agenda digitală pentru europa -...
TRANSCRIPT
2 / 164
Cuprins
Cuprins .................................................................................................................................................... 2
Cadrul general ......................................................................................................................................... 8
Analiza problemelor actuale .................................................................................................................... 9
Poziţia României din punct de vedere al indicatorilor Agendei Digitale .................................................. 13
Pilonul 1 – Piaţa Digitală Unică .............................................................................................................. 17
Acţiunea 1. Simplificarea procesului de acordare a licenţelor pan-European pentru aplicaţiile on-line17
Acţiunea 2. Conservarea aplicaţiilor fara suport continuu (opere fără autor cunoscut sau opere ieşite
din print) ........................................................................................................................................... 18
Acţiunea 3. Deschiderea resurselor de tip date pentru reutilizare ...................................................... 20
Acţiunea 4. Dezbaterea stakeholder-ilor privind măsurile de stimulare a conţinuturilor magazinelor
digitale Europene .............................................................................................................................. 21
Acţiunea 5. Simplificarea distribuirii de conţinut creativ..................................................................... 22
Acţiunea 6. Protejarea online a proprietăţii intelectuale .................................................................... 23
Acţiunea 7. Stabilirea unei date pentru migrarea la modul de plată unic european şi eFacturare ....... 25
Acţiunea 8. Revizuirea directivei eSignature....................................................................................... 26
Acţiunea 9. Actualizarea Directivei privind comerţul electronic .......................................................... 28
Acţiunea 10. Punerea în aplicare, de către Statele membre, a unor legi care să sprijine piaţa digitală 29
Acţiunea 11. Transpunerea Directivei TVA de către Statele membre .................................................. 30
Acţiunea 12. Revizuirea normele UE de protecţie a datelor ................................................................ 31
Acţiunea 13. Completarea Directivei privind drepturile consumatorilor ............................................. 32
Acţiunea 14. Explorarea posibilităţilor pentru Rezolvarea Alternativa a Disputelor ............................ 33
Acţiunea 15. Consultarea stakeholderilor privind despăgubirile colective .......................................... 34
Acţiunea 16. Codul UE al drepturilor online....................................................................................... 35
Acţiunea 17. Platforma Stakeholderilor pentru mărci înregistrate la nivelul UE .................................. 36
3 / 164
Acţiunea 18. Armonizarea numerotării şi identificării......................................................................... 37
Acţiunea 19. Politica în domeniul spectrului plan ............................................................................... 38
Acţiunea 20. Analiza costului pe piaţa telecomunicaţiilor .................................................................. 39
Acţiunea 101. Roaming (Soluţii durabile pentru pachetele de voce şi date în roaming până în 2012) . 40
Pilonul 2 – Interoperabilitate şi Standarde ............................................................................................. 41
Acţiunea 21. Propunerea legislaţiei privind interoperabilitatea în domeniul TIC ................................. 43
Acţiunea 22. Promovarea normelor de stabilire a standardelor.......................................................... 44
Acţiunea 23. Îndrumare privind standardizarea în domeniile TIC şi achiziţii publice............................ 44
Acţiunea 24. Adoptarea Strategiei ..................................................................................................... 45
Acţiunea 25. Analiza consecinţelor solicitării actorilor semnificativi de pe piaţă de a-şi procura licenţe
.......................................................................................................................................................... 46
Acţiunea 26. Implementarea, de către Statele membre, a cadrului european pentru interoperabilitate
.......................................................................................................................................................... 47
Acţiunea 27. Punerea în aplicare, la nivelul Statele membre, a declaraţiilor Malmö şi Granada .......... 48
Pilonul 3 – Încredere şi Siguranţă ........................................................................................................... 50
Acţiunea 28. Reţeaua consolidată şi politică de securitate a informaţiilor .......................................... 51
Acţiunea 29. Combaterea atacurilor cibernetice împotriva sistemelor informatice ............................ 52
Acţiunea 30. Stabilirea unei platforme europene privind criminalitatea informatică .......................... 54
Acţiunea 31. Analiza utilităţii creării unui centru european de combatere a criminalităţii informatice 55
Acţiunea 32. Intensificarea luptei împotriva criminalităţii informatice la nivel internaţional ............... 56
Acţiunea 33. Oferirea de suport la nivelul UE pentru pregătirea referitoare la cyber-securitate ......... 58
Acţiunea 34. Explorarea extinderii prevederilor notificărilor de încălcare a securităţii ....................... 59
Acţiunea 35. Îndrumare privind implementarea regulilor în domeniul telecomunicaţiilor referitoare la
confidentialitate ................................................................................................................................ 60
Acţiunea 36. Susţinere privind raportarea conţinutului ilegal online şi campanii de sensibilizare privind
siguranţa online pentru copii ............................................................................................................. 61
4 / 164
Acţiunea 37. Auto-reglementare în utilizarea serviciilor online .......................................................... 63
Acţiunea 38. Stabilirea, de către Statele membre, a Echipleor de intervenţie de urgenţă (CERT) ........ 64
Acţiunea 39. Efectuarea de simulări de atac cibernetic de către Statele membre ............................... 66
Acţiunea 40. Implementarea, de către Statele membre, a liniilor de asistenţă telefonică pentru alerte
şi crize ale sistemelor electornice....................................................................................................... 67
Acţiunea 41. Crearea, la nivelul Statele membre, a platformelor naţionale de alertă ......................... 69
Pilonul 4 – Internet de mare viteză ........................................................................................................ 71
Acţiunea 42. Adoptarea unei strategii de broadband unificate la nivel de UE ..................................... 71
Acţiunea 43. Finanţarea broadband de mare viteză .......................................................................... 72
Acţiunea 44. Programul Politica în domeniul spectrului european...................................................... 74
Acţiunea 45. Desfăşurarea de Reţele de Acces de Generaţii Viitoare (Next Generation Access network
– NGA) ............................................................................................................................................... 75
Acţiunea 46. Elaborarea, de către Statele membre, a planurilor naţionale de broadband .................. 76
Acţiunea 47. Facilitarea, de către Statele membre, a investiţiilor în broadband.................................. 77
Pilonul 5 – Cercetare şi inovare .............................................................................................................. 81
Acţiunea 50. Atragerea unor investiţii private mai mari pentru cercetare şi inovare în domeniul TIC.. 83
Acţiunea 51. Consolidarea coordonării şi punerii în comun a resurselor ............................................. 85
Acţiunea 52. Propunerea măsurilor vizând accesul „simplu şi rapid”la fondurile de cercetare UE în
domeniul TIC ..................................................................................................................................... 86
Acţiunea 53. Sprijin financiar pentru infrastructurile comune de cercetare din domeniul TIC şi pentru
grupurile (clusterele) inovatoare........................................................................................................ 87
Acţiunea 54. Elaborarea unei noi generaţii de aplicaţii şi servicii bazate pe internet ........................... 89
Acţiunea 55. Statele membre trebuie să dubleze bugetul anual total pentru cercetarea şi dezvoltarea
în domeniul TIC.................................................................................................................................. 90
Acţiunea 56. Statele membre trebuie să se implice în proiecte-pilot pe scară largă finanţate prin
Programul de competitivitate şi inovare ............................................................................................ 91
Pilonul 6 – Îmbunătăţirea competenţelor digitale .................................................................................. 93
5 / 164
Acţiunea 57. Propunerea competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate în Regulamentul privind
Fondul Social European ..................................................................................................................... 94
Acţiunea 58. Elaborarea unui cadru pentru recunoaşterea competenţelor TIC ................................... 95
Acţiunea 59. Introducerea competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate în iniţiativa emblematică
„Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” .................................................................................. 97
Acţiunea 60. Promovarea unei participări mai importante a femeilor tinere şi a celor care revin în
activitate în sectorul TIC .................................................................................................................... 99
Acţiunea 61. Elaborarea unui instrument online de educare a consumatorilor cu privire la noile
tehnologii media.............................................................................................................................. 100
Acţiunea 62. Propunerea unor indicatori la scara UE privind competenţele digitale şi alfabetizare
media .............................................................................................................................................. 102
Acţiunea 63. Evaluarea sistematică a dispozţiilor privind accesibilitatea prin revizuirea legislaţiei .... 103
Acţiunea 64. Garantarea că site-urile web publice sunt total accesibile până în 2015 ....................... 104
Acţiunea 65. Memorandum de înțelegere privind accesul digital pentru persoanele cu handicap .... 105
Acţiunea 66. Statele membre să implementeze politici pe termen lung privind competenţele
informatice şi alfabetizarea digitală ................................................................................................. 106
Acţiunea 67. Statele membre să pună în aplicare dispoziţiile privind handicapul din Directiva-cadru
privind telecomunicaţiile şi serviciile media audiovizuale ................................................................. 108
Acţiunea 68. Statele membre să integreze învăţarea digitală (eLearning) în politicile naţionale de
modernizare a educaţiei şi formării profesionale ............................................................................. 110
Pilonul 7 – TIC pentru provocările sociale ............................................................................................ 112
Acţiunea 69: Realizarea unei evaluări pentru a vedea dacă sectorul TIC a respectat măsurile comune în
domeniile energiei ........................................................................................................................... 114
Acţiunea 70: Susținerea parteneriatelor între sectorul TIC şi sectoarele majore emitatoare ............. 115
Acţiunea 71: Evaluarea contribuţiei reţelelor inteligente şi definirea funcţionalităţilor minime pentru
promovarea interoperabilității......................................................................................................... 116
Acţiunea 72: Lansarea Cărţii verzi privind tehnologia Solid State Lighting (SSL) ................................ 118
Acţiunea 73: Punerea de acord a Statelor membre privind funcţionalităţile suplimentare comune
pentru contoare inteligente ............................................................................................................. 119
6 / 164
Acţiunea 74: Includerea, de către Statele membre, a specificaţiilor pentru costurile totale pe durata de
viaţă pentru iluminatul public în domeniul achiziţiilor publice .......................................................... 120
Acţiunea 75: Asigurarea pentru europeni a accesului securizat on-line la datele lor medicale .......... 122
Acţiunea 76: Propunerea unei recomandări pentru a defini un set minim comun de date ale
pacientului ...................................................................................................................................... 123
Acţiunea 77: Standarde Foster, teste de interoperabilitate şi certificarea eSănătate la nivelul UE .... 125
Acţiunea 78: Consolidarea Programului Comun Ambient Assisted Living (AAL) ................................ 127
Acţiunea 79: Propunerea unui model durabil de finanţare a bibliotecii digitale Europene ................ 128
Acţiunea 80: Propunerea de măsuri pentru sprijinirea industriilor culturale şi creative .................... 130
Acţiunea 81: Emiterea unei recomandări privind promovarea digitalizării cinematografiei europene
........................................................................................................................................................ 131
Acţiunea 82: Implementarea Directivei privind serviciile media audiovizuale cu privire la diversitatea
culturală .......................................................................................................................................... 132
Acţiunea 83: Propunerea unei Decizii a Consiliului şi Parlamentului European privind recunoaşterea
reciprocă a e-ID ............................................................................................................................... 134
Acţiunea 84: Sprijinirea integrării in cadrul Pieţei Unice a serviciilor transfrontaliere eGovernment 135
Acţiunea 85: Revizuirea Directivei privind accesul public la informatii referitoare la mediu .............. 137
Acţiunea 86: Implementarea serviciilor transfrontaliere eEnvironment............................................ 138
Acţiunea 87: Eliberarea Cărţii albe privind inter-conectarea capacităţii e-procurement în UE .......... 139
Acţiunea 88: Crearea şi implementarea unui Plan de acţiune eCommission 2011-2015 ambiţios ..... 141
Acţiunea 89: Statele membre să facă serviciile de guvernare electronică complet interoperabile .... 142
Acţiunea 90: Statele membre să se asigure că Punctele de Contact Unic (PCU) funcţionează ca centre
cu drepturi depline de guvernare electronică .................................................................................. 144
Acţiunea 91:Statele membre să convină asupra unei liste comune de sectoare cheie ale serviciilor
publice transfrontaliere ................................................................................................................... 145
Acţiunea 92: Aplicarea Directivei sistem de transport inteligent în sprijinul interoperabilităţii şi
standardizării rapide ........................................................................................................................ 146
Acţiunea 93: Adoptarea Soluţiilor de gestionare a traficului aerian (SESAR) ..................................... 147
7 / 164
Acţiunea 94: Propunerea unei directive pentru implementarea serviciilor e-Maritime ..................... 148
Acţiunea 95: Propunerea unei directive care să stabilească specificaţiile tehnice pentru aplicaţiile
telematice pentru serviciile de transport feroviar de călători ........................................................... 150
Acţiunea 96: Îndeplinirea, de către Statele membre, a obligaţiilor prevăzute în Sistemul de
Management pentru Traficului Feroviar European (ERTMS) ............................................................. 151
Pilonul 8 – Internaţional ...................................................................................................................... 153
Acţiunea 97. Promovarea internaţionalizării guvernanţei internetului ............................................. 154
Acţiunea 98. Sprijinirea Forumului privind guvernanţa internetului ................................................. 155
Acţiunea 99. Îmbunătăţirea condiţiilor de comerţ internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile
de proprietate intelectuală .............................................................................................................. 156
Acţiunea 100. Obţinerea unui mandat pentru actualizarea ITA ........................................................ 157
Guvernanţă ......................................................................................................................................... 158
Anexa – Propuneri legislative ale Comisei Europene ............................................................................ 161
8 / 164
Cadrul general
Strategia Europa 2020
Comisia Europeană a lansat în martie 2010 Strategia Europa 2020 pentru ieşirea
din criză şi pregătirea economiei UE pentru provocările deceniului următor.
Europa 2020 conturează o perspectivă care înglobează realizarea unui grad înalt
de ocupare a forţei de muncă, crearea unei economii cu emisii scăzute de
carbon, productivitate şi coeziune socială, obiective care urmează a atinse prin
acţiuni concrete la nivelul UE şi la nivel naţional.
Agenda Digitala 2020
Agenda Digitală pentru Europa este una dintre cele șapte inițiative-pilot ale
Strategiei Europa 2020 și are ca scop definirea rolului motor esențial pe care
utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) va trebui să-l joace în
realizarea obiectivelor Europei pentru 2020
Obiectivul acestei Agende este trasarea unui parcurs în scopul de a exploata la
maximum potențialul social și economic al TIC, în special al internetului, care
reprezintă un suport vital al activităților economice și sociale, fie că e vorba de
afaceri, muncă, joacă, de a comunica sau a ne exprima liber. Implementarea cu
succes a acestei Agende va stimula inovația și creșterea economică, ameliorând
în același timp calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor.
Aplicarea pe scară mai largă și utilizarea mai eficace a tehnologiilor digitale vor
permite astfel Europei să abordeze provocările fundamentale cu care se
confruntă și vor oferi europenilor o mai bună calitate a vieții, datorită inter alia
ameliorării serviciilor de asistență medicală, unor soluții mai eficace de
transport, unui mediu mai curat, unor noi posibilități de comunicare și unui
acces mai ușor la serviciile publice și la conținutul cultural.
Dezvoltarea rețelelor de mare viteză astăzi are același impact revoluționar pe
care l-a avut dezvoltarea rețelelor electrice și de transport cu un secol în urmă.
Datorită evoluției continue a produselor electronice de larg consum, liniile de
9 / 164
demarcație dintre aparatele digitale se estompează. Serviciile converg și
migrează din lumea fizică în cea digitală, devenind accesibile de oriunde și prin
orice fel de aparat, de la telefoanele inteligente, la tablete, computere, radiouri
digitale sau televizoare HD. Se prevede că până în 2020 conținutul și aplicațiile
digitale vor fi furnizate aproape în exclusivitate online.
Analiza problemelor actuale
Piețe digitale fragmentate
Europa se prezintă deocamdată ca un mozaic de piețe online la nivel național,
iar Europenii nu pot profita de avantajele unei piețe digitale unice din cauza
unor probleme de altfel soluționabile. Conținutul și serviciile comerciale și
culturale trebuie să poată circula liber peste granițe, iar acest obiectiv ar putea
fi atins prin eliminarea barierelor normative și facilitarea operațiunilor de
facturare și plată electronică, a soluționării litigiilor, precum și prin sporirea
încrederii consumatorilor. Putem și trebuie să facem mai mult, în cadrul actual
de reglementare, pentru a construi o piață unică în sectorul comunicaţiilor
electronice.
Din punct de vedere al conţinutului cultural România acum face primii paşi în
dezvoltarea acestuia prin iniţiative ca eRomânia sau similare. Serviciile online
comerciale nu au bază de reglementare tehnologică . Serviciile de eGuvernare
sunt dezvoltate mult mai intens existând numeroase initiaţive la nivelul MCSI
implementate sau în curs de implementare însă corelaţia acestora pe piaţa
digitală Europeană este una adhoc.
Lipsa de interoperabilitate
Agenda digitală poate fi eficace doar dacă toate elementele și aplicațiile sale
sunt interoperabile și se bazează pe standarde și platforme deschise
Deficiențele în materie de standardizare, achiziții publice și coordonare între
autoritățile publice împiedică funcționarea corelată, la parametri optimi, a
serviciilor și aparatelor utilizate de către Europeni..
Problema interoperabilităţii este una majora în România. Actualmente MCSI
10 / 164
dezvoltă cadrul şi legislaţia de interoperabilitate împreuna cu acţiuni suport
cum ar fi apelurile de finanţări de proiecte de interoperabilitate în cadrul POS
CCE Axa 3 DMI 2 operaţiunea 2.
Creșterea criminalității cibernetice și riscul de încredere scăzută în rețele
Europenii nu vor utiliza servicii online din ce în ce mai sofisticate, decât dacă
vor avea certitudinea că reţelele utilizate asigură confidenţialitatea şi
corectitudinea datelor lor personale., Ca răspuns la dezvoltarea noilor forme de
criminalitate „cibernetică” – care merg de la exploatarea copiilor la furtul de
identitate și atacurile cibernetice – Europa trebuie să elaboreze mecanisme de
prevenire şi combatere a acestora. În paralel, multiplicarea bazelor de date și
noile tehnologii care permit controlul indivizilor la distanță pun noi probleme în
ceea ce privește conservarea drepturilor fundamentale ale europenilor în
materie de protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. Internetul a
devenit în prezent o infrastructură de informație atât de importantă pentru
cetățeni și pentru economia europeană în general, încât sistemele și rețelele de
TIC trebuie să fie securizate și făcute să reziste la o mulțime de noi amenințări.
Din punctul de vedere al riscului de încredere România este într-o situaţie
critică atât la nivel european cât şi la nivel internaţional. MCSI încearcă prin
iniţiativele legislative proprii, prin proiecte înmplementare şi prin colaborarea
cu ceilalţi actori implicaţi în procesul combaterii criminalităţii cibernetice să
rezolve această problemă majoră. De menţionat ar fi initiaţiva MCSI de
dezvoltare a CERT precum şi sprijinirea organizaţiilor specializate cum ar fi BSA
România.
Lipsa investițiilor în rețele
Ar trebui întreprinse mai multe eforturi pentru a asigura introducerea și
adoptarea, pe scară largă, a sistemelor de comunicaţii de bandă largă, la viteze
tot mai mari, atât prin intermediul tehnologiilor fixe cât și al celor pe suport
radio, prin facilitarea investițiilor în noile rețele internet ultrarapide, deschise și
competitive.. Acțiunile noastre trebuie să se concentreze pe acordarea
stimulentelor necesare încurajării investițiilor private, completate de investiții
publice vizând obiectivele care ce privesc sistemele de comunicaţii electronice,
11 / 164
evitând remonopolizarea rețelelor, precum și pe ameliorarea alocării spectrului
de frecvenţe radio.
Prin dezvoltarea, adoptarea la scală naţională şi implementarea Strategiei
Naţionale de Broadband şi maximizarea impactului tuturor surselor de finanţare
FEDR pentru zona de broadband MCSI încearcă să contracareze nivelul scăzut
de investiţii în zona reţelelor de comunicaţii de bandă largă.
Eforturi insuficiente în materie de cercetare și inovare
În continuare în Europa nu se investește suficient, eforturile sunt fragmentate,
nu se utilizează îndeajuns creativitatea IMM-urilor,nu se stimulează suficient și
nu se transformă avantajul intelectual al cercetării în avantajul concurențial al
inovațiilor bazate pe piață. Trebuie să folosim potenţialul cercetătorilor pentru
a crea un ecosistem al inovațiilor, în care micile și marile întreprinderi ale
sectorului TIC cu sediul în Europa să poată dezvolta produse de nivel mondial în
conformitate cu cerinţele SocietăţIi informaţionale. Trebuie prin urmare să
abordăm problema caracterului suboptimal al actualelor eforturi de cercetare și
inovare prin stimularea investițiilor private, îmbunătățirea coordonării și a
grupării resurselor, oferirea unui acces mai ușor și mai rapid IMM-urilor din
domeniul TICla fondurile UE pentru cercetare, la infrastructuri de cercetare și
clustere de inovare comune și prin dezvoltarea standardelor și a platformelor
deschise pentru noi aplicații și servicii.
Eforturile în domeniul cercetării şi invovării în zona TIC se realizează la nivelul
ţării noastre prin iniţiative punctuale dezvoltate de institute de cercetare sub
tutela ANCS, institutelor naţionale de cercetare din coordonarea MCSI sau de
universităţi în special de drept public. România poate fi caracterizată print-un
nivel minim de impact al IMM-urilor la nivelul cercetării şi inovării aceasta
rezumându-se doar la capacitatea companiilor de pe teritoriul ţării noastre de a
realiza proiecte de outsourcing. Prin ultima sa iniţiativă de dezvoltare a
strategiei de supercomputing şi cloud-computing, MCSI împreună cu alţi actori
în zona publică românească încercă să impulsioneze dezvoltarea acestui
domeniu de cercetare şi inovare extrem de important la nivel internaţional.
12 / 164
Această iniţiativă se va adresa atât mediului public cât şi mediului privat de
afaceri în special la nivelul IMM-urilor.
Nivelul scăzut de „alfabetizare digitală” și lipsa competențelor în materie
Europa se confruntă cu o creștere a penuriei de competențe profesionale în
domeniul TIC și cu un deficit în materie de alfabetizare digitală. Aceste
deficiențe au ca efect atât excluderea multor cetățeni din societatea și
economia bazată pe TIC cât și limitarea puternicului efect multiplicator în ceea
ce privește creșterea productivității, pe care îl are adoptarea TIC. Este prin
urmare necesară o reacție coordonată din partea statelor membre și a altor
părți interesate.
La nivelul specialiştilor în domeniul TIC România se poate considera un fruntaş
la nivel internaţional. Experienţa ne demonstrează însă că majoritatea valorilor
umane în acest domeniu sunt însă exportate către mari companii
internaţionale. Prin suportul legislativ adresat mediului de afaceri în domeniul
TIC se poate impulsiona atât atragerea marilor companii internaţionale de a
utiliza resursele umane în sectorul TIC direct în România şi, totodata, se pot
încuraja valorile profesionale româneşti în a urmări rămânerea pe teritoriul
României. Din punct de vedere al alfabetizării digitale a utilizatorilor situaţia
României nu este una bună comparativ cu restul Europei. De menţionat
iniţiativa strategică a MCSI de implementare a proiectului Economia Bazată pe
Cunoaştere, în cadrul căruia unul din principalele obiective este acela de
alfabetizare digitală.
Oportunități pierdute de soluționare a unor provocări societale
Prin exploatarea pe deplin a potențialului TIC, Europa ar putea soluționa cu mai
multă ușurință unele dintre provocările actuale: schimbările climatice și alte
presiuni exercitate asupra mediului nostru înconjurător, îmbătrânirea populației
și creșterea costurilor legate de sănătate, dezvoltarea unor servicii publice mai
eficace și integrarea persoanelor cu handicap, digitalizarea patrimoniului
cultural european și punerea lui la dispoziția generației actuale și a celor
viitoare etc.
Strategiile elaborate şi susţinute de MCSI urmăresc rezolvarea problemelor
13 / 164
variate şi provocările sociale atât prin proiecte directe realizate sau în curs de
realizare dar în special prin sprijinirea instituţiilor administraţiei publice centrale
prin apelurile de proiecte în domeniul TIC pentru e-guvernare. Finanţări
importante şi sprijin direct sunt acordate instituţiilor publice centrale partenere
din domenii ca educaţie, cultură, sănătate, mediu ce generează un impact
major pozitiv în directă corelaţie cu obiectivele Agendei Digitale 2020.
Poziţia României din punct de vedere al indicatorilor Agendei Digitale
Conexiuni în Bandă Largă
2010
Potrivit cercetării Cisco Broadband Quality Study 2010, realizat de Universităţile
din Oxford şi Oviedo, în ceea ce priveşte calitatea conexiunii de acces la
Internet, România se situează relativ bine la acest capitol, ocupând locul 10 în
lume după raportul calitatea conexiunii-accesul la internet.
Cu toate acestea, deşi rata de penetrare a serviciilor în bandă largă
(broadband), ca procent din populaţia României, este in creştere (14%) încă nu
este destul de ridicată - comparativ cu nivelul Europei – pentru a susţine
implementarea şi dezvoltarea de servicii electronice pe scară largă. Pentru a
soluţiona această problemă, Guvernul României a lansat Strategia Naţională de
Broadband cu scopul de a creşte rata de penetrare, la nivelul gospodăriilor, a
conexiunilor în bandă largă până la 80% până în 2015. Gradul de acoperirea
broadband rămâne încă limitat, în special în mediul rural, acesta traducându-se
printr-un nivel scăzut al conexiunilor în bandă largă în rândul gospodăriilor şi
companiilor. Pe de altă parte, 99% dintre abonamentele broadband oferă un
acces de cel puţin 2Mb/s. Cu toate acestea, doar 42% dintre gospodării au
conexiune la internet şi doar 23% conexiune broadband. Această situaţie şi rata
scăzută de utilizare se datorează situaţiei din mediul rural (45% din populaţia
României traieşte în mediul rural) care se caracterizează prin venituri mici, rată
scăzută a caculatoarelor disponibile la nivelul gospodăriilor, a acoperirii scăzute
14 / 164
DSl sau wireless.
Utilizarea Internetului
2010
Numărul mic de conexiuni la reţele de comunicaţii se reflectă într-o rată scăzută
a utilizării Internetului. În ciuda creşterii treptate, de-a lungul ultimilor ani,
România are cea mai mică rată de utilizare frecventă a internetului în UE cu 34%
şi 21%. În plus, 58% din cetăţenii români nu au utilizat niciodată internetul, cu
toate că acest număr a fost deja redus cu 5 puncte procentuale începând cu
anul 2009. Pe ansamblu, cele mai multe servicii de Internet sunt utilizate într-o
măsură semnificativ mai mică decât media UE iar comerţul electronic aproape
că nu există.
15 / 164
Accesarea de servicii online (% din populaţia totala)
2010
Accesarea de servicii online (% din utilizatorii de Internet)
2010
eGuvernanţă
2010
În zona de eGuvernare, România a rămas în urmă, fiind situată pe ultimul loc
din UE la oferirea de servicii electronice pentru cetăţeni (8%) şi companii (50%).
În furnizarea de servicii on-line, România este mult sub media UE, cetăţeni
(50%) şi companii (75%).
România a înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte indicatorii Societăţii
Informaţionale cum ar fi accesul şi disponibilitatea internetului în bandă largă.
Disponibilitatea serviciilor publice on-line a crescut dar utilizarea de către
companii este în scădere şi de asemenea utilizarea lor de către cetăţeni rămâne
limitată. O evoluţie pozitivă rămâne eProcurement, 1% peste medie
Comerţ electronic
Conform EuroStat doar 3% dintre români îşi fac cumpăraturile on-line. În aceste
condiţii, este necesară promovarea comerţului electronic ca alternativă la
16 / 164
2010
cumpăraturile tradiţionale, explicând avantajele şi dezavantajele acestuia.
Potrivit EuroStat, numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani
care folosesc internetul pentru a face cumpăraturi este destul de mic.
eBusiness
2010
17 / 164
Pilonul 1 – Piaţa Digitală Unică
Piețele online – atât la nivel mondial cât și la nivelul UE – sunt încă separate de multiple
bariere care afectează nu doar accesul la serviciile paneuropene de telecomunicații dar și
la ceea ce ar trebui să fie serviciile și conținutul internet mondial.
Fragmentarea persistentă a piețelor alterează competitivitatea Europei în economia
digitală. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că UE acuză o întârziere pe anumite piețe
cum ar fi cele ale serviciilor media, deopotrivă în ceea ce privește conținutul accesibil
consumatorilor și modelele comerciale susceptibile de a crea locuri de muncă în Europa.
Cea mai mare parte a companiilor care au avut recent succes pe internet (cum ar fi
Google, eBay, Amazon sau Facebook) nu sunt de origine europeană . În al doilea rând, în
ciuda aparatului legislativ fundamental al pieței unice în materie de comerț, facturare și
semnături electronice (eCommerce, eInvoicing și eSignatures), tranzacțiile din mediul
digital sunt considerate încă prea complexe, iar implementarea normelor diferă de la un
stat membru la altul. În al treilea rând, consumatorii și companiile se confruntă
deocamdată cu incertitudini şi ameniţări considerabile în ceea ce privește drepturile lor și
protecția juridică atunci când fac afaceri online. În al patrulea rând, Europa este încă
departe de a dispune de o piață unică pentru serviciile de comunicaţii electronice. Această
piață unică trebuie să fie prin urmare complet actualizată, pentru a oferi un suport pentru
dezvoltarea de servicii în era digitală.
Acţiunea 1. Simplificarea procesului de acordare a licenţelor pan-Europene pentru operele on-line
Problemă Lipsa unei pieţe unificate in sectorul conţinutului on-line european
Definire Simplificarea procedurilor privind gestionarea drepturilor de autor şi a acordarii de licenţe
transnaţionale prin consolidarea guvernanţei, transparenţei, a acordării de licenţe pan-
18 / 164
europene cu ajutorul unei directive cadru privind gestiunea colectivă a drepturilor.
Acţiuni la nivelul UE
Realizarea unei gestiuni eficiente a dreptului de autor si a drepturilor conexe ce va
permite utilizatorului accesul la conţinut on-line pan-european.
In 2010 CE a publicat un studiu de impact şi a propus un draft privind simplificarea
acordării licenţelor pentru conţinut la nivel multi-teritorial
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la studiul de impact referitor la procedurile privind drepturile de
autor, acordarea de licenţe transnaţionale şi pan-europene
• Consultarea ORDA precum si a altor actori implicaţi in acordarea de licențe pentru
aplicațiile on-line
• Crearea unei platforme pentru gestionarea licențelor transnaţionale
• Pregătirea personalului cu atribuții in procesul de gestionare a dreptului de autor
şi drepturilor conexe Monitorizarea procesului de gestionare a dreptului de autor
şi drepturilor conexe
Responsabili
• Ministerul Justiţiei
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (Oficiul Roman pentru Drepturi de
Autor)
Acţiunea 2. Conservarea operelor orfane si a operelor cu tiraj epuizat
Problemă Impedimente de natură legală împiedică accesul online la operele culturale protejate de
drepturile de autor, conform Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe,
cu modificările şi completările ulterioare
Definire Crearea unui cadru legal ce va facilita digitizarea şi difuzarea operelor culturale în Europa
prin propunerea unei Directive privind operele orfane pentru a pune bazele unui dialog cu
factorii interesaţi în vederea continuării măsurilor privind operele cu tiraj epuizat.
Acţiuni la nivelul UE
Realizarea de norme la nivel european şi instituirea unui cadru legal agreat pentru
19 / 164
continuării digitizării şi difuzării operelor culturale (literatură, muzică şi artă).
În 2010:
• Comisia a publicat un studiu de impact şi a propus o Directivă privind operele
orfane , creându-se astfel un cadru legal adecvat
• monitorizarea proiectului ARROW privind registrele accesibile ale informaţiilor
privind drepturile de autor şi ale operelor orfane
• s-au continuat lucrările în cadrul forumului părţilor interesate privind digitizarea
operelor cu tiraj epuizat
• În 2011:
• adoptarea unei Directive privind operele orfane
• trasarea unor concluzii privind proiectul ARROW şi lansarea unui proiect
complementar ARROW+ privind operele audiovizuale
• continuarea lucrărilor în cadrul forumului privind digitizarea operelor cu tiraj
epuizat
Acţiuni la
nivel naţional
• Organizarea unui workshop de analiză a obstacolelor si beneficiilor proiectului
Arrow
• Redactarea unui raport cuprinzând concluziile desprinse din workshop
• Participare la procesul decizional european privind operele orfane, în urma
rezultatelor obţinute în cadrul consultărilor naţionale. Pe termen lung,
transpunerea Directivei în legislaţia naţională.
• Definirea si inițierea proiectului Arrow+ (opere audiovizuale)
• Execuția si monitorizarea Arrow+ urmat de un workshop de concluzionare
• derularea activitatilor având ca scop analizarea avantajelo precum si a
obstacolelor acestui proiect
• identificarea mai multor parteneri si cooptarea acestora in desfasurare
20 / 164
activităţilor
• organizarea de mese rotunde şi consultări
• diseminarea informatiei
• iniţierea unui proiect menit să diminueze obstacolele constatate
• creşterea vizibilităţii bibliotecilor publice
Responsabili • Oficiul Român pentru Drepturile de Autor,
• Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional
Acţiunea 3. Deschiderea resurselor de tip date pentru reutilizare
Problemă Transformarea informaţiilor publice în oportunităţi de business. Exemple de informaţii din
sectorul public (PSI) ce pot genera aplicaţii şi servicii noi GPS, previziuni meteo, servicii
financiare şi de asigurare
Definire Până în 2010 s-a dorit revizuirea Directivei privind reutilizarea informaţiilor din sectorul
public, cu precădere a principiilor şi a viziunii privind taxarea accesului şi a utilizării
informaţiilor
Acţiuni la nivelul UE
• CE a adoptat o directivă în anul 2003 ce stabileşte principiile de bază ale
accesibilităţii, transparenţei şi limitării costurilor pentru reutilizarea comercială a
informaţiilor din sectorul public.
• A avut loc o consultare publică privind revizuirea Directivei PSI şi a fost publicată o
analiză a răspunsurilor
• Va fi redactat un studiu de impact a diferitelor opţiuni şi, dacă este cazul, va
propune revizuirea Directivei
• Vor fi realizate activităţi de promovare şi conştientizare a riscurilor prin seminarii
şi workshopuri organizate de către statele membre şi factorii interesaţi
Acţiuni la • Întocmirea unui calendar de promovare a activităţilor pentru conștientizarea
21 / 164
nivel naţional riscurilor si organizarea acestor evenimente
• Colectarea feedback-ului, a concluziilor sau recomandărilor de la aceste
evenimente, analiza acestora şi trimiterea lor către CE
• Organizarea de consultări cu ministerele şi UGIR şi sectorul privat şi identificarea
propunerilor de servicii publice PSI
• Participarea la studiul de impact iniţiat de CE pe propunerile colectate
• Iniţierea şi prezentarea planurilor de afaceri pentru serviciile PSI cu impact major
de către companiile care au competenţe în a executa aceste servicii
Responsabili • Secretariatul General al Guvernului
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 4. Dezbaterea de către părţile interesate privind măsurile de stimulare a unei pieţe europene de conţinut online
Problemă Lipsa unei pieţe unificate în sectorul conţinutului
Definire Raportarea până în 2012 în legătură cu necesitatea luării de măsuri suplimentare, în afara
gestiunii colective a drepturilor, care să permită cetățenilor din Uniunea Europeană,
furnizorilor de servicii de conţinut on-line şi deţinătorilor de drepturi de autor să
beneficieze de întregul potenţial al pieţei digitale interne.
Acţiuni la nivelul UE
Crearea unei piețe digitale unice pentru facilitarea accesului cetăţenilor Uniunii Europene.
2010:
• pregătirea unei Cărţi verzi privind distribuirea conţinutului audiovizual și a altor tipuri
de conținut creativ
2011:
• elaborarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Agendei Digitale,, în
funcţie de dispoziţiile Cărţi verzi privind distribuirea conţinutului audiovizual și a altor
22 / 164
tipuri de conținut
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la consultarea publică lansată prin intermediul Cărţii verzi privind
distribuirea conţinutului audiovizual şi a altor tipuri de conţinut, prin centralizarea
punctelor de vedere ale unui număr cât mai mare de actori implicaţi.
• Implicarea tuturor entităţilor româneşti care pot contribui la piaţa digitală unică
• Includerea conţinutului audio-vizual existent în nomenclatoarele pieţei digitale
unice europene
• Emiterea de instrucţiuni ca în viitor conţinutul dezvoltat să fie aliniat şi inclus în
mijloacele de popularizare la nivel european (ex motoare de căutare)
Responsabili • SGG
• Ministerul Finanțelor Publice
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Acţiunea 5. Simplificarea distribuirii de conţinut creativ
Problemă Exploatarea distribuirii digitale
Definire Publicarea unei Cărţi verzi privind provocările şi posibilităţile oferite distribuirea online a
operelor audiovizuale şi a altor tipuri de conţinut
Acţiuni la nivelul UE
Eforturi suplimentare pentru a stimula acest sector şi pentru a răspunde dezvoltărilor
tehnologice şi schimbării comportamentului consumatorilor.
2011:
• publicarea unei Cărţi verzi privind conţinutul digital pentru a răspunde
provocărilor privind producerea, distribuirea şi vizionarea conţinutului audiovizual
23 / 164
2012:
• monitorizarea situaţiei şi publicarea unei noi propuneri legislative, dacă este
cazul.
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultarea cu factorii interesaţi şi definirea unui mecanism de monitorizare
precum şi a pragurilor de alertă a neutilizării conţinutului digital
• Implementarea acestui mecanism de monitorizare
• Monitorizarea gradului de utilizare a conţinutului digital
• Recomandarea emiterii unei propuneri de act normativ privind producerea,
distribuirea şi vizionarea conţinutului audiovizual, daca este cazul.
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Oficiul Român pentru Drepturi de Autor
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Acţiunea 6. Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online
Problemă Realizarea unui echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi accesul
publicului larg la conţinut şi informaţii
Definire Având în vedere revizuirea Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate
intelectuală şi având în vedere dialogul cu factorii interesaţi trebuie realizată până în 2012
o raportare privind necesitatea adoptării de măsuri suplimentare pentru consolidarea
protecţiei împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online
Acţiuni la nivelul UE
Dezvoltarea Pieţei unice digitale
2010:
• S-au desfăşurat consultări cu factorii interesaţi cu privire la consolidarea
protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală şi s-a pregătit
24 / 164
comunicarea Comisiei pe baza rezultatelor discuţiilor
2011:
• pe baza rezultatelor consultărilor cu factorii interesaţi, Comisia iniţiază lucrări
pregătitoare pentru crearea unei noi propuneri legislative
2012:
• dacă este cazul, Comisia va prezenta măsuri suplimentare de consolidare a
protecţiei împotriva încălcărilor constante a drepturilor de proprietate
intelectuală în mediul online.
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea şi adaptarea continua a legislaţiei referitoare la gestionarea drepturilor
de proprietate intelectuală, mai ales a drepturilor de autor asupra conţinutului
digital, precum şi implementarea infrastructurii necesare protejării şi controlului
respectării acestei legislaţii
• Identificarea consultărilor suplimentare necesare cu privire la protejarea
proprietăţii intelectuale şi a drepturilor de autor asupra conţinutului digital
• Elaborarea propunerii legislative pe baza concluziilor de mai sus, şi a planului
necesar de măsuri
• Elaborarea amendamentelor necesare mecanismului curent de monitorizare a
protejării drepturilor de proprietate intelectuală
• Aprobarea actului normativ privind managementul proprietăţii intelectuale şi a
drepturilor de autor asupra conţinutului digital
• Monitorizarea procesului de gestionare a dreptului de autor şi drepturilor conexe
• Identificarea şi propunerea măsurilor suplimentare
• Organizare dezbateri publice şi participarea activă la grupurile de lucru
• Adoptarea unor măsuri destinate restrângerii fenomenului pirateriei pe intemet
25 / 164
• Derularea unor campanii de informare a publicului prin intermediul cărora să se
promoveze avantajele utilizării legale a dreptului de autor şi a drepturilor conexe
în mediul digital.
• Organizarea de work-shop-uri.
• Dezvoltarea site-ului Stop Pirateria
• Prezentare studii de caz.
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Oficiul Român pentru Drepturile de Autor
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Acţiunea 7. Stabilirea unei date pentru migrarea la modul de plată unic european şi eFacturare
Problemă Necesitatea unui sistem pan-European de transfer de credite şi debite directe
Definire Asigurarea creerii Spaţiului European Unic de Plată (SEPA), prin măsuri ce vor facilita
apariţia Cadrului Interoperabil European de eFacturare
Acţiuni la nivelul UE
Derularea procesului şi creşterea absorbţiei
2011:
• propunerea Comisiei privind SEPA va fi dezbătută în Consiliul şi Parlamentul
European. După ce va fi aprobat de cele două structuri, Comisia va monitoriza
implementarea
• implementarea acţiunilor de eFacturare şi monitorizarea implementării acţiunilor
factorilor interesaţi
Iunie: prima întâlnire a forumului European a factorilor interesaţi
26 / 164
Acţiuni la
nivel naţional
• Redactarea normei BNR şi a HG care vor impune data de migrare la SEPA precum
şi planul de măsuri preconizate
• Alinierea proiectului de normă/HG cu cadrul legislativ existent pentru eFacturare
• Alinierea calendarului SEPA cu calendarul asumat pentru finalizarea implementării
eFacturare în România
• Consultări cu BNR, ARB şi Transfond asupra proiectului de normă/HG
• Aprobarea şi emiterea normei BNR şi a HG
• Emiterea normelor de migrare (funcţionale şi tehnice)
• Implementarea unei platforme naţionale/regionale pentru eFacturare pentru
domeniul public sau al Administraţiei
• Monitorizarea implementării SEPA de către toţi actorii (BNR în domeniul financiar
bancar, MFP în rest)
Responsabili • Ministerul Finanţelor Publice
• Ministerul Justiţiei
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Banca Naţională Română
Acţiunea 8. Revizuirea directivei eSignature
Problemă Este nevoie de soluţii securizate pentru protecţia datelor personale online
Definire În 2011 a fost propusă o revizuire a Directivei eSignature, cu scopul de a stabili unui cadru
legal pentru recunoaştere şi interoperabilitate transfrontalieră
Acţiuni la nivelul UE
Crearea unui sistem de securitate pan-European
2010:
27 / 164
• crearea unui grup de experţi să asiste Comisia în elaborarea unui proiect pentru
revizuirea Directivei
• consultarea statelor membre şi a companiilor din domeniu în privinţa eID şi
pregătirea Comisiei Comunicațiilor în domeniul politicilor eID, autentificare şi
semnătură
2011:
• consultarea factorilor interesaţi şi evaluarea studiului de impact privind revizuirea
Directivei
• permiterea Organzaţiilor Europene de Standardizare de elaborare de standarde
eID ce pot fi folosite în Uniunea Europeană
• adaptarea Comunicaţiilor privind propunerea de revizuire a Directivei
2012:
• adoptarea Directivei privind eID şi standardizarea
Acţiuni la
nivel naţional
• Completarea grupurilor de experţi şi accelerarea calendarului întrunirilor acestor
experţi, aliniat cu cel al grupurilor de experţi la nivelul CE
• Identificarea şi adoptarea modelului operaţional cel mai potrivit mediului de
afaceri şi administraţiei publice româneşti (englez, german, franco-mediteranean,
nordic)
• Organizarea de consultări cu companiile din domeniu în privința eID şi a
furnizorilor de semnătură electronică şi marcă temporală
• Evaluarea studiului de impact privind revizuirea Directivei şi formularea de
observaţii/comentarii şi recomandări către CE
• Transpunerea/Adoptarea directivei şi a standardelor tehnice precum şi a
normelor/ordinelor specifice pentru certificare, autorizare şi verificare a
28 / 164
implementării acestor prevederi
Responsabili • Ministerul Justiţiei
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 9. Actualizarea Directivei privind comerţul electronic
Problemă Nivelul crescut de fragmentare al pieţii online din Uniunea Europeană
Definire Evaluarea impactului Directivei eComerţ asupra pieţei online
Acţiuni la nivelul UE
Se doreşte eliminarea barierelor de reglementare a comerţului electronic pan-European
2010:
• au fost consultări cu factorii interesaţi privind Directiva eComerţ
2011:
• pe baza acestor consultări, Comisia va adopta Comunicaţiile privind Directiva
eComerţ în toamnăa anului 2011
Acţiuni la
nivel naţional
• Colectarea concluziilor şi recomandarilor consultărilor cu factorii interesaţi privind
Directiva eComerţ
• Consultarea ORDA precum şi a altor ONG-uri implicate în licențierea aplicațiilor
on-line
• Crearea unei platforme care să gestioneze aceste licențe transfrontaliere
• Pregătirea personalului cu atribuțiuni în procesul de gestionare a drepturilor
colective
• Monitorizarea procesului de gestionare a drepturilor colective
• Implementarea modificărilor legislative impuse de adoptarea noii Directive
29 / 164
Responsabili • Ministerul Justiţiei
• Ministerul Finanţelor Publice
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 10. Punerea în aplicare, de către Statele membre, a unor legi care să sprijine piaţa digitală
Problemă Piaţa Digitală Unică fragmentată. Pieţele de telecomunicaţii şi audiovizual sunt
fragmentate de către statele membre.
Definire Statele membre trebuie să implementeze într-un mod rapid şi coerent Directivele ce
susţin Piaţa Digitală Unică
Acţiuni la nivelul UE
Crearea unui cadru legal ce să vină în ajutorul Pieţei Digitale Unice
• Etape premergătoare creării Organismului autorităţilor europene de
reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice (BEREC), oficiu ce va fi
capabil să opereze eficient şi să faciliteze cooperarea dintre autorităţile naţionale
de reglementare în comunicaţii şi Comisia Europeană în promovarea Pieţei
Digitale Unice
• Monitorizează transpunerea legislaţiei din domeniul comunicaţiilor electronice şi
se adresează problemelor apărute în timpul transpunerii
• Raportare privind aplicarea AVMS la nivel naţional
• Va oferi asistenţă statelor membre în legătură cu grupul de autorităţi al Uniunii
Europene în serviciile de reglementare din domeniul audiovizualului
Acţiuni la
nivel naţional
• Analiza stadiului actual al transpunerii legislaţiei din România
• Definirea şi îmbunătăţirea procesului şi calendarului de raportare a aplicării AVMS
• Monitorizarea transpunerii legislaţiei în domeniul comunicaţiilor electronice şi
30 / 164
audiovizualului
• Participarea la lucrările BEREC (participarea activă în grupurile de lucru ale BEREC
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• ANCOM
Acţiunea 11. Transpunerea Directivei TVA de către Statele membre
Problemă Reguli naţionale diferite privind aplicarea TVA-ul pentru facturile în format electronic, si,
respectiv, pe suport hartie
Definire Statele membre vor trebui să transpună până în 2013 Directiva TVA, asigurând tratament
egal sistemului eFacturare, si, respectiv, celui pe suport de hârtie
Acţiuni la nivelul UE
Extinderea beneficiilor furnizate de către eInvoicing la tranzacţii trans-frontaliere
• Pe 13 iulie 2010 Consiliul European a adoptat o Directivă (2010/45/EU) ce
stabileşte noi reguli pentru TVA-ul aplicat sistemului eInvoicing şi înlătură
obstacolele absorbţiei sistemului eInvoicing prin stabilirea tratamentului imparţial
între hârtie și format digital
• Statele Membre sunt obligate să implementeze noua Directivă în legislaţia
naţională până în anul 2013
Acţiuni la
nivel naţional
• Discutarea în grupurile de experţi inter-ministeriali a impactului acestei directive
asupra mediului de afaceri şi administraţiei publice româneşti
• Elaborarea paşilor sau măsurilor necesare implementării acestei directive
• Emiterea reglementărilor necesare implementării directivei 2010/45/EU
• Pregătirea personalului din ministerele şi agenţiile guvernamentale care vor aplica
prevederile directivei 2010/45/EU
• Monitorizarea procesului de implementare a directivei 2010/45/EU
31 / 164
Responsabili • Ministerul Finanţelor Publice
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 12. Revizuirea normele UE de protecţie a datelor
Problemă Regulile de protecţie a datelor cu caracter personal diferă şi sunt greu de înţeles
Definire Revizuirea cadrului de reglementare al Uniunii Europene privind protecţia datelor cu
caracter personal, în vederea creșterii încrederii utilizatorilor
Acţiuni la nivelul UE
Creşterea încrederii utilizatorilor pentru dezvoltarea afacerilor online
2010:
• CE a consultat publicul şi factorii interesaţi şi a pregatit comunicarea Comisiei cu
privire la reînnoirea regulilor privind protecţia a datelor cu caracter personal
2011&2012:
• Se vor face demersuri pe lângă Parlamentul European şi Comisia Europeană
pentru adoptarea legislaţiei
Acţiuni la
nivel naţional
• Analiza concluziilor consultărilor publice ale CE şi însuşirea argumentaţiei fiecărei
probleme identificate în raport
• Analiza internă a propunerilor Comisiei Comunicaţiilor şi formularea unui punct de
vedere intern asupra lor
• Informarea şi dezbaterea acestui punct de vedere cu factorii interesaţi precum şi
cu reprezentanţii României în Parlamentul European
• În cazul divergenţelor de opinie, informarea şi medierea acestor divergenţe de
către Comisia Comunicaţiilor
Responsabili • Ministerul Administraţiei şi Internelor
32 / 164
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Justiţiei
• Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
(ANSPDCP)
Acţiunea 13. Completarea Directivei privind drepturile consumatorilor
Problemă Existenţa regulilor contractuale la nivel naţional împiedică existenţa unei singure pieţe
digitale
Definire Se doreşte introducerea unui instrument legislativ contractual până în 2012 pentru
completarea Directivei privind drepturile consumatorilor
Acţiuni la nivelul UE
Introducerea unui instrument legislativ contractual de către CE. Acest lucru va elimina
barierele pieţelor interne.
2010:
• consultări cu publicul pe tema opțiunilor politicilor Legii Europene privind
contractele (consultările sunt deschise până pe 31 ianuarie 2011)
• stabilirea unui grup de experţi pentru studierea fezabilităţii realizării prietenos
unei interfeţe prietenoase cu utilizatorii
2011:
• realizarea unui studiu de impact pentru evaluarea diferitelor opţiuni politice
posibile în vederea realizării scopului
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea studiului de fezabilitate asupra utilizării unor interfeţe prietenoase cu
utilizatorii
• Elaborarea paşilor sau măsurilor care ar fi necesare implementării acestei
interfeţe
33 / 164
• Participarea la studiul de impact asupra opţiunilor politice posibil de urmat
• Elaborarea actului normativ care completează Directiva privind drepturile
consumatorilor şi impune utilizarea unei interfeţe prietenoase
• Emiterea normelor/ordinelor necesare implementării actului normativ
• Pregătirea personalului cu atribuţiuni din administraţia publică
• Monitorizarea implementarii actului normativ precum şi a gradului de satisfacţie a
utilizatorilor în eliminarea barierelor existente
Responsabili • Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 14. Explorarea posibilităţilor pentru Rezolvarea Alternativa a Disputelor
Problemă Impedimente în rezolvarea disputelor
Definire Explorarea posibilităţilor privind rezolvarea alternativă a disputelor privind comerţul
online trans-frontalier, având în vedere adoptarea unei propuneri legislative până în anul
2011 şi propunerea unui sistem on-line pentru rezolvarea disputelor la nivel European
pentru tranzacţiile eComerţ până în 2012
Acţiuni la nivelul UE
Să susţină schemele curente ADR (Alternative Dispute Resolution). Există peste 750 de
scheme ADR în statele din Uniunea Europeană
2010:
• consultaţii cu publicul şi părţile implicate în vederea îmbunătăţirii proceselor ADR
la nivelul Uniunii Europene
2011:
• lansează consultări publice pentru a determina modalităţi diferite de
perfecţionare a proceselor ADR la nivelul UE şi pentru a adopta iniţiative
34 / 164
legislative în domeniul proceselor ADR
2012:
• se va propune, dacă este nevoie,un sistem online de rezolvare a disputelor la
nivelul întregii Uniuni Europene pentru tranzacţiile eComerţ
Acţiuni la
nivel naţional
• Obţinerea concluziilor consultărilor publice asupra ADR şi însuşirea argumentaţiei
fiecărei concluzii
• Elaborarea unui set de întrebări şi consideraţii care să explice şi să structureze
consultarea publică asupra perfecţionării proceselor ADR (ex. susţinute de o
platformă online)
• Lansarea consultărilor publice asupra perfecţionării proceselor ADR la nivelul UE27
şi publicarea setului de întrebări şi consideraţii
• Pe baza recomandărilor primite, elaborarea initiaţivei legislative în domeniul
proceselor ADR
• Elaborarea normelor şi ordinelor care descriu implementarea tehnică a proceselor
ADR, inclusiv a platformei online.
Responsabili • Ministerul Justiţiei
• Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 15. Consultarea părţilor interesate privind despăgubirile colective
Problemă Accesul consumatorilor din UE la despăgubiri colective
Definire Identificarea unei strategii coerente la nivel European privind despăgubirile colective,
bazată pe discuţii cu părţile interesate
Acţiuni la Deşi există 14 state care permit consumatorilor să ceară despăgubiri colective,
35 / 164
nivelul UE mecanismele existente diferă de la stat la stat. Această acţiune este corelată cu Acţiunea
14.
2011:
• lansează consultaţii publice online privind dezvoltarea unei strategii coerente a
despăgubirilor colective
• emite un raport al Comisiei privind concluziile consultărilor
Acţiuni la
nivel naţional
• Lansarea consultărilor publice asupra strategiilor fezabile de despăgubire colectivă
• Elaborarea unui set de întrebări şi strategii alternative care pot fi luate în
considerare (fără a se limita la ele) în vederea structurării consultării publice
• Pe baza sugestiilor primite, normalizarea şi reformularea strategiilor cele mai
fezabile (top 3 sau top5)
Responsabili • Ministerul Justiţiei
• Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 16. Codul UE al drepturilor online
Problemă Lipsa încrederii utilizatorilor în domeniul cibernetic
Definire Emiterea unui cod UE al drepturilor online până în 2012 cu drepturile digitale ale
utilizatorilor UE într-un model clar şi accesibil
Acţiuni la nivelul UE
Dezvoltarea Pieţei Digitale Unice
2010/2011:
• lansarea, împreună cu părţile interesate, a unui forum pentru părţile interesate
(grupuri de consumatori, sectorul TIC, etc.), în vederea posibilităţii creării unui
36 / 164
asemenea cod
2012:
• Lansarea noului Cod şi monitorizarea impactului generat de acesta
Acţiuni la
nivel naţional
• Lansarea forumului de discuţii pe site-ul ambelor ministere
• Încurajarea exprimării opiniei şi contribuţiilor la crearea acestui cod
• Elaborarea unui prim proiect şi publicarea lui spre consultare (ca punct de pornire)
• Concluzionarea asupra realizării acestui cod precum şi a gradului de detaliu
necesar în vederea implementării lui în practică
• Analiza propunerilor şi recomandărilor CE privind noul Cod
• Elaborarea versiunii care va fi implementată şi publicată
• Pregătirea personalului care va beneficia sau aplica prevederile codului
• Monitorizarea impactului generat de acest cod
Responsabili • Ministerul Justiţiei
• Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 17. Platforma beneficiarilor mărcilor înregistrate la nivelul UE
Problemă Mărcile online înregistrate au un impact bun, dar limitat. Sistemele de certificare naţionale
pot fi bine definite în acel stat, dar nepromovate în afara graniţelor
Definire Crearea unei platforme a beneficiarilor mărcilor înregistrate la nivelul UE până în 2012, cu
precădere a site-urilor web de tip retail
Acţiuni la nivelul UE
Dezvoltarea sistemului de mărci înregistrare la nivelul UE pentru creşterea încrederii la
37 / 164
nivelul întregii Uniunii Europene
2011:
• Realizarea unui studiu de impact pentru mărcile online înregistrate la nivelul UE
2012:
• Crearea platformei beneficiarilor mărcilor înregistrate la nivelul UE
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la studiul de impact
• Consultarea cu toate organismele similare din UE27 asupra funcţionalităţilor
necesare, a locaţiei unde va rula platforma, tipul de platformă („off the shelf” sau
dezvoltată la nivel UE) etc.
• Implementarea proceselor şi activităţilor necesare operării în România a
platformei
• Pregătirea personalului implicat în utilizarea acestei platforme
• Monitorizarea şi îmbunătăţirea proceselor şi platformei de gestionare a mărcilor
înregistrate
Responsabili • Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 18. Armonizarea regimurilor de utilizare a numerotaţiei
Problemă Existenţa diferitelor reguli de utilizare a numerotaţiei la nivelul statelor membre împiedică
introducerea rapidă a numerelor de telefon armonizate la nivel European
Definire Noi reguli pentru armonizarea numerotaţiei numerelor de telefon la nivel European până
în 2012
Acţiuni la nivelul UE
Uniunea Europeană poate contribui la armonizarea numerelor de telefon, lucru ce poate
38 / 164
deschide noi oportunităţi pentru companiile din sectorul public şi privat din cadrul UE
2011:
• Desemnarea unei politici de continuare a armonizării numerelor de telefon la
nivelul UE
• Revizuirea eligibilităţii criteriilor pentru numărul 116
Acţiuni la
nivel naţional
• Alinierea la strategia UE privind numerotaţia numerelor de telefon
• Monitorizarea stadiului de implementare precum şi a problemelor ridicate de
piaţa de comunicaţii electronice în acest sens
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• ANCOM
Acţiunea 19. Politica în domeniul planificării spectrului
Problemă Incompatibilitatea dispozitivelor electronice pe teritoriul Uniunii Europene
Definire Coordonarea condiţiilor tehnice şi de reglementare aplicabile spectrului radio, şi unde este
cazul armonizarea benzilor de frecven’e radio astfel încât utilizatorii să poată folosi
aceleaşi echipamente electronice pe întreg teritoriul Uniunii Europene
Acţiuni la nivelul UE
Armonizarea utilizării spectrului de frecvenţe radiola nivelul UE
Comisia Europeană va lucra pentru armonizarea regulilor privind managementul
spectrului de frecvenţe radio, management realizat la nivel naţional
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu toţi operatorii de comunicaţii electronice asupra eficacităţii politicii
şi sistemului existent
• Consultări cu autorităţile de reglementare UE27 şi elaborarea unui set de
recomandări asupra utilizării unor benzide frecvențe radio
• Îmbunătăţirea sistemului actual şi elaborarea amendamentelor la politica
39 / 164
existentă pe baza concluziilor şi recomandărilor elaborate,
• Emiterea reglementărilor care să amendeze politica şi sistemul actual
• Monitorizarea stadiului de implementare precum şi a problemelor ridicate de
piaţa de comunicaţii electronice în acest sens
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• ANCOM
Acţiunea 20. Analiza costului pe piaţa comunicaţiilor electronice
Problemă Combaterea fragmentării pieţei la nivelul Uniunii Europene şi consolidarea Pieţei Digitale
Unice privind comunicaţiile electronice
Definire Deschiderea unei investigaţii privind costurile non-Europene din domeniul comunicaţiilor
electronice şi continuarea măsurilor pentru consolidarea beneficiilor oferite de către Piaţa
Digitală Unică
Acţiuni la nivelul UE
CE va evalua costurile socio-economice ale pieţei comunicaţiilor electronice non-
Europene
Evaluarea va sublinia beneficiile unei pieţe bine integrate
Pe baza rezultatelor studiului Steps towards a truly internal market for electronic
communications networks and services in the run-up to 2020
La mijlocul anului 2012, Comisia va elibera un raport al Comunicaţiilor privind rezultatele
consultaţiilor publice şi a măsurilor UE ce sunt necesare in vederea redeucerii costurilor
din pieţele de comunicaţii electronice
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la studiul comandat de CE şi furnizarea informaţiilor legate de
costurile socio-economice de pe piaţa românească determinate de interacţiunea
cu pieţele non-UE (dacă este cazul)
• Elaborarea unui raport asupra potenţialelor bariere existente pe piaţa
40 / 164
românească de comunicaţii electronice
• Analiza comună cu BEREC pentru identificarea măsurilor necesare şi elaborarea
planului de acţiune
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• ANCOM
Acţiunea 101. Roaming (Soluţii durabile pentru pachetele de voce şi date în roaming până în 2012)
Problemă Lipsa unei pieţe interne a serviciilor de telecomunicaţii evidențiată de către diferenţele de
preţ dintre serviciile locale de voce şi cele de roaming
Definire Existenţa unei singure pieţe pentru serviciile de telecomunicaţii. Se doreşte ca diferenţa
dintre tarifele naţionale şi cele de roaming să se apropie de zero până în anul 2015
Acţiuni la nivelul UE
-2011:
• Comisia va analiza paşii necesari pentru crearea unei pieţe unice a serviciilor de
telecomunicaţii şi se va asigura că beneficiile prezente nu vor fi pierdute
2012:
• Comisia va căuta soluţii durabile pentru serviciile de voce, SMS şi date în roaming
Acţiuni la
nivel naţional
• Monitorizarea implementării Regulamentului (CE) NR. 717/2007 privind roaming-
ul în rețelele publice de telefonie mobilă în interiorul Comunității şi de modificare
a Directivei 2002/21/CE în România
• Monitorizarea evoluției tarifelor de gros şi cu amănuntul pentru furnizarea
serviciilor de comunicații de date şi voce clienților serviciului de roaming, inclusiv
a serviciilor SMS şi MMS.
• Partciparea activă la consultările organizate de Comisie pe această temă
41 / 164
• Participarea activă în grupurile de lucru BEREC care se ocupă de probelemele
legae de roaming
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• ANCOM
Pilonul 2 – Interoperabilitate şi Standarde
Comisia a colaborat îndeaproape cu reprezentanţi la nivel înalt din statele membre la
elaborarea unei Strategii europene de interoperabilitate privind serviciile publice
europene. Pornind de la viziunea comună, aceasta stabileşte o abordare comună,
coerentă privind interoperabilitatea şi s-a ajuns la un acord ca, până în 2015,
interoperabilitatea să încurajeze semnificativ furnizarea de servicii publice europene prin:
• guvernanţă şi procese adecvate, în conformitate cu politicile şi obiectivele Uniunii
Europene;
• schimb securizat de informaţii prin intermediul unor iniţiative convenite de
42 / 164
comun acord, coerente şi coordonate privind interoperabilitatea, între care
completarea cadrului juridic, elaborarea cadrului de interoperabilitate, precum şi
prin acorduri asupra standardelor şi normelor de interoperabilitate.
Strategia Europeană de Interoperabilitate (European Interoperability Strategy – EIS) oferă
viziunea şi stabileşte priorităţi privind acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea
interoperabilităţii, schimbului de informaţii şi cooperării transfrontaliere şi trans-
sectoriale dintre administraţiile publice europene pentru furnizarea de servicii publice
europene.
Strategia grupează viitoarele activităţi în materie de interoperabilitate în trei capitole:
• schimbul securizat de informaţii;
• arhitectura de interoperabilitate;
• evaluarea implicaţiilor de natură TIC ale noilor propuneri legislative la nivelul UE.
România nu are o lege cadru pentru e-guvernare, cum este cazul altor ţări ale UE (ex.
Austria), astfel că o serie de aplicaţii de e-guvernare şi elemente de infrastructură
necesare implementării acestora sunt puse în practică în baza unor acte normative
specifice fiecărui sector, adoptate fie la nivel parlamentar, fie la nivel guvernamental.
În ceea ce priveşte interoperabilitatea, aceasta este menţionată ca cerinţă în Strategia „e-
România”, aprobată prin HG 195/2010, document în care Obiectivul 5 îl reprezintă -
Dezvoltarea interoperabilităţii sistemelor naţionale de guvernare electronică; Promovarea
interoperabilităţii la nivel local, are ca direcţii de acţiune:
• elaborarea şi implementarea cadrului de interoperabilitate pentru schimbul de
date şi informaţii interinstituţional, indiferent de competenţa administrativă;
• elaborarea cadrului de interoperabilitate conform normelor, recomandărilor sau
cazurilor de bună practică specifice, din cadrul Uniunii Europene;
• promovarea interoperabilităţii între instituţiile administraţiei publice, centrale şi
43 / 164
locale.
Deşi nu a fost creat încă un Cadru Naţional pentru asigurarea interoperabilităţii, există
totuşi proiecte ce au în vedere schimbul de date în format electronic, între diferite
sisteme informatice ale instituţiilor administraţiei publice, bazat pe existenţa unor
protocoale inter-instituţionale. Ca exemplu se poate menţiona: Declaraţia unică, numărul
de urgenţă 112, implementarea Directivei INSPIRE, PCU etc.
Acţiunea 21. Promovarea legislaţiei privind interoperabilitatea în domeniul TIC
Problemă Caracterul insular al aplicaţiilor şi serviciilor care au drept suport tehnologia informaţiei şi
comunicaţiilor, la nivelul UE
Definire În sprijinul revizuirii politicilor de standardizare a UE, se propun măsuri legale privind
regulile de reformă a interoprabilităţii în domeniul TIC, pentru facilitarea implementării
standardelor TIC în Europa
Acţiuni la nivelul UE
Elaborarea standardelor europene pentru asigurarea interoperabilităţii
• După consultări cu părţile implicate, CE va începe în 2011 procesele legislative
privind revizuirea standardizării
• În 2012, Comisia va oferi expertiză TIC unde va fi nevoie pentru implementarea
pachetului legislativ
• Va identifica şi executa acţiunile necesare pentru Cadrul Programului de
Cercetare şi Inovare ce va permite accesul facil la proiectele de cercatare privind
activităţile de standardizare
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la grupurile de lucru la nivelul CE pentru revizuirea standardelor
• Crearea Cadrului Naţional de Interoperabilitate - identificarea standardelor la
nivel naţional în domeniul TIC
• Implementarea la nivel naţional a pachetului legislativ privind revizuirea
44 / 164
standardelor TIC
• Elaborarea măsurilor necesare pentru promovarea proiectelor de cercetare
privind activităţile de standardizare în domeniul interoperabilităţii
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Institutul de Cercetări în Informatică
Acţiunea 22. Promovarea normelor de stabilire a standardelor
Problemă Standardele curente nu reflectă pieţele curente
Definire Promovarea normelor esenţiale pentru susţinerea dreptului la proprietate intelectuală şi
a condiţiilor de licenţiere în standardele normale până în anul 2012
Acţiuni la nivelul UE
Armonizarea regulilor de standardizare, standarde ce diferă de la stat la stat. Comisia va
lucra pentru armonizarea acestor practici divergente şi va formula minimul de reguli ce
vor trebui urmate în comun.
CE va identifica principalele probleme privind procedurile de standardizare şi va propune
un set de reguli până în anul 2012
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la grupurile de lucru ale CE privind armonizarea standardelor şi
realizarea setului de reguli
• Implementarea la nivel naţional a regulilor de standardizare
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Institutul de Cercetări în Informatică
• ASRO
Acţiunea 23. Îndrumare privind standardizarea în domeniile TIC şi achiziţii publice
45 / 164
Problemă Specificaţii variate pentru licitaţiile publice
Definire Emiterea unei comunicări până în 2011 în statele membre UE, pentru a se stabili un set de
reguli privind legătura dintre achiziţiile publice şi standardizările TIC, care să poată susţine
autorităţile publice în folosirea standardelor
Acţiuni la nivelul UE
Comisia va stabili un set de reguli pentru o mai bună utilizare a standardelor TIC în
licitaţiile publice
2011:
• Va iniţia un studiu European care va evalua practicile privind achiziţiile publice din
UE
• Derularea unei campanii de conştientizare privind standardizările şi achiziţiile
publice, având în vedere partenerii importanţi
După finalizarea studiului se vor demara consultări cu publicul, privind posibile alternative
identificate de către studiu. În urma rezultatelor consultărilor, se va pregăti o Comunicare
a Comisiei pentru a demonstra legătura dintre standardizările TIC şi succesul achiziţiilor
publice
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea unui studiu la nivel naţional privind practicile în achiziţiile publice
• Participarea la grupul de lucru la nivel CE privind standardizările şi achiziţiile
publice
• Diseminarea la nivel naţional a informaţiilor rezultate din studiul pan-european
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Finanţelor Publice
• ANRMAP
Acţiunea 24. Adoptarea Strategiei de Interoperabilitate
46 / 164
Problemă Lipsa unui set bine definit de standarde
Definire Promovarea Interoperabilităţii prin adoptarea până în 2010 a Strategiei Europene de
Interoperabilitae şi a Cadrului European de Interoperabilitate
Acţiuni la nivelul UE
Dezvoltarea unei mai bune platforme de interoperabilitate între statele membre Uniunii
Europene. În construirea şi dezvoltarea Strategiilor Naţionale de Interoperabilitate,
statele membre pot opta pentru soluţii diferite faţă de a celorlalte state membre.
Pentru promovarea Interoperabilităţii între administraţiile publice ale statelor membre
UE, Comisia va adopta Strategia şi Cadrul European de Interoperabiltate.
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea Strategiei Naţionale de Interoperabilitate în strânsă corelare cu
Strategia Europeană de Interoperabilitate
• Elaborarea Cadrului Naţional de Interoperabilitate
• Participare la grupurile de lucru ale CE privind interoperabilitatea
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 25. Analiza consecinţelor solicitării actorilor semnificativi de pe piaţă de a-şi procura licenţe
Problemă Companiile dominante din sectorul TIC ocupă un important sector al pieţii, astfel dacă
produsele sau serviciile companiilor noi de pe piaţă nu sunt compatibile cu cele ale
brandurilor licenţiate, utilizatorii sunt constrânşi să utilizeze doar gama respectivă de
produse sau servicii.
Definire Examinarea fezabilităţii măsurilor ce pot îndruma actorii principali de pe piaţă să
licenţieze informaţii privind interoperabilitatea.
Acţiuni la nivelul UE
Companiile trebuie să ofere informaţii privind interoperabilitatea asociată produselor sau
aplicaţiilor lor. Astfel companii noi pot dezvolta noi aplicaţii sau servicii compatibile cu
cele oferite de producătorii dominanţi de pe piaţă.
Comisia va analiza situaţia pieţei în cazul în care marii producători vor fi obligaţi legal să
47 / 164
ofere informaţii privind interoperabilitatea produselor, şi dacă este cazul va elabora o
Directivă sau o Comunicare a Comisiei până în 2012
Acţiuni la
nivel naţional
• Lansarea de consultări cu principalii factori interesaţi de pe piaţă privind
interoperabilitatea aplicaţiilor
• Participare la grupul de lucru privind interoperabilitatea produselor
• Implementarea măsurilor necesare la nivel naţional pentru adoptarea cadrului
legal definit de CE
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 26. Implementarea, de către Statele Membre, a cadrului european pentru interoperabilitate
Problemă Inexistenţa unei pieţe virtuale interne cauzată de probleme de interoperabilitate.
Definire Statele Membre ale Uniunii Europene trebuie să aplice Cadrul European de
Interoperabilitate la nivel naţional până în 2013
Acţiuni la nivelul UE
Comisia va asista Statele Membre ale Uniunii Europene în alinierea Strategiilor şi Cadrelor
Naţionale de Interoperabilitate cu cele Europene prin acţiuni de susţinere precum
campanii de conştientizare şi schimb de informaţii cu privire la Cadrele Naţionale de
Interoperabilitate.
2011:
• Prezentarea rezultatelor CIP ICT PSP , varaintele pilot la scară largă
• Demararea unui studiu privind necesităţile şi costurile beneficiilor aduse de către
serviciile transfrontaliere
2012:
Pe baza rezultatelor prezentate mai sus se va demara un nou Program Pilot la Scară Largă
în interiorul CIP, ICT, PSP cu scopul de a dezvolta şi demonstra Interoperabilitatea la nivel
48 / 164
European a sistemelor naţionale din sectorul public
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea Strategiei Naţionale de Interoperabilitate, alinierea cu Strategia
Europeană de Interoperabilitate
• Consultări publice cu principalii actori pentru definirea Cadrului Naţional de
Interoperabilitate
• Participare la grupul de lucru privind interoperabilitatea şi definirea serviciilor
publice transfrontaliere
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 27. Punerea în aplicare, la nivelul Statelor Membre, a declaraţiilor Malmö şi Granada
Problemă Absenţa standardelor comune
Definire Statele Membre vor trebui să pună în aplicare angajamentele privind interoperabilitatea
şi standardele prevăzute în Declaraţia Malmo şi Granada până în 2013
Acţiuni la nivelul UE
Sprijinirea statelor Membre în aplicarea standardelor prevăzute în cele două declaraţii.
Această acţiune reprezintă o bază pentru pilonii din Angenda Digitală referitori la
Interoperabilitate şi Standardizare.
2011:
• Comisia Europeană va stabili cadrul necesar pentru a oferi sprijin în selecţia
standardelor şi specificaţiilor folosite de către statele membre până la sfârşitul lui
2011
2012:
Demararea unui Program Pilot la Scară Largă în cadrul CIP, ICT, PSP cu scopul de a
dezvolta şi demonstra Interoperabilitatea la nivel European a sistemelor naţionale din
sectorul public
49 / 164
Acţiuni la
nivel naţional
• Participare la Programul Pilot privind interoperabilitatea sistemelor naţionale din
sectorul public
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
50 / 164
Pilonul 3 – Încredere şi Siguranţă
Serviciile online cel mai inovatoare şi mai avansate – cum ar fi operațiunile bancare
electronice (eBanking) și serviciile de sănătate online (eHealth) – pur și simplu nu ar exista
dacă noile tehnologii nu ar fi în totalitate fiabile. Până în prezent, internetul s-a dovedit
remarcabil de sigur, rezistent și stabil, dar rețelele TI și terminalele utilizatorilor finali rămân
vulnerabile unei game ample de amenințări mereu noi: în ultimii ani, mesajele electronice
nesolicitate (spam) au proliferat până la a îngreuna în mod serios traficul de e-mail pe
internet – conform mai multor estimări, mesajele spam reprezintă între 80% și 98% din
totalul mesajelor aflate în circulație – ele răspândind o multitudine de viruși și de programe
ostile. Flagelul furtului de identitate și al fraudei online avansează. Atacurile devin din ce în
ce mai sofisticate (troieni, botneturi etc.) și deseori motivate de scopuri financiare.
Soluționarea acestor amenințări și întărirea securității în societatea digitală este o
responsabilitate comună a cetățenilor, a organismelor private și a celor de stat, atât la nivel
național cât și la nivel mondial.
Dreptul la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal este un drept
fundamental în UE care trebuie aplicat cu eficacitate și în mediul online, prin toate
mijloacele posibile: de la aplicarea pe larg a principiului „Privacy by Design” (respectare a
vieții private din momentul proiectării) la tehnologiile TIC în cauză, la sancțiuni de
descurajare, ori de câte ori este cazul. Cadrul revizuit al UE pentru comunicațiile electronice
precizează responsabilitățile operatorilor de rețele și ale furnizorilor de servicii, inclusiv
obligația lor de a notifica violările securității datelor cu caracter personal. Revizuirea
cadrului general privind protecția datelor cu caracter personal, recent întreprinsă, va
include o posibilă extindere a obligației de a notifica violări ale securității datelor cu caracter
personal. Implementarea interzicerii mesajelor electronice nesolicitate va fi consolidată prin
utilizarea rețelei de cooperare în materie de protecție a consumatorului (Consumer
Protection Cooperation – CPC).
51 / 164
Implementarea rapidă și eficace a Planului de acțiune al UE pentru protecție
infrastructurilor critice de informație și a Programului de la Stockholm va declanșa o amplă
gamă de măsuri în domeniul securității rețelelor și a informației și al luptei împotriva
criminalității cibernetice. De exemplu, pentru a putea reacționa în timp real, în Europa
trebuie creată o rețea performantă și extinsă de echipe de intervenție în caz de urgență
informatică (Computer Emergency Response Teams – CERT), inclusiv pentru instituțiile
europene. Cooperarea dintre CERT și forțele de ordine este esențială, iar pentru prevenirea
criminalității cibernetice și intervenirea în caz de urgență (de exemplu atacuri informatice)
trebuie promovat un sistem de puncte de contact. Europa trebuie să adopte de asemenea o
strategie privind gestionarea identității, în special pentru a garanta servicii eficace și sigure
de eGovernment
Acţiunea 28. Reţeaua consolidată şi politica de securitate a informaţiilor
Problemă Internetul a devenit o infrastructură critică de informaţii cuprinzând sisteme TI şi reţele din
întreaga lume. De aceea ea trebuie să fie elastică şi sigură împotriva oricăror ameninţări.
Definire Comisia va consolida reţeaua şi politica de securitate a informaţiilor şi va moderniza
Reţeaua Europeană şi Agenţia pentru Securitatea Informaţiilor şi va aplica măsuri care să
permită un răspuns mai rapid la atacurile informatice, incluzând constituirea CERT pentru
instituţiile din statele membre UE.
Acţiuni la nivelul UE
Cooperări fiabile între guvernele ţărilor membre UE, instituţiile publice şi companiile
private, pentru a îmbunatăţi schimbul de informaţii, şi pentru a se asigura că problemele de
securitate vor fi adresate şi soluţionate în mod eficient.
Reţeaua Europeană şi Agenţia pentru Securitatea Informaţiilor va reprezenta punctul de
schimb şi colaborare .
Se doreşte un răspuns în timp real la ameninţări, implementarea şi şi îmbunătăţirea reţelei
CERT în Europa, inclusiv în instituţiile europene.
2011
52 / 164
• Comisia Europeană va publica o comunicare ce va conţine principiile elasticităţii şi
stabilităţii a internetului la nivel global
• Se va asigura că cei din conducerea instituţiilor vor semna acordul de a stabili CERT
pentru instituţiile europene
2012
• Reglementările Agenţiei pentru Securitatea Informaţiilor vor fi adoptate la nivel
european
• CERT va deveni operaţional
Acţiuni la
nivel naţional
• Dezvoltarea capabilităţilor operaţionalale ale reţelei CERT-RO conform legislaţiei în
vigoare
• Monitorizarea implementării si respectării principiilor comunicate de CE
• Elaborarea amendamentelor necesare îmbunătăţirii activităţii de expertiză a CERT-
RO
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• CERT-RO
Acţiunea 29. Combaterea atacurilor cibernetice împotriva sistemelor informatice
Problemă Atacurile împotriva sistemelor informatice sunt o ameninţare în creştere iar Comisia
Europeană prezintă un interes sporit atât pentru atacurile teroriste cât şi pentru politice
privind sistemele informatice din punctele strategice ale statelor membre UE.
Definire Combaterea atacurilor cibernetice împotriva sistemelor informatice implică măsuri, inclusiv
propuneri legislative pentru prevenirea atacurilor cibernetice, până în 2010, dar şi
modificarea normele referitoare la competenţa judiciară în spaţiul cibernetic la nivelul EU şi
internaţional.
Acţiuni la Acţiunea presupune ca statele membre să-şi modifice legislaţia penală în vigoare cu privire
53 / 164
nivelul UE la atacurile la sistemele informatice. Principalul scop e de a oferi autoritate sporită
legislaţiei europene pentru combaterea fenomenului de cibercrime. Iniţiativa va îmbunătăţi
securitatea cetăţenilor şi a mediului de afaceri, şi se aşteaptă să aibă un efect pozitiv pentru
firme, întrucât costurile reparării sistemelor informaţionale sunt foarte ridicate.
2011
• Va continua procesul legislativ pentru adoptarea Directivei privind atacurile
împotriva Sistemelor Informatice de către statele membre, Directivă care va
actualiza nivelul actual de protecţie şi va avea în vedere noi îmbunătăţiri.
2012
• Va finaliza negocierile pentru Directivă pentru a se asigura implementarea sa la
nivel UE. Statele membre sunt obligate să ia măsurile necesare pentru adoparea
Directivei în 2 ani.
Acţiuni la
nivel naţional
• • Asigură puncte de contact pentru colectarea sesizărilor şi a informaţiilor despre
incidente de securitate cibernetică atât automatizat, cât şi prin comunicare directă
securizată, după caz.
• • Identifică, analizează şi clasifică incidentele de securitate din cadrul
infrastructurilor cibernetice, conform ariei de competenţă. CERT-RO elaborează
propuneri privind modificarea cadrului legislativ în vederea stimulării dezvoltării
securităţii infrastructurilor cibernetice ce asigură funcţionalităţi de utilitate publică
ori asigură servicii ale societăţii informaţionale.Continuarea dezvoltării
parteneriatului cu ENISA privind combaterea incidentelor cibernetice
• Constituirea de task-force care să lucreze concertat la nivelul UE în vederea creşterii
vitezei de răspuns la atacuri
• Elaborarea legislaţiei naţionale prin care se adoptă directiva UE, privind atacurile
împotriva Sistemelor Informatice
54 / 164
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Administraţiei şi Internelor
• Serviciul Român de Informaţii
• Serviciul de Informaţii Externe
• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
• CERT-RO si toate instituţiile prezente în consiliul de coordonare al CERT-RO.
• Ministerul Apărării Naţionale
Acţiunea 30. Stabilirea unei platforme europene privind criminalitatea informatică
Problemă Reţelele TI şi terminalele utilizatorilor finali (–end users-) sunt vulnerabile la varietăţi largi
de ameninţări, care ar putea submina încrederea cetăţenilor în comunicaţiile electronice.
Lipsa de colectare, raportare şi/sau schimbul de date şi a statisticilor privind infracţiunile
cibernetice, ar putea extinde potenţialul distructiv al acestor activităţi rău intenţionate.
Definire Stabilirea unei platforme europene privind criminalitatea informatică până în 2012
Acţiuni la nivelul UE
Europol în cooperare cu Comisia Europeană a fost solicitat pentru integrarea tuturor
platformelor UE relevante, într-una singură. Platforma ar funcţiona ca un centru de
colectare şi depozitare a informaţiilor despre atacurile cibernetice. Ea va fi elementul major
în Centrul European CiberCrime.
2011
• Componenta europeană a platformei, administrată de Europol va fi funcţională
2012
• Platforma va fi pe deplin operaţională şi interconectată cu platformele naţionale
55 / 164
Acţiuni la
nivel naţional
• Analiza şi optimizarea platformelor de securitate existente, eventual comasarea şi
consolidarea lor la nivel naţional
• Acces la platforma Europol şi trainingul personalului în domeniul combaterii
criminalităţii informatice
• Interconectarea platformelor naţionale cu cea europeană
• Monitorizarea implementării platformelor naţionale şi integrarea lor cu cea
europeană
• Implementarea platformei (platformelor) de securitate la nivel naţional
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Administraţiei şi Internelor
• Serviciul Român de Informaţii
• Serviciul de Informaţii Externe
• Ministerul Justiţiei
Acţiunea 31. Analiza utilităţii creării unui centru european de combatere a criminalităţii informatice
Problemă Numărul atacurilor la sistemele informatice creşte direct proporţional, în scop şi
complexitate, cu numărul sistemelor informatice. Având în vedere conexiunile între reţele,
atacurile pot avea efecte în orice jurisdicţie; se cere o colaborare mai apropiată între
autorităţile relevante.
Definire Analiza utilităţii creării unui centru european de combatere a criminalităţii informatice până
în 2011
Acţiuni la nivelul UE
Se va lansa un studiu pentru determinarea eficienţei creării unui centru european de
combatere a criminalităţii informatice. Se are în vedere domeniul de aplicare, scopul şi
56 / 164
sursele de finanţare.
2011
• În colaborare cu Europol, Comisia Europeană va conduce şi va prezenta rezultatele
studiului
Acţiuni la
nivel naţional
• Participare la studiul European privind determinarea eficienţei creării unui centru
european de combatere a criminalităţii informatice
• Analiza la nivelul instituţiilor cu atribuţiuni în domeniul securităţii şi infrastructurilor
critice a utilităţii şi priorităţilor acestui centru european
• Identificarea contribuţiei efective (oameni, contacte, forumuri, experienţă) pe care
România o poate pune la dispoziţie în susţinerea acestui centru european
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Administraţiei şi Internelor
• Serviciul Român de Informaţii
• Serviciul de Informaţii Externe
Acţiunea 32. Intensificarea luptei împotriva criminalităţii informatice la nivel internaţional
Problemă Acţiunile nu sunt specifice UE şi nici nu pot fi asumate în totalitate de aceasta.
Definire Colaborare cu părţile interesate pentru a fortifica managementul riscurilor globale în sfera
digitală şi fizică şi pentru a conduce acţiuni orientate pentru prevenirea atacurilor
informatice
Acţiuni la nivelul UE
Cooperare întărită între statele membre ale UE în lupta împotriva atacurilor informatice.
57 / 164
În UE:
• Crearea unui forum european pentru discuţii între autorităţile naţionale publice,
pentru integrarea managementului riscurilor, şi crearea unui parteneriat public-
privat
Cooperare transatlantică
• Îmbunătăţirea relaţiilor UE-SUA pentru aplicarea prevederilor planului Comisiei
Europene privind securitatea informatică
2010
• dialog continuu şi schimb de informaţii cu SUA
2011
• promovarea dezvoltării unor principii globale pentru stabilitatea şi elasticitatea
Internetului prin stabilirea de parteneriate strategice internaţionale
Acţiuni la
nivel naţional
• Implementarea proceselor de management al riscurilor de securitate în
administraţia publică
• Intensificarea consultărilor cu organismele similare din UE şi SUA
• Schimburi cu SUA şi alte ţări UE de specialişti pentru 1-2 ani, angajarea acestor
specialişti şi implicarea lor activă la revenirea în ţară
• Extinderea centrelor FBI şi a cooperării cu grupurile de lucru americane implicate în
combaterea criminalităţii informatice
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Administraţiei şi Internelor
• Serviciul Român de Informaţii
58 / 164
• Serviciul de Informaţii Externe
Acţiunea 33. Oferirea de suport la nivelul UE pentru pregătirea referitoare la securitatea cibernetică
Problemă Utilizatorii online trebuie să fie conectaţi în siguranțăavând în vedere faptul că atacurile
cibernetice sunt în creştere, devenind din ce în ce mai complexe şi motivate de scopuri
materiale sau politice precum s-a întâmplat în Georgia sau Lituania.
Definire Oferirea de suport la nivelul UE pentru pregătirea referitoare la implementarea securităţii
cibernetice
Acţiuni la nivelul UE
Toate statele membre UE au obligaţia pregătirii exerciţiilor de securitate cibernetică iar
Agenţia pentru Securitatea Informaţiilor va facilita organizarea. Scopul este construirea
încrederii, întelegerea gestionării atacurilor şi modul în carecei implicaţi depind unul de
celălalt.
2011
• Implementarea Planului de Acţiuni privind protecţia infrastructurii informaţiilor
critice
• Asigurarea suportului financiar
2012
• Discuţii privind implicarea viitoare a UE în exerciţiile globale de securitate
cibernetică şi evaluarea stadiul Sistemului de menţinere a funcţionalităţii reţelelor
şi integrităţii informaţiei în Europa
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea criteriilor de definire a infrastructurilor critice, pe baza clasificării
aprobată de CSAT
• Consultări cu toate organismele cu atribuţiuni în domeniul securităţii naţionale în
vederea elaborării măsurilor necesare protecţiei infrastructurii informaţiilor critice
59 / 164
• Elaborarea planului de acţiuni pentru protecţia infrastructurilor critice, şi a
bugetului estimat pentru implementarea acestui plan
• Consultări cu ENISA asupra implicării în viitoarele exerciţii pan-europene şi
transatlantice
• Participare la evaluarea stadiului Sistemului de menţinere a funcţionalităţii reţelelor
şi integrităţii informaţiei în Europa Monitorizarea concluziilor si măsurilor acestui
studiu la nivel naţional
• Implementarea Planului de Acţiuni privind protecţia infrastructurii informaţiilor
critice la nivel naţional
• Organizarea de exerciţii de securitate cibernetice, simpozioane, dezbateri pe teme
de securitate cibernetică şi asigurarea diseminării unor informaţii specifice prin
mass-media, prin cooperarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu.
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Administraţiei şi Internelor
• Serviciul Român de Informaţii
• Serviciul de Informaţii Externe
• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
• Ministerul Apărării Naţionale
• toate instituţiile prezente în consiliul de coordonare al CERT-RO
Acţiunea 34. Explorarea extinderii prevederilor notificărilor de încălcare a securităţii
Problemă Cetăţenii preferă să fie înştiinţaţi atunci cand se întâmplă ceva rău (pierdere, deteriorare,
furt) cu datele lor personale stocate în bazele naţionale, iar acesta este motivul pentru care
60 / 164
detaliile încălcării securităţii acestor date se aaflăpe agenda UE.
Definire Explorarea extinderii prevederilor notificărilor de încălcare a securităţii se prezintă ca parte
a modernizării cadrului european de protecţie a datelor cu caracter personal.
Acţiuni la nivelul UE
Forma actuală a cadrului European pentru protecţia datelor cu caracter personal include o
posibilă extindere prin introducerea obligativitatăţii înştiinţării pierderilor de informaţii,
care este un pas în îmbunătăţirea securităţii datelor.
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu părţile implicate la nivel naţional
• Formularea unui punct de vedere naţional privind protecţia datelor cu caracter
personal şi comunicarea lui către CE
• Elaborarea unui text legislativ care să fie luat în considerare în cadrul discuţiilor
referitoare la extinderea cadrului European pentru protecţia datelorcu caracter
personal
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Justiţiei
Acţiunea 35. Îndrumare privind implementarea regulilor în domeniul comunicaţiilor electronice referitoare la confidentialitate
Problemă Statele membre trebuie să fi adoptat regulile UE din domeniul comunicaţiilor electronice
menţionate în reforma adoptată în 25 noiembrie 2009.
Definire Îndrumare privind implementarea regulilor în domeniul comunicaţiilor electronice
referitoare la confidențialitate privind datele cu caracter personal.
Acţiuni la nivelul UE
Comisia Europeană trebuie să îndrume statele membre în scopul de a obţine protecţie
eficientă a drepturilor personale într-un mediu electronic.
Acţiuni la
nivel naţional
• Analiza stadiului actual al implementarii art. 5 (3) al Directivei ePrivacy
• În funcţie de stadiul implementării, consultări cu CE în vederea îndrumărilor
61 / 164
necesare continuării procesului de implementare
• Transpunerea şi adoptarea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei ePrivacy
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Justiţiei
Acţiunea 36. Sprijinirea raportării conţinutului ilegal online şi a campaniilor de sensibilizare a copiilor in ceea ce priveşte siguranţa online
Problemă Internetul a devenit principala sursă de materiale care propagă exploatarea sexuala a
copiilor, iar studiile confirmă dezvoltarea acestei tendinţe. Tinerii sunt un grup vulnerabil
deoarece nu sesizeaza intotdeauna riscurile activitatilor lor online, precum comunicarea
informaţiilor personale sau discuţii cu persoane pe care nu le-au întâlnit niciodată în viaţa
reală
Definire Promovarea punctelor de promovare a conţinutului ilegal online şi a campaniilor de
sensibilizare ce implică cele mai bune practici în domeniu privind protecţia copiilor faţă de
informaţiile accesibile online prin site-uri naţionale.
Acţiuni la nivelul UE
Un efort colectiv sprijinit de UE ar creşte eficienţa combaterii conţinutului ilegal online.
Punerea în comun a celor mai bune practici în ceea ce priveşte acţiunile de sensibilizare la
nivel naţional, este necesara pentru obţinerea unor rezultate pe scara larga pe termen
scurt.
2011
• Sărbătorirea Zilei pentru un Internet mai sigur pe 8 februarie 2011, în peste 70 ţări
• Implementarea Programului Un Internet mai sigur în statele membre ce au linii de
asistenţă telefonică şi centre de avertizare pentru acţiuni de sensibilizare a
părinţilor, a copiilor şi a cadrelor didactice
• Colectarea şi diseminarea statisticilor şi informaţiilor despre acţiunile de
sensibilizare, despre activităţile liniilor de asistenţă telefonica şi despre rezultatele
62 / 164
Centrelor pentru un internet sigur în Europa
• Publicarea unui raport despre cele mai bune practici privind campaniile de
sensibilizare referitoare la un internet mai sigurprotecţie
• Co-finanţarea unui proiect pilot pentru evaluarea necesităţilor privind programele
specifice de formare pentru asistenţii sociali
• Co-finaţarea unui proiect pentru evaluarea utilizării în exces a internetului de către
copii
• Elaborarea unui raport privind protejarea copiilor în lumea digitală
2012
• Colectarea şi diseminarea informaţiilor despre activitatea Centrelor pentru un
internet mai sigur din Europa
Acţiuni la
nivel naţional
• Derularea Programului Un internet mai sigur în România şi alinierea la planul de
implementare a Centrului pentru un Internet Sigur
• Organizarea de campanii de sensibilizare asupra siguranţei online pentru copii
• Organizarea de evenimente de popularizare şi diseminare a rezultatelor Centrului
pentru un Internet Sigur precum şi a liniilor de asistenţă telefonică
• Participarea sau elaborarea proiectelor de formare sistematica, pentru toate
cadrele didactice, în scopul de a ajuta copiii care utilizează în exces internetul;
• Includerea aspectelor specifice conţinutului ilegal online în România atât în
raportările către Centrul pentru un Internet Sigur cat şi în cele două proiecte
menţionate mai sus.
• Monitorizarea rezultatelor şi impactului acestor proiecte
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
63 / 164
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
• Ministerul Justiţiei
• Ministerul Administraţiei şi Internelor
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Consiliul Naţional al Audiovizualului
Acţiunea 37. Stimularea auto-reglementării în utilizarea serviciilor online
Problemă Copii nu sunt în siguranţă online. Tinerii se expun prin dezvăluirea datelor cu caracter
personal prin reţelele de socializare, sau intrând în discuţii cu persoane necunoscute online.
Definire Auto-reglementarea în utilizarea serviciilor online în special în utilizarea acestora de către
minori.
Acţiuni la nivelul UE
Având în vedere faptul că furnizorii de produse şi servicii cu impact asupra siguranţei online
a copiilor, precum site-urile reţelelor de socializare, telefoane mobile, aplicaţii online şi
console de jocuri sunt din spaţiul european sau mondial, o abordare generală
paneuropeană ar fi utilă.
2011
• Comisia va lansa o reexaminare a actualelor acorduri privind auto-reglementarea în
domeniul protecţiei minorilor. În acest scop se vor reuni furnizorii de servicii online,
părinţi, profesori, copii, în vederea identificării lipsurilor, dar şi a noilor măsuri care
trebuie puse în aplicare de industria de profil pentru protejarea şi responsabilizarea
tinerilor în privinţa utilizării noilor tehnologii
• În mai şi iulie, Comisia va prezenta în două etape rezultatele celei de a doua evaluari
independente a Principiilor pentru reţele sociale mai sigure pentru UE.
• Comisia a elaborat, de asemenea, un raport privind protejarea copiilor în lumea
digitală, care va constitui baza unui Proiect de Concluzii al Consiliului UE.
64 / 164
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la consultări privind acţiunile de auto-reglementare în domeniul
protecţiei minorilor ,
• Prezentarea în rândul părinților şi profesorilor a datelor naţionale specifice
furnizorilor de servicii online, în contextul acţiunilor de auto-reglementare în
domeniul protecţiei minorilor ,
• Comunicarea în cadrul prezentării a lipsurilor sau slăbiciunilor constatate, precum şi
a recomandărilor de îmbunătăţire a utilizării internetului de către copii
• Elaborarea unui studiu privind Principiile Reţelei Sociale Sigure
• Analiza rezultatelor implementării Principiilor Reţelei Sociale Sigure
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
• Ministerul Justiţiei
• Ministerul Administraţiei şi Internelor
• ANCOM
• Consiliul Naţional al Audiovizualului (care are atribuţii în protecţia minorilor)
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Acţiunea 38. Stabilirea, de către Statele membre, a Echipelor de intervenţie de urgenţă (CERT)
Problemă Pentru a interveni în timp real trebuie constituită o reţea funcţională CERT la nivel
european.
Definire Statele membre trebuie să stabilească până în 2012 reţeaua CERT la nivel naţional, prin care
65 / 164
se va ajunge la o acoperire toatală a Europei.
Acţiuni la nivelul UE
Avantaje CERT
• Oferă răspuns imediat victimelor atacurilor cibernetice
• Publică alerte privind ameninţările online
• Oferă informaţii pentru a îmbunătaţi secutitatea calculatorul şi a reţelei
2011
• Se vor stabili CERT-uri la nivelul tuturor statelor membre UE
2012
• Se va completa şi îmbunătăți implementarea CERT
Acţiuni la
nivel naţional
• Definirea, implementarea şi operaţionalizarea CERT în România, atât organizatoric
cât şi la nivelul rolurilor şi responsabilităţilor
• Definirea şi implementarea interfeţelor cu alţi parteneri interesaţi inclusiv cu
celelalte ţări UE
• Identificarea infrastructurilor necesare şi lansarea programului de dotări, training şi
punere în funcţiune a CERT în România
• Monitorizarea implementării acestui program şi a operaţionalizării complete a
CERT, precum şi raportarea periodică către MCSI
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Administraţiei şi Internelor
• Serviciul Român de Informaţii
• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
66 / 164
• Ministerul Apărării Naţionale
• ORNISS
• Serviciu de Protecţie şi Pază
• Serviciul de Informaţii Externe
• ANCOM
Acţiunea 39. Efectuarea de simulări de atac cibernetic de către statele membre
Problemă Ameninţările actuale sunt din ce în ce mai complexe şi prezintă diferite forme de viruşi
informaţici.
Definire Statele membre UE trebuie să efectueze la scară largă simulări de atac cibernetic.
Acţiuni la nivelul UE
Nicio ţară singură nu poate face faţă unui atac cibernetic şi, de aceea, este utilă intervenţia
timpurie la nivel european. Abordarea naţională diferită şi lipsa sistemelor de anihilare pot
îngreuna acţiunile de protecţie. Statele membre trebuie să-şi dezvolte un sistem naţional de
protecţie, şi să execute cât mai des simulări de atacuri cibernetice.
2011
• Primul exerciţiu de simulare ce a avut loc în noiembrie 2010 se doreşte a fi un
stimulent pentru unele state membre
• Schimbul de informaţii şi de bune practice între statele membre
2012
• Se va organiza un al doilea exerciţiu la nivel european
Acţiuni la
nivel naţional
• Constituirea grupului de lucru în format public-privat pentru definrea exerciţiului
de simulare a unui atac cibernetic
• Pregătirea şi organizarea exerciţiului naţional de simulare a atacului cibernetic şi
includerea bunelor practici de răspuns la atacurile cibernetice utilizate de alte ţări
67 / 164
UE
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Serviciul Român de Informaţii
• Serviciul de Informaţii Externe
• CERT-RO
• toate echipele de tip CERT din instituţiile prezente în consiliul de coordonare al
CERT-RO (inclusiv CORIS/STS, CTP/MApN etc.).
Acţiunea 40. Implementarea, de către Statele membre, a liniilor de asistenţă telefonică pentru alerte şi stări de criză ale sistemelor electornice
Problemă Internetul a devenit principala sursă de materiale de pornografie infantilă, iar studiile
confirmă numarul în creştere. Tinerii sunt un grup vulnerabil ce accesează internetul in
scopuri şi din locaţii diferite.
Definire Statele membre trebuie să implementeze o linie de asistenţă telefonică pentru alerte şi stări
de criză ale sistemelor electornice, pentru a se raporta conţinuturile ilegale. Se propune
combaterea acestora prin organizarea de campanii de conştientizare online pentru copii,
integrarea în școli, la lecții, a secvențelor de instruire online şi încurajarea furnizorilor de
servicii online pentru activitatea de auto-reglementare.
Acţiuni la nivelul UE
Siguranţa copiilor în mediul online e o responsabilitate naţională, a instituţiilor publice şi
companiilor private.
Comisia Europeană suportă dezvoltarea liniilor de asistenţă telefonică, incurajează auto-
reglementarea, dar acestea trebuie implementate şi la nivel naţional.
2011
• Infiinţarea în toate statele membre a Centrului pentru Internet Sigur prin linii de
asistenţă telefonică, centre de informare şi linii de ajutor
68 / 164
• Realizarea unui exerciţiu de îmbunătăţire a politicilor internetului, analizând
resursele curente folosite pentru astfel de activităţi în statele membre
• Dezvoltarea –Teachtoday- website pentru informarea profesorilor
• Susţinerea dezvoltării instrumentelor de investigaţie pentru abuzurile sexuale ale
copiilor
• Găsirea căilor pentru a implica cât mai multe state membre în sistemul de auto-
reglementare
• Adoptarea unui raport despre implementarea între 1998-2006 a recomandărilor
privind protecţia minorilor
2012
• Lansarea unui sondaj pentru a verifica progresul implementării siguranţei online în
curricula şcolară
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu toate parţile interesate şi înfiinţarea Centrului pentru Internet Sigur
• În baza consultărilor de mai sus, elaborarea obiectivelor şi a cerinţelor referitoare la
conţinutul necesar informării profesorilor asupra implementării siguranţei online
precum şi a prevenirii abuzurilor asupra copiilor
• Identificarea infrastructurii necesare (inclusiv de cea de comunicaţii electronice) şi
lansarea unui program de dotare şi înfiinţare de centre de informare şi asistenţă
online (helpdesk)
• Elaborarea caietului de sarcini pentru proiectarea şi implementarea website-ului
Techtoday
• Organizarea de campanii de conştientizare a riscurilor de navigare onlin pentru
copii
• Introducerea temelor privind siguranța online în curriculum-ul național.
69 / 164
• Monitorizarea procesului implementării în curricula şcolară a problematicii privind
riscurile de navigare online precum şi a impactului campaniilor de conştientizare
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
• Ministerul Justiţiei
Acţiunea 41. Crearea, la nivelul Statelor Membre, a platformelor naţionale de alertă
Problemă Statele Membre care au deja astfel de platforme trebuie să lucreze împreună cu celelelte
state pe o platformă similară. Toate platformele trebuie să aibă tehnologii apropiate,
similare, pentru a se asigura un răspuns facil şi rapid.
Definire Crearea, la nivelul Statelor Membre, a platformelor naţionale de alertă începând cu anul
2010, finalizând procesul până în 2012.
Acţiuni la nivelul UE
Statele trebuie să-şi dezvolte website-uri pentru persoanele caredoresc să se implice în
raportarea conţinuturilor online ilicite.
2011
• Se va încuraja dezvoltarea platformelor naţionale de alertă
2012
• Comisia Europeană va asista statele membre în alipirea platformei naţionale proprii
la cea europeană
Acţiuni la
nivel naţional
• În urma consultărilor referitoare la înfiinţarea Centrului pentru Internet Sigur (de la
Activitatea 40), se va realiza analiza sistemelor şi proceselor actuale care să permită
colectarea alertelor prin diferite canale inclusiv alerte anonime (şi care să poată
lansa investigaţii ale poliţiei şi procuraturii)
• Elaborarea unei analize pentru decizia asupra centralizării într-o singură platformă
70 / 164
sau mai multe platformer interconectate (pentru a creşte rezilienţa sistemului la
nivel naţional)
• Elaborarea cerinţelor tehnico-funcţionale ale platformelor de alertă
• Lansarea proiectelor de implementare a platformelor de alertă, interconectarea şi
punerea în funcţiune a acestora
• Monitorizarea implementării şi interconectării platformelor de alertă, precum şi a
impactului lor pe termen mediu şi lung
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Administraţiei şi Internelor
• Serviciul Român de Informaţii
• Serviciul de Informaţii Externe
• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
71 / 164
Pilonul 4 – Internet de mare viteză
Strategia 2020 subliniază importanța implementării accesului în bandă largă pentru
promovarea incluziunii sociale și a competitivității în UE. Ea a reafirmat obiectivul de a pune
la dispoziția tuturor europenilor până în 2013 a posibilităţii acces în bandă largă și are ca
obiectiv garantarea accesului tuturor europenilor, până în 2012, la viteze de internet mult
superioare, de peste 30 Mbps și realizarea obiectivului de creștere a numărului de familii
europene care se abonează la conexiuni internet de peste 100 Mbps.
Acţiunea 42. Adoptarea unei strategii comune de broadband la nivel de UE
Problemă Implementarea comunicaţiilor în bandă largă este crucială, concomitent cu prezența
publicului utilizator, și de aceea există riscul ca internetul de bandă largă să fie implementat
doar în zonele cu o densitate crescută a populaţiei, rămânând astfel arii excluse.
Definire Adoptarea unei strategii de broadband pentru realizarea unui cadru comun al acţiunilor la
nivel UE şi a statelor membre în vederea atingerii obiectivului stabilit prin Startegia 2020
privind comunicaţiile broadband la nivel european.
Acţiuni la nivelul UE
• Reducerea costurilor pentru dezvoltarea reţelelorde acces în bandă largă din UE.
• Asigurarea, planificarea şi coordonarea eficientă la nivel European.
• Reducerea obstacolelor administrative.
• Susținerea utilizării fondururilor structurale pentru dezvoltare rurală în
implementarea comunicaţiilor în bandă largă
În septembrie 2010 Comisia a adoptat un set comun de reguli pentru atingerea obiectivului
stabilit prin Strategia 2020 privind comunicaţiile broadband la nivel european.
72 / 164
Alături de Recomandarea privind Reţelele de acces de generaţie viitoare, a fost adoptată
propunerea pentru un program pentru utilizarea spectrului radio, în vederea încurajării
investiţiilor prin măsuri clare, .
Acţiuni la
nivel naţional
• A fost elaborată Strategia Naţională de Broadband, aprobată prin HG 444/2009
• Adaptarea Strategiei Naţionale de Broadband la cerinţele Agendei Digitale adoptate
de UE
Analiza recomandărilor CE privind setul comun de reguli pentru atingerea obiectivelor
stabilit prin Strategia 2020 privind comunicaţiile broadband la nivel european.
• Analiza recomandărilor privind reţelele de acces de generaţie viitoare şi programul
pentru utilizarea spectrului radio , inclusiv prin realizarea unor proiecte de
cercetare, în special pentru găsirea de soluțiii referitoare la zonele albe
• Elaborarea de soluţii, prin promovarea de proiecte de cercetare prin Programele
Sectoriale de cercetare ale MCSI, pentru implementarea de reţele de comunicaţii de
bandă largă, ca suport pentru susţinerea generalizării Internetului de bandă largă şi
a serviciilor electronice în zonele albe
• Identificarea necesităţilor de modificări legislative şi implementarea acestora
pentru generalizarea Internetului de bandă largă
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• ANCOM
Acţiunea 43. Finanţarea broadband de mare viteză
Problemă Internetul de mare viteză ajută firmele mici să rămănă competitive şi le permite
consumatorilor să beneficieze de o gamă largă de servicii oferite online.
Sectorul privat este reticient în a investi în comunicaţii în bandă largă , deoarece implică:
• Riscuri ridicate : infrastructura este partajată de operatorii din sectorul privat sau
este rezultatul cooperării public-privat, oicare variantă este privită ca tranzacţie de
73 / 164
risc ridicat
• Perioade de plată mai lungi
• Experienţă insuficientă: promotorii pot fi prea mici sau neexperimentaţi, pentru a
atrage atenţia instituţiilor mari
Definire Consolidarea şi raţionalizarea finanţării comunicaţiilor în bandă largă de mare viteză, prin
mijloace europene, până în 2014 şi găsirea unei forme de atragere a capitalului prin fonduri
de investiţie europene.
Acţiuni la nivelul UE
Fondurile europene trebuie utilizate pentru a compensa lipsa finanţării din partea
sectorului privat.
Intervenţia UE este necesară pentru asigurarea accesului la informaţie şi în zonele rurale.
2010:
• Stabilirea unui grup de lucru informal pentru a găsi sursele posibile de finanţare
2011:
• Lansarea proiectului spre consultare publică
• Lansarea unui sondaj pentru a analiza finanţările posibile şi politicile de
reglementare corespunzătoare
• Finalizarea discuţiilor despre viitoare platformă de finanţare, cuantumul sprijinului
financiar şi acordurile legale şi instituţionale, în contextul finanţărilor viitoare.
2013
• Testarea mai multor proiecte pilot din debite sau capital propriu
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea documentaţiei necesare şi implementarea proiectului „Suport pentru
dezvoltarea comunicaţiilor în bandă largă în zonele fără acoperire”
• Elaborarea documentaţiei necesare şi implementarea proiectului de dezvoltare de
74 / 164
bucle locale pentru zonele rurale, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare
Rurală
• Realizarea și testarea unor proiecte pilot pentru reţele de mare viteză
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Agriculturii
• ANCOM
• Consiliul Concurenţei
Acţiunea 44. Programul Politica în domeniul spectrului radio european
Problemă Un număr mare de aplicaţii şi servicii depind de accesul la spectrul radio. Micşorarea
acestuia ar afecta anual economia europeană cu 250 mld euro.
Definire Prin decizia Parlamentului şi Consiliului European, se va crea o politică în domeniul
spectrului de frecvenţe radio la nivel european, în scopul de a creşte eficienţa
managementului spectrului radio şi maximizarea beneficiilor pentru consumatori.
Acţiuni la nivelul UE
În vederea evitării unor potenţiale probleme generate de disponibilitatea frecvenţelor radio
pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice, caz în care poate fi afecta
competivitatea UE, se cere o noua abordare a managementului spectrului radio. Acesta
trebuie să fie eficient şi să ofere accesare uşoră.
Aprobarea obiectivelor comune pentru alocarea unor benzi noi de frecvenţe pentru
comunicaţii în bandă largă.
2010
• Adoptarea schiţei Programului de politică a spectrului radio, care se află în
dezbatere în Consiliul şi Parlamentul European
2011
• Cooperarea cu Consiliul şi Parlamentul European pentru adoptarea rapidă a formei
75 / 164
finale a programului
• Sprijinirea statelor membre pentru implementarea programului
Acţiuni la
nivel naţional
• Implementarea Programului de politică a spectrului radio
• Analiza folosirii la nivel național a spectrului de frecvenţe radio și adaptarea TNABF
la noile servicii
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• ANCOM
Acţiunea 45. Incurajarea dezvoltării de Reţele de Acces de Generaţii Viitoare (Next Generation Access network – NGA)
Problemă În Europa, momentan accesul la internet se face prin reţelele de comunicaţii de bandă largă
de prima generaţie, conectarea fiind prin cablu, telefon, mijloace care au viteze limitate.
Astfel Europa este cu mult în urma ţărilor precum SUA şi China care au reţele de ultimă
generaţie.
Definire Încurajarea investiţiilor în reţele de acces de generaţii viitoare prin măsuri clare şi eficiente.
Acţiuni la nivelul UE
Crearea cadrului oportun ca statele UE să folosească aceeaşi tehnologie de internet.
2010
• Adoptarea recomandării de încurajare a investiţiilor în reţele de acces de generaţii
viitoare prin măsuri clare şi eficiente
2011
• Monitorizarea implementării acestei politici de către autorităţile naţionale
Acţiuni la
nivel naţional
• Încurajarea investiţiilor comune în reţele NGA
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
76 / 164
• ANCOM
Acţiunea 46. Elaborarea, de către tatele membre, a planurilor naţionale privind comunicaţiile în bandă largă
Problemă Cele mai multe dintre statele membre au strategii privind comunicaţiile în bandă largă. .
Cele mai multe vizează, în principal, o acoperire completă la nivelul de bază, fără să existe
măsuri clare care să asigure competiţie între furnizoripentru a oferi consumatorului
opţiunea de a alege, precum şi acces la internet de mare viteză.
Definire Planurile naţionale de privind comunicaţiile în bandă largă trebuie eleborate până în 2012.
Aceste planuri trebuie să conţină prevederi referitoare la atingerea obiectivelor privind
gradul de acoperire, şi viteza şi stabilite prin o Agenda Digitală pentru Europa. Trebuie
utilizate fondurile publice respectând regulile UE referitoare la concurenţă şi ajutor de stat.
Comisia va raporta anual progresul implementării dar și a utilizării fondurilor europene.
Acţiuni la nivelul UE
Elaborarea planului va stimula investiţia în internetul de mare viteză
2011
• Publicarea Agendei Digitale şi a analizei de suport în vederea pregătirii Adunării
Europene pe tema Agendei Digitale
• Lansarea unui broadband multilingvistic pentru a facilita schimbul de experienţă
• Workshop-uri pentru autorităţile publice cu noţiuni din domeniul comunicaţiilor
electronice şi al accesul la bandă largă
• Îndrumări pentru autorităţile locale şi regionale în atragerea şi folosirea fondurilor
europene
2012
• Întocmirea unui raport cu privire la progresul statele membre în dezvoltarea
strategiei de broadband în conformitate cu Strategia Europaă 2020
77 / 164
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea planului naţional de broadband având ca suport Strategia Naţională de
Broadband a României, adaptată la cerinţele Agendei Digitale
• Organizarea de seminarii pentru autorităţile publice pentru familiarizarea cu
noţiunile de bază privind comunicaţiile în bandă largă,
• Asistarea şi instruirea autorităţilor locale şi regionale în atragerea şi folosirea
fondurilor europene pentru dezvolatrea reţelelor de mare viteză
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 47. Facilitarea, de către Statele membre, a investiţiilor în reţelele de comunicaţii de bandă largă
Problemă Principala problemă pentru introducerea fibrei optice de mare viteză este costul. Aceste
costuri însă ar putea fi reduse printr-o coordonare la nivel naţional dar şi european.
Definire Statele membre trebuie să ia măsuri, inclusiv legale, pentru a facilita investiţiile în reţelele
de comunicaţii de bandă largă. Măsurile trebuie să aibă în vedere resursele spectrului de
frecvenţe radio.
Acţiuni la nivelul UE
Doar o abordare coordonată va ajuta UE să asigure o acoperire completă a internetului de
mare viteză
2011
• Explorarea beneficiilor unei pieţe interne pentru comunicaţii şi servicii electronice
• Elaborarea unui studiu pentru identificarea măsurilor legislative necesare
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea unui studiu pentru identificarea măsurilor legislative necesare pentru
dezvoltarea de comunicaţii şi servicii electronice
• Consolidarea cadrului legislativ care să stimuleze investiţiile într-o infrastructură
pentru internet de mare viteză, deschisă și competitivă.
78 / 164
• Stabilirea unui cadru legislativ pentru coordonarea lucrărilor publice astfel încât să
se reducă costurile pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii de bandă largă ;
• Stimularea PPP în domeniul comunicaţiilor în bandă largă
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
Acţiunea 48. Utilizarea fondurilor structurale pentru a finanţa dezvoltarea reţelelor de comunicaţii de mare viteză
Problemă Fondurile pentru un astfel de domeniu nu sunt absorbite suficient de repede şi în totalitate
în Polonia, Bulgaria, România, Grecia., din cauza unei slabe coordonări între autorităţile
relevante, precum şi lipsei de experienţă ei în reglementare, în domeniul tehnologic şi în
probleme legate de ajutorul de stat.
Definire Utilizarea fondurilor structurale pentru a finanţa dezvoltarea reţelelor de comunicaţii de
mare viteză, care deja sunt planificate pentru domeniul TI.
Acţiuni la nivelul UE
Luând în calcul obiectivul Comisiei referitor la atingerea unui grad de acoperire de 100% în
2013, fonduri subsanţiale vor trebui investite în construirea reţelelor, în special în zonele
rurale. Trebuie menţinut nivelul ridicat al absorbţiei fondurilor, pentru atingerea
obiectivelor din 2013.
În 2011 Comisia Europeană va lua în considerare elaborarea unor politici sau propuneri de
reglementare în vederea garantării înlăturării oricărui obstacol privind dezvoltarea de
infrastructuri pentru comunicaţii în bandă largă la nivel european. În cadrul acestui proces
Comisia va ţine cont şi de discuţiile referitoare la următorul proiect de buget.Acţiunile
specifice vor include:
• Asistenţă tehnică pentru autorităţile naţionale în vederea accelerării procesului de
elaborare şi implementare a strategiei privind comunicaţiile în bandă largă şi
creşterii ratei de absorbţie a fondurilor UE
• Propuneri pentru o reglementare flexibilă a fondurilor UE
79 / 164
• Propuneri de alocare a investiţiilor UE pentru co-finanţarea acţiunilor naţionale /
regionale care vizează cartografierea infrastructurii existente şi a infrastructurii
preconizate a se realiza.
• Lansarea unui ghid privindinvestiţiile în reţelele de comunicaţii de bandă largă, în
vederea creşterii investiţiilor în comunicaţiile în bandă largă şi gradului de
absorbţie a fondurilor europene.
Acţiuni la
nivel naţional
• Măsuri pentru optimizarea implementării strategiei de comunicaţii în bandă largă
prin absorţia fondurilor structurale UE, prin elaborarea unui ghid privind investiţiile
în comunicaţii în bandă largă
• Elaborarea unui plan de acţiune pentru cartografierea infrastructurii reţelelor de
comunicaţii de bandă largă existente şi a infrastructurii preconizate a se realiza
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
Acţiunea 49. Implementarea, la nivelul Statelor membre, a Programului European privind politica în domeniul spectrului de frecvențe radio
Problemă Alocarea spectrului de frecvențe radio în Europa este slab coordonată. Ca rezultat
utilizatorii internetului mobil deja întâmpină probleme legate de reţea.
Definire Prin implementarea, la nivelul Statelor membre, a Programului european privind politica în
domeniul spectrului de frecvenţe radio se poate asigura alocarea coordonată a spectrului
de frecvenţe radio în vederea atingerii obiectivului de acoperire de 100% pentru
comunicaţii în bandă largă de 30 Mbps până în 2020 şi pentru reţele de acces de generaţie
viitoare.
Acţiuni la nivelul UE
• Fixarea unor reguli stricte şi clare cu privire la utilizarea spectrului radio
• Alocarea spectrului radio acolo unde este util şi eficient
• Toți utilizatorii spectrului să îşi folosească eficient resursele alocate
80 / 164
• Drepturile de utilizare a spectrului radio permit realizarea de aplicaţii şi servicii
eficiente
• Asigurarea participării UE pe piaţa globală a inovaţiilor în domeniul frecvenţelor
radio.
2010
• Adoptarea proiectului Programului de politică a spectrului radio, care se află în
dezbatere în Consiliul şi Parlamentul European
• Sprijinirea statelor membre în relaţia cu state terţe
2011
• Cooperarea cu Consiliul şi Parlamentul European pentru adoptarea rapidă a formei
finale a programului
• Adoptarea unei comunicări despre interesele comune europene pentru Conferinţa
Mondială Radio din 2012
• Sprijinirea continuă a statelor membre în implementarea spectrului
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea unui studiu privind modalităţile de utilizare a spectrului de frecvențe
radio prin alocarea coordonată a cerinţelor spectrului pentru a atinge 100%
acoperire de 30 Mbps broadband până în 2020 şi pentru reţelele de acces de
generaţii viitoare.
• Elaborarea unui plan naţional privind implementarea Programului de Politică
Europeană în Domeniul Spectrului Radio
• Elaborarea registrului naţional al spectrului radio şi al utilizatorilor
Responsabili
• ANCOM
81 / 164
Pilonul 5 – Cercetare şi inovare
Prin comparație cu principalii săi parteneri comerciali, cum ar fi SUA, cercetarea și
dezvoltarea în Uniunea Europeană, în sectorul TIC nu numai că reprezintă o proporție mult
mai mică din bugetul total de cercetare și dezvoltare (17 % față de 29 %), dar și în termeni
absoluți, reprezintă în jur de 40 % din bugetul alocat de SUA. Dat fiind că TIC reprezintă o
proporție semnificativă din valoarea adăugată totală în sectorul industrial european – prin
comparație industria autovehiculelor asigură (25 %), sectorul aparatelor electrocasnice (41
%) sau sectorul sănătății și medicinei (33 %) – lipsa investițiilor în cercetarea și dezvoltarea
în sectorul TIC reprezintă o amenințare la adresa întregului sector european al producției și
serviciilor.
Decalajul în ceea ce privește investițiile in zona de cercetare şi inovare TIC este asociat cu
trei probleme majore:
• Efortul public redus și dispersat în materie de C&D; de exemplu, sectorul public al
UE cheltuie mai puțin de 5,5 miliarde EUR pe an pentru cercetarea și dezvoltarea în
sectorul TIC, mult sub nivelul din economiile concurente.
• Fragmentarea pieței și dispersia mijloacelor de finanțare pentru inovare reprezintă
o frână pentru creșterea și dezvoltarea afacerilor inovatoare din sectorul TIC, în
special a IMM-urilor.
• Europa este lentă în asimilarea inovațiilor pe bază de TIC, în special în domeniile de
interes public. În timp ce schimbările la nivelul societății reprezintă principalele
motoare ale inovării, Europa apelează prea puțin la inovare și la cercetare și
dezvoltare pentru a ameliora calitatea și performanțele serviciilor sale publice.
Prin iniţiativele promovate in colaborare cu MECTS-ANCS, MCSI are in vedere sustinerea
corespunzatoare prin Planul national de Cercetare-Dezvoltare si Inovare, precum si prin
82 / 164
propriul Plan sectorial CD, a principalelor direcţii de cercetare şi dezvoltare în domeniul TIC
promovate atât la nivelul UE cat şi la nivel internaţional. Prin operaţionalizarea Centrului
Naţional de Supercomputing se doreşte realizarea unui pol de cercetare şi inovare în care să
fie incluse şi alte instituţii din Romania relevante direcţiei atat din mediul academic cat şi
din mediul cercetării şi dezvoltării. Prin Planul Sectorial de Cercetare MCSI își
fundamentează strategiile și își urmărește realizarea obiectivelor în domeniul comunicațiilor
electronice Ca principale acţiuni cheie pentru domeniul TIC, dezvoltate in colaborare cu
MECTS-ANCS, putem enumera următoarele:
Dezvoltarea Strategiei Naţionale de Supercomputing şi Cloud-computing pe patru axe
majore de cercetare şi inovare:
• Utilizarea tehnologiilor de cloud-computing în cadrul administraţiei publice
• Promovarea şi utilizarea tehnologiilor de calcul de înaltă performanţă în cadrul
mediilor ce cercetare şi inovare, atat în instituţii publice cat şi în mediul privat
• Dezvoltarea platformelor de e-learning cu ajutorul tehnologiilor de tip cloud-
computing şi utilizarea masivă în cadrul universitar a calculului de înalta
performanţă
• Sprijinirea cercetării în domeniul securităţii serviciilor de tip cloud-computing şi
inovarea în domeniul securităţii şi confidenţialităţii datelor prin utilizarea resurselor
de tip calcul masiv paralel sau distribuit.
Realizarea strategiei de dezvoltare stabilită prin Planul Sectorial de Cercetare în domeniul
Comunicațiilor, cu obiectivele
• Rețele de comunicații de bandă largă pentru accesul utilizatorilor la servicii de
comunicaţii electronice
• Servicii de radiodifuziune digitală de bandă largă
• Creșterea securitățiii rețelelor de comunicații electronice
• Introducerea și dezvoltarea de servicii telematice pentru aplicații de interes public și
83 / 164
personal
• Creșterea calității rețelelor și serviciilor de bandă largă și multimedia
• Impactul noilor tehnici și tehnologii asupra utilizării spectrului de frecvență radio
Promovarea tehnologiilor moderne şi implicit a inovării în cadrul IMM-urilor din domeniul
TIC. Realizarea de conferinţe, seminarii, propuneri de proiecte bazate pe tehnologii de tip
cloud-computing pentru IMM-uri
Sprijinirea companiilor mici şi mijlocii pentru aplicarea în cadrul proiectelor STREP ale FP
(Framework Projects) precum şi a institutelor de cercetare sau universităţi ce doresc să
aplice la astfel de apeluri de proiecte
Acţiunea 50. Atragerea unor investiţii private mai mari pentru cercetare şi inovare în domeniul TIC
Problemă Nivelul scăzut de investiţii private în C&D din domeniul TIC reprezintă o ameninţare pentru
economia europeană
Definire Atragerea de noi investiții prin folosirea strategică a parteneriatelor public-privat și prin
folosirea fondurilor structurale în vederea cercetării și inovării. De asemenea se dorește
menținerea creșterii bugetului TIC pentru C&D cu cel puțin 20% pe durata FP7
Acţiuni la nivelul UE
Europa trebuie să stimuleze investiţiile private prin achiziţii precomerciale, parteneriate
public-privat şi prin susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) din domeniul TIC, în
vederea păstrării avantajului concurenţial în C & D.
• Creşterea utilizării achiziţiilor precomerciale în vederea împărtăşirii riscurilor şi
beneficiilor de proiectare, prototipuri şi testare de noi produse şi servicii cu
furnizări, întărirea eforturilor şi crearea condiţiilor pentru o comercializare mai
amplă .
• Să menţină şi să încurajeze parteneriatele public-privat.
• Să creeze condiţii atractive pentru cei care doresc să investească în IMM-urile
84 / 164
europene şi să stimuleze resursele financiare necesare pentru sprijinirea dezvoltării
IMM-urilor.
• Să încurajeze utilizarea mai mare şi mai eficientă a fondurilor structurale /
dezvoltare regională pentru cercetare şi inovare în domeniul TIC
Acţiuni la
nivel naţional
• Clarificarea situatiei legislatiei nationale cu privire la PPP; Analiza posibilitatii
incheierii PPP in domeniul TIC avand ca scop achizitia solutiilor inovative, prin
prisma legislatiei existente
• Consultari cu partenerii interesaţi din sectorul TIC (inclusiv juriști si finanțisti) asupra
aplicabilitătii și modălitatilor de utilizare a achizitiilor precomerciale
• Consultări regionale în vederea înţelegerii nevoilor de cercetare şi inovare precum si
a stadiului actual
• Elaborarea unei propuneri de pachet legislativ care să permită achizițiile
precomerciale, crearea cadrului și condițiiloratractive pentru investiții in IMM-uri
(chiar din țări non-UE), și facilități pentru IMM-urile implicate in consultanță și
cercetare din sectorul TIC
• Identificarea și structurarea surselor de finanțare (naționale si UE) pentru
cercetarea in sectorul TIC. Simplificarea procedurilor de aplicare la fondurile
structurale/dezvoltare pentru IMM-uri
• Structurarea acestui ajutor pe prioritățile naționale in domeniul cercetării și inovării
in sectorul TIC. Dezvoltarea de cât mai multe scheme de finanțare de tip poli de
inovare sau cercertare
• Realizarea unei serii de conferințe și promovarea tehnologiilor de tip Cloud
Computing la nivelul Romaniei. Realizarea de sesiuni de conferințe și laboratoare
impreună cu reprezentanți ai UE (in special reprezentanti ai programelor
Framework Projects – FP7)
Responsabili • Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale
85 / 164
• Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Autoritatea Nationala
pentru Cercetare Stiintifica
• Ministerul Finantelor
Acţiunea 51. Consolidarea coordonării şi punerii în comun a resurselor
Problemă Slaba coordonare a politicilor şi gruparea resurselor
Definire Consolidarea coordonării şi partajarea resurselor statelor membre și a companiilor din
domeniu, focusându-se în special pe parteneriatele Europene concentrate pe utilizator din
punctul de vedere al cercetării și inovării în domeniul TIC
Acţiuni la nivelul UE
Pentru a pune în comun resursele la nivel european şi naţional
• intensificarea dialogului, schimbului de experienţă, evitarea suprapunerii eforturilor
şi stabilirea unor obiective şi priorităţi comune.
• Sprijinirea diferitelor tipuri de parteneriate, fie ele promovate de industrie, ştiinţă
sau conduse de către autorităţile publice, precum Parteneriatele Europene pentru
Inovare, parteneriatele public-privat în domeniul cercetării, iniţiativele tehnologice
comune, programe naţionale comune de cercetare, iniţiativa emblematică FET etc.
Acţiuni la
nivel naţional
• Realizarea de parteneriate cu centre de C&D din UE in special pe tehnologii
avansate (supercomputing, nanotehnologii, reţele optice, etc). Organizarea de
schimburi de experiență cu agenții de cercetare din alte țări UE
• Dezvoltarea activității realizate în cadrul Planului Sectorial de cercetare – dezvoltare
a MCSI și de promovare a rezultatelor obținute
• Promovarea PPP in domeniul TIC prin identificarea potentialelor parteneriate si
implementarea lor. Extinderea PPP la nivelul UE (prin sprijinirea partenerului
privat) si lansarea de actiuni directe de catre acesta
• Consultări cu părţile interesate asupra implicării de cercetători emigranți in proiecte
86 / 164
de cercetare pe teritoriul national, pe teme actuale de interes, si coordonarea
proiectelor de cercetare de interes national. Îmbunătățirea angrenării cercetătorilor
autohtoni și atragerea de noi cercetători, în special tineri, pentru rezolvarea
problemelor de cercetare
• Fluidizare si simplificarea accesului la bugete și Institute / laboratoare de cercetare
• Crearea si implementarea unui forum de informare a noilor proiecte de cercetare
precum si anunturile de cautare a resurselor la nivel UE pentru cercetare în
domeniul TIC
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• ANCS
Acţiunea 52. Propunerea măsurilor vizând accesul „simplu şi rapid”la fondurile de cercetare UE în domeniul TIC
Problemă Procedurile de finanţare pentru cercetare ale UE sunt percepute ca fiind prea complicate
Definire Începând cu 2011 se propune crearea unui se de măsuri pentru accesul rapid și ”deschis” la
fondurile pentru cercetare în domeniul TIC. Astfel aceste fonduri for fi mai atractive pentru
IMM-uri și tinerii cercetători.
Acţiuni la nivelul UE
Pentru a încuraja participarea celor mai bune organizaţii din domeniul cercetării
Pentru a îmbunătăţi calitatea iniţiativelor de finanţare :
• Să facă obiectivele şi instrumentele mai clare
• Să pună la dispoziţie norme coerente şi stabile pentru finanţarea UE în domeniul
cercetării
• Să se asigură că procedurile administrative sunt uşoare şi rapide (de la aplicare până
la raportul de audit)
Acţiuni la • Realizarea grupului de lucru interministerial compus din reprezentantii ministerelor
87 / 164
nivel naţional implicate in finantarea IMM si in special a proiectelor TIC, inclusiv din cadrul
organismelor intermediare.
• Operationalizarea punctului de contact national al Romaniei in cadrul Framework
Projects 7.
• Realizarea unui grup de lucru la nivelul MCSI pentru promovarea si sustinerea activa
de realizare de proiecte FP7 cu componenta IMM
• Asigurarea de fonduri pentru realizarea obiectivelor conținute în Planul Sectorial de
Cercetare - Dezvoltare al MCSI
• Consultare cu partenerii implicaţi in derularea finantarii UE pt cercetare si a
reprezentantilor universitatilor, centrelor de cercetare si a finantatorilor privati din
TIC asupra simplificarii procedurilor administrative si a procesului de finantare
• Utilizarea forumului de informare a noilor proiecte de cercetare de la Actiunea 51
ca spatiu de dezbatere si consultare asupra simplificarii procedurilor administrative
• Elaborarea amendamentelor la normele de finantare UE a proiectelor de cercetare
si discutarea lor cu CE in vederea adoptarii lor
Responsabili • OIPSI, AMPOSCCE, ANCS
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 53. Sprijin financiar pentru infrastructurile comune de cercetare din domeniul TIC şi pentru grupurile (clusterele) inovatoare
Problemă Europa nu are suficiente infrastructuri pentru a sprijini inovarea
Definire Asigurarea sprijinului financiar suficient pentru grupurile inovatoare și infrastructurile de
cercetare din domeniul TIC
Acţiuni la nivelul UE
Pentru a construi la nivelul Europei infrastructuri care să sprijine inovarea
Pentru a aborda problemele menţionate mai sus, Comisia va întreprinde acţiuni în
88 / 164
următoarele domenii:
• infrastructuri de cercetare din domeniul TIC şi grupuri (clustere) inovatoare
• Infrastructuri bazate pe TIC (e-infrastructuri); şi
• Infrastructuri de cloud computing , punând un accent special pe administraţia
publică şi ştiinţă;
Acţiuni la
nivel naţional
• Promovarea la nivel național a finanțărilor pentru proiecte de tip pol de inovare și
cercetare in special pentru structurile de poli TIC (proiectele de tip pol de inovarea
pentru IMM si IM din cadrul axelor 1 si 2 ale POS CCE)
• Consultare cu ANCS asupra strategiei in domeniul cercetării și alinierea cu nevoile
ce vor derivă din cadrul national de interoperabilitate
• Asigurarea sprijinului financiar pentru desfășurarea proiectelor de cercetare din
domeniul TIC, pentru atingerea obiectivelor Agendei Digitale
• Consultari cu partenerii interesaţi si identificarea zonelor de interes in care Romania
s-ar putea implica (inclusiv clustere TIC) si construi infrastructuri care sprijină
inovarea
• Elaborarea unei propuneri de construire a unor astfel de infrastructuri, cu finantare
UE, care se pot transforma relativ usor in centre nationale de cercetarie-dezvoltare
viitoare (ex cloud computing pt admin pubica)
• Negociarea cu CE a propunerii de mai sus si elaborarea unui plan de actiuni
Responsabili • Ministerul Economiei prin AMPOSCCE
• OI-ANCS
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
89 / 164
Acţiunea 54. Elaborarea unei noi generaţii de aplicaţii şi servicii bazate pe internet
Problemă Ineficienţa procesului şi fragmentarea industriei UE slăbesc competitivitatea acesteia
Definire Cooperarea cu partenerii interesaţi în dezvoltarea unei noi generații de aplicații și servicii
bazate pe internet, incluzând serviciile multilingvistice
Acţiuni la nivelul UE
Pentru a conveni asupra soluţiilor, standardelor şi platformelor comune
2010 :
• Comisia va consolida activităţile menite să reunească părţile interesate în jurul unor
agende de cercetare comune, în domenii cum ar fi „Viitorul Internetului”, inclusiv
„Internetul obiectelor”, noile sisteme și tehnologii din domeniul comunicațiilor
electronice şi tehnologiile cheie TIC.
2011 :
• Comisia îşi ia angajamentul ca, împreună cu părţile interesate cu legătură în
domeniul internetului, inclusiv IMM-uri, antreprenori, utilizatorii TIC şi ai industriei
TIC să găsească o agendă comună pentru standarde şi platforme deschise
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea unui studiu privind cerinţele, necesităţile tehnologice şi modalităţile de
implementare şi exploatare a serviciilor bazate pe internet de noua generatie
• Realizarea unui grup de lucru mixt privat-public moderat de catre MCSI in vederea
realizarii strategiei nationale a serviciilor bazate pe internet de noua generatie.
Grupul de lucru va contine obligatoriu reprezentanti ai MCSI, jucatori cheie pe piata
TIC dar mai ales companii mici si mijlocii din industria TIC
• Implicarea in dezvoltara strategiei nationale a serviciilor bazate pe internet a
grupului de lucru FP7 inclusiv a punctului de contact national.
• Consultari cu comunitatea științifica națională, universitară și privată asupra
temelor de cercetare actuale și viitoare asupra internetului, comunicațiilor
electronice, standardelor și platformelor deschise cu utilitate pentru IMM-uri,
utilizatori TIC si industria TIC
90 / 164
• Identificarea zonelor de interes in care Romania s-ar putea implica și finanța
proiecte de cercetare, inclusiv standarde și platforme deschise
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• ANCS
Acţiunea 55. Statele membre trebuie să dubleze bugetul anual total pentru cercetarea şi dezvoltarea în domeniul TIC
Problemă Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare în domeniul TIC sunt prea mici
Definire Statele membre sunt îndemnate ca până în 2020 să dubleze fondurile pentru cheltuielile publice privind activitatea de cercetare și dezvoltare din domeniul TIC
Acţiuni la nivelul UE
Pentru ca Europa să rămână un lider în inovarea din domeniul TIC
Există 3 direcţii principale de acţiune:
• Creşterea gradului de utilizare a achiziţiilor precomerciale, prin sporirea gradului de
conştientizare, clarificarea cadrului juridic şi schimbul de experienţă.
• Creşterea gradului de utilizare a fondurilor structurale şi de dezvoltare regională
pentru facilităţile de cercetare şi proiectele de dezvoltare TIC ale produselor,
serviciilor şi aplicaţiilor TIC.
• Sporirea investiţiilor naţionale în C&D, precum investiţiile, creditele fiscale,
sprijinirea universităţilor, infrastructurilor, programelor naţionale de cercetare etc.
Acţiuni la
nivel naţional
• AMPOSCCE impreuna cu OIPSI si OIANCS sa dezvolte noi scheme de finantare
pentru cercetare-dezvoltare in domeniul TIC
• Includerea in Planul national CDI si in POSCEE – Axa prioritara 2, precum si in Planul
sectorial MCSI, a unor noi directii de cercetare dedicate domeniului TIC, conforme
cu tendintele curente de evolutie a domeniului pe plan international
• Elaborarea unui buget marit de cercetare şi dezvoltare în domeniul TIC
• Structurarea acestui buget pe surse interne, fonduri structurale si granturi FP7,
91 / 164
negocierea unor credite fiscale cu MF si autoritatile locale,
• Susţinerea Institutelor Naţionale de Cercetare din domeniul TIC, pentru realizarea
obiectivelor Agendei Digitale
• Stimularea furnizorilor de servicii și produse TIC să investească in cercetare și
inovare pe teritoriul national (ex mutarea centrelor de inovare in Romania)
Responsabili • MECTS-ANCS
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri
Acţiunea 56. Statele membre trebuie să se implice în proiecte-pilot pe scară largă finanţate prin Programul de competitivitate şi inovare
Problemă Este necesară o acţiune mai proactivă pentru a integra TIC
Definire Statele membre sunt îndemnate să demareze programe pilot la scară largă pentru dezvoltarea și testarea soluțiilor inovative și interoperabile în domeniile de interes public
Acţiuni la nivelul UE
• Pentru a asigura o absorbţie eficientă şi o bună utilizarea de către întreprinderi,
guverne şi cetăţenii a inovării în domeniul TIC. Aceste inovări pot ajuta la rezolvarea
unora dintre principalele provocări ale societăţii noastre de la sănătate la
îmbătrânire, schimbări climatice, educaţie şi eficienţa energetică.
• Pentru a debloca oportunităţi de afaceri şi dezvoltarea pieţei prin favorizarea
dezvoltării pieţelor de la nivelul UE.
• Pentru a fabrica produse de calitate superioară şi pentru a concura mai bine la nivel
global.
2010:
• Lansarea de consultări cu privire la o viitoare finanţare pentru a stimula
competitivitatea şi inovarea înUE
2011:
92 / 164
• Programul de lucru 2011 al Programului de sprijin pentru politica în domeniul TIC în
cadrul CIP
• Propunere pentru următorul Program de competitivitate şi inovare
Acţiuni la
nivel naţional
• Implementare, finalizarea și diseminarea rezultatelor proiectelor CIP aflate in
implementare
• Atragerea de parteneri strategici atât publici cât și privați pentru noi proiecte CIP la
nivel national.
• Intrarea in parteneriate la nivel UE pentru participarea in consortii internaționale
pentru proiecte finantate CIP
• Consultări cu partenerii interesaţi din domeniul TIC (publici și privați) și identificarea concretă a proiectelor pilot in care s-ar putea implica Romania
• Validarea acestei liste cu CE, in principal a obiectivelor și scopului acestor proiecte, apoi agrearea mecanismului de finantare a acestor proiecte-pilot
• Coordonarea la nivel national a proiectelor și granturilor de cercetare pentru a răspunde priorităților naționale în domeniul TIC
• Popularizarea rezultatelor proiectelor-pilot in UE și protejarea patentelor și mărcilor obținute (unde este cazul)
• Elaborarea unui mecanism prin care rezultatele proiectelor-pilot și a granturilor de cercetare sunt trecute in producție
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
93 / 164
Pilonul 6 – Îmbunătăţirea competenţelor digitale
Tot mai multe din activitățile zilnice se realizează online, de la depunerea candidaturii
pentru un loc de muncă la plata impozitelor sau cumpărarea de bilete, utilizarea
internetului a devenit o parte integrantă a vieții cotidiene pentru mulți europeni. Totuși,
150 de milioane de europeni, adică aproximativ 30 %, nu au utilizat niciodată internetul.
Aceștia spun adesea că nu au nevoie sau că este prea scump. Acest grup este în mare parte
format din persoane cu vârste cuprinse între 65 și 74 ani, persoane cu venituri scăzute,
șomeri și persoane cu un nivel de educație mai scăzut.
În multe cazuri, această excluziune se datorează lipsei competențelor asociate utilizării
instrumentelor și media digitale, ceea ce impietează nu numai asupra capacității de a
învăța, de a crea și de a participa, ci și asupra încrederii și discernământului în utilizarea
media digitale. Totodată, accesibilitatea și practicabilitatea reprezintă probleme pentru
persoanele cu dizabilităţi. Eliminarea decalajului digital îi poate ajuta pe membrii grupurilor
sociale defavorizate să participe pe picior de egalitate la societatea digitală (inclusiv la
serviciile de interes direct pentru aceștia, cum ar fi eLearning, eGovernment, eHealth) și să
găsească o soluție pentru situația în care se află prin creșterea șanselor de a obține un loc
de muncă. Competența digitală reprezintă una dintre cele opt competențe cheie care sunt
esențiale pentru orice persoană într-o societate bazată pe cunoaștere . Totodată, această
competență este fundamentală pentru ca toată lumea să înțeleagă cum trebuie să își
asigure securitatea în mediul online.
În plus, pentru ca orizontala TIC să contribuie de o manieră eficace la creștere în Europa și
să reprezinte motorul creșterii competitivității și productivității economiei europene, este
nevoie de practicieni competenți. Economia UE este afectată de o penurie de personal
calificat în materie de TIC. Din acest motiv, este posibil ca, în Europa, 700 000 de locuri de
muncă să nu poată fi ocupate până în 2015 .
94 / 164
Acţiunea 57. Propunerea dezvoltării competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate în Regulamentul privind Fondul Social European
Problemă Lipsa competenţelor digitale, lipsa de încredere faţă de noile tehnologii, determină
neparticiparea la posibilităţile oferite de societatea modernă (30% din populaţie la nivelul
UE nu a folosit niciodată Internetul)
Definire Prioritizarea acțiunilor de alfabetizare și dezvoltare a competențelor digitale în cadrul
Fondului Social European (2014-2020)
Acţiuni la nivelul UE
Fondul social european are drept scop reducerea diferenţelor de prosperitate şi de nivel de
trai între statele membre şi regiuni. Acesta urmăreşte promovarea ocupării forţei de muncă.
Ţinând cont de faptul că TIC devine tot mai necesară pentru ocuparea forţei de muncă (90%
din locurile de muncă în viitorul apropiat necesită competenţe în domeniul TIC de un
anumit nivel), este nevoie ca , alfabetizarea digitală şi competenţele să fie bine reflectate în
Fondul Social European pentru a face faţă noilor provocări apărute la nivel mondial
Fondul Social European (FSE) poate fi un instrument puternic pentru a îmbunătăţi
alfabetizarea şi competenţele digitale pe întreg teritoriul UE într-un mod bine direcţionat.
Comisia Europeană va propune ca sprijinirea alfabetizării şi a competenţelor digitale să
devină o prioritate pentru noului ciclu FSE (2014-2020). Un nou proiect de regulament care
stabileşte principiile FSE va fi propus de către Comisie în 2011.
FSE sprijină adaptarea forţei de muncă la condiţiile economice în schimbare, sporind
participarea pe piaţa muncii şi modernizând substanţial a administraţia publică
Acţiuni la
nivel naţional
Programele operaţionale FSE în România se focalizează pe două direcţii principale. Primul
program operaţional se numeşte „Dezvoltarea resurselor umane” şi urmăreşte dezvoltarea
capitalului uman din România. Al doilea program operaţional, „Dezvoltarea capacităţii
administrative”, urmăreşte îmbunătăţirea infrastructurii de servicii şi de politici publice cu
scopul de a atinge obiectivele programului operaţional „Dezvoltarea resurselor umane”.
Dezvoltarea resurselor umane:
• Axa prioritară 1: Educaţie şi formare
95 / 164
• Axa prioritară 2: Corelarea între învăţarea pe tot parcursul vieţii şi piaţa muncii
• Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
• Axa prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare a forţei demuncă
• Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă
• Axa prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale
• Axa prioritară 7: Asistenţă tehnică
Dezvoltarea capacităţii administrative
• Axa prioritară 1: îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de
politici publice
• Axa prioritară 2: îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor publice cu accentul
pus pe descentralizare
• Axa prioritară 3: Asistenţă tehnică
Responsabili • Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane
• Autoritatea de Management pentru Programul Operational
Dezvoltarea Capacitatii Administrative
• Consiliul Naţional al Audiovizualului (responsabil, conform Legii Audiovizualului, de
domeniul media literacy)
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Acţiunea 58. Elaborarea unui cadru pentru recunoaşterea competenţelor TIC
Problemă Lipsa unor practicieni competenţi în domeniul TIC şi a instrumentelor de evaluare a
competenţelor
Definire Dezvoltarea (până în 2012) a instrumentelor necesare identificării și recunoașterii
competențelor utilizatorilor in domeniul TIC, în concordanță cu EUROPASS și Cadrul
European al Calificărilor. De asemenea se dorește dezvoltarea Cadrului panEuropean al
96 / 164
Profesionalismuluiîn domeniul TIC pentru dezvoltarea competențelor și a mobilității
utilizatorilor în domeniul TIC pe teritoriul Europei
Acţiuni la nivelul UE
Recunoaşterea competenţelor practicienilor şi a utilizatorilor TIC, astfel încât angajatorii
care au nevoie de competenţe şi alfabetizare digitală să-i poată identifica cu uşurinţă.
Pentru a fi pusă în aplicare această acţiune are nevoie de sprijinul statelor membre
2011:
• Emiterea unei Comunicări privind Competențele Esențiale, ce va acoperi și
competențele digitale
• Emiterea unei Comunicări privind Echitatea, Incluziunea Socială și Pregătirea
2012:
• Dezvoltarea instrumentelor de evaluare online a competențelor TIC (e-skills),
complementar față de EUROPASS
• Propunerea unui Cadru European pentru Profesionalism in domeniul TIC bazat pe
Cadrul European e-Competențe dezvoltat de către Comitetul European de
Standardizare (CEN)
Acţiuni la
nivel naţional
• Constituirea unui Punct de Coordonare Naţional care, în colaborare cu autorităţile
naţionale în domeniu să sprijine procesul de armonizare a nivelurilor de calificare
naţionale cu cele europene şi să elaboreze măsurile necesare pentru creşterea
calităţii şi transparenţei metodologiilor utilizate în definirea nivelelor de calificare
naţionale
• Analiza Cadrului European al Calificarilor şi a cadrului naţional al calificărilor în
domeniul TIC, pentru identificarea diferenţelor şi a acţiunilor necesare.
• Dezvoltarea cadrului naţional al calificărilor în domeniul TIC în concordanţă cu
Cadrul European al Calificărilor.
• Adoptarea măsurilor necesare pentru ca toate certificatele de calificare şi
97 / 164
documentele “EUROPASS” emise de autorităţile competente să cuprindă referire
clară la Cadrul European al Calificărilor
• Promovarea şi aplicarea principiilor europene de asigurare a calităţii în activitatea
de instruire şi educaţie în domeniul cadrului national de calificare în domeniul TIC.
• Participarea la grupurile de lucru pentru elaborarea Cadrului European pentru
Profesionalism în domeniul TIC.
• Implementarea recomandărilor Comisiei Europene de Standardizare referitoare la
Cadrul European e-competenţe.
• Dezvoltarea unor instrumente de evaluare on-line a competenţelor TIC prin
corelarea rezultatelor proiectelor şi a programelor naţionale din acest domeniu în
cadrul unei strategii naţionale de evaluare în mediul electronic a competenţelor TIC
dobândite pe cale formală, informală şi non-formală.
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Acţiunea 59. Introducerea competenţelor şi educaţiei digitale ca prioritate în iniţiativa emblematică „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă”
Problemă Schimbarea permanentă a pieţei muncii determină nevoia de noi competențe.
Definire Prioritizarea competențelor și educaţiei digitale din cadrul programului Noi competențe
pentru noi locuri de munca, precum și crearea unui consiliu sectorial privind competenţele
TIC şi ocuparea forţei de muncă, cu caracter multilateral, cu participarea părţilor interesate,
consacrat aspectelor legate de cerere şi ofertă
Acţiuni la nivelul UE
O formare în domeniul TI este esenţială
• Investiţiile în competenţele adecvate şi îmbunătăţirea nivelului de corelare a
locurilor de muncă cu competenţele din UE prin anticiparea eficienta a tendinţelor
98 / 164
viitoare [inclusiv lucrul la distanţă (tele-working)].
• În 2011: Lansarea unui apel de propuneri pentru un consiliu sectorial cu caracter
multilateral privind competenţele TIC şi ocuparea forţei de muncă pentru a facilita
schimbul de bune practici între părţile interesate şi statele membre
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea în colaborare cu toate ministerele a analizei nevoilor de instruire
corelate cu imperativele informatizării din fiecare sector;
• Crearea cadrului de calificare profesională corelat cu competenţele TIC necesare
sectoarelor economiei, care să uşureze derivarea programelor de instruire şi
reconversie profesională şi definirea şi standardizarea contentului necesar fiecărei
calificări
• Definirea politicii de acreditare a centrelor şi programelor de instruire, a
profesorilor pe diferite grade urmate de teste/evaluări pentru obţinerea
acreditărilor TIC necesare şi a formatorilor
• Pe baza cadrului naţional al calificărilor , dezvoltarea programelor de instruire de
către companii specializate/IMM-uri pentru sectorul privat, si centrele de excelenţă
în formare şi instruire ale administraţiei publice/sau sectoriale. Toate programele se
vor acredita de catre MCSI si MECTS.
• Recunoasterea tele-workingului in Codul Muncii şi elaborarea normelor de
implementare;
• Consolidarea feedback-ului de la reprezentanţii industriei TIC şi de pe platforma
pentru IMM-uri, şi publicarea periodică de către MCSI a tendinţelor sectorului TIC şi
a derivării cererii de specialişti TIC din toate sectoarele de activitate. Comunicarea
către MECTS, universităţi, și unitățile de învățământ preuniversitar a acestor cerinţe
precum şi agrearea de comun acord a disciplinelor care vor crea competenţele
solicitate pe piaţa muncii într-un orizont de 4-5 ani.
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
99 / 164
Acţiunea 60. Promovarea unei participări mai semnificative a femeilor tinere şi a celor care revin în activitate în sectorul TIC
Problemă Femeile sunt slab reprezentate în domeniul TIC. Numărul tinerilor care studiază şi aleg o
carieră în domeniul TIC este în scădere şi nu ţine pasul cu cererea tot mai mare. Femeile
sunt slab reprezentate la toate nivelurile în domeniul TIC, în special în funcţiile de decizie
Definire Promovarea participării unui număr cât mai mare a femeilor tinere și mature în domeniul
TIC prin programe de instruire bazate pe internet, eLearning sau rețele sociale
Acţiuni la nivelul UE
Nevoia atragerii femeilor în locurile de muncă din domeniul TIC în vederea egalizării
oportunităților.
2011:
• Încurajarea companiilor TI în organizarea programelor de internship orientate în
mod specific către femeile tinere, având ca și continuare exercițiul Ziua Umbrei
destinat tinerilor pentru o mai bună înțelegere a meseriilor din domeniul TI
2012:
• Lansarea platformei Web 2.0 pentru fete, platformă ce conține pachete
educaționale având la bază instrumente precum bloguri, siteuri web de tip wiki,
rețele sociale, clipuri video sau audio
• Lansarea unui studiu longitudinal privind impactul exercițiului de Umbră
(Shadowing)
• Colectarea datelor relevante privind femeile din domeniul TIC
• Lansarea programelor de recalificare online pentru femei
Acţiuni la
nivel naţional
• Derularea proiectului „Promovarea incluziunii sociale prin asigurarea de şanse egale
pentru persoanele de sex feminin în urmarea unor calificări specifice domeniului
tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor”
100 / 164
• Realizarea unei analize la nivel naţional privin implicarea femeilor în domeniul TIC
• Organizarea de sesiuni de lucru impreună cu asociaţiile profesionale ale companiilor
TIC pentru definirea şi organizarea de programe intership orientate către femei şi
prezentarea datelor relevante privind implicarea femeilor în activităţile TIC la nivel
naţional şi internaţional
• Definirea unor programe de recalificare on-line pentru femei
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
Acţiunea 61. Elaborarea unui instrument online de educare a consumatorilor cu privire la noile tehnologii media
Problemă Impedimentele întâmpinate de către consumatori privind accesul la informații și la
exercitarea drepturilor în mediul digital în raport cu achizițiile digitale.
Definire Dezvoltarea instrumentelor online pentru educarea consumatorilor privind noile tehnologii
media (drepturile consumatorilor din mediul digital, eComerț, protecția datelor cu caracter
personal, rețelele sociale). Aceste instrumente vor furniza informații personalizate și
materiale educaționale pentru consumatori
Acţiuni la nivelul UE
Conştientizarea noilor tehnologii media la nivelul UE, poate genera efecte colaterale, care
stimulează creşterea, ocuparea forţei de muncă şi inovarea în cadrul pieţei unice digitale
2011:
• Identificarea si evaluarea instrumentelor de educaţie existente la nivel european
• Planificarea modalităților de implementare pentru instrumentele educaționale
online privind noile tehnologii media
2012:
• Elaborarea şi publicarea Codului Drepturilor Online din Uniunea Europenă. Acest
101 / 164
cod va conține drepturile digitale existente ale utilizatorilor
Acţiuni la
nivel naţional
• Identificarea si evaluarea instrumentelor de educaţie utilizate în sistemul
educațional la nivel naţional privind noile tehnologii media
• Introducerea obligativităţii implementării în licee şi facultăţi a sistemelor de
gestiune a resurselor şi proceselor academice şi de partajare a
cunoştinţelor/eLearning
• Fiecare universitate va implementa un sistem integrat de gestiune şi planificare a
proceselor academice, conectat cu platforme eLearning, eLibrary proprietate a
fiecărei facultăţi
• Utilizarea pe scară largă a sistemelor informatice în instituţiile de învăţământ care
să livreze conţinutul educaţional standard aprobat de Ministerul Educaţiei către
clasele de elevi şi studenţi.
• Elaborarea şi implementarea de programe finanţate cu fonduri UE pentru: cursuri
post-universitare şi vocaţionale în vederea recalificării cetăţenilor către domeniul
TIC; pentru programe educative, cărţi electronice, dicţionare, atlase, encicplopedii,
nomenclatoare, trimiteri către alte surse de infomare agreate de Ministerul
Educaţiei sau pentru digitalizarea suportului de curs, a referinţelor bibliografice
aferente şi a altor materiale.
• Elaborarea unui program de cursuri (clasice sau de la distanţă) de calificare a
angajaţilor din administraţia publică în utilizarea serviciilor publice electronice
• Participarea la grupul de lucru privind elaborarea Codului Drepturilor Online
• Implementarea în legislaţia naţională a prevederilor Codului Drepturilor Online
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
• Consiliul Naţional al Audiovizualului (responsabil, conform Legii Audiovizualului, de
domeniul educaţiei în domeniul media – media literacy)
102 / 164
Acţiunea 62. Propunerea unor indicatori la scara UE privind competenţele digitale şi educaţia în domeniul mass- media
Problemă Pericolul analfabetismului digital
Definire Propunerea unor indicatori la nivelul UE privind competenţele digitale şi educaţia în
domeniul mass-media
Acţiuni la nivelul UE
Definirea indicatorilor este necesară pentru măsurarea competențelor digitale. Pe baza
acestori indicatori vom putea dezvolta programe viitoare ce vor garanta coeziune socială și
eIncluziune la nivelul Uniunii Europen
2011:
• Demararea unui studiu ”Studiu în Școli: TIC în Educație” pentru colectarea
informațiilor actualizate privind disponibilitatea și utilizarea TIC în școli în scopuri
educaționale
• Realizarea unui proiect de document privind indicatorii ce va fi dezbătut în cadrul
unui workshop internațional de către experți la nivel înalt din domeniu
2012:
• Publicarea documentului final în care sunt propuși indicatorii privind competențele
digitale și educaţia în domeniul mass-media
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea unui studiu la nivel naţional privind disponibilitatea și utilizarea TIC în
școli în scopuri educaționale
• Elaborarea condițiilor tehnice pentru accesul la competențe digitale în școli și în alte
instituții de învățământ și educație
• Participarea la workshop-ul organizat de CE privind indicatorii ce definesc
competenţele digitale şi educaţia în domeniul mass- media
• Elaborarea unui program de înfiinţare a grupurilor de lucru în vederea dezvoltării şi
103 / 164
fixării cât mai timpurii a competenţelor TIC, prin atragerea şi selecţia copiilor şi
adolescenţilor talentaţi în domeniul TIC
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
• Consiliul Naţional al Audiovizualului (responsabil, conform Legii Audiovizualului, de
domeniul educaţiei în domeniul media – media literacy)
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (conform HG 90 / 2010, cu modificările
şi completările ulterioare, Ministerul elaborează împreună cu CNA Strategia în
domeniul audiovizualului)
Acţiunea 63. Evaluarea sistematică a dispozţiilor privind accesibilitatea prin revizuirea legislaţiei
Problemă Impedimente întâlnite de către persoanele cu dizabilităţi în accesarea conținutului
electronic.
Definire Evaluarea sistematică a accesibilității şi revizuirea legislației din Agenda Digitală (eComerț,
eIdentitate & eSemnătură) având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind persoanele
cu dizabilităţi
Acţiuni la nivelul UE
Accesibilitatea reprezintă un drept fundamental pentru persoanele cu dizabilităţi. Acest
lucru este declarat și susținut prin Convenția Drepturilor Persoanelor cu Handicap,
convenție semnată de către toate statele membre UE.
Noua legislaţie a UE va trebui să respecte termenii Convenţiei, Comisia privind drepturile
persoanelor cu dizabilităţi, iar Comisia va asigura respectarea Convenției pentru noile texte
adoptate în Agenda Digitală
Acţiuni la
nivel naţional
• Efectuarea unei analize a dimensiunilor handicapului digital în societatea
românească (ex organizarea grupurilor eşantion cu persoane din diverse medii,
categorii de vârsta, pregatire, medii, grupuri etnice etc.), identificarea măsurilor de
reducere a acestuia în conformitate cu recomandările UE, precum şi a mijloacelor
104 / 164
TIC de implementare a acestor măsuri
• Elaborarea unui program de training pentru persoanele care dispun de un calculator
acasă dar sunt reticente în a-l utiliza
• Elaborarea unui program de integrare a persoanelor cu dizabilităţi în societate prin
reconversia profesională (utilizând platformele de învăţare de la distanţă sau
cursurile clasice) şi a oportunităţilor de tele-working (în domeniul public sau privat)
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Acţiunea 64. Garantarea că site-urile web publice sunt total accesibile până în 2015
Problemă Inaccesibilitatea unor site-urir de internet din sectorul public
Definire Accesibilitatea totală a cetățenilor la site-urile de internet din sectorul public (2015)
Acţiuni la nivelul UE
Serviciile online ale administraţiei publice ar trebui să fie accesibile publicului larg. Barierele
existente pentru unii cetățeni în accesarea acestor servicii pot determina excluziunea
socială.
Studiile arată că 15% din populația cu dizabilități a Uniunii Europene este afectată de lipsa
accesului la serviciile online a instituțiilor publice.
Comisia efectuează un studiu de impact a potențialilor investitori. Acest lucru va conduce în
2011 la propuneri privind modul în care accesibilitatea site-urilor din sectorul public va fi
asigurată în toate statele membre.
Acţiuni la
nivel naţional
• Definirea și elaborarea standardelor tehnice şi de calitate pentru furnizarea
serviciilor publice, prin utilizarea Internetului și a tehnologiiilor TIC
• Dezvoltarea unui serviciu public electronic „Observator e-guvernare”, pentru
crearea unei bucle de reacţiedin partea societății, realizarea sistemului naţional de
105 / 164
monitorizare şi raportare pentru societatea informaţională
• Monitorizarea îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice a standardelor
de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate
• Dezvoltarea serviciilor de suport (help-desk/CRM) la nivel naţional pentru utilizatorii
sistemelor de guvernare electronică furnizate de administraţia publică centrală
• Elaborarea şi adoptarea standardelor de accesibilitate a serviciilor de guvernare
electronică pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publică şi la
serviciile publice electronice a tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv a celor cu
dizabilităţi
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 65. Memorandum de înțelegere privind accesul digital pentru persoanele cu handicap
Problemă Numărul redus de materiale de lectură pentru persoanele cu dizabilități vizuale
Definire Facilitarea Memorandumului de Înțelegere privind accesul digital pentru persoanele cu
handicap în conformitate cu Convenția Organizaţiei Națiunilor Unite
Acţiuni la nivelul UE
Acces la materiale de lectură pentru persoanele cu dizabilități de citire, indiferent de locul
lor de reşedinţă în UE. Reprezentanți ai titularilor de drepturi și persoanelor cu handicap
au semnat pe 14 Septembrie 2010 Memorandumul de înțelegere privind circulația trans-
frontalieră a cărților accesibile persoanelor cu dizabilități vizuale
2011:
Comisia va sprijini şi încuraja părţile interesate să:
• stabilească procedurile de acreditare pentru elaborarea unei liste de intermediari
de încredere în fiecare stat membru.
• să creeze o bază de date online care să ofere o listă exhaustivă a tuturor cărţilor
106 / 164
accesibile care sunt protejate sau nu de drepturi de autor din Europa.
Acţiuni la
nivel naţional
• Participare la grupul de lucru la nivelul CE pentru definirea procedurilor de
acreditare a intermediarilor
• Definirea criteriilor la nivel naţional pentru intermediarii de încredere
• Formarea unui grup de lucrupentru formularea strategiei şi a iniţiativelor necesare
reducerii handicapului digital în societatea românească
• Elaborarea unei baze de date on-line pentru cărţile accesibile în temeiul legislaţiei în
vigoare referitoare la dreptul de autor şi drepturile conexe Acţiuni complementare
cu acţiunea 64
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Oficiul Român pentru Drepturile de Autor
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Acţiunea 66. Punerea în aplicare de către Statele Membre a unorpolitici pe termen lung privind competenţele şi educaţia digitală
Problemă 30% dintre europeni nu au beneficiat de o educaţie digitală. Aproximativ 150 milioane de
europeni nu au folosit internetul.
Definire Statele membre vor trebui să implementeze, până în 2011, politici pe termen lung privind
competențele şi educaţia digitală și să promoveze inițiative relevante pentru IMM-uri și
grupuri defavorizate.
Acţiuni la nivelul UE
Prin educaţia digitală aceste grupuri defavorizate vor avea puterea de a depăşi excluderea
socială, vor putea contribui la creşterea economică şi vor putea participa pe deplin la
economia şi societatea digitala.
În mai multe acţiuni din cadrul Agendei digitale (57, 58 şi 59 şi 60) Comisia Europeană
prezintă idei cu privire la promovarea şi stimularea educaţiei şi a competenţelor digitale. În
107 / 164
cadrul acţiunii 66, statelor membre vor trebui să dezvolte politici şi acţiuni pentru
stimularea dobândirii competenţelor digitale utilizând instrumente naţionale şi ale UE
2011:
• Elaborarea Cadrului pentru Competențe digitale aferent Cadrului european al
calificărilor
• Crearea unei platforme a părţilor interesate cu character multilateral (DAE Big Idea
2)
• Crearea unui consiliu sectorial privind competențele TIC și ocuparea locurilor de
muncă, cu caracter multilateral, cu participarea părților interesate (multi -
stakeholder) .
• În cadrul Adunării privind Agenda Digitală se vor desfăşura ateliere privind educaţia
şi competențele digitale, competenţele TIC și incluziunea.
• În cadrul conferinței Inovație și e-Incluziune din Octombrie 2011 se vor aborda
temele privind educaţia și competențele digitale şi competenţele TIC
• În cadrul programelor CE de inovare , cercetare şi dezvoltare au fost lansate un
număr de activități și proiecte pilot care se referă la competențele TIC și e-
Incluziune
• Programul ”Platforma Europeană Împotriva Sărăciei și Excluziunii Sociale” va
promova competențele TIC ca priorități pentru următorul FSE (Fondul Social
European 2013-2020)
• Competențele TIC au fost considerate ca fiind o prioritate politică în cadrul EDA și în
cadrul programului ”Noi competențe pentru noi pentru locuri de munca”
2012:
• Elaborarea Cadrului pentru Competențe Digitale pentru toate nivelurile de educație
aferent Cadrului european al calificărilor și Recomandării privind competențele
108 / 164
cheie pentru învăţarea continuă
Acţiuni la
nivel naţional
• Implementarea Cadrului Digital pentru Competențe aferent Cadrului european al
calificărilor
• Participare la activitățile și proiectele pilot pentru dezvoltarea și diversificarea
competențelor TIC și a e-Incluziunii
• Organizare de workshopuri dedicate educaţiei digitale, competențelor TIC și
incluziunii în cadrul Adunării privind Agenda Digitală
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Consiliul Naţional al Audiovizualului (responsabil, conform Legii Audiovizualului, de
domeniul educaţiei în domeniul media – media literacy)
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (conform HG 90 / 2010, cu modificările
şi completările ulterioare, Ministerul elaborează împreună cu CNA Strategia în
domeniul audiovizualului)
Acţiunea 67. Punerea în aplicare de către Statele Membre a dispoziţiilor privind handicapul din cadrul de reglementare a telecomunicaţiilor din Directiva privind serviciile media audiovizuale
Problemă Persoanele cu handicap se confruntă cu diverse probleme în accesarea internetului,
numerelor de urgenţă şi televiziunii digitale. Aceste impedimente nu le permit să participe
pe deplin la societatea informațională.
Definire Punerea în aplicare a dispoziţiilor privind handicapul din cadrul de reglementare a
telecomunicaţiilor şi din Directiva privind serviciile media audiovizuale
Acţiuni la nivelul UE
Prevenirea decalajului digital. Îmbunătățind accesibilitatea în domeniul TIC membrii
grupurilor sociale dezavantajate vor putea participa, pe picior de egalitate, în societatea
digitală.
Legislaţia UE privind comunicaţiile electronice şi mass-media audiovizuală (Cadrul de
109 / 164
reglementare a telecomunicațiilor și Directiva Serviciilor Media Audiovizuale), prevede
drepturi egale pentru persoanele cu handicap din punctul de vedere al calității și accesului.
Statele membre trebuie să transpună aceste dispoziţii în legislaţia naţională.
2011:
• Statele membre vor trebui ca până pe 25 Mai 2011 să transpună pachetul revizuit
privind comunicaţiile electronice în legislația națională. Comisia va monitoriza
transpunerea.
• Comisia va monitoriza și sprijini implementarea Directivei AVMS și va elabora un
raport privind aplicarea Directivei până în data de 19 Decembrie 2011.
• Posibila organizare a unui eveniment pe tema "handicapul și Agenda Digitală"
2012:
• Posibila implementare la scară largă a activităților privind accesibilitatea serviciilor
de urgență în unele state membre
• Posibilă împuternicire a organizațiilor europene de standardizare pentru serviciile
de urgență și televiziune digitală
Acţiuni la
nivel naţional
• Elaborarea unui studiu privind problematica utilizării sistemelor de comunicație și
informatice pentru asigurarea de drepturi egale pentru persoanele cu handicap din
punctul de vedere al calității și accesului.
• Implementarea noilor prevederi din pachetului privind comunicaţiile electronice în
legislația națională.
• Implementarea Directivei AVMS şi raportarea către CE.
• Organizarea unui eveniment pe tema "handicapul și Agenda Digitală" la nivel
naţional
• Implementare la nivel naţional a activităților privind accesibilitatea serviciilor de
110 / 164
urgență
• Implementarea planului de trecere la televiziunea digitală, atât vanzarea de licenţe
furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice prin satelit dar şi prin
modernizarea reţelei de stații terestre
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Consiliul Naţional al Audiovizualului
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (ambele instituţii sunt responsabile
pentru transpunerea şi implementarea Directivei AVMS)
Acţiunea 68. Integrarea de către Statele Membre a învăţării digitale (eLearning) în politicile naţionale de modernizare a educaţiei şi formării profesionale
Problemă eLearning nu este suficient de prezentă în politicile naţionale privind educaţia şi formarea.
Definire Statele membre vor trebui să introducă eLearning în politicile naționale pentru
modernizarea educației și formării.
Acţiuni la nivelul UE
Responsabilitatea pentru educaţie şi învăţare revine statelor membre. Cu toate acestea,
trebuie să sprijine statele membre în eforturile lor de modernizare a sistemelor de educaţie
şi formare profesională, printre altele, prin promovarea schimbului de bune practici şi prin
sprijinirea studiilor şi cercetării în utilizarea eficientă a TIC pentru învăţare
2011:
• Reunirea experților și a părţilor interesate pentru identificarea și discutarea
factorilor stimulatori şi inhibatori în acest proces cunoaşterea experiențelor
relevante și a obstacolelor existente în adoptarea eLearning în statele membre.
• Aplicarea proiectelor de cercetare și a proiectelor pilot care descriu implementarea
și utilizarea resurselor eLearning și a tehnologiilor în procesul de educație și formare
profesională
111 / 164
• Sensibilizarea publicului privind beneficiile adoptării eLearning
Acţiuni la
nivel naţional
• Introducerea obligativităţii implementării în licee şi facultăţi a sistemelor de (i)
gestiune a resurselor şi proceselor academice şi (ii) partajare a
cunoştinţelor/eLearning
• Fiecare universitate va implementa un sistem integrat de gestiune şi planificare a
proceselor academice, având ca interfeţe platforme eLearning, eLibrary proprietate a
fiecărei facultăţi
• Dezvoltarea de platforme care susţin toate testele naţionale (liceale, universitare,
post-universitare) şi care conţin cerinţe şi măsuri de securitate cât mai severe pentru
a evita accesele nedorite sau încercările de fraudare a rezultatelor
• Elaborarea şi implementarea de programe finanţate cu fonduri UE pentru:
o cursuri post-universitare şi vocaţionale în vederea recalificării cetăţenilor
către domeniul TIC
o programe educative, cărţi electronice, dicţionare, atlase, encicplopedii,
nomenclatoare, trimiteri către alte surse de infomare agreate de Ministerul
Educaţiei
o digitizarea suportului de curs, a referinţelor bibliografice aferente şi a altor
materiale
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
• Consiliul Naţional al Audiovizualului (responsabil, conform Legii Audiovizualului, de
domeniul educaţiei în domeniul media – media literacy)
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (conform HG 90 / 2010, cu modificările
şi completările ulterioare, Ministerul elaborează împreună cu CNA Strategia în
domeniul audiovizualului)
112 / 164
Pilonul 7 – TIC pentru provocările sociale
În contextul societăţii digitale aplicarea TIC devine un element de importanță critică pentru
realizarea obiectivelor strategice precum sprijinul pentru societatea în curs de îmbătrânire,
lupta împotriva schimbărilor climatice, reducerea consumului de energie, îmbunătățirea
eficienței transporturilor și a mobilității, acordarea de puteri pacienților și asigurarea
incluziunii persoanelor cu dizabilităţi.
TIC pentru mediu
UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % până în 2020
prin comparație cu nivelurile din 1990 și să îmbunătățească eficiența energetică cu 20 %.
Sectorul TIC are un rol important în îndeplinirea acestui obiectiv.
Îngrijirea sustenabilă a sănătății și furnizarea de sprijin bazat pe TIC pentru o viață demnă și
autonomă
Aplicarea tehnologiile eHealth în Europa poate îmbunătăți calitatea îngrijirii medicale,
reduce costurile medicale și stimula autonomia, inclusiv în locații izolate. O condiție
esențială pentru succes este ca aceste tehnologii să asigure dreptul cetățenilor de stocare,
în condiții de siguranță, a datelor cu caracter personal, în cadrul unui sistem de sănătate
accesibil online. Pentru exploatarea întregului potențial al noilor servicii eHealth, UE trebuie
să elimine barierele legale și organizaționale, în special cele care afectează
interoperabilitatea paneuropeană, și să consolideze cooperarea dintre statele membre.
Promovarea diversității culturale și a conținutului creativ
Convenția UNESCO din 2005 privind diversitatea culturală, ratificată în 2006 la nivelul UE,
prevede promovarea și protejarea diversității culturale pe plan mondial și se aplică și noilor
mijloace media digitale. De fapt, noile mijloace media digitale permit o distribuție mai largă
113 / 164
a conținutului cultural și creativ, deoarece multiplicarea este mai ieftină și mai rapidă și
oferă mai multe oportunități autorilor și furnizorilor de conținut de a ajunge la un public
nou și mai larg, chiar un public global. Internetul favorizează totodată pluralismul în media,
oferind acces la o varietate mai mare de resurse și puncte de vedere, precum și mijloace,
pentru orice persoane, care altfel nu ar avea această posibilitate de a se exprima deplin și în
mod deschis.
Introducerea în Europa a cinematografelor digitale a fost mai lentă decât se prevăzuse din
cauza unor chestiuni de natură tehnică (norme) și economică (modele de activitate). Din
cauza costurilor echipamentelor digitale, unele tipuri de cinematografe sunt amenințate cu
închiderea. Așadar, pentru protejarea diversității culturale, este necesară sprijinirea
digitizării cinematografelor.
e-Guvernare
Serviciile eGovernment oferă o cale rentabilă de a pune la dispoziția tuturor cetățenilor și
întreprinderilor servicii mai bune și de a favoriza participarea cetățenilor și de a face ca
administrația publică să fie deschisă și transparentă. Serviciile eGovernment pot reduce
costurile și economisi timp pentru administrațiile publice, cetățeni și întreprinderi. Aceste
servicii pot totodată atenua riscurile de schimbări climatice, de dezastre naturale sau
artificiale, prin includerea schimbului de date și informații de mediu. În prezent, în pofida
unui nivel înalt de disponibilitate a serviciilor eGovernment în Europa, există încă diferențe
între statele membre, iar nivelul adoptării acestor servicii de către cetățeni este scăzut. În
2009, numai 38 % dintre cetățenii UE au utilizat internetul pentru accesarea de servicii
eGovernment, în comparație cu 72 % dintre întreprinderi. Adoptarea generală a internetului
va crește dacă vor crește utilizarea, calitatea și accesibilitatea serviciilor publice online.
Sisteme inteligente de transporturi pentru un transport eficient și pentru o mai bună
mobilitate
Sistemele de transporturi inteligente (ITS – Intelligent Transports Systems) fac transportul
mai eficient, mai rapid, mai simplu și mai fiabil. Accentul se pune pe găsirea de soluții
inteligente de integrare a fluxurilor de pasageri și de marfă în ansamblul modurilor de
114 / 164
transport și de furnizare de soluții sustenabile pentru blocajele de infrastructură care
afectează căile rutiere, ferate, aeriene, maritime și navigabile.
Acţiunea 69: Realizarea unei evaluări pentru a vedea dacă sectorul TIC a respectat măsurile comune în domeniile energiei
Problemă Estimări recente indică faptul că echipamentele și serviciile TIC sunt responsabile pentru
2,5%-4% din emisiile de carbon ale Uniunii Europene
Definire Evaluarea îndeplinirii de către sectorul TIC a calendarului de adoptare a metodologiilor
comune de măsurare pentru propria performanţă energetică a sectorului, precum şi pentru
emisiile de gaze cu efect de seră
Acţiuni la nivelul UE
Comisia a solicitat sectorului TIC să dezvolte un cadru de măsurare a energiei şi a
performanţelor de mediu, să adopte şi să pună în aplicare metodologii comune până în
2011.
Principalele părţi interesate (inclusiv organizaţiile de standardizare şi industrie) îşi unesc
eforturile pentru a stabili metodologii comune în vederea cuantificării emisiile din sectorul
industriei proprii / consumului de energie.
Prima jumătate din 2011:
• Stabilirea unei metodologii comune pentru evaluarea produselor şi companiilor din
domeniul TIC
După a doua jumătate a anului 2011:
• Companiile cheie din domeniul TIC vor înființa programe pilot privind metodologia
stabilită, iar Comisia va evalua metodologia și se va pronunţa asupra necesităţii
stabilirii unei legislații
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu furnizorii de echipamente TIC asupra modalităţilor de măsurare a
energiei şi a performanţelor de mediu (inclusiv software specializat) precum şi
definirea amprentei de carbon a fiecarui echipament TIC
115 / 164
• Definirea metodologiilor de măsurare a energiei şi a performanţelor de mediu in
domeniul TIC, aliniată cu celelalte ţări UE prin programele sectoriale de cercetare
ale Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale și Ministerului Economiei,
Comerțului și Mediului de Afaceri
• Validarea metodologiilor de măsurare împreună cu organizaţiile de standardizare şi
cele sectoriale, şi comunicarea lor către CE
• Adoptarea prin act normativ la nivel UE şi naţional a metodologiei de măsurare
Responsabili • Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 70: Susținerea parteneriatelor între sectorul TIC şi sectoarele majore emitatoare de gaze cu efecte de seră
Problemă Neexploatarea potenţialului TIC de a reduce amprentele de carbon ale altor sectoare
Definire Sprijinirea parteneriatelor dintre sectorul TIC şi principalele sectoare care au emisii de gaze
cu efect de seră pentru îmbunătățirea randamentului energetic și reducerea emisiilor cu
efect de seră
Acţiuni la nivelul UE
Se vor construi parteneriate inter-sectoriale pentru îmbunătăţirea randamentului energetic
• Abordare de jos în sus: Comisia a stabilit o reţea de cooperare cu aproximativ 40 de
proiecte pilot în cadrul CIP (Programul-cadru pentru competitivitate şi inovare) în
vederea elaborării unei metodologii de măsurare a beneficiilor concrete ale
soluţiilor TIC din clădiri.
De sus-sus în jos: Comisia Europeană, organizaţiile de standardizare şi industria vor începe
să lucreze într-un mod coerent, pentru a evalua potenţialul sectorului TIC de a face
economii de energie în alte sectoare
2011:
• Organizarea evenimentelor inter-sectoriale ale părţilor interesate, în cadrul cărora
116 / 164
se vor investiga și propune soluții privind barierele ce previn cooperarea și
implementarea soluțiilor TIC prezente
2013:
• Elaborarea unor foi de parcurs pentru implementarea la scară largă a soluțiilor TIC
de către sectorul TIC
Acţiuni la
nivel naţional
• Colectarea concluziilor proiectelor CIP asupra metodologiilor de măsurare de urmat,
precum şi identificarea şi cuantificarea beneficiilor soluţiilor TIC din clădiri
• Consultari cu partenerii naţionali interesaţi şi identificarea posibilităţilor de
parteneriat între sectoarele cu amprenta mare de carbon ăi sectorul TIC, atât între
companii de stat cât şi private
• Participarea în studiul CE asupra evaluării potenţialului sectorului TIC de a reduce
consumul energetic în alte sectoare
• Elaborarea planurilor de acţiune pentru implementarea metodologiei de măsurare
Responsabili • Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Mediului
Acţiunea 71: Evaluarea contribuţiei reţelelor inteligente şi definirea funcţionalităţilor minime pentru promovarea interoperabilității
Problemă Lipsa rețelelor inteligente ce ar putea ajuta la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene de
reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră cu 20%.
Definire Propunerea unui set minimal de funcţionalităţi care să promoveze interoperabilitatea
reţelelor inteligente
Acţiuni la nivelul UE
Reţele inteligente sunt esenţiale pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon
117 / 164
Comisia va acţiona pentru a asigura:
• faptul că sinergiile dintre energie şi infrastructurile de comunicaţii digitale vor fi
luate în considerare pentru a minimiza costurile economice şi cele ale emisiilor;
• faptul că beneficiile funcţionalităţilor inteligente şi costurile de mediu sunt
cuantificabile;
• apariţia unei pieţe deschise şi competitive pentru tehnologiile de reţele inteligente,
produse şi servicii care să nu fie constrânsă din cauza formatelor incompatibile de
date sau a lipsei de interoperabilitate;
2011:
• Crearea unui document privind rețelele inteligente sustenabile din punct de vedere
ecologic
Determinarea unei poziții agreată de către sectorul energetic și cel de comunicaţii
electronice privind cerințele de comunicație pentru infrastructură și servicii viitoare ale
rețelelor inteligente
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu specialiștii și părţile interesate din sectoarele energie și comunicaţii
electronice pentru întelegerea stadiului actual și identificarea sinergiilor dintre cele
două sectoare în implementarea rețelelor inteligente (aplicabile pâna în 2020)
• Elaborarea specificațiilor minimale tehnico-funcţionale și includerea indicatorilor de
eficiență care se vor cuantifica prin metodologia de la Acțiunea 70
• Alinierea setului minimal de specificații cu cel al altor țări UE
• Includerea setului minimal de specificații tehnico-funcționale ca parte a cadrului
național de interoperabilitate
• Monitorizarea implementării și respectării acestui set minimal prin audituri
118 / 164
executate prin sondaj
Responsabili • Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 72: Lansarea Cărţii verzi privind tehnologia Solid State Lighting (SSL)
Problemă Consumul ridicat de energie datorat tehnologiilor curente folosite pentru iluminat
Definire În 2011, Comisia Europeană, a publicat Cartea Verde privind Solid State Lighting pentru
explorarea barierelor ( pentru implementarea la scară largă a tehnologiei SSL) și pentru
înaintarea politicilor utilizate.
Acţiuni la nivelul UE
Se dorește introducerea iluminatului prin tehnologia Solid State Lighting (SSL). Din acest
punct de vedere în perioada 2010 şi 2011 va fi stabilit cadrul de reglementare pentru
proiectul Cărţii verzi privind iluminatul SSL şi a unor proiecte demonstrative prin
intermediul PIC
2010:
• Deschiderea dialogului cu principalii parteneri interesaţi și dezvoltarea unui grup
tehnic de lucru privind tehnologia SSL
2011:
• Dezvoltarea Cărții Verzi privind ”Green Digital Lighting” în colaborare cu entitățile
interesate, pentru început, și prin consultații publice deschise
Acţiuni la
nivel naţional
• Identificarea și implicarea tuturor entităților naționale care pot contribui sau sunt
deja implicate in iluminatul SSL (ex Electromagnetica)
• Consultări cu aceste entități pentru colectarea sugestiilor și cerințelor tehnico-
funcționale necesare implementării cu succes a SSL, precum și includerea
indicatorilor de eficiență cuantificabili prin metodologia de la Acțiunea 70
119 / 164
• Alinierea cerințelor de mai sus cu alte cerințe existente de mediu
• Elaborarea calendarului de realizare a Cărții verzi și a proiectelor demonstrative
• Stabilirea soluțiilor pentru rețelele de senzori necesare funcționării SSL
Responsabili • Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Mediului
Acţiunea 73: Punerea de acord a Statelor membre privind funcţionalităţile suplimentare comune pentru contoare inteligente
Problemă Inexistența acordurilor la nivel European privind modurile de definire a contoarelor
inteligente
Definire Statele membre trebuie să convină, până la sfârşitul anului 2011, asupra funcţionalităţilor
suplimentare pentru contoarele inteligente
Acţiuni la nivelul UE
Necesitatea determinării unor funcţionalităţi comune pentru contoarele inteligente
Prin politica de planificare, de reglementare şi de standardizare se va asigura:
• Funcţionarea unui dispozitiv de măsurare care să furnizeze o grilă cu informaţii despre
consumul frecvent şi reducerea costurile operaţionale care să permită funcţionarea de
la distanţă.
• Funcţionalităţi care ar oferi informaţiile necesare pentru furnizarea de produse TIC /
servicii pentru managementul energetic în clădiri (case, oficii, etc)
2010:
• Finalizarea revizuirii Directivei pentru Măsurarea Instrumentelor privind
funcționalitățile comune ale contoarelor inteligente
2011:
• Facilitarea unui acord între statele membre privind funcționalitățile comune ale
contoarelor inteligente
120 / 164
• Implicarea în dezvoltarea unui standard CEN (Comitet European pentru
Standardizare) privind funcționalitățile adiționale ale contoarelor inteligente
Acţiuni la
nivel naţional
• Analiza documentațiilor ăşi informațiilor referitoare la contoarele inteligente emise
de UE sau alţi jucători semnificativi pe piaţta privată
• Consultarea cu toţi furnizorii de utilități, ANPC, patronatele (sau asociațiile
profesionale relevante) și institute de cercetare în domeniu asupra necesitătilor de
contorizare, a alternativelor tehnologice posibile, costurile asociate precum și
duratele estimate de implementare
• Invitarea companiilor care au desfăşurat un proiect pilot în acest domeniu la o
discuţie de informare (ex Siemens - pilot in Timisoara)
• Pe baza concluziilor consultărilor de mai sus, elaborarea unui set de functionalitati
comune tuturor contoarelor inteligente, complementat cu subseturi specifice
fiecarui tip de utilitate (caldura, apa, electricitate, gaz etc.)
• Comunicarea acestui set de functionalități catre CE și către autoritățile naționale de
reglementare spre avizare
• Stabilirea de soluții pentru rețele de senzori necesari funcționării și supravegherii
contoarelor inteligente
• Monitorizarea şi adoptarea îin legislatia nationala a functionalităţilor aprobate la
nivel european
Responsabili • Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 74: Includerea, de către Statele membre, a specificaţiilor pentru costurile totale pe parcursul durata ei de viaţă în toate achiziţiile publice în materie de iluminat public
Problemă Provocările legate de schimbările climatice
Definire Statele membre sunt îndemnate să includă, până în 2012, specificaţii privind costurile totale
pe parcursul duratei de viaţă (mai degrabă decât costurile iniţiale de achiziţie) în toate
achiziţiile publice în materie de iluminat
121 / 164
Acţiuni la nivelul UE
Economisirea energiei prin utilizarea dispozitivelor de iluminat mai eficiente care oferă o
calitate superioară a iluminatului în spaţiile publice şi clădirile publice
2010 şi 2011:
• Derularea unui studiu la nivelul Uniunii Europene privind procedurile licitațiilor
organizate de către instituțiile publice în domeniul lucrărilor de iluminat
• Adresarea scopului prin inițiativele în derulare ale Comisiei
2012:
• Lansarea unei campanii de informare a activităților autorităților publice sau
municipalităților (această acțiune se va desfășura prin acțiunea pilot CIP)
• Demararea acțiunilor de suport a produselor pre-comerciale SSL sub tutela
programului FP7 TIC
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu specialiștii şi partenerii interesaţi din primării și furnizorii de
echipamente de iluminat pentru înțelegerea elementelor de cheltuieli care apar in
decursul ciclului de viaţă al acestor echipamente (conform principiilor Total Cost of
Ownership)
• Definirea specificațiilor de cost obligatoriu de prezentat precum și a indicatorilor
specifici fiecărei categorii de echipament (rețea electrică, stâlpi, becuri etc.)
• Alinierea specificatiilor de cost de mai sus cu cele ale altor țări UE
• Elaborarea propunerii de act normativ care impune prezentarea costurilor totale
asociate unui echipament de iluminat, ca procedură distinctă în cadrul procesului
de achiziții publice
• Monitorizarea implementării şi respectării prevederilor acestui act normativ in
cadrul procedurilor de achiziție publică și auditarea lor prin sondaj
Responsabili • Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
122 / 164
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• ANPC
Acţiunea 75: Asigurarea pentru europeni a accesului securizat on-line la datele lor medicale
Problemă Riscul sustenabilității sistemelor de asistenţă medicală
Definire Asigurarea accesului online în condiţii de securitate a cetăţenilor europeni la fişele lor
medicale, până în anul 2015. De asemenea se dorește implementarea serviciilor
telemedicale la scară largă până în 2020
Acţiuni la nivelul UE
Împuternicirea pacienţilor şi implementarea serviciilor de telemedicină sunt esenţiale
pentru asigurarea durabilităţii sistemelor de sănătate
2010:
• Utilizarea programelor de tip pilot la scară largă ”Regenerarea Sănătății” pentru
sensibilizarea beneficiilor telemedicină
• Lansarea obiectivelor 5.3 (accesul la înregistrările medicale personale) și 5.1
(mSănătate) și introducerea telemedicină ca obiectiv la următorul CIP
2011:
• Implementarea proiectelor menționate mai sus
• Lansarea unui apel sub egida CIP TIC PSP WP 2011 pentru sprijinul proiectelor pilot
menite să asigure pacienților securitatea accesului la înregistrările medicale
personale
• Lansarea unui apel sub egida CIP TIC PSP WP 2011 în vederea atingerii unui consens
privind modalități de eliminare a barierelor în calea implementării telemedicinei
• Publicarea unui document privind aplicabilitatea cadrului european legal în
123 / 164
domeniul serviciilor de telemedicină
• Lansarea planului de acțiune eSănătate 2012-2020
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu specialistii CNAS, MS, cu specialiști din spitale sau clinici asupra
abordării și functionalitatilor minimale cerute de un astfel de sistem, cu respectarea
cadrului național de interoperabilitate
• Elaborarea unui studiu privind problematica utilizării sistemelor de comunicaţii
electronice și a sistemelor informatice pentru asigurarea accesului pacienților la
datele medicale proprii, în condiții de securitate a datelor cu caracter personal (din
punct de vedere al suportului de comunicaţii electronice și al aplicațiilor IT).
• Organizarea de intâlniri informative cu furnizorii mari de soluții IT pentru discutarea
fezabilității si eficienței setului de funcționalități
• Elaborarea arhitecturii sistemelor precum și precizarea cerințelor funcționale și de
securitate
• Elaborare caietelor de sarcini și lansarea licitațiilor proiectelor eHealth si eMedical
Records
• Monitorizarea implementării platformelor ofertate, a calendarului de implementare
și a conformității cu caietele de sarcini și cu cadrul național de interoperabilitate
• Identificarea și propunerea măsurilor adiacente
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Sănătăţii
• Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Acţiunea 76: Propunerea unei recomandări pentru definirea unui set minim comun de date ale pacientului
124 / 164
Problemă Lipsa interoperabilității poate compromite siguranţa pacienţilor
Definire Comisia va colabora cu instituțiile competente existente în statele membre și cu partenerii
interesaţi pentru a propune o recomandare privind definirea unui set minim comun de date
ale pacienților pentru interoperabilitate.
Acţiuni la nivelul UE
Având la bază rezultatele epSOS, Comisia va identifica, împreună cu statele membre și
partenerii interesaţi un set minim de date medicale ce vor fi partajate şi accesate electronic.
2010:
• Consultații cu statele membre și partenerii interesaţi
• Negocierea extinderii proiectului epSOS astfel încât să includă și state membre sau
țări Europene asociate
2011:
• Monitorizarea procesului legislativ privind propunerea unei Directive pe tema
drepturilor pacienților în sisteme medicale trans-frontaliere
• Monitorizarea evaluării și reviziei Directivei privind protecția datelor cu caracter
personal
• Adoptarea unui nou plan de acțiune eSănătate 2012-2020
2012:
• Adoptarea recomandărilor EC și a mecanismelor pentru monitorizarea
implementării
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultari cu grupurile de experți inter-ministeriali eHealth, cu specialiști din
Sănătate (inclusiv directori de clinici si spitale), cu cei din CNAS, cu principalii
dezvoltatori de aplicații și sisteme pentru sănatăte și alți parteneri interesaţi pentru
intelegerea tipurilor de informații despre pacienti, şi caracterul obligatoriu sau
opţional al informaţiilor
125 / 164
• Definirea setului de date minimal obligatoriu de utilizat și implementat in toate
aplicațiile ce gestionează sau procesează datele pacienților, precum și specificații de
implementare unitare la nivel național
• Alinierea setului de date minimal de mai sus cu cele ale altor țări UE;
• Includerea setului minimal de date in cadrul național de interoperabilitate ca
registru semantic, devenind criteriu de conformitate in sectorul de sănătate
• Monitorizarea respectării criteriilor de conformitate in dezvoltarea și
implementarea aplicațiilor și sistemelor din sectorul sănătate precum și auditarea
lor prin sondaj
• Elaborarea proiectului de recomandare care să includă acțiunile de mai sus
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Sănătăţii
• Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Acţiunea 77: Standarde Foster, teste de interoperabilitate şi certificarea eSănătate la nivelul UE
Problemă Lipsa standardelor la nivelul Uniunii Europene duce la fragmentarea pieții
Definire Promovarea elaborării de standarde, teste de interoperabilitate şi certificare a sistemelor de
eHealth prin dialog cu părţile interesate cu termen de finalitate 2015
Acţiuni la nivelul UE
Standardele la nivelul UE şi profilurile e-sănătate sunt esenţiale pentru reducerea
fragmentării pieţei. Acțiunile UE vor asigura crearea standardelor necesare
interoperabilității datelor
2010:
• Semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu SUA privind Interoperabilitatea
126 / 164
eSănătate
• Asigurarea impactului interoperabilității și standardelor din cadrul Acțiunii de
Suport (FP7)
2011:
• Lansarea și monitorizarea programului Network Excellence în aria Interoperabilității
Semantice
• Propunerea prioritizării și dezvoltării profilurilor eSănătate către Inițiativa de
Guvernanță eSănătate
2012:
• Demonstrarea interoperabilității eSănătate prin testări și certificări la scară largă
• Dezvoltarea Cadrului European de Interoperabilitate în eSănătate
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultarea cu părţile interesate asupra standardelor adoptate sau in curs de
adoptare de către UE, precum și a acoperirii de către aceste standarde a
funcționalitătilor eHealth necesare la nivel național
• Numirea unor experți romani in echipele multidisciplinare ale UE pentru alcătuirea
standardelor și a profilelor e-Sănătate
• Certificarea sistemelor eHealth conform standardelor UE relevante (ex EIPAA) si a
protocoalelor medicale existente, precum și a standardelor și principiilor de
interoperabilitate
• Elaborarea seturilor minime de teste obligatorii de interoperabilitate pentru orice
sistem sau aplicație eHealth, ca parte a standardelor tehnice de interoperabilitate
• Monitorizarea conformității dezvoltării și implementării sistemelor e-sănătate prin
definirea mecanismelor de control și auditare a acestor sisteme prin sondaj
(indeplinirea cerințelor de interoperabilitate și a celor medicale)
127 / 164
• Monitorizarea adoptării și implementării standardelor, a testelor de
interoperabilitate precum şi a certificării sistemelor eHealth la nivel național
• Proiectarea și implementarea unui portal care să gestioneze la nivel național
standardele aplicabile sistemelor eHealth, a testelor minime obligatorii de
interoperabilitate, și a obiectivelor și criteriilor de certificare a acestor sisteme
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Sănătăţii
Acţiunea 78: Consolidarea Programului Comun Ambient Assisted Living (AAL)
Problemă Presiunile exercitate asupra sistemelor de asistenţă medicală şi reducerea calităţii vieţii
persoanelor în vârstă şi a persoanele cu dizabilități.
Definire Consolidarea programului comun AAL (Ambient Assisted Living) pentru accesul persoanelor
în vârstă și a persoanelor cu dizabilități la o viață independentă și activă în societate
Acţiuni la nivelul UE
Este necesară o triplă victorie a inovaţiei bazate pe TIC
2010:
• Completarea unei evaluări interimare a Programului Comun AAL și elaborarea unui
raport către Parlamentul și Consiliul European pentru comunicarea elementelor
importante și propunerea acțiunilor
2011:
• Lansarea Parteneriatului Inovativ pentru o Îmbătrânire Sănătoasă și Activă
• Elaborarea unei Recomandări pe tema Inițiativei Programului Comun privind
schimbările demografice, pentru coordonarea activităților de cercetare la nivel
național
2012:
128 / 164
• Lansarea unui studiu de impact privind Decizia participării UE la Programul Comun
AAL după 2013
• Actualizarea Planului de Acțiune al UE privind Îmbătrânirea Sănătoasă în Societatea
Informațională
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu părţile interesate asupra modalităților prin care TIC poate ajuta
persoanele defavorizate sau in vârsta în vederea creșterii calității vieții
• Elaborarea unui studiu, prin programele sectoriale ale MCSI, privind cerinţele,
necesităţile tehnologice şi modalităţile de implementare şi exploatare a sistemelor
și serviciilor pentru dezvoltarea AAL
• Identificarea responsabililor AAL sau nominalizarea lor și trimiterea lor către AAL
central pentru preluarea responsabilităților și punerea in temă
• Elaborarea concluziilor și includerea recomandărilor obținute in urma consultărilor
in programul AAL după o prealabilă validare a acestora cu responsabilii AAL
• Elaborarea pașilor sau măsurilor necesare implementării programului AAL
• Emiterea normelor/ordinelor necesare implementării programului AAL
• Pregătirea personalului din agențiile guvernamentale care vor interacționa cu AAL
• Monitorizarea derulării programului AAL
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Sănătăţii
Acţiunea 79: Propunerea unui model durabil de finanţare a bibliotecii digitale Europeana
Problemă Lipsa unui model de finanţare solid și sustenabil pentru serviciul central al bibliotecii
Europeana ce oferă acces la patrimoniul cultural al Uniunii Europene
129 / 164
Definire Propunerea unui model sustenabil de finanţare a bibliotecii publice digitale Europeana
Acţiuni la nivelul UE
Este nevoie de identificarea unui model de finanţare solid şi durabil pentru Biblioteca
Europeana care asigură accesul la patrimoniul cultural al Europei şi de completarea
eforturilor de digitizare şi conservare de către statele membre.
2011:
• Comisia va elabora o Comunicare către Consiliul și Parlamentul european ce va
conține:
o Un Raport privind dezvoltarea Bibliotecii Europeana
o Exprimarea unei poziţii privind recomandările făcute de ”Comite des Sages”
• Comisia va lucra împreună cu statele membre în contextul Grupului de experți ai
statelor membre privind digitizarea
2012:
• Comisia va propune un model sustenabil pentru finanțarea bibliotecii Europeana și
a digitizării patrimoniului cultural
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultari interne ale experților din Ministerul Culturii in vederea identificării și
cuantificării volumului bibliotecii digitale precum și a depozitarilor acestui
patrimoniu național
• Organizarea unei serii de consultări intre grupurile de experți de la Cultură și
Finanțe cu instituţii specializate asupra căilor concrete de finanțare pe termen lung
a bibliotecii digitale
• Implementarea obiectivelor prevăzute de HG nr. 1676/2008, prin care a fost
aprobat Programul naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi
crearea Bibliotecii Digitale a României (care va reprezenta şi componentă
românească a portalului Europeana). Elaborarea unui model economic cu date
realiste care să valideze căile de finanțare identificate (parteneriate între sectorul
130 / 164
public şi cel privat, finanţare din fonduri structurale, finanţări de la bugetul de stat)
• Elaborarea pașilor sau măsurilor preliminare necesare de implementat in vederea
susținerii modelului de finanțare propus
• Elaborarea propunerii de model de finanțare susținută de modelul economic,
menționând că modelele pot varia de la o țară la alta
• Prezentarea modelului de finanțare in cadrul consultărilor intre țările UE, și
alinierea sau amendarea lui pe baza strategiilor de finanțare susținute de alte țări
UE
• Monitorizarea procesului de validare și aprobare a acestui model la nivelul UE și
ulterior la nivel național
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (competenţe de sprijin)
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (responsabil de Legea 1676/2008)
Acţiunea 80: Propunerea de măsuri pentru sprijinirea industriilor culturale şi creative
Problemă Promovarea potenţialului industriilor culturale şi creative
Definire Propunerea unui set de măsuri ca rezultat al consultărilor din cadrul Cărții Verzi pe tema
”Dezvoltarea potențialului industriilor culturale și creative”
Acţiuni la nivelul UE
Prin promovarea potenţialului industriilor culturale şi creative la scară europeană ar putea
apărea noi modele de afaceri ce ar aduce beneficii industriei culturale prin crearea unei
pieţe mai largi şi ar conduce la protejarea profitului intelectual şi al investiţiilor aferente.
2011:
• Raportarea rezultatelor consultării publice privind Cartea Verde pe tema
”Dezvoltarea potențialului industriilor culturale și creative”
• Pe baza acestor rezultate, Comisia va dezvolta metode pentru promovarea
131 / 164
diversității conținutului cultural și creativ din Europa
Acţiuni la
nivel naţional
• Implementarea recomandărilor CE privind dezvoltarea diversităţii conţinutului
cultural şi creativ în Europa
• Elaborarea unei politici publice de stimulare şi de susţinere a creativităţii, scopul său
principal fiind acela de a dezvolta dimensiunea economică a culturii prin asigurarea
unui cadru financiar, fiscal şi social adecvat actorilor din industriile culturale şi
creative, în special IMM-urilor, inclusiv celor din sectorul cultural independent (liber
profesionişti, creatori şi artişti independenţi). De asemenea, documentul îşi
propune asigurarea unui cadru propice şi de stimulare a accesului şi participării la
cultură a publicului.
Responsabili • Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Acţiunea 81: Emiterea unei recomandări privind promovarea digitizării cinematografiei europene
Problemă Dezvoltarea greoaie a cinematografiei digitale cauzată de probleme de ordin tehnic
(standarde) și economic (modele de afaceri)
Definire Elaborarea unei recomandări (2011) privind promovarea digitizării cinematografiei
Europene
Acţiuni la nivelul UE
Recomandarea privind Cinematografia Digitală va acoperi toate aspectele legate de
cinematografia digitală
2011:
• Comisia va elabora Recomandarea Cinematografiei Digitale
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu specialiștii și părţile interesate din sfera culturiiși a audiovizualului
pentru ințelegerea impactului și beneficiilor trecerii la cinematografia digitală
132 / 164
• Elaborarea propunerii de plan de acțiune pentru pregătirea trecerii la
cinematografia digitală, care să identifice soluţii pentru problemele cu care se
confruntă, la ora actuală, cinematografele care îşi propun utilizarea de tehnolgii
digitale (lipsa de rentabilitate a pieţei interne; reducerea numărului de săli;
dezinteresul finanţatorilor; lipsa de capitaluri; precaritatea accentuată în
înzestrarea tehnică şi a condiţiilor de lucru cu efecte negative asupra potenţialului
de creaţie şi asupra calităţii tehnice a producţiei)
Pe termen lung:
• Elaborarea măsurilor necesare promovării cinematografului digital ca vector al
diversității culturale și incurajării creației artistice, prin încurajarea accesării de
fonduri europene şi prin intermediul unei intervenţii publice flexibile, care să
respecte dispoziţiile UE în materie de acordare a ajutorului de stat
• Alinierea măsurilor recomandate precum și a termenului limită de implementare a
cinematografiei digitale cu cele ale altor țări UE;
• Monitorizarea respectării măsurilor și termenelor recomandate
• Elaborarea proiectului de recomandare care va include acțiunile de mai sus
Responsabili • Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional
• Consiliul Concurenţei (în probleme de acordare de ajutor de stat pentru digitizarea
cinematografelor)
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (competenţe de sprijin)
Acţiunea 82: Implementarea Directivei privind serviciile media audiovizuale cu privire la diversitatea culturală
Problemă Industria audiovizuală europeană suferă în urma deficitului comercial în raport cu industria
audiovizuală a SUA
Definire Comisia va asigura punerea în aplicare a dispoziţiilor Directivei privind Serviciile Media
133 / 164
Audiovizuale (AVMS) privind diversitatea culturală. De asemenea va cere informații de la
statele membre privind aplicarea acestor dispoziţii.
Acţiuni la nivelul UE
Măsurile privind promovarea distribuției și producției de conținut audiovizual independent
şi european în serviciile de televiziune şi audiovizuale la cerere, conform Articolelor 13,16 și
17 din cadrul Directivei AVMS constituie un instrument eficient de promovare a conținului
creativ în Europa
2011:
• monitorizarea statelor membre privind raportarea aplicării dispoziţiilor Directivei
AVMS
2012:
• Adoptarea și publicarea primei Comunicări privind aplicarea articolului 13 și a celei
de-a zecea Comunicăei privind aplicarea articolelor 16 și 17 pe baza rapoartelor
naționale furnizate de către statele membre
Acţiuni la
nivel naţional
• Discutarea cu părţile interesate a stadiului actual precum și a barierelor constatate
in implementarea directivei.
• Furnizarea răspunsurilor la chestionarele Comisiei Europene în baza cărora va fi
elaborată Comunicarea Comisiei
• Elaborarea planurilor de acțiune aferente
• Monitorizarea procesului de implementare a directivei
• Identificarea și propunerea măsurilor adiacente
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
• Consiliul Naţional al Audiovizualului
134 / 164
Acţiunea 83: Propunerea unei Decizii a Consiliului şi Parlamentului European privind recunoaşterea reciprocă a identităţii electronice (e-ID)
Problemă Lipsa unei abordări Europene privind informatizarea administraţiilor publice
Definire Propunerea unei Decizii a Parlamentului şi a Consiliului European care să asigure
recunoaşterea reciprocă a e-identificării şi a e-autentificării la nivelul Uniunii Europene, prin
servicii de autentificare online
Acţiuni la nivelul UE
2010:
• Adoptarea Planului de Acțiune eGuvernare 2011-2015 având în vedere acțiunile
specifice eID
2011:
• Consultări publice online privind e-identificarea, autentificarea și semnăturile
electronice
• Analiza contribuțiilor aduse consultărilor publice online
• Elaborarea unui studiu socio-economic pentru o nouă Infrastructură Electronică de
Identificare Pan-Europeană
• Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind identificarea, autentificare și
semnăturile electronice
• Dezvoltarea unei Rețele Tematice TIC PSP, SSEDIC, privind Identitatea Digitală
Europeană
• Finalizarea proiectului STORK
2012:
• Propunerea unei decizii a Consiliului și Parlamentului European
Acţiuni la • Participarea la grupurile de lucru la nivelul CE privind eID
135 / 164
nivel naţional • Implicarea principalelor entități naționale cu expertiză largă in selecția, dezvoltarea
sau implementarea sistemelor de tip e-identificare şi e-autentificare
• Consultarea cu grupurile de experți inter-ministeriali asupra căilor de realizare a
convergenței celor două sisteme la nivelul administrației publice românești
• Elaborarea unui studiu, prin programele sectoriale ale MCSI, privind cerinţele,
necesităţile tehnologice şi modalităţile de implementare a mecanismelor de
asigurare a securității pentru servicii de autentificare online
• Identificarea pașilor sau măsurilor necesare de urmat inainte de a elabora setul
minimal de condițiitechnico-funcționale
• Alinierea setului minimal de cerințe cu alte cerințe existente in UE (ex cerințele de
interoperabilitate)
• Elaborarea proiectelor de acte normative și a calendarului de implementare a
acestora in legislația natională
• Reglementarea obligativității auditării prin sondaj a conformității cu setul minimal
de cerințe
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Administraţiei şi Internelor
Acţiunea 84: Sprijinirea integrării in cadrul Pieţei Unice a serviciilor transfrontaliere eGovernment
Problemă Lipsa coerenţei, interoperabilității şi sustenabilității privind serviciile de guvernare
electronică trans-frontaliere.
Definire Comisia Europeană va susține serviciile trans-frontaliere de tip eGuvernanță în cadrul Pieții
Digitale Unice prin Programul de Competititvitate și Inovație (CIP) și prin Programul
Soluțiilor Interoperabile privind Administrațiile Publice Europene (ISA)
136 / 164
Acţiuni la nivelul UE
ISA reprezintă un instrument important ce poate analiza și determina modalități pentru
asigurarea sustenabilității serviciior comune și a instrumentelor de dezvoltare
2010:
• Adoptarea Planului de Acțiuni de eGuvernare 2011-2015, având în vedere serviciile
trans-frontaliere
• Proiectele STORK (eID). PEPPOL (eLicitație) intră în faza de pilot, iar SPOCS (Directiva
de Servicii) se extinde pentru accesul altor state membre
2011:
• Comisia va continua să susțină schimbul de experiențe și practici între proiectele
pilot la scară largă noi și cele în curs de implementare
• Comisia va iniția un studiu de evaluare a sustenabilității proiectelor STORK și
PEPPOL
• Comisia va iniția un studiu pentru analiza nevoilor prezente și viitoare și a raportului
cost-beneficiu a serviciilor trans-frontaliere eGuvernare. De asemenea va analiza
barierele organizaționale, legale, tehnice și semantice în colaborare cu statele
membre
2012:
• Comisia va facilita schimbul de opinii între statele membre în vederea identificării
noilor servicii trans-frontaliere ce pot intra în faza de pilot în cadrul programului CIP
TIC PSP
Acţiuni la
nivel naţional
• Utilizarea listei de servicii transfrontaliere de la Actiunea 91 ca set minimal de
servicii publice transfrontaliere de implementat
• Consultări la nivel de experți tehnici intre țările UE in vederea alinierii standardelor
de interoperabilitate naționale care să permită funcționarea neintreruptă a
serviciilor publice transfrontaliere
137 / 164
• Coordonare sau partajarea cu o parte sau cu toate tarile UE a centrelor de date care
sustin serviciile transfrontaliere
• Elaborarea unor recomandări care să aducă coerență și sustenabilitate acestor
servicii publice și să evite redundanța intre serviciile furnizate (ex puncte unice de
acces, interfata si adresa unica etc.)
• Consultări cu părţile interesate asupra căilor concrete de susținere operatională și
financiară pe termen lung a acestor servicii publice
• Elaborarea recomandărilor de finanțare identificate precum și a măsurilor
preliminare necesare de implementat in vederea susținerii acestor servicii
• Alinierea recomandărilor de mai sus cu cele ale altor țări UE
• Monitorizarea adoptării recomandărilor de mai sus intr-un act normativ la nivel UE
și implementării in legislația națională a prevederilor acestui act
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 85: Revizuirea Directivei privind accesul public la informații referitoare la mediu
Problemă Lipsa unei viziuni moderne privind serviciile eMediu
Definire Revizuirea, până în 2011, a Directivei privind Accesul Public la Informaţiile de Mediu
Acţiuni la nivelul UE
Serviciile eGuvernare oferă o cale mai eficientă din punctul de vedere al costului în
furnizarea de servicii către cetățeni și persoane juridice
2010:
• Comisia aanalizat raportările naționale ale statelor membre privind aplicarea
Directivei
2011:
138 / 164
• Comisia va elabora o Comunicare privind aplicarea Directivei în cazul accesului
public la informații de mediu
2012:
• În caz de necesitate, Comisia va prezenta o propunere de modificare a Directivei
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu specialiștii de mediu și părţile interesate pentru imbunătățirea
accesului la informațiile de mediu precum și crearea unui serviciu electronic
publicde mediu
• Elaborarea unui ghid pentru instruirea publicului în vederea accesului la informațiile
de mediu, la nomenclatoarele de mediu, la condițiile de conformitate, la proiectele
de mediu derulate sau aflate in derulare etc.
• Recomandarea calendarului și măsurilor necesare promovării serviciilor electronice
publice de mediu
• Comunicarea propunerilor de revizuire catre CE
• Alinierea măsurilor recomandate și a calendarului de implementare cu cele ale altor
țări UE;
• Monitorizarea transpunerii și implementării in legislația națională a prevederilor
directivei revizuite
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Mediului
Acţiunea 86: Implementarea serviciilor transfrontaliere eEnvironment
Problemă Nu se pune accentul pe folosirea soluțiilor TIC eficiente
Definire Implementarea serviciilor transfrontaliere eEnvironment, inclusiv monitorizare, în special cu
ajutorul rețelelor de senzori
139 / 164
Acţiuni la nivelul UE
2011:
• Elaborarea Planului de Implementare SEIS ce va sublinia prioritățile și coordonarea
activităților de suport reciproce
• Comisia va prezenta o Comunicare Comisiei și Parlamentului European privind
revizuirea Directivei privind accesul public la informații de mediu
2016
• Serviciile eGuvernare de tip eMediu vor fi disponibile și interoperabile la nivel
juridic și administrativ
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la studiul de impact
• Consultarea cu toate organismele similare din UE27 asupra functionalităților
necesare, tipul de platforma („off the shelf” sau dezvoltată la nivel UE)a
amplasamentului platformei, etc.
• Planificarea calendarului de selecție/dezvoltare și implementare
• Executarea activităților repartizate României
• Implementarea proceselor și activităților necesare operării in România a platformei
• Pregătirea personalului implicat in utilizarea acestei platforme
• Monitorizarea și imbunătățirea proceselor și platformei de gestionare a mărcilor
inregistrate
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
• Ministerul Mediului
Acţiunea 87: Elaborarea Cărţii albe privind interconectarea sistemelor de achiziţii publice prin mijloace electronice (e-procurement) în UE
Problemă Existența barierelor de natură tehnică la nivelul statelor membre ce împiedică sectorul
140 / 164
privat în accesarea serviciilor de achiziții publice
Definire Definirea, până în 2011, unei Carte albe, pe tema metodelor de interconectare a sistemelor
de achiziţii publice prin mijloace electronice în piața unică
Acţiuni la nivelul UE
Planul de Acțiune e-procurement a fost lansat în 2004. În ciuda progreselor înregistrate, mai
sunt numeroși pași pentru o utilizare eficientă a sistemului de achiziţii publice prin mijloace
electronice
2010:
• Comisia finalizează și publică evaluarea Planului de Acțiune ee-procurement
• Publică Cartea Verde a Comisiei privind impedimentele și opțiunile Comunității
pentru facilitarea tranziției la eAchiziții
• Lansarea consultațiilor publice privind problemele/opțiunile prezentate în Cartea
Verde
2011:
• Publicarea unui document detaliind feedback-ul generat de Cartea Verde
• Analizarea acțiunilor de bază și impactul acestora în vedereaîmbunătățirii legislației
și politicilor de mediu Europene
• Finalizarea Cărții Albe cu pași bine definiți în determinarea modului de
interconectare a infrastructurii e-procurement
Acţiuni la
nivel naţional
• Implicarea entităților naționale cu expertiză in operarea sistemului electronic de
achiziţii publice (SEAP) precum și procedurilor de achiziție publică asociate lui,
• Modernizarea permanentă şi dezvoltarea SEAP în vederea creşterii procentajului de
achiziţii publice prin mijloace electronice. Extindere SEAP prin trecerea la un sistem
dinamic şi oferirea facilităţii de interoperabilitate pentru utilizatorii sistemului.
• Identificarea temelor pe care Romania le poate elabora și înscrie in Cartea Alba, și
141 / 164
negocierea la nivelul CE a capitolelor pe care România le poate elabora in urma
experiențelor sale pozitive și negative din domeniu
• Consultarea cu grupurile de experți inter-ministeriale asupra elaborării cerințelor
technico-functionale necesare interoperabilizarii sistemelor de achiziţii publice
electronice naționale, focalizată pe capitolele alocate României
• Consultări pe capitolele alocate României cu grupurile de experți din țările UE în
vederea perfecționării cerințelor technico-funcționale necesare
• Alinierea activităților și cerințelor technico-funcționale la cerințele cadrului
european de interoperabilitate
• Elaborarea capitolelor alocate României și transmiterea lor coordonatorului de
proiect la nivelul CE, inclusiv a propunerilor sumarizate de amendamente legislative
care sa materializeze principiile Cărții Albe
• Formularea si transmiterea de feedback pe celelalte capitole ale Cărții Albe
• Elaborarea calendarului privind finalizarea și publicarea Cărții Albe
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 88: Crearea şi implementarea unui Plan de acţiune eCommission 2011-2015 ambiţios
Problemă Comisia, ca orice administraţie publică trebuie să fie mai eficientă, să-şi îmbunătăţească
serviciile, să ofere o mai bună accesibilitate la serviciile publice şi să ofere un nivel mai mare
de transparenţă pentru cetăţeni.
Definire Crearea şi implementarea unui plan de acţiune eCommision 2011- 2015, care să includă
achiziții publice prin mijloace electronice
Acţiuni la nivelul UE
Comisia va adopta o Comunicare pe 1 Septembrie 2011 privind planul strategic pentru
perioada 2011-2015. Comunicarea se va axa pe următoarele obiective strategice:
142 / 164
• Furnizarea și utilizarea serviciilor eGuvernare inteligente
• Eficientizarea proceselor administrative în cadrul organizațiilor în curs de educare
• îmbunătăţirea capacităţii CE de a utiliza eficient resursele în vederea protejării
mediului
Acţiuni la
nivel naţional
• Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi a conţinutului digital necesar
implementării guvernării electronice la nivel naţional şi coordonarea proiectelor de
e-Guvernare naţionale cu proiectele de guvernare electronică paneuropene sau
regionale
• Dezvoltarea unui serviciu public electronic „Observator e-guvernare”, pentru
crearea unei bucle de reacţie societală, realizarea sistemul naţional de monitorizare
şi raportare pentru societatea informaţională.
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 89: Statele membre să facă serviciile de guvernare electronică complet interoperabile
Problemă Riscul asociat adoptării de către statele membre, în cadrul serviciilor naționale de
eGuvernare, a soluțiilor tehnice incompatibile cu ale altor state membre
Definire Statele membre trebuie să asigure interoperabilitatea deplină a serviciilor eGuvernare,
depășind barierele organizaționale, tehnice sau semantice, cu susţinerea IPv6
Acţiuni la nivelul UE
Prin Declarația Malmo și Granada statele membre au hotărât alinierea Cadrelor Naționale
de Interoperabilitate la Cadrul European de Interoperabilitate.
2010:
• Adoptarea unei Comunicări privind Cadrul European de Interoperabilitate și
Strategia Eruopeană de Interoperabilitate
• Lansarea unui studiu, sub tutela programului ISA, privind necesitatea unei
143 / 164
arhitecturii Europene de interoperabilitate ce va facilita dezvoltarea Serviciilor
Publice Europene trans-frontaliere și trans-sectoriale
• Crearea Observatorului Cadrelor Naționale de Interoperabilitate cu scopul de a
analiza comparativ diferitele Cadre Naționale de Interoperabiltate
2011:
• Comisia va susține Statele Membre în decizia de a atinge obiective comune prin
facilitarea schimbului de experiență
• Lansarea unui program pilot pentru implementarea sistemului IPv6 de către
autoritățile publice, prin integrarea IPv6 în serviciile eGuvernare
Acţiuni la
nivel naţional
• Discutii cu toti deținatorii de baze de date publice asupra cerințelor UE de asigurare
a interoperabilității serviciilor eGovernment la nivel național și gradual la nivel UE
• Colectarea datelor statistice de la deținatorii de baze de date publice și finalizarea
studiului de necesitate asupra interoperabilității
• Elaborarea actului normativ prin care se aprobă crearea și implementarea cadrului
național de interoperabilitate, ca suport al serviciilor publice nationale si
transfrontaliere precum și pentru eficientizarea administratiei publice
• Elaborarea unui program pentru implementarea cadrului național de
interoperabilitate
• Inventarierea serviciilor publice, nomenclatoarelor, registrelor naționale și a
aplicațiilor care gestionează date publice in administrația publică
• Elaborarea standardelor de interoperabilitate semantică, juridică, tehnică si
organizațională, precum și stabilireaa structurii organizatorice care le va gestiona
• Elaborarea arhitecturii și specificațiilor tehnico-functionale pentru schimbul
securizat de date in interiorul entităților publice, intre entități publice naționale sau
la nivel UE
144 / 164
• Alinerea completă a specificatiilor tehnico-functionale ale Intranetului Statului cu
cerințele cadrului national și cu standardele de interoperabilitate
• Monitorizarea desfășurării programului de definire a cadrului national
• Monitorizarea conformității administrației publice cu cerintele de
interoperabilitate, și efectuarea de audituri prin sondaj
• Participare la grupurile de lucru la nivelul CE privind interoperabilitatea
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 90: Statele membre să se asigure că Punctele de Contact Unic (PCU) funcţionează ca centre cu drepturi depline de guvernare electronică
Problemă Majoritatea serviciilor publice online nu au caracter trans-frontalier
Definire Statele membre trebuie să garanteze funcționarea Punctelor de Contact Unic ca centre de
eGuvernare
Acţiuni la nivelul UE
Directiva Serviciilor a eliminat barierele naționale privind comerțul serviciilor la nivelul
Uniunii Europene şi a obligat statele member să înființeze Puncte de Contact Unice
2011:
• Comisia va iniția un studiu privind Punctele de Contact Unic. Va testa gradul de
utilizabilitate al PCU-urilor și al interfețelor pe care le folosesc. De asemenea va
identifica principalele probleme și metodele de rezolvare a acestora
• Statele membre vor continua să îmbunătățească PCU-urile în cooperare cu Comisia,
în particular aspectele trans-frontaliere ale procedurilor electronice
Acţiuni la
nivel naţional
• Implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare a serviciilor din sfera
Serviciului Universal, până în anul 2012.
• Dezvoltarea funcţionalităţilor punctului de contact unic electronic pentru
145 / 164
furnizarea serviciilor şi informaţiilor publice prin mijloace electronice.
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 91:Statele membre să convină asupra unei liste comune de sectoare cheie ale serviciilor publice transfrontaliere
Problemă Insuficiența serviciilor publice trans-frontaliere
Definire Statele membre trebuie să convină asupra unei liste comune de servicii publice cheie trans-
frontaliere, care să ofere antreprenorilor posibilitatea de a-și desfăşura activitatea de
oriunde din Uniunea Europeană , indiferent de țara în care este înregistrată societatea
comercială
Acţiuni la nivelul UE
Împreună cu statele membre, Comisia va analiza nevoile reale și barierele pentru serviciile
trans-frontaliere, acolo unde interoperabilitatea reprezintă un factor important
2011:
• După adoptarea în 2010 a Planului de Acțiune eGuvernare 2011-2015, Comisia va
lansa un studiu pentru analizarea potențialelor servicii trans-frontaliere pentru
cetățeni și persoanele juridice
• Statele membre au căzut de acord asupra unui număr de servicii publice cheie cu
caracter trans-frontalier ce vor fi dezvoltate în 2012 și 2015
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu omologii MCSI din țările UE și stabilirea listelor serviciilor publice
transfrontaliere implementate in prezent
• Alcatuirea unui grup de lucru inter-ministerial care sa elaboreze lista serviciilor
publice transfrontaliere cheie de interes pt Romania și trimiterea ei la CE
• Prezentarea unei descrieri a functionalității fiecărui serviciu cheie, in vederea
creșterii coerenței și relevanței serviciilor furnizate
• Participarea la consultări cu toate țările UE asupra serviciilor cheie
146 / 164
• Adoptarea listei de servicii publice transfrontaliere cheie prin ordin al MCSI
• Elaborarea etapelor sau măsurilor necesare schimbului de date cu respectarea
interoperabilității transfrontaliere
Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 92: Aplicarea Directivei privind sisteme de transport inteligent, în sprijinul interoperabilităţii şi standardizării rapide a acestora
Problemă Ineficiența și consumul ridicat de energie asociat transportului de produse și persoane
Definire Aplicarea Directivei ITS pentru favorizarea interoperabilităţii şi standardizării rapide
Acţiuni la nivelul UE
Uniunea Europeană s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20%
până în 2020.
2011:
• Publicarea unui studiu de impact privind implementarea eCall
• Adoptarea Programului de Lucru al Directivei ITS
• Înființarea Grupului Consultativ European ITS
• Adoptarea principiilor de raportare
• Statele membre trebuie să raporteze activitățile și proiectele naționale și
transpozițiile Directivei ITS
• Adoptarea recomandărilor eCall ce vizează Operatorii Rețelelor Mobile
2012:
• Raportarea progresului înregistrat cu implementarea Planului de Acțiune ITS
• Adoptarea specificațiilor privind datele și procedurile pentru furnizarea, în mod
gratuit, de informaţii universale privind siguranţa drumurilor
147 / 164
• Adoptarea specificațiilor pentru armonizarea prevederilor privind
interoperabilitatea serviciilor eCall la nivel european
• Adoptarea specificațiilor pentru furnizarea de serviciile de informare referitoare la
locurilor de parcare pentru camioane și vehicule comerciale
• Statele membre trebuie să ofere informaţii despre acțiunile naționale ITS pe o
perioadă de 5 ani
Acţiuni la
nivel naţional
• Discutii informative cu experții din Ministerul Transporturilor asupra barierelor
identificate la nivel național in calea reducerii emisiilor gaze cu efect de seră,
precum și creșterii eficienței transportului
• Alcatuirea unui grup de lucru inter-ministerial care sa elaboreze etapele sau
măsurile necesare transpunerii şi implementării acestei directive () și alinierea
acestora la cadrul național de interoperabilitate
• Emiterea actelor normative necesare implementării acestei directive
• Pregătirea personalului din ministerele și agentiile guvernamentale care vor aplica
prevederile acestei directive
• Monitorizarea procesului si a calendarului de implementare a directivei pe baza
unui set de indicatori
Responsabili • Ministerul Transportului şi Infrastructurii
Acţiunea 93: Adoptarea Soluţiilor de gestionare a traficului aerian (SESAR)
Problemă Fragmentarea spaţiului aerian european
Definire Comisia va adopta Soluția de Management a Traficului Aerian pentru implementarea
strategiei SESAR (Spațiu Aerian European Unic)
Acţiuni la nivelul UE
Proiectul SESAR va moderniza infrastructura de control a traficului aerian European
148 / 164
2008-2013:
• În această fază Comisia dorește crearea unei structuri comune, ce va folosi fonduri
publice și private și va garanta o structură unică de management pentru proiect
2014-2020:
• SESAR ar trebui să devină operațional în Uniunea Europeană, dar și în statele
partenere
Acţiuni la
nivel naţional
• Discutii cu expertii din Ministerul Transporturilor si ROMATSA asupra barierelor
potentiale la nivel national in vederea implementării strategiei
• Alcătuirea unui grup de lucru care să elaboreze programul și calendarul de
implementare a strategiei (inclusiv adoptarea in legislația națională) precum și
alinierea acestora cu programele celorlalte țări UE
• Identificarea etapelor sau măsurilor preliminare
• Identificarea surselor de finanțare pentru implementarea strategiei
• Executarea activităților repartizate României, inclusiv pregătirea personalului care
va opera soluţii de management al traficului aerian
• Emiterea actelor normative necesare implementării acestei strategii naționale
• Monitorizarea implementării sistemului
• Auditarea sistemului
Responsabili • Ministerul Transportului şi Infrastructurii
Acţiunea 94: Propunerea unei directive pentru implementarea serviciilor e-Maritime
Problemă Eficiența și calitatea scăzută a serviciilor din porturile Europene
149 / 164
Definire Propunerea unei Directivei privind desfăşurarea serviciilor eMaritime
Acţiuni la nivelul UE
Folosirea tehnologiilor informatice avansate în sectorul transportului maritim reprezintă o
soluție pentru îmbunătățirea serviciilor
2011:
• Prezentarea raportului privind Studiul de Impact, Grupului Inter-Serviciu eMaritim
• O conferință Europeană eMaritim, realizată în colaborare cu inițiativa IMO
eNavigaţie, a avut loc pe 21 Mai 2011 în Gdynia, Polonia
• A doua conferință a părţilor interesate pe tema eMaritim va avea loc în Octombrie
2011
• în sprijinul inițiativei eMaritim a Uniunii Europene se va lansa un program eMar în
cadrul FP7
2012:
Proiectele pilot vor demonstra valoarea adăugata pentru Uniunea Europeană pentru:
• stabilirea de standarde comune, reguli pentru interoperabilitatea noilor servicii şi
instrumente pentru compatibilitatea cu sistemele deja existente
• Înlăturarea constrângerilor structurale și crearea condițiilor necesare pentru
dezvoltarea sistemelor informatice interoperabile pentru transportul maritim
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu părţile interesate din Ministerul Transporturilor și administrațiile
portuare pentru analiza stadiului actual și a beneficiilor serviciilor eMarine
• Nominalizarea expertilor români in echipele multidisciplinare ale UE pentru
elaborarea directivei eMarine
• Participarea la consultări cu toate organismele similare din UE asupra serviciilor
eMarine oferite și a functionalităților necesare
150 / 164
• Elaborarea măsurilor necesare promovării serviciilor eMarine
• Elaborarea proiectului de directivă care va include rezultatele consultărilor de mai
sus
• Elaborarea proiectului planului de acțiune pentru implementarea directivei
• Monitorizarea implementării măsurilor și respectării termenelor recomandate
• Monitorizarea implementării directivei la nivel național
• Implementarea proceselor și activităților necesare operării in România a platformei
eMarine
• Monitorizarea testării și implementării platformei eMarine și definirea
mecanismelor de control și auditare prin sondaj a indeplinirii cerințelor de
interoperabilitate
• Monitorizarea și imbunătățirea proceselor și platformei eMarine
Responsabili • Ministerul Transportului şi a Infrastructurii
Acţiunea 95: Propunerea unei directive care să stabilească specificaţiile tehnice pentru aplicaţiile telematice pentru serviciile de transport feroviar de călători
Problemă Serviciile de informare și eliberare a biletelor pentru transportul pe cale ferată nu prezintă
caracter trans-frontalier
Definire Comisia va propune în 2011 o Directivă care să stabilească specificațiile tehnice pentru
aplicațiile tematice ce vor fi folosite de către utilizatorii serviciilor de cale ferată
Acţiuni la nivelul UE
Prin armonizarea specificațiilor tehnice, Uniunea Europeană poate contribui la crearea unei
piețe unice pentru serviciile feroviare ce poate fi accesată de către orice european.
2011:
• După publicarea unui proiect privind ”Specificațiile Tehnice pentru
151 / 164
Interoperabilitate”, realizat în colaborare cu experți din domeniul feroviar și experți
ai autorităților naționale pentru siguranța feroviară, Comisia va adopta un
Regulament privind Interoperabilitatea feroviară
Acţiuni la
nivel naţional
• Consultări cu părţile interesate din Ministerul Transporturilor in vederea identificării
aplicaţiilor telematice pentru serviciile de pasageri existente și in curs de
implementare in următorii ani
• Nominalizarea expertilor români in echipele multidisciplinare ale UE pentru
elaborarea directivei
• Elaborarea specificațiilor tehnice minimale și alinierea lor cu cele ale altor țări UE
• Includerea specificațiilor tehnice in cadrul național privind interoperabilitatea
feroviară
• Elaborarea proiectului planului de acțiune pentru implementarea directivei
• Monitorizarea implementării directivei la nivel național
• Monitorizarea implementării și respectării acestor specificații tehnice prin audituri
executate prin sondaj
Responsabili • Ministerul Transportului şi a Infrastructurii
Acţiunea 96: Îndeplinirea, de către Statele membre, a obligaţiilor prevăzute în Sistemul de Management pentru Traficului Feroviar European (ERTMS)
Problemă Intensificarea traficului rutier, feroviar, aerian sau maritim provoacă din ce în ce mai multe
blocaje ale infrastructurii.
Definire Statele membre trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile în conformitate cu planul de
implementare a Sistemului European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS), cu
referire în particular la liniile ce vor fi instalate până în 2015
Acţiuni la nivelul UE
Sistemul European de Management al Traficului Feroviar are ca scop realizarea unui sisteml
152 / 164
European de control automatizat al vitezei, în timp ce aplicațiile TIC pentru serviciile
feroviare de transport de persoane și mărfuri vor permite furnizarea de servicii trans-
frontaliere
Până la sfârșitul anului 2012:
• Recunoașterea unui sistem tehnic unic pentur toate liniile de cale ferată echipate cu
sistemul ERTMS
• realizarea unui acord privind planificarea dezvoltării noii versiuni a ERTMS (baseline
3), ce va fi legalizată în 2012
• Punerea în aplicare a ERTMS va fi accelerată prin implementarea planului European
obligatoriu de implementare
• Este prevăzută stabilirea de măsuri suplimentare privind procedurile de testare
Acţiuni la
nivel naţional
• Punerea în practică a planului de implementare a Sistemului European de
Management al Traficului Feroviar (ERTMS)
Responsabili • Ministerul Transportului şi a Infrastructurii
153 / 164
Pilonul 8 – Internaţional
Agenda digitală europeană are drept obiectiv să facă din Europa un centru al creșterii
inteligente, sustenabile și incluzive pe scena mondială. Fiecare din cei șapte piloni ai
Agendei digitale are o dimensiune internațională. În special, piața unică digitală are nevoie
de o interfață externă deoarece progresul în multe dintre domeniile de politici se poate
realiza numai la nivel internațional. Interoperabilitatea și standardele recunoscute la scară
mondială pot contribui la promovarea unei inovări mai rapide prin reducerea riscurilor și a
costurilor legate de noile tehnologii. De asemenea, soluționarea amenințărilor crescânde la
adresa securității informatice necesită situarea în context internațional. Totodată, soluțiile
europene de reglementare bazate pe egalitatea de șanse, guvernare și guvernanță
transparente, pe deschiderea piețelor către concurență reprezintă o sursă de inspirație
pentru alte regiuni ale lumii. În fine, este de asemenea important să se compare progresele
înregistrate în Europa în cadrul Agendei digitale cu cele mai bune performanțe pe plan
internațional.
Astfel, dimensiunea internațională a Agendei digitale este de o relevanță crucială pentru
finalizarea acțiunilor menționate mai sus, în special datorită importanței strategice a
internetului. Europa trebuie să continue să joace rolul de lider, în conformitate cu Agenda
de la Tunis, în promovarea unei guvernanțe a internetului cât mai deschise și mai incluzive
posibil. În prezent și într-o măsură și mai mare în viitor, internetul va îngloba o mare
diversitate de sisteme și aplicații care pătrund în toate aspectele vieții personale,
independent de geografie. Internetul reprezintă un instrument formidabil al libertății de
expresie pe plan global.
Pentru a încuraja inovarea și pe plan internațional, Comisia va depune eforturi pentru
crearea de condiții favorabile în comerțul exterior pentru serviciile și mărfurile digitale, în
special prin dezvoltarea unui parteneriat puternic în vederea favorizării accesului la piață și
154 / 164
a posibilităților de investiții prin reducerea barierelor tarifare și netarifare la nivel mondial,
precum și în scopul îmbunătățirii protecției drepturilor de proprietate intelectuală și al
evitării denaturării pieței.
Acordul privind tehnologia informației (ITA) din 1997 a adus rezultate tangibile în
promovarea adoptării tehnologiei informației în Europa și pe plan mondial. ITA necesită
însă, în prezent, o actualizare astfel încât să se ia în considerare noile evoluții, în special în
ceea ce privește tehnologia și convergența produselor.
MCSI îşi propune în această direcţie participarea la grupurile de lucru ale UE.
Totodată se va monitoriza stadiul de implementare a acţiunilor prevăzute în Agenda Digitală
2020 şi în Planul de gurvernare electronice 2011-2015 şi se vor formula măsuri corective.
Acţiunea 97. Promovarea internaţionalizării guvernanţei internetului
Problemă Internetul nu poate fi reglementat la nivel naţional. Pentru multe dintre politicile publice
prezentate în Agenda Digitală, progresul poate fi realizat numai la nivel European.
• Interoperabilitatea și standardele recunoscute la nivel global pot contribui la
promovarea inovării prin diminuarea riscurilor și costurilor noilor tehnologii
• Abordarea riscurilor aferente securității cibernetice trebuie făcută într-un context
European
• Trecerea la IPv6 reprezintă o prioritate
Definire Promovarea internaționalizării guvernanței internetului și a cooperării globale pentru
menținerea stabilității internetului
Acţiuni la nivelul UE
Cooperarea internaţională este esenţială pentru ca internetul să rămână o infrastructură
globală
• Europa trebuie să reprezinte un punct de convergență a guvernării deschise și
155 / 164
inclusive a internetului
• Promovarea soluțiilor Europene de reglementare ce au la bază egalitatea
oportunităților, guvernare şî guvernanţă transparentă și piețe deschise competiției
2011:
• Se lucrează la internaţionalizarea guvernanţei internetului, în special, a funcţiilor
IANA.
• Se va adopta o comunicare care conţine principiile pentru rezilienţa şi stabilitatea
internetului la nivel european şi global.
• Se poartă discuţii privind guvernanţa „internetului obiectelor” (IO)
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la grupurile de lucru la nivelul CE privind internaţionalizarea
guvernanţei internetului
• Implementarea la nivel naţional a recomandărilor CE
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 98. Sprijinirea Forumului privind Guvernanţa internetului
Problemă
Definire Sprijinirea existenței Forumului privind Guvernanţa Internetului (IGF) și după anul 2010.
Forumul privind Guvernanța Internetului este un forum care include toate părţile interesate
în problema guvernanței internetului, creat de către Secretarul General al Națiunilor Unite
în 2006. Principalele teme de discuție ale Forumului sunt securitatea, diversitatea,
accesibilitatea și deschiderea.
Acţiuni la nivelul UE
2011:
• Se are în vedere pregătirea unei decizii a Comisiei de a continua finanţarea pentru
Forumul privind guvernanţa internetului.
156 / 164
• Se are în vedere organizarea unei sesiuni pe un subiect de actualitate la viitorul
Forum privind guvernanţa internetului
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la lucrările Forumului privind Guvernanţa Internetului
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
Acţiunea 99. Îmbunătăţirea condiţiilor de comerţ internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile de proprietate intelectuală
Problemă Barierele ce stau în calea comerțului sunt în schimbare permanentă. Restricțiile de natură
legislativă au căpătat importanță în fața restricțiilor cantitative sau tarifare.
Definire Colaborarea cu state terțe în vederea îmbunătățirii condițiilor de realizare a comerțului
internațional cu produse și servicii digitale, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile de
proprietate intelectuală
Acţiuni la nivelul UE
Este necesară crearea unui mediu pozitiv pentru companiile Europene care furnizează
servicii către state terțe și facilitarea exporturilor. În acest sens Uniunea Europeană va
sprijini reformele privind politicile și reglementările din aceste state.
Interesele comerciale în domeniul Societății Informaționale Europene trebuie definite și
dezvoltate prin acorduri bilaterale, regionale sau multilaterale.
2011:
• Clarificarea priorităţilor şi obiectivelor unei strategii internaţionale
• Continuarea eforturilor privind negocierile menționate mai sus
Acţiuni la
nivel naţional
• Participarea la grupurile de lucru la nivelul CE privind reglementările în domeniul
produselor şi serviciilor digitale
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
157 / 164
Acţiunea 100. Obţinerea unui mandat pentru actualizarea ITA
Problemă Acordurile internaţionale rămân în urmă faţă de evoluţia tehnologică.
Definire Obiectivul Agendei Digitale este de obținere a unui mandat de actualizare a acordurilor
internaţionale în conformitate cu progresul tehnologic
Acţiuni la nivelul UE
UE poate ajuta la creşterea exporturilor internaţionale cu produse TI
Până la sfârşitul anului 2011:
• deschiderea de negocieri pe tema ITAîn cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului
(Comisia a fost mandatată de către Consiliului în acest sens)
Obiectivele:
• eliminarea barierelor tarifare nejustificate privind comercializarea de produse IT și
prevenirea instaurării de noi bariere
• actualizareai periodică a acordului în vederea corelării cu dezvoltarea și
convergențai tehnologiei
• Includerea producătorilor importanți de produse TI aflați în afara ITA
Acţiuni la
nivel naţional
• Implementarea recomandărilor CE
Responsabili
• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
158 / 164
Guvernanţă
Elemente principale
Agenda Digitala 2020 porneste de la modelul ilustrat in figura de mai jos:
Din examinarea ciclului din fig. 1 rezultă că succesul Agendei 2020 depinde in mare
măsură de:
(i) asigurarea adoptării si implementării rapide a măsurilor menționate in
Agenda 2020 prezentate in capitolele anterioare
(ii) o viziune si o hotărâre comună pentru realizarea acestei etape cruciale pentru
Europa.
Cilcul guvernanţei Agendei Digitale
Succesul Agendei digitale necesită executarea cu minuțiozitate a acțiunilor cuprinzătoare
prevăzute în conformitate cu structura de guvernanță Europa 2020, așa cum se arată în
159 / 164
figura următoare:
Consiliul European
Agenda digitală europeană(Comunicare anuală)
raportează către
Adunarea
Agenda digitală(Vară)
Tablou de bord Agenda digitală
(Document al serviciilor Comisiei)
Angajamentul părților interesate
Grupul la nivel înalt
al statelor membre
Reprezentarea
Parlamentului European
Consiliul European
Agenda digitală europeană(Comunicare anuală)
raportează către
Adunarea
Agenda digitală(Vară)
Tablou de bord Agenda digitală
(Document al serviciilor Comisiei)
Angajamentul părților interesate
Grupul la nivel înalt
al statelor membre
Reprezentarea
Parlamentului European
Atenție figură: Tablou de bord trebuie înlocuit cu raport
Structura de organizare
Instituirea unui mecanism de coordonare internă la nivelul CE – a cărui forță motrice o va
constitui un grup de comisari a cărui sarcină va fi aceea de a asigura coordonarea eficace
între diferitele politici, cu referire în special la acțiunile de natură legislativă propuse în
cadrul Agendei digitale.
Cooperarea strânsă cu statele membre, Parlamentul European și cu toate părțile
interesate în special prin:
• Crearea unui grup la nivel înalt pentru colaborarea cu statele membre;
• Instituirea unui dialog periodic cu reprezentanți ai parlamentelor europene;
• Crearea unor platforme de acțiune pentru fiecare dintre cele șapte domenii de
acțiune cu participarea unei selecții largi de părți interesate.
Monitorizare şi control
Evaluarea progreselor privind Agenda digitală prin publicarea anuală, în luna mai, a unui
raport care include:
• Evoluțiile socio-economice bazate pe indicatorii cheie de performanță, selectați
160 / 164
pe baza relevanței lor pentru principalele domenii de politici (anexa 2);
• Actualizarea progreselor înregistrate în toate acțiunile de politici prevăzute de
Agenda digitală.
Organizarea unei dezbateri largi cu părțile interesate cu privire la progresele marcate în
rapoartele Agendei digitale sub forma unei întruniri privind Agenda digitală, desfășurată
anual în luna iunie, care să reunească statele membre, instituțiile UE, reprezentanții
cetățenilor și ai industriei pentru a evalua progresele și provocările emergente. Prima
întrunire privind Agenda digitală s-a desfășurat în prima jumătate a anului 2011.
Comisia prezintă raportul asupra rezultatelor acestor activități în raportul său anual către
Consiliul European în conformitate cu structura de guvernanță Europa 2020.
161 / 164
Anexa – Propuneri legislative ale Comisei Europene
Acţiuni/propuneri legislative ale Comisiei
Data de prezentare
prevăzută
O piaţă digitală unică dinamică
Acţiunea-cheie 1: Propunerea unei Directive-cadru privind gestionarea
drepturilor colective de instituire a unui sistem paneuropean de acordare de
licenţe pentru gestionarea drepturilor (online)
2010
Acţiunea-cheie 1: Propunerea unei Directive privind operele orfane în vederea
facilitării digitizării şi diseminării operelor culturale în Europa
2010
Acţiunea-cheie 4: Revizuirea cadrului de reglementare al UE privind protecţia
datelor cu caracter personal ]n vederea creşterii încrederii persoanelor şi
consolidării drepturilor acestora
2010
Formularea de propuneri de actualizare a Directivei privind comerţul electronic
pentru pieţele online
2010
Acţiunea-cheie 2: Propunerea de măsuri în vederea trecerii obligatorii la Spaţiul
Unic de Plată în Euro (SEPA) până la o dată fixă
2010
Acţiunea-cheie 3: Revizuirea Directivei privind semnătura electronică (eSignature)
pentru a se asigura recunoaşterea transfrontalieră şi interoperabilitatea
sistemelor securizate de e-autentificare
2011
Propunerea unui instrument privind dreptul contractelor care să completeze
Directiva privind drepturile consumatorilor
2011
Propunerea de măsuri privind armonizarea sporită a resurselor de numerotare 2011
162 / 164
Acţiuni/propuneri legislative ale Comisiei
Data de prezentare
prevăzută
pentru furnizarea de servicii comerciale în Europa
Raport cu privire la revizuirea Directivei privind respectarea drepturilor de
proprietate intelectuală
2012
Raport cu privire la necesitatea de măsuri suplimentare de promovare a licenţelor
transfrontaliere şi paneuropene
2012
Acţiunea-cheie 1: Revizuirea Directivei privind reutilizarea informaţiilor din
sectorul public, în special a domeniului de aplicare şi a principiilor de taxare a
accesului şi a utilizării;
2012
Propunerea unui sistem de soluţionare a litigiilor online la scara UE pentru
tranzacţiile eCommerce
2012
Interoperabilitate şi standardizare
Acţiunea-cheie 5: Formularea de propuneri de reformare a normelor de
implementare a standardelor TIC în Europa în scopul de a se permite utilizarea
standardelor anumitor foruri şi consorţii
2010
Publicarea de orientări privind drepturile esenţiale de proprietate intelectuală şi a
condiţiilor de acordare a licenţelor în contextul standardizării, în special în ceea ce
priveşte divulgarea ex ante
2011
Raportarea cu privire la fezabilitatea unor măsuri care ar putea determina actorii
economici importanţi să acorde licenţe privind informaţiile legate de
interoperabilitate
2012
Încredere şi securitate
Acţiunea-cheie 6: Propunerea unui Regulament cu privire la modernizarea
Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA) şi
prezentarea de propuneri privind instituirea unui CERT pentru instituţiile UE
2010
163 / 164
Acţiuni/propuneri legislative ale Comisiei
Data de prezentare
prevăzută
Acţiunea-cheie 4: Ca parte a modernizării cadrului UE de reglementare a
protecţiei datelor cu caracter personal, studierea extinderii prevederilor privind
notificarea în caz de violare a securităţii
2010
Acţiunea-cheie 7: Propunerea de măsuri legale de combatere a atacurilor
informatice
2010
Acţiunea-cheie 7: Propunerea de norme privind jurisdicţia în ciberspaţiu la nivel
european şi internaţional
2013
Acces rapid şi ultrarapid la internet
Acţiunea-cheie 8: Propunerea unei decizii a Parlamentului European şi a
Consiliului de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului
de frecvențe radio
2010
Acţiunea-cheie 8: Publicarea unei Recomandări de încurajare a investiţiilor în
reţele NGA competitive
2010
Creşterea nivelului de alfabetizare digitală, a competenţelor digitale şi a incluziunii
Prezentarea de propuneri în scopul asigurării disponibilităţii depline până în 2015
a site-urilor web ale sectorului public (inclusiv a site-urilor web care furnizează
servicii pentru cetăţeni)
2011
Acţiunea-cheie 10: Propunerea competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate
în Regulamentul privind Fondul Social European (2014-2020)
2013
Avantaje ale TIC pentru societate în Uniunea Europeană
Propunerea unui set minimal de funcţionalităţi care să promoveze
interoperabilitatea reţelelor inteligente la nivel european
2010
Propunerea, dacă este necesar, de metodologii comune de măsurare a
performanţe energetice şi în materie de emisii de gaze cu efect de seră a
2011
164 / 164
Acţiuni/propuneri legislative ale Comisiei
Data de prezentare
prevăzută
sectorului TIC
Publicarea unei Recomandări privind digitizarea cinematografului european 2011
Revizuirea Directivei privind accesul public la informaţiile de mediu 2011
Propunerea unei Directive privind desfăşurarea serviciilor eMaritime 2011
Propunerea unei Directive privind stabilirea de specificaţii tehnice pentru
aplicaţiile telematice pentru serviciile de pasageri pe căile ferate
2011
Acţiunea-cheie 14: Propunerea unei recomandări care să definească un set
minimal comun de date privind pacienţii pentru interoperabilitatea registrelor
medicale care se accesează electronic în ansamblul statelor membre
2012
Acţiunea-cheie 16: Propunerea unei Decizii a Consiliului şi a Parlamentului
European prin care să se solicite statelor membre să asigure recunoaşterea
reciprocă a e-identificării şi a e-autentificării în întreaga UE pe baza „serviciilor de
autentificare” online
2012