Afazia, afectiune cunoscuta si sub numele de disfazie, este un defect generat de creier n perceperea cuvintelor. Afazia apare ca urmare a afectarii unor portiuni ale creierului responsabile cu vorbirea, n marea majoritate zonele din emisfera cerebrala stnga. Disfazia este o afectiune care apare n special n urma unui atac cerebral sau a une i lovituri la cap, nsa, exista situatii n care problema apare lent, n special atunc i cnd exista o tumora cerebrala, o infectie sau dementa, potrivit specialistilor de la Institutul National de Probleme de Comunicare din Statele Unite. Simptomele afaziei Afazia se manifesta att prin afectarea capacitatii de ntelegere si de vorbire ct si a capacitatii de a scrie si de a citi. Aceasta problema a limbajului poate apar ea mpreuna cu alte probleme asemanatoare precum disartria o afectiune a limbajulu i cauzata de aparitia unor dereglari n coordonarea muschilor mecanismului vorbiri i, ca rezultat al unor probleme la nivelul creierului sau al nervilor, si apraxi a vorbiri inabilitatea de a realiza o miscare voluntara n ciuda capacitatii de fo losire normala a muschilor. Afazia este o afectiune pe care oricine o poate avea , inclusiv copiii, desi n cele mai multe cazuri afazia apare la vrsta adulta si la batrnete. De ce apare afazia? Cauzele aparitiei afaziei constau n alterarea uneia sau mai multor zone ale vorbi rii de la nivelul creierului. n majoritatea situatiilor, cauza aparitiei unei lez iuni cerebrale este atacul cerebral. Atacul cerebral apare n momentul n care sngele nu mai poate ajunge ntr-o zona a creierului pentru a o iriga. Celulele creierulu i mor n momentul n care nu mai primesc cantitatea normala de snge, deoarece sngele t ransporta oxigen si nutrienti importanti. Alte cauze ale afaziei sunt tumorile c erebrale, infectiile cerebrale si alte boli care afecteaza creierul. Tipuri de afazii Exista doua tipuri de afazii: afazii fluente si afazii non-fluente. Atunci cnd tr auma cerebrala are loc n lobul temporal apare afazia de tip Wernicke. n aceasta si tuatie, persoanele cu afazie Wernicke vorbesc folosind propozitii lungi, fara nte les, care contin cuvinte inutile si chiar cuvinte inventate. Astfel ca este foar te greu sa se nteleaga ceea ce bolnavul vrea sa spuna. Aceste persoane ntmpina greu tati n a ntelege ceea ce le este spus si, de cele mai multe ori, nu si dau seama ca vorbesc eronat. Un alt tip de afazie este afazia non-fluenta Boca, n care este a fectat lobul frontal al creierului. Bolnavii cu acest tip de afazie vorbesc ades ea n proprozitii scurte, corect formulate, care nsa sunt exprimate cu mare dificul tate. Persoanele cu afazie Boca omit adesea prepozitiile. Spre deosebire de cei cu afazie Wernicke, cei cu afazie Boca, nteleg ceea ce le este spus, motiv pentru care si nteleg greselile n pronuntarea cuvintelor si implicit se simt frustrati. O alta deosebire ntre cele doua tipuri de afazii este aceea ca persoanele cu afazi e Boca prezinta si o usoara forma de paralizie a minii si a piciorului drept, deo arece lobul frontal este important si pentru miscarile motorii. Afazia globala este o alta forma de afazie non-fluenta care rezulta din traumati zarea unei portiuni extinse din zona cerebrala a limbajului. Persoanele cu afazi e globala au probleme severe de comunicare si au limitata capacitatea de a nteleg e ceea ce le este spus si de a vorbi. Diagnosticarea si tratamentul afaziei Afazia este adesea diagnosticata de un medic neurolog. Testele la care acesta l s upune pe pacient presupun urmarea unei comenzi, raspunderea la ntrebari, numirea obiectelor si purtarea unei conversatii. n unele cazuri, afazia dispare fara a fi necesar un tratament. Acest lucru este posibil mai ales daca afazia s-a instala t ca urmare a unui atac cerebral. n aceasta situatie, afazia a aparut deoarece ci rcuitul sangvin catre creier a fost temporar ntrerupt, nsa restabilit destul de re pede. Este vorba despre un atac ischemic tranzitor, n urma caruia limbajul normal

este restabilit dupa cteva ore sau cteva zile. Terapia folosita n cazul afaziei co nsta n mbunatatirea abilitatii bolnavului de a folosi capacitatea verbala ramasa, n vatarea altor metode de comunicare si ncercarea de restabilire a abilitatilor ver bale. Sfaturi pentru familie: simplificati limbajul prin folosirea unor cuvinte si propozitii scurte; ntr-o propozitie ncercati sa repetati cuvintele cheie pe care vreti sa le nteleaga bolnavul; ndepartati sursele de distragere a atentiei: televizorul, radioul; includeti persoana bolnava n discutie si ncercati sa i vorbiti ca unei persoane mat ure; ncurajati orice tip de comunicare, fie prin pictura, gesturi sau indicarea anumit or obiecte.