musicale, tehnice , etc)

3.2 Inteligenta ca aptitudine generala

Inteligenta lat. Inter-legere = a discrimina , a disocia si a pune laolalta , a

lega - Inteligenta theoretica- Inteligenta practica

Factori de masurare a inteligentei:

Volumul cunostiintelor

Cunostinte factuale ( ce stim )

Cunostinte procedurale( ce stim sa facem)

Putem considera ca o persoana ce are un volum de cunostinte mai ridicat decat alta este

mai inteligenta decat cea din urma . Insa in realitate nu este deloc usor sa masura volumulconstintelor cuiva .

Viteza gandirii

Cum facem fata situatiilor noi

Succesul scolar

Rolul societatii

Def : (Grand dictionnaire de psychologie ) inteligenta este o capacitate generalade adaptare la situatii noi prin proceduri cognitive

3.3 Teorii ale inteligentei

1) Teoria genetica ( Jean Piaget- elvetian )

Piaget a ajuns s propun o teorie proprie asupra dezvoltrii inteligentei,pe care o vede dintr-o perspectiv genetic, constructivist: copiii si construiescpropriile mijloace (cunostine procedurale), teorii si idei (cunostine factuale)despre lumea in care traiesc pe baza interactiunii active si explorarii mediului lorfizic si social .

Etape ale evolutiei cognitive umane :

- stadiul senzorio-motoriu(0-2 ani)- stadiul preoperational (2-7 ani ) -caracteristiici ale stadiului fiind :

gandire cauzala , amestecul realului cu imaginarul, egocentrismul.

- Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani)

- Stadiul operatiilor formale (11-15 ani )

2) Teoria factoriala ( Charles Spearman )

16


17/20

Factorg aptitudini generale

Factors aptitudini specifice

Dezvoltand teoria lui Spearman , psihologul American LL Thurstone a identificat 7factori (numiti abilitati mentale primare) ca fiind elementele de baza ale inteligentei :

1) intelegerea verbala ( abilitatea de a intelege semnificatia cuvintelor )

2) fluenta verbala ( de a gasi rapid cuvintele)

3) aptitudinea numerica( abilitatea de a efectua calcule )

4) aptitudini spatiale

5) rapiditatea perceptiei

6) memoria

7) rationament inductive si deductive Teoria inteligentelor multiple( Howard Gardner)

Tipuri de intelingenta conform lui Gardner ( inteligenta multipla ) :

1) Lingvistica

2) Logico-matematica

3) Spatiala

4) Muzicala

5) Corporal-kinestezica

6) Interpersonala

7) Intrapersonala

3.4 Masurarea inteligentei

Alfred Binet psiholog francez , creatorul primului test psihometric de evaluare ainteligentei ca aptitudine

17


18/20

L.M Terman -> a propus testul IQ( intelligence quotient )

Iq= reprezinta raportul dintre varsta mentala si cea cronologica a unei persoane si seexprima in procente

130 = supradotare intelectuala

Sub 69= retardare mentala Testele de aptitudini si testele de capacitate

- un test de aptitudini urmareste sa masoare potentialul unei persoanede a efectua un anumit tip de sarcini .

- testele de capacitate masoara nivelul de constinte sau performantelepe care cineva deja le poseda intr-un domeniu .

5. Creativitatea

5.1 Ce este creativitatea

Gordon Allport ereditatea este factorul determinant al fortei creatoare si oameniigeniali sunt inzestrati cu aptitudini intelectuale exceptionale .

Def: capacitatea de a imagina raspunsuri la probleme , de a elabora solutiiinedited si originale (E. Limbos ) sau un complex de insusiri si aptitudini psihicecare , in conditii favorabile , genereaza pproduce noi si de valoare pentru societate ( Al . Rosca )

I.A Taylor numeste 5 niveluri ale creativitatii :

1) creativitatea expresiva este forma fundamentala a cretivitatii care nu este

conditionata de nici o aptitudine .2) creativitatea productiva - este nivelul specific tehnicienilor pentru ca

presupune insusirea unor deprinderi care permit imbunatatirea modalitatilor deexprimare a creatiei .

3) creativitatea inventiva este cea care se valorifica prin inventii si descoperiri sicare pune in evidenta capacitatea de a sesiza relatii noi si neobisnuite .

4) creativitatea inovativa schimbarea abordarii unui anumit domeniu ( arta ,stiinta )

5) creativitatea emergenta cand o ide revolutioneaza un intreg domeniu .

Aspectele creativitatii

- procesul creatiei

- personalitatea creativa

- produsul creatiei

-contextul creatiei

18


19/20

5.2 Procesul creatiei

a) Fazele procesului de creatie

Graham Wallas -> faze :Prepararea , incubatia , Iluminarea , Verificarea

b)Factori cognitivi implicati in procesul creatiei

Modelul structurii intelectului ( J.P Guilford)Guilford asociaza creativitatea cu gandirea divergenta . Gandirea divergenta este

pluridimansionala , plastica si adaptabila .

Gandirea divergenta se caracterizeaza prin :

a) fluenta sau fluiditate

b) flexibilitate

c) originalitate

d) elaborarea

5.3 Personalitatea creativaCaracteristici :

- Perseverenta vointa ,Deschiderea catre experiente noi,Motivatieintrinseca ,Interese si preocupari variate ,Neconformism epistemic ,Toleranta la ambiguitate, Curiozitatea,Asumarea riscului , fondemotional bogat , incredere in fortele proprii , capacitatea de a se

19


20/20

angaja in urmarirea unor scopuri de perspectiva , simtul umorului ,atras spre compplexitate .

5.4 Produsul creatiei

Criteriile cel mai frecvent indicate pentru a aprecia c un produs este creativ sunt:

noutatea, unicitatea, originalitatea, valoarea, utilitatea social.5.5 Contextul creatiei

Creativitatea nu depinde numai de individ , ci si de contextual social , de conditiileeconomice, de mediul familial si de starea generala a culturii . Factorii sociali vin casustinatori sau inhibitori ai creativitatii .

20

admitere psihologie

Documents