Tema nr. 1

Programul After-school

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAŞI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA - MEDIEREA CONFLICTELOR ÎN EDUCAŢIE

PROGRAMUL AFTER – SCHOOL

ECHIPA DE PROIECT:

Programul After-school

Cuprins

I. After-school – ce este, când şi cum a luat fiinţă acest program?

I.1. Date generale despre programele after-school

I.2. Scurt istoric al programului

I.3. Afterschool - aspecte metodologice, legislative

II. Caracteristici specifice ale acestui program

II.1. Scop/Obiective ale programelor after-school

II.2. Organizarea spaţiului educativ

II.3. Activităţi desfăşurate în programele after-school. Exemple de bune practici:

a) Orarul săptămânal al unei şcoli private din România

2

b) Fundaţia World Vision România

II.4. Evaluarea calităţii programelor after-school

III. Programul after-school – parteneriat educaţional dintre familie - şcoală – comunitate

III.1. Instituţiile care participă la aceste programe

III.2. Relaţiile dintre aceste instituţii

IV. Studii de caz – Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii

IV.1. Caracteristici generale ale acestor programe în UK şi U.S.A

IV.2. Beneficiile şi beneficiarii acestor programe

IV.3. Exemplu de la Şcoala Hawthorne Campus

V. Anexe

V.1. Exemple de bune practici: filme/ documentar.

V.2. Părerile unor copii despre programul after-school

Bibliografie

Programul After-school

I. After-school – ce este, când şi cum a luat fiinţă acest program?

I.1. Date generale despre programele after-school

3

Programul after-school pentru elevi este un serviciu adus comunităţii, nesubstituindu-se

familiei, venind în sprijinul şi la solicitarea acesteia pentru timpul în care nu poate fi alături de

copii. Activitatea desfăşurată în cadrul programului şcoala după şcoală va fi un adaos educaţional

de tip instituţional, subsumat educaţiei nonformale, aflată în raport de complementaritate cu

educaţia formală.

I.2. Scurt istoric al programului

Youth Renewal Fund este o organizaţie înfiinţată în anul 1989, care, oferă educaţie

suplimentară copiilor defavorizaţi din Israel, prin diferite tipuri de proiecte printre care şi

programele after-school. (Momanu, 2013, p.240)

Alt program de after-school a apărut în Marea Britanie în anul 1997 şi a apărut ca un ajutor

pentru copiii care erau dezavantajaţi din punct de vedere psihic, intelectual sau emoţional. A

început ca un program pentru copii cu vârste cuprinse între 0 – 3 ani, iar apoi s-a extins şi în

învăţământul primar, gimnazial şi liceal. Aceste programe aveau rolul de a ajuta mamele să îşi

crească copiii şi să îşi poată relua serviciul.

Mai târziu, aceste programe s-au dezvoltat având la bază ideea rezolvării problemelor create

de lipsa supravegherii şi a implicării părinţilor în viaţa copiilor în afara programului şcolar, cât şi

sprijin în efectuarea temelor.

I.3. After-school în România – aspecte metodologice, legislative

În Legea Educaţiei Naţionale la secţiunea 15, art.58 sunt precizate următoarele aspecte

despre programul „Şcoala după şcoală“:

(1) Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot să îşi extindă activităţile

cu elevii după orele de curs, prin programe „Şcoala după şcoală“.

(2) În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul „Şcoala

după şcoală“, se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea

competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială.

Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaţii

nonguvernamentale cu competenţe în domeniu.

(3) Programele „Şcoala după şcoală“ se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin

al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. 4

(4) Statul poate finanţa programul „Şcoala după şcoală“ pentru copiii şi elevii din grupurile

dezavantajate, potrivit legii.

Metodologia de organizare şi funcţionare a Programului „Şcoala după şcoală” a fost

aprobată în baza Ordinului nr. 5349 din 7 septembrie 2011 şi publicată în Monitorul Oficial 738

din 20 septembrie 2011.

II. Caracteristici specifice ale acestui program

II.1. Scop/Obiective ale programelor after-school

Programele after-school pot fi concepute în maniere diverse în funcţie de nevoile

beneficiarilor.

Scopul programelor after-school:

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor alternative de educaţie pentru şcolari/elevi, după

orele de curs, în vederea petrecerii în siguranţă, util şi plăcut, a timpului liber.

Obiective

Furnizarea de servicii educaţionale specializate informale şi nonformale care să

amelioreze comportamentul de adaptare şcolară ;

Asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber;

Prevenirea neglijării copilului şi a problemelor de adaptare şcolară ;

Integrarea mai rapidă în programul şcolar prin creşterea adaptabilităţii la acest tip de

mediu;

Creşterea gradului de accesibilitate pentru familiile care doresc alternative mai bune

pentru îngrijirea şi educarea copiilor;

Sensibilizarea comunităţii faţă de problematica nevoii copilului de a fi asistat în a-şi

forma deprinderi dezirabile de petrecere a timpului liber, de a învăţa, de a se comporta, de

a socializa, de a accepta diversitatea;

Schimbarea percepţiei comunităţii asupra problemelor elevului mic din familia prea

ocupată;

Reducerea factorilor generatori de situaţii de risc;

Optimizarea randamentului de integrare al elevului, prin folosirea activităţilor de grup;

5

Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a conştiinţei propriei identităţi, a comunicării

interpersonale şi a relaţionării.

II.2. Organizarea spaţiului educativ

Programele after-school se organizează şi se desfăşoară în centre, în care sunt prevăzute

spaţii special amenajate pentru odihna copiilor, pentru servirea mesei, spaţii pentru desfăşurarea

activităţilor ştiinţifice, culturale, sportive, ludice, etc.

Aceste programe se pot derula fie direct după orele de curs, după-amiaza, pe perioada

weekendu-rilor, în vacanţele de vară, alte zile libere, etc.

În cele mai multe centre, unde funcţionează astfel de programe, spaţiul educaţional este

împărţit pe centre de limbi străine, pictură, sport, înot, muzică, artă teatrală, modă, etc. Copiii

aleg activităţile la care participă şi sunt încurajaţi pozitiv în permanenţă pentru creşterea stimei

de sine, sunt ajutaţi să se dezvolte în funcţie de potenţialul fiecăruia, să-şi îmbogăţească

cunoştinţele, să performeze.

II.3. Activităţi desfăşurate în programele after-school

Faptul că cele mai multe programe after-school se derulează în orele de după programul

obişnuit de şcoală, activităţile propuse trebuie să răspundă nevoilor de relaxare, de socializare şi

de învăţare ale elevilor/şcolarilor. Este asigurată supravegherea copiilor şi se vor desfăşura

activităţi de pregătire/rezolvare a temelor combinate cu alte activităţi cu caracter educativ, cu

caracter ştiinţific, cultural, sportiv, de divertisment, etc. Sunt de asemenea programate vizite la

muzee, excursii, întâlniri cu diverse personalităţi, etc.

Activităţile after-school, aparţinând sferei educaţiei non-formale sunt flexibile în funcţie

de nevoile beneficiarilor şi proiectarea lor se diferenţiază de proiectarea didactică chiar dacă

aceasta este realizată de personal didactic specializat.

În proiectarea programelor after-school “ este necesară stabilirea de la început a

principalelor direcţii de acţiune, însă obiectivele, conţinutul şi structura activităţilor se pot

contura pe parcurs, prin exercitarea libertăţii de a alege (Momanu, 2013, p. 240)” în funcţie de

nevoile şi interesele beneficiarilor, dar şi a resurselor participanţilor comunităţii.

Exemple de bune practici6

a) O săptămână din cadrul programului after-school al unei şcoli private din România se

desfăşoară astfel:

1. Luni – Atelier de lucru

2. Marţi – Vorbit în public, Atelier de teatru

3. Miercuri – Atelier de gătit

4. Joi – Povestea artei, Laborator de ştiinţe

5. Vineri – Germană prin artă, Aventuri în aer liber.

b) Fundaţia World Vision România

Fundaţia World Vision România este o organizaţie nonguvernamentală, care a creat

programe de tip şcoală după şcoală mai întâi în Bucureşti, la Şcoala nr.126, în anul 2009 şi apoi

în mediul rural, în judeţul Vaslui, în anul 2012.

Experienţa fundaţiei a demonstrat că acest program a condus la generalizarea accesului copiilor

la educaţie integrată, la îmbunătăţirea participării şcolare, a ajutat în mod special copiii

vulnerabili dar şi copii familiilor care nu sunt în nevoi imediate.

În anexe este prezentat un filmuleţ în care, Fundaţia World Vision România prezintă statistic

numărul copiilor din România care trăiesc sub pragul sărăciei, copii care sunt separaţi de familie

sau copii care abandonează şcoala şi situaţii în care aceste probleme sunt combătute.

II.4. Evaluarea calităţii programelor şi activităţilor after-school

O componentă importantă a procesului instructiv – educativ o constituie evaluarea.

Evaluarea în programele after-school are rolul său foarte bine definit. Evaluarea poate fi

concepută sub forma unor întrebări ale căror răspunsuri pot fi utilizate în adaptarea şi

ameliorarea calităţii programelor after-school. De exemplu:

- Au fost asigurate condiţiile optime de învăţare, creştere şi dezvoltare ale copiilor?

- Au fost îndeplinite scopurile programului?

- Ce schimbări au produs activităţile asupra nivelului de dezvoltare intelectuală, socială,

emoţională a beneficiarilor?

- Care au fost activităţile cele mai eficiente? etc.

Este de preferat să se facă o evaluare continuă pentru a identifica şi ameliora anumite

probleme ivite dar şi o evaluare finală pentru a constata eficienţa lor.7

Cu toate că se observă o creştere constantă a programelor after-school de calitate, datorită

îmbunătăţirilor produse în cadrul lor, dar şi datorită condiţiilor actuale din societatea românească,

putem vorbi şi de existenţa unui dezechilibru între cerere şi ofertă, de necesitatea elaborării unei

politici educaţionale care să sprijine dezvoltarea acestor programe la nivel naţional în funcţie de

necesităţile elevilor, părinţilor şi comunităţii.

III. Programul after-school – parteneriat educaţional dintre familie - şcoală –

comunitate

III.1. Instituţiile care participă la aceste programe

Programele after-school sunt văzute ca parteneriate educaţionale dintre familie - şcoală -

comunitate deoarece toţi contribuie la dezvoltare intelectuală, socială şi emoţională a copiilor.

Dacă în mod direct principalii beneficiari sunt copiii, părinţii, profesorii, reprezentanţii

comunităţii sunt beneficiari indirecţi. Pe lângă suportul material şi financiar sunt planificate

şi cursuri, specifice părinţilor, pentru a-i învăţa cum să îşi ajute copii, sau cum să îi îndrume să

nu discrimineze aproapele, să crească şi să se dezvolte armonios. Tot ei participă alături de

membrii comunităţii la diverse acţiuni şi activităţi desfăşurate periodic pe diferite tematici.

Cei care oferă programe after-school de calitate sunt şcolile, organizaţiile

nonguvernamentale sau centrele comunitare.

S-a observat că, ideea principală care stă la baza înfiinţării acestor programe este

asigurarea unui mediu securizant pentru copii în condiţii optime de învăţare, creştere si

dezvoltare socioemoţională şi intelectuală. Părinţii ai căror copii urmează acest tip de program

școală după școală sunt mai puţin stresaţi şi mai eficienţi din punct de vedere

profesional( Momanu, 2013, p. 228).

III.2. Relaţiile dintre aceste instituţii

Relaţia dintre profesor – asistent social, profesor – psiholog, profesor - părinte este în

acest program una de lucru în echipă alături de ceilalţi factori educaţionali, iar profesorul şi

elevul sunt parteneri egali. Scopul interacţiunii (profesor – elev, elev - elev) îl constituie

dezvoltarea elevului. (Momanu, 2013, p. 218). Dacă ne referim la relaţia elev – elev trebuie

8

menţionat faptul că programele şi activităţile afterschool promovează învăţarea bazată pe

cooperare iar în cadrul grupului relaţiile sunt de comunicare, de egalitate între membrii grupului,

în care fiecare învaţă de la ceilalţi (Momanu, 2013, p. 219).

IV. Studii de caz – Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii

IV.1. Studii de caz - Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii – Caracteristici generale

Cele două studii de caz calitative din UK şi SUA au vrut să investigheze ceea ce cred

copiii, părinţii şi dascălii despre programele afterschool şi care este impactul îngrijirii copiilor

după orele de la şcoală.

Dacă ar fi să facem o paralelă între ceea ce se derulează în România privind programul

after-school şi cele două ţări (UK şi SUA) am putea spune că noi suntem abia la început.

Programul şcoală după şcoală din cele două ţări s-a extins şi îmbunătăţit foarte mult. De exemplu

în UK există în aproape toate şcolile primare şi în mai mult de jumătate din şcolile gimnaziale

astfel de programe de bună calitate. Aici nu se desfăşoară doar teme, ei având spaţii special

amenajate pentru mult mai multe activităţi.

IV.2. Beneficiile şi beneficiarii acestor programe

Dacă la noi beneficiază de astfel de program doar copiii a căror părinţi pot susţine

financiar aceste activităţi, în UK şi SUA beneficiază de astfel de programe atât copiii bogaţi cât

şi cei săraci pentru că, comunitatea, ONG-urile, părinţii, mai mulţi voluntari s-au implicat mai

mult în astfel de proiecte. Există un suport enorm pentru programe after-school mai bune şi mai

multe din partea mai multor sectoare ale societăţii. Nouă din zece americani cred că ar trebui

organizate activităţi după programul de şcoală pentru copii şi tineri. Ei sprijină aceste programe

din diverse motive:

- pentru cetăţenii seniori, aceste programe înseamnă un cartier mai sigur,

- pentru părinţi: siguranţă şi activităţi pozitive pentru proprii copii,

- pentru mamele singure reîncadrarea în câmpul muncii,

- pentru membrii comunităţii scăderea numărului de copii şi tineri care vor dezvolta

comportamente riscante.

9

În aceste ţări există un sprijin politic mare pentru mărirea numărului de programe de acest

tip. La conferinţa naţională a primarilor şi la asociaţia naţională a guvernatorilor s-a discutat

foarte mult pe această temă. Deasemenea marile fundaţii precum: YMCA, Institutul Naţional al

Timpului din Afara Şcolii - NIOST, Corporaţia Afterschool, etc, recunosc că programele after-

school au prioritate pentru finanţare.

Această preocupare pentru a mări numărul de programe şcoală după şcoală este datorată

şi studiilor care au arătat eficienţa lor. Exemple:

a). Poliţia din Baltimore a observat o scădere cu 44% a riscului ca tinerii să devină victime după

ce într-un cartier cu criminalitate crescută s-a deschis un program afterschool.

b). Conform Biroului Federal de Investigaţii (FBI), orele imediate după ce se termină şcoala

reprezintă perioada în care tinerii sunt mai predispuşi să comită acte ilegale sau să fie victime ale

unor acte criminale. Rata de criminalitate juvenilă se triplează între orele 15 şi 18. Programele

after-school pot oferi un mediu sigur şi plăcut pentru tineri care se pot afla în situaţii periculoase.

IV.3. Exemplul de la Școala Hawthorne Campus

Programul Hawthorne Campus

Obiectivele programului CCEE includ:

1. Să ofere activităţi bogate în timpul şi după programul de şcoală

2. Să reducă numărul de elevi care abandonează şcoala

3. Să imbunătăţească numărul de elevi prezenţi la ore

4. Să reducă numărul de elevi implicaţi în activităţi negative

5. Să crească succesul academic.

Componentele programului:

1. Experienţa din spatele ochilor – Program de îmbunătăţire curriculară

2. Consiliere – oferă timp unu la unu între adulţi şi copii

3. Fitness – activităţi extracurriculare

4. Educaţie exterioară – excursii la tabăra YMCA

5. Îngrijirea copiilor şcolari – oferă îngrijire pentru copii cu părinţi muncitori

6. Tabere şcolare – activităţi în vacanţele şcolare

10

7. Implicarea familiilor - oferă oportunităţi pentru implicarea părinţilor

8. Evenimente comunitare

V. Anexe

V.1. Exemple de bune practici: filme/ documentar (se regăsesc ataşate documentului)

V.2. Părerile unor copii despre programul after-school

“Îmi place că ne jucăm, că facem temele cu Dana şi că am colegi buni. Dana mă ajută să nu fac

greşeli, E cea mai bună învăţătoare de teme pe care o ştiu. Nu e nimic ce nu îmi place la ea.”

(Alexia, 7 ani)

,,Este deosebit de fain. Îmi place pentru că avem colegi şi cu ce ne juca. Mâncarea este… nu ştiu

cum să zic… te simţi ca acasă. Îmi place de Dana că vrea să ne înveţe. Cristina J. are multe

abilităţi de creaţie. Cristina ştie mate mult şi e bună. Lumi e drăguţă şi darnică.” (Naomi, 7 ani)

,,Învăţăm şi ne şi jucăm… jocuri inventive care ne pot invăţa ceva. Unele jocuri sunt prea

uşoare, cum e mima. Ne trebuie unele jocuri pentru noi cei mari, care suntem în clasa I.

Mâncarea este foarte bună, mai ales că o cunosc de când eram la grădiniţă. Cu mâncarea putem

creşte şi putem fi mai inteligenţi şi mai puternici.’’ (Sara, 7 ani)

,,Învăţăm şi putem să ne jucăm şi imi place foarte mult mâncarea. Am foarte mulţi prieteni aici,

ne jucăm Monopoly, am 4 prieteni de la grădi. Dana ştie foarte multă germană. Cristina o ajută

pe Casi şi pe toţi ceilalţi la mate. Cristina J. e foarte responsabilă aici. E mama mea.’’ (Vlad, 7

ani)

11

Bibliografie:

1. BOGEAN Dorinel, Alternative educaţionale în contextul învăţământulului românesc, Editura

Didactic Press, 2008, Slatina

2. Legea Educaţiei Naţionale nr.1 publicată în Monitorul Oficial nr.18 din 10 ianuarie 2011;

Ordinul nr. 5349 din 7 septembrie 2011, publicat în Monitorul Oficial 738 din 20 septembrie

2011.

3. GHINITA Maria, Activităţi remediale şi extraşcolare în cadrul programului - Şcoala după

şcoală, Editura Alfa, 2011, Piatra Neamţ

12

4. BARKER John, Fiona Smith, Virginia Morrow, Susie Weller, Valerie Hey, Judith Harwin,

The impact of out of school care: A qualitative study examining the views of children, families

and playworkers, http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/

5. 4 D în educaţie – Programe şi activităţi de after-school pentru adolescenţi (Mariana

Momanu, Silvia Butnaru), Institutul European, 2013

*** www.calificativ.ro

*** www.consulting-group.ro

*** http://www.thirteen.org/edonline/concept2class/afterschool/index_sub1.html

13