agenȚiile uniunii europene: obȚinerea de rezultate ro · agențiile europene așa-numite „de...
TRANSCRIPT
2008
AGENȚIILE UNIUNII EUROPENE:OBȚINEREA DE REZULTATE
CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
Rapo
rtul
spe
cial
nr.
5
RO
AGENȚIILE UNIUNII EUROPENE:OBȚINEREA DE REZULTATE
Raportul special nr. 5 2008
CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
[prezentat în temeiul articolului 248 alineatul (4) al doilea paragraf, CE]
CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
L – 1615 Luxembourg
Tel.: (352) 4398 45410
Fax: (352) 4398 46430
E-mail: [email protected]
Internet: http://www.eca.europa.eu
Raportul special nr. 5 2008
Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa
(http://europa.eu).
O bibliografie figurează la sfârșitul lucrării.
Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2008
ISBN 978-92-9207-086-1
© Comunităţile Europene, 2008
Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
Printed in Belgium
CUPRINS
Puncte
I-X SINTEZĂ
1-3 INTRODUCERE
4-6 OBIECTIVELE ȘI SFERA AUDITULUI
7-43 OBSERVAȚII
7-20 PLANIFICAREA ACȚIUNILOR ÎNTR-UN SPIRIT DE PREOCUPARE PENTRU REZULTATE
8-13 STRATEGIA MULTIANUALĂ
14-20 PROGRAMUL ANUAL DE ACTIVITATE
21-28 INSTITUIREA INSTRUMENTELOR DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR
22-25 ORGANIZAREA MONITORIZĂRII
26-28 RELEVANȚA INDICATORILOR
29-43 RAPOARTELE PRIVIND PERFORMANȚA; EVALUAREA PERFORMANȚEI
30-34 RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE
35-40 EVALUĂRILE
41-43 ROLUL COMISIEI
44-56 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI45-49 AGENȚIILE ȘI-AU PLANIFICAT ÎN MOD ADECVAT ACTIVITĂȚILE, STABILINDU-ȘI
OBIECTIVE PRECISE ȘI MĂSURABILE?
50-52 AGENȚIILE AU INSTITUIT INSTRUMENTE SOLIDE DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR?
53-56 AGENȚIILE AU REALIZAT O RAPORTARE CORESPUNZĂTOARE A ACTIVITĂȚILOR PE
CARE LE-AU EFECTUAT ȘI AU DISPUS EFECTUAREA UNOR EVALUĂRI PERTINENTE
ALE REZULTATELOR PE CARE LE-AU OBȚINUT?
RĂSPUNSURILE COMISIEI ȘI ALE AGENȚIILOR
I .Agenți i le europene așa-numite „de reglemen-tare” sunt organisme independente ș i specia-l i z a t e , c a r e r ă s p u n d d e p u n e r e a î n a p l i c a r e a anumitor aspecte a le pol i t ic i lor comunitare sector ia le . E le se deosebesc de agenț i i le exe-cut ive , a căror mis iune este de a pune în apl i -c a r e p r o g r a m e c e a p a r ț i n C o m i s i e i , f i n a n ț a t e p r i n c r e d i t e c a r e r ă m â n î n s c r i s e î n b u g e t u l general .
I I .A g e n ț i i l o r d e r e g l e m e n t a r e l i s e a p l i c ă p r i n -c i p i u l b u n e i g e s t i u n i f i n a n c i a r e , c a r e t r e b u i e s ă g a r a n t e z e c o n c o r d a n ț a d i n t r e r e z u l t a t e l e agenți i lor ș i obiectivele acestora. În acest con-text, Curtea a examinat dacă agenți i le de regle-mentare care au făcut obiectul auditului său:
i ) ș i -au plani f icat act iv i tăț i le în mod adecvat ;
i i ) inst i tu iseră instrumente sol ide de monitor i -
zare a acestor act iv i tăț i ;
i i i ) au raportat în mod corespunzător cu privire la
activități le efectuate și cu privire la evaluarea
rezultatelor obț inute .
SINTEZĂ
5
VII .În l ipsa unor cadre de plani f icare suf ic ient de s t r u c t u r a t e , m a j o r i t a t e a a g e n ț i i l o r n u d i s p u -neau încă de indicatori i de performanță impuși prin regulamentele f inanciare. Pe de altă parte, int roducerea bugetulu i pe act iv i tăț i ș i a ges-t i u n i i p e a c t i v i t ă ț i a r s t i m u l a a g e n ț i i l e s ă î ș i c lar i f ice obiect ivele pe care ș i le propun.
VII I .În ceea ce pr ivește obl igaț ia de raportare , s -a c o n s t a t a t c ă t o a t e a g e n ț i i l e î n a i n t a u r a p o a r -t e l e c u v e n i t e a u t o r i t ă ț i l o r d e s u p r a v e g h e r e ș i autor i tăț i lor care le acordă descărcarea de gest iune. Aceste rapoarte erau, în major i tatea cazuri lor , descriptive ș i detal iate. În schimb, în afara prezentăr i i unor e lemente pr iv ind volu-mul de act iv i tate , e le nu ofereau totuși suf ic i -ente informați i pr iv ind rezultatele agenț i i lor .
IX.Toate agenț i i le au furnizat evaluăr i le externe prevăzute în regulamentele de bază. Per ansam-blu, aceste evaluăr i erau pozit ive . Evaluator i i e x t e r n i a u d e c l a r a t t o t u ș i c ă , a t u n c i c â n d a u a b o r d a t p r o b l e m a e f i c a c i t ă ț i i a g e n ț i i l o r , a u întâ lnit inconvenientul precizăr i i insuf ic iente a o b i e c t i v e l o r u r m ă r i t e ș i a l a b s e n ț e i i n s t r u -mentelor de măsurare a rezultatelor .
X.I n t r o d u c e r e a d e c ă t r e a g e n ț i i a u n o r s i s t e m e ver i tabi le de stabi l i re a obiect ivelor ș i de eva-luare a rezultatelor ar f i de natură să sporească n i v e l u l d e c a l i t a t e a l r a p o a r t e l o r a n u a l e d e a c t i v i t a t e ș i a l e v a l u ă r i l o r e x t e r n e p e r i o d i c e , permițându-i astfel autorităț i i responsabi le de d e s c ă r c a r e a d e g e s t i u n e s ă î ș i î n d e p l i n e a s c ă sarc ina în cunoșt ință de cauză.
I I I .C o n s t a t ă r i l e C u r ț i i v i z e a z ă o p t a g e n ț i i d e r e g l e m e n t a r e ( A g e n ț i a E u r o p e a n ă d e M e d i u , A u t o r i t a t e a E u r o p e a n ă p e n t r u S i g u r a n ț a A l i -m e n t a r ă , A g e n ț i a E u r o p e a n ă p e n t r u M e d i c a -m e n t e , A g e n ț i a E u r o p e a n ă p e n t r u S i g u r a n ț a Mar i t imă, Agenț ia Europeană pentru Secur i ta-tea Rețelelor Informatice ș i a Datelor , Fundația E u r o p e a n ă p e n t r u Î m b u n ă t ă ț i r e a C o n d i ț i i l o r d e V i a ț ă ș i d e M u n c ă , A g e n ț i a E u r o p e a n ă p e n t r u G e s t i o n a r e a C o o p e r ă r i i O p e r a t i v e l a F r o n t i e r e l e E x t e r n e a l e S t a t e l o r M e m b r e a l e U n i u n i i E u r o p e n e ș i A g e n ț i a E u r o p e a n ă p e n -tru Sănătate ș i Secur i tate în Muncă) se lectate p e b a z a u n e i s e r i i d e c r i t e r i i p r e c u m n a t u r a competențe lor exerc i tate , numărul de ani de la înf i ințare , bugetul sau dimensiunea perso-nalului . Aceste constatări sunt redate în cadrul prezentului raport .
IV.Agenți i le nu efectuau evaluăr i e x a n t e a le pro-gramelor pe care le puneau în apl icare , după c u m n u e l a b o r a u n i c i d o c u m e n t e d e p l a n i f i -care mult ianuală care să le f i permis stabi l i rea unor obiect ive pe termen mediu în mater ie de r e z u l t a t e ș i d e i m p a c t , î n s o ț i t e d e i n d i c a t o r i de performanță.
V.T o a t e a g e n ț i i l e r e a l i z a u o p l a n i f i c a r e a n u a l ă a act ivităț i lor lor , însă planif icăr i le nu furnizau suf ic iente indicaț i i precise cu pr iv i re la resur-sele care trebuiau mobi l izate pentru di fer i te le acț iuni ș i cu pr iv i re la rezultatele scontate .
VI.Instrumentele de monitor izare erau încă des-t u l d e r u d i m e n t a r e î n m a j o r i t a t e a a g e n ț i i l o r . Informați i le pr iv ind ut i l izarea mi j loacelor a lo-c a t e d i f e r i t e l o r s a r c i n i î n t r e p r i n s e e r a u a d e -sea disparate . Ar f i oportun ca cele mai bune s i s t e m e d e m o n i t o r i z a r e , p u s e î n a p l i c a r e î n cadrul unora dintre agenț i i , să se valor i f ice în b e n e f i c i u l t u t u r o r a g e n ț i i l o r . S - a r p u t e a p r o -ceda la o reevaluare a rolului Comisiei din acest punct de vedere .
SINTEZĂ
1. Raportarea rezultatelor a devenit o pr ior i tate în gest iunea publ ică . Această
e v o l u ț i e r e p r e z i n t ă o r e a c ț i e l a t e n s i u n i l e b u g e t a r e î n c r e ș t e r e , p r e c u m ș i
l a c e r e r e a d i n c e î n c e m a i m a r c a t ă a c e t ă ț e n i l o r p e n t r u s e r v i c i i p u b l i c e
de cal i tate . În consecință , s tatele au introdus, t reptat , în administraț i i le lor
p u b l i c e , m e t o d e l e d e g e s t i o n a r e s p e c i f i c e î n t r e p r i n d e r i l o r p r i v a t e 1, a s t f e l
încât , începând cu ani i ‘80 , măsurarea performanței s -a t ransformat într -un
e l e m e n t c e n t r a l a l p o l i t i c i l o r p u b l i c e . A c e s t e s c h i m b ă r i a u f o s t î n s o ț i t e d e
promulgarea unor acte legis lat ive majore, cum ar f i N a t i o n a l A u d i t A c t ( legea
națională privind auditul) din 1983, din Regatul Unit , P e r f o r m a n c e a n d R e s u l t s
A c t ( legea pr iv ind performanța ș i rezultatele) d in 1993, d in Statele Unite a le
Americ i i , legea organică pr iv ind legi le f inanțelor adoptată în 2001 în Franța
sau P u b l i c A u d i t A c t ( legea pr iv ind auditul f inanțelor publ ice) d in 2001, d in
Noua Zeelandă. Cu toate acestea, noț iunea de „rezultate” se dovedește încă
di f ic i l de precizat , deoarece, dacă def ini ț ia e i în sectorul comercia l face apel
în mare parte la indicator i f inanciar i , accepț ia e i în cadrul gest iuni i publ ice
rămâne în cont inuare un subiect de dezbatere .
2. Raportat la furnizarea unui serviciu public, contribuabilul, utilizatorul și cetățeanul
nu împărtășesc , de fapt , întotdeauna aceleași interese. Pentru cel dintâi , pr i -
mează costul serviciului , pentru cel de al doi lea, cal itatea serviciului în cauză,
iar pentru cel de al treilea, impactul asupra bunăstări i , în general . Conceptul de
performanță a fost elaborat tocmai pentru a conci l ia aceste puncte de vedere
d i fer i te , e l permițând anal izarea acț iuni i publ ice d in perspect iva „ resurse-
l o r ” ( i n p u t s ) , a „ r e a l i z ă r i l o r / p r o d u s e l o r ” ( o u t p u t s ) , a „ e f e c t e l o r ” ( o u t c o m e s )
ș i a „ i m p a c t u r i l o r ” ( i m p a c t ) . A s t f e l , c e i r e s p o n s a b i l i d e g e s t i u n e a p u b l i c ă
t rebuie să îș i măsoare performanța pr in indicator i nu numai din punctul de
v e d e r e a l c r e d i t e l o r u t i l i z a t e s a u a l r e s u r s e l o r u m a n e m o b i l i z a t e , c i ș i d i n
punctul de vedere a l va lor i i adăugate create pentru societate în ansamblu.
1 Public sector modernisation: Governing
for performance (Modernizarea
sectorului public: guvernare pentru
performanță), OCDE 2004.
INTRODUCERE
7
3. Uniunea Europeană a adoptat, și ea, această tendință (a se vedea figura 1). Cerința
pr iv ind rezultatele se apl ică inst i tuț i i lor Uniuni i Europene, dar este impusă,
d e a s e m e n e a , ș i d i v e r s e l o r o r g a n i s m e d e s c e n t r a l i z a t e c a r e p o t f i g r u p a t e
sub denumirea gener ică de agenți i „de reglementare” create de Uniune (a se
vedea caseta 1) . În actele lor de bază, acestor agenț i i l i se atr ibuie mis iuni ,
c e l m a i a d e s e a , s u b f o r m ă d e o r i e n t ă r i g e n e r a l e ș i d e m o d a l i t ă ț i p o t e n ț i a l
apl icabi le , ceea ce presupune, ulter ior , din partea agenți i lor , e laborarea unor
strategi i de intervenție ș i stabi l i rea de prior ităț i în concordanță cu strategi i le
comunitare corespondente. Aceste agenț i i î ș i desfășoară act iv i tatea, cel mai
adesea, pr in intermediul unor mi j loace de st imulare , cum ar f i recomandăr i ,
recurgerea la inf luența autor i tăț i i ș t i inț i f ice , crearea de rețele ș i cooperarea
î n r e ț e a , c o n v e r g e n ț a b u n e l o r p r a c t i c i , c o n t r o l u l a p l i c ă r i i n o r m e l o r e t c . ( a
se vedea a n e x a I ) . Însă măsurarea per formanțe i unor ent i tăț i jur id ice care
exercită competențe atât de di f ic i l de del imitat const ituie o adevărată piatră
de încercare, care reprezintă acum o obligație impusă prin noi le reglementări
c o m u n i t a r e , a c e s t e a i n t e g r â n d , d u p ă r e f o r m a d i n 2 0 0 2 , i d e e a d e o b ț i n e r e
de rezultate în fundamentele gest iuni i publ ice din cadrul Uniuni i Europene.
Acesta este motivul pentru care Regulamentul f inanciar cadru a l agenț i i lor
pune un accent deosebit pe aspectele legate de planif icarea activități i , pe cele
legate de stabil i rea de obiective a căror îndeplinire este controlată prin inter-
mediul unor indicator i de performanță, ca ș i pe cele legate de evaluare 2.
2 Articolul 27 alineatul (3) din
Regulamentul (CE, Euratom)
nr. 2343/2002 al Comisiei din
23 decembrie 2002 privind
regulamentul financiar cadru pentru
organismele menționate la articolul 185
din Regulamentul (CE, Euratom)
nr. 1605/2002 al Consiliului privind
regulamentul financiar aplicabil
bugetului general al Comunităților
Europene (JO L 357, 31.12.2002, p. 72).
CARACTERISTICILE AGENȚIILOR „DE REGLEMENTARE”C A S E T A 1
În documentele sale de lucru, Comisia face distincție
între două tipuri de agenții ale Uniunii: agențiile
executive și agențiile așa-numite „de reglementare”.
Cele dintâi sunt instituite printr-o decizie a Comisiei
și au ca misiune punerea în aplicare de programe
sectoriale de asistență fi nanciară, creditele alocate
acestor programe rămânând înscrise în bugetul
general. Agențiile de reglementare sunt instituite
prin regulamente ale Consiliului sau în codecizie cu
Parlamentul European. Ele se disting în primul rând
după mecanismele de fi nanțare. Două dintre agenții,
Ofi ciul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne
(OAPI – Alicante) și Oficiul Comunitar pentru
Soiuri de Plante (OCSP – Angers), sunt autonome
din punct de vedere fi nanciar și percep tarife pentru
toate serviciile pe care le prestează3. Celelalte agenții
benefi ciază, pentru totalitatea activităților sau numai
pentru o parte din acestea, de o subvenție de la bugetul
general. În cazul celor două agenții autonome, consi-
liul de administrație al acestora le acordă descărcarea
de gestiune, în timp ce, în cazul celorlalte agenții,
descărcarea de gestiune este acordată de Parlamentul
European, la recomandarea Consiliului. Acest al doi-
lea grup de agenții este vizat prin dispozițiile artico-
lului 185 din Regulamentul fi nanciar general. Natura
activităților agențiilor variază considerabil de la caz
la caz. Anexa I prezintă o clasifi care a agențiilor în
funcție de natura competențelor pe care le exercită
acestea și de sfera acestor competențe în raport cu
integrarea europeană.
3 Autofinanțarea Centrului de Traduceri pentru Organismele
Uniunii Europene (CdT – Luxemburg) face în prezent obiectul
unui litigiu între Comisie și Centru.
8
REFORME LEGISLATIVE CARE AU CA SCOP SĂ PROMOVEZE PREOCUPAREA PENTRU OBȚINEREA DE REZULTATE ÎN GESTIUNEA PUBLICĂ ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII, ÎN FRANȚA ȘI ÎN INSTITUȚIILE EUROPENE
F I G U R A 1
F r a n ț a :
Promulgată la 1 august 2001, loi organique
relative aux lois de finances (LOLF) (legea
organică privind legile fi nanțelor) constituie
tentativa Franței de a plasa performanța în
centrul arhitecturii bugetare și administrative.
Pusă integral în aplicare de la 1 ianuarie 2006,
această lege consacră, înainte de toate, o nouă
nomenclatură bugetară. Bugetul nu mai este
prezentat în funcție de natura cheltuielilor,
ci pe politici publice, numite acum, misi-
uni, acestea fi ind, la rândul lor, împărțite în
programe, care constituie unitatea pentru
care se acordă autorizația parlamentară. Fie-
cărui program i se alocă un volum global și
limitativ de credite, însă, în cadrul fi ecărui
program, este posibilă o fl exibilitate mare în
alocarea resurselor, cu excepția cheltuielilor
cu personalul, care fac obiectul unor plafoane.
LOLF a modifi cat, de asemenea, condițiile de
adoptare a bugetului, impunând dezbaterea și
supunerea la vot pentru fi ecare misiune, astfel
încât Parlamentul se poate efectiv pronunța
cu privire la mizele fi nanciare majore. LOLF
introduce, de asemenea, o abordare axată
pe performanță în gestionarea programelor
publice; de exemplu, impune elaborarea unor
proiecte anuale de performanță (PAP), care
prezintă acțiunile diferitelor administrații
pentru anul următor. Fiecărui program i se
atribuie obiective precise corelate cu indicatori
de rezultate aferenți. Evaluarea obiectivelor
se face în anul următor, în rapoarte anuale de
performanță (RAP). Curtea de conturi trebuie
să ia în considerare rezultatele raportate.
S t a t e l e U n i t e a l e A m e r i c i i :
În 1993, Congresul Statelor Unite ale Ame-
ricii a adoptat Government Performance and
Results Act (Legea privind performanța și
rezultatele administrației publice). Această
lege obligă agențiile federale să prezinte Con-
gresului planuri strategice cincinale. Acestea
sunt însoțite de planuri de performanță, care
includ obiective măsurabile, mijloacele de
atingere a acestora, indicatori de monitorizare,
instrumente de evaluare și de revizie internă,
precum și un bilanț anual de punere în apli-
care, însoțit, dacă este cazul, de măsurile de
redresare necesare. S-a acordat prioritate mai
curând indicatorilor de impact socioeconomic
decât indicatorilor de activitate sau de pro-
ductivitate. Pe de altă parte, implicarea activă
a diferitelor organisme de audit are rolul de
a garanta calitatea sistemelor informaționale și
fi abilitatea datelor privind performanțele. Nu
în ultimul rând, preocuparea pentru atingerea
obiectivelor stabilite și cultura orientată spre
rezultate din cadrul administrației federale
americane constituie factori favorabili pen-
tru succesul reformei. Această lege a fost com-
pletată de Programme Assessment Rating Tool
(PART) (instrumentul de punctare și evaluare
a programelor), care a fi gurat pe President’s
management agenda (agenda de conducere
a președintelui) din 2000. Agențiile proce-
dează ele însele la o evaluare a conținutului și
a conceperii programelor, precum și a plani-
fi cării strategice, a gestionării, a rezultatelor și
a impacturilor acestora, ceea ce e de natură să
conducă la un plan de îmbunătățire. Punând
la dispoziție un cadru omogen care facilitează
comparația între agenții, PART favorizează
difuzarea bunelor practici.
9
F I G U R A 1
U n i u n e a E u r o p e a n ă :
Uniunea Europeană a introdus, și ea, în cadrul
intervențiilor sale, o abordare bazată pe rezultate.
Principiul bunei gestiuni fi nanciare, înțeles ca
respectarea principiilor economicității, efi cienței
și efi cacității, a fost afi rmat, încă o dată, prin
modifi carea Regulamentului fi nanciar general
în 2002 și prin introducerea Regulamentului
fi nanciar cadru al agențiilor. Aceste două acte
legislative construiesc o arhitectură de gestiune
bugetară orientată spre performanță. Într-o
primă fază, planifi carea anuală impune stabilirea,
pentru toate sectoarele de activitate acoperite de
buget, a unor obiective precise, măsurabile, rea-
lizabile, pertinente și delimitate în timp (obiec-
tive SMART – specifi c, measurable, achievable,
relevant and timed). Atingerea acestor obiective
se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de
performanță elaborați pe activități, ceea ce este
de natură să încurajeze adoptarea unui buget pe
activități. Pentru a facilita punerea în aplicare
a acestei planifi cări, orice propunere de program
sau de activitate trebuie să facă obiectul unei
evaluări ex ante. Aceasta din urmă identifi că,
în special, necesitățile care trebuie satisfăcute pe
termen scurt și pe termen lung, obiectivele care
trebuie atinse, rezultatele scontate și indicatorii
necesari pentru evaluarea acestora, riscurile afe-
rente propunerilor și opțiunile alternative exis-
tente, concluziile trase în urma unor experiențe
similare anterioare, volumul de credite, resur-
sele umane și celelalte cheltuieli administrative
care trebuie alocate în funcție de raportul cost/
efi cacitate, precum și sistemul de monitorizare
care trebuie pus în aplicare. În cadrul agențiilor,
ordonatorul de credite trebuie să înainteze consi-
liului de administrație un raport anual de activi-
tate, în care să prezinte rezultatele operațiunilor
raportate la obiectivele stabilite inițial, riscurile
aferente acestor operațiuni, utilizarea resurselor
puse la dispoziția sa și funcționarea sistemului
de control intern. Se prevede, de asemenea, și
evaluarea ex post a activităților desfășurate, atât
în scopul de a evalua rezultatele obținute, cât și
în vederea îmbunătățirii planifi cărilor viitoare.
În calitate de auditor extern, Curtea de Conturi
Europeană are misiunea de a audita buna ges-
tiune fi nanciară.
OBIECTIVELE ȘI SFERA AUDITULUI
4. Obiectivul auditului a fost să se examineze dacă agenți i le selectate în vederea
auditului inst ituiseră proceduri ș i instrumente în măsură să furnizeze o asigu-
rare rezonabi lă că act iv i tăț i le lor se desfășoară de așa manieră încât să con-
ducă la obținerea rezultatelor scontate. Scopul vizat nu era, deci , de a efectua
o evaluare a rezultatelor concrete a le agenți i lor (a se vedea caseta 2) . Astfe l ,
s -a urmări t să se ofere răspunsur i la t re i întrebăr i :
a) Agenți i le ș i -au planif icat în mod adecvat act iv i tăț i le , stabi l indu-ș i obiec-
t ive precise ș i măsurabi le?
b) Agenț i i le au inst i tui t instrumente sol ide de monitor izare a act iv i tăț i lor?
c) Agenț i i le ș i -au respectat obl igaț ia de raportare pr iv ind act iv i tăț i le ș i au
dispus efectuarea de evaluăr i pert inente a le rezultatelor?
Rolul Comisiei a fost și el abordat, din mai multe puncte de vedere, în principal
c u s c o p u l d e a o f e r i o i m a g i n e m a i c u p r i n z ă t o a r e a s u p r a d o m e n i u l u i c a r e
a făcut obiectul acestui audit .
4 Manualul de audit al performanței elaborat de Curte este
disponibil la următoarea adresă: www.eca.europa.eu
AUDITURILE PERFORMANȚEIC A S E T A 2
Manualul de audit al performanței elaborat de Curte4
prevede două abordări pentru desfășurarea auditu-
rilor performanței: (i) auditul performanței axat pe
substanța rezultatelor și (ii) auditul sistemelor de
control. Această a doua abordare urmărește să stabi-
lească dacă la nivelul Comisiei și al celorlalte entități
auditate s-au elaborat și s-au pus în aplicare sisteme
de gestiune și monitorizare în măsură să optimizeze
economicitatea, efi ciența și efi cacitatea activităților,
ținând seama de constrângerile existente. Auditul
este, în acest caz, consacrat analizei și evaluării ele-
mentelor-cheie ale acestor sisteme.
11
5. Numărul r idicat de organisme descentral izate ale Uniunii a determinat Curtea,
p e n t r u a c e s t p r i m a u d i t a l g e s t i u n i i d i n p e r s p e c t i v a r e z u l t a t e l o r , s ă f a c ă
o s e l e c ț i e ș i s ă e x c l u d ă a g e n ț i i l e e x e c u t i v e d i n s f e r a a n a l i z e i , d a t o r i t ă
d e p e n d e n ț e i s t r â n s e c a r e l e l e a g ă p e a c e s t e a d e C o m i s i e . D i n t r e a g e n ț i i l e
așa-numite „de reglementare”, Curtea a hotărât să le selecteze pe cele care fac
obiectul dispoziț i i lor art icolului 185 din Regulamentul f inanciar , deoarece se
presupune că acestea const ituie un ansamblu omogen din punctul de vedere
a l administrăr i i 5 ș i t rebuie să pună în apl icare s isteme de gest iune or ientate
s p r e o b ț i n e r e a d e r e z u l t a t e . S u m a b u g e t e l o r a c e s t o r a g e n ț i i s - a r i d i c a t l a
556 de mi l ioane de euro pentru exerc i ț iu l 2007 (a se vedea a n e x a I I ) .
5 Comisia adoptă un regulament
financiar cadru pentru organismele
instituite de Comunități, care
au personalitate juridică și care
beneficiază în mod efectiv de
subvenții din buget. Descărcarea
de gestiune pentru execuția
bugetelor organismelor menționate
la alineatul (1) este acordată de
Parlamentul European la recomandarea
Consiliului. Auditorul intern al
Comisiei exercită aceleași competențe
asupra organismelor menționate la
alineatul (1) ca și cele de care dispune
în privința departamentelor Comisiei.
Organismele menționate la alineatul (1)
aplică normele contabile stabilite
la articolul 133, pentru a permite
consolidarea conturilor lor cu cele ale
Comisiei [Regulamentul (CE, Euratom)
nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 248,
16.9.2002, p. 1)].
12
6. Paisprezece agenți i „de reglementare” 6 au răspuns la un chestionar detal iat (a
se vedea caseta 3) . Opt dintre acestea au fost apoi se lectate în vederea unui
audit la fața locului . Alegerea lor s -a făcut pr in apl icarea unei ser i i de cr i ter i i
destinate să acopere diversele situați i existente la momentul auditului , cr iteri i
precum natura competențelor , s i tuaț ia s is temelor de gest iune, numărul de
ani de la înf i ințare, bugetul sau dimensiunea personalului . Agenți i lor care au
făcut obiectul auditului la fața locului l i s -au comunicat constatăr i le audito-
r i lor Curț i i , iar e le au t r imis apoi răspunsur i . La baza prezentului raport stau
aceste constatăr i a le auditor i lor Curț i i . Trebuie precizat că au fost examinate
numai s ituați i le din ult imii ani (2005-2007) , precum și planif icarea refer itoare
la exerc i ț iu l 2008. A n e x a I I I oferă o imagine de ansamblu asupra cr i ter i i lor
de audit ș i asupra observaț i i lor formulate în urma v iz i te lor la fața locului .
AGENȚIILE VIZATE DE AUDITC A S E T A 3
AGENȚIILE CARE AU FĂCUT OBIECTUL UNEI VIZITE LA FAȚA LOCULUI
1) Agenția Europeană de Mediu (AEM – Copenhaga), vizitată în iunie 2007;
2) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA – Parma), vizitată în octombrie 2007;
3) Agenția Europeană pentru Medicamente (EMEA – Londra), vizitată în septembrie 2007;
4) Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă (EMSA – Lisabona), vizitată în octombrie 2006;
5) Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA – Heraklion), vizitată în aprilie 2007;
6) Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound – Dublin), vizitată în
iunie 2007;
7) Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii
Europene (Frontex – Varșovia), vizitată în octombrie 2007;
8) Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA – Bilbao), vizitată în iunie 2007.
6 Deși au făcut obiectul descărcării
de gestiune acordate de către
autoritatea bugetară pentru
exercițiul 2006, în temeiul
articolului 185 din Regulamentul
financiar, următoarele agenții au fost
excluse din sfera auditului: Agenția
pentru Drepturi Fundamentale
a Uniunii Europene (FRA – Viena), din
cauza amplorii modificărilor aduse
mandatului acesteia la momentul
auditului, Autoritatea Europeană de
Supraveghere a Sistemului Global
de Navigație prin Satelit (GSA –
Bruxelles) și Colegiul European de
Poliție (CEPOL – Bramshill), deoarece
înființarea foarte recentă a acestora
nu constituie un factor favorabil
pentru un audit concludent, Agenția
Europeană pentru Reconstrucție
(AER – Salonic), al cărei mandat se
încheie la sfârșitul anului 2008, precum
și Unitatea Europeană de Cooperare
Judiciară (Eurojust – Haga) și Centrul de
Traduceri pentru Organismele Uniunii
Europene (CdT – Luxemburg), ale căror
activități sunt deosebit de „atipice”
în comparație cu celelalte agenții „de
reglementare”.
13
C A S E T A 3
AGENȚIILE VIZATE DE AUDIT
ALTE AGENȚII CARE AU RĂSPUNS LA CHESTIONAR
1) Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop – Salonic);
2) Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA – Köln);
3) Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC – Stockholm);
4) Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT – Lisabona);
5) Agenția Europeană a Căilor Ferate (AEF – Lille-Valenciennes);
6) Fundația Europeană de Formare (ETF – Torino).
OBSERVAȚII
PLANIFICAREA ACȚIUNILOR ÎNTR-UN SPIRIT DE PREOCUPARE PENTRU REZULTATE
7. Pentru a f i reușită, planif icarea trebuie să se efectueze la intervale regulate, să
ident i f ice obiect ive c lare , să prec izeze acț iuni le care t rebuie întrepr inse ș i
resursele care t rebuie a locate acestora , precum ș i să def inească modal i tăț i le
ș i calendarul care trebuie respectate. Fiecare sarcină asumată trebuie însoțită
d e i n d i c a t o r i d e r e z u l t a t e . C u r t e a a e x a m i n a t , p e n t r u f i e c a r e c a z , d a c ă a u
fost respectate cer ințele pr iv ind plani f icarea formulate în regulamentul de
bază, dacă această planif icare se înscr ia într-un cadru mult ianual concordant
cu strategia comunitară sector ia lă , precum ș i dacă stabi l i rea obiect ivelor ș i
a indicatori lor s-a făcut după f inal izarea unei evaluări e x a n t e ș i ț inând seama
de rezultatele anal ize i r i scur i lor .
STRATEGIA MULTIANUALĂ
8. Acț iuni le agenți i lor se înscr iu , în general , în cadrul unei strategi i comunitare
s e c t o r i a l e m u l t i a n u a l e l a c a r e a g e n ț i i l e a u o b l i g a ț i a d e a c o n t r i b u i . D i n t r e
agenți i le care au optat pentru o abordare mult ianuală , au existat o ser ie care
au considerat necesar să adopte o strategie speci f ică art iculată cu strategia
comunitară sector ia lă 7 (a se vedea caseta 4) .
7 EU-OSHA, AEM, EMEA, Frontex, EFSA.
ARTICULAREA STRATEGIEI SPECIFICE CU STRATEGIA COMUNITARĂ – AGENȚIA EUROPEANĂ DE MEDIU (AEM)
C A S E T A 4
În noiembrie 2003, agenția și-a adoptat docu-
mentul de strategie pentru perioada 2004-2008,
iar în momentul de față elaborează un document
similar pentru perioada 2009-2013. Principalele
activități ale agenției sunt prezentate grupate pe
patru teme: (i) schimbările climatice; (ii) diminu-
area biodiversității și înțelegerea fenomenului de
schimbare spațială; (iii) protecția sănătății umane și
a calității vieții; (iv) utilizarea și gestionarea durabilă
a resurselor naturale și a deșeurilor. Pentru fi ecare
dintre aceste teme s-au stabilit priorități specifi ce.
Agenția și-a formulat strategia după o consultare
intensă cu diferiții factori interesați. Domeniile
tematice selectate refl ectă prioritățile-cheie ale celui
de al șaselea program comunitar de acțiune pentru
mediu (2002-2012): astfel, este posibil să se identifi ce
contribuția așteptată din partea agenției la politica
comunitară sectorială.
15
9. În urma auditului, s-a constatat că agenții le procedaseră la demersuri de planifi-
care mult ianuală atunci când acest lucru se prevedea în mod expres în actul
l o r d e b a z ă 8. Î n a c e s t e c a z u r i , r e z u l t a t e l e s c o n t a t e n u e r a u î n s ă f o r m u l a t e
suf ic ient de c lar pentru a servi drept repere la evaluarea ulter ioară a progre-
selor înregistrate pe parcursul întregi i per ioade acoper i te de plani f icarea în
cauză.
10. Anumite acte de bază prevăd ca agenț i i le să e laboreze plani f icăr i cont inue
( r o l l i n g / g l i s s a n t e s ) , c a r e s ă a c o p e r e o p e r i o a d ă c u p r i n s ă î n t r e t r e i ș i c i n c i
ani , după caz 9. Pr incipalul avantaj a l unei ast fe l de plani f icăr i cont inue este
existența permanentă a unui or izont care se înt inde pe mai mulț i ani . Ast fe l ,
în f iecare an, anul care tocmai a t recut este „e l iminat” pentru a face loc unui
nou ult im an de plani f icare . În pof ida aceste i cer ințe prevăzute pr in regle-
mentăr i , n ic iuna dintre agenț i i nu introdusese un ast fe l de s istem, care este
perceput de administrator i ca f i ind prea complex. Consi l i i le de administraț ie
adoptaseră , pur ș i s implu, documente mult ianuale în conformitate cu per i -
odic i tatea prevăzută .
11. Se poate întâmpla ca planif icarea mult ianuală a unei agenți i să se suprapună
c u d o u ă s t r a t e g i i c o m u n i t a r e s u c c e s i v e . A c e a s t ă l i p s ă d e a r t i c u l a r e ș i , î n
consecință, de coerență cu reperele polit ice sau instituționale reducea parțial
însemnătatea planif icări i multianuale și î i l imita benefici i le potențiale, în spe-
c ia l în ceea ce pr ivește dia logul cu autor i tatea de descărcare de gest iune.
12. Regulamentul f inanciar cadru al agenți i lor 10 prevede [articolul 25 al ineatul (4)]
că , pentru a îmbunătăț i procesul deciz ional , organismele comunitare trebuie
să efectueze evaluăr i e x a n t e a le programelor pe care le pun în apl icare . Eva-
luarea e x a n t e , un fel de anal iză de fezabi l i tate, v izează în special examinarea
problemelor care trebuie rezolvate, evaluarea nevoilor , stabil irea obiectivelor
ș i a indicator i lor conecși (efecte ș i impact) , compararea opț iuni lor posibi le ,
măsurarea valor i i adăugate pe care o aduce intervenția comunitară ș i planif i -
carea monitor izăr i i ș i a evaluăr i i . Unul dintre pr incipalele atuuri a le evaluăr i i
e x a n t e e s t e c ă l e i m p u n e a g e n ț i i l o r o b l i g a ț i a u n e i p r e z e n t ă r i s t r u c t u r a t e
a obiectivelor 11, pe care să se poată fundamenta întregul proces de planif icare.
Cu toate acestea, agenț i i le nu procedaseră la o evaluare e x a n t e propr iu-z isă
ș i of icială a planif icări i lor multianuale ș i , în multe cazuri , obiectivele stabil ite
erau formulate mult prea vag pentru a putea face obiectul unei monitor izăr i
efect ive .
8 EU-OSHA, AEM, Eurofound, EFSA,
precum și, printre celelalte agenții care
au răspuns la chestionar, ETF, OEDT și
ECDC. Cu toate că actul lor de bază nu
impune acest lucru, EMEA și Frontex au
întreprins și ele un astfel de demers.
9 EU-OSHA, Eurofound, EFSA, precum
și, dintre agențiile care nu au făcut
decât obiectul chestionarului, ECDC și
ETF.
10 Regulamentul (CE, Euratom)
nr. 2343/2002 al Comisiei.
11 Obiective generale (strategice) cărora
le corespund indicatori de impact;
obiective specifice cărora le corespund
indicatori de rezultate; obiective
operaționale cărora le corespund
indicatori de realizare.
16
ÎNTOCMIREA PROGRAMULUI ANUAL DE ACTIVITATE – AGENȚIA EUROPEANĂ PENTRU MEDICAMENTE (EMEA)
C A S E T A 5
13. În plus, problema resurselor umane nu fusese abordată într-un mod coerent în
documentele de plani f icare mult ianuală , deș i ea reprezintă o constrângere
majoră. Comisia a recomandat însă ca f iecare agenție să întocmească un plan
mult ianual în mater ie de pol i t ică de personal 12 ș i o pr imă ser ie de ast fe l de
planuri a fost elaborată în iunie 2007 în cadrul proceduri i bugetare, la cererea
Par lamentului European.
PROGRAMUL ANUAL DE ACTIVITATE
14. Regulamentul de bază al f iecărei agenții prevede ca directorul acesteia să înain-
teze consi l iului de administrație un program de activitate, în vederea aprobă-
r i i 13. În practică, toate agenți i le au avut, într-adevăr, un program de activitate
care fusese adoptat în termenele prescr ise . E laborarea programului de act i -
v itate este un proces îndelungat , care ocupă pr imele nouă-zece luni din anul
care î i precede execuț ia . În major i tatea cazur i lor , consi l i i le de administraț ie
e x a m i n a s e r ă p r o i e c t e l e î n a i n t a t e d e d i r e c t o r î n d o u ă e t a p e ( p r i m ă v a r a ș i
toamna) , în parale l cu dezbaterea bugetului agenț ie i (a se vedea caseta 5) .
Anumite proiecte de acț iuni incluse în programul anual de act ivitate au făcut
obiectu l unei eva luăr i e x a n t e . Organismele de spr i j in (comitetu l ș t i inț i f ic ,
forumul consultat iv , grupul factor i lor interesaț i etc . ) fuseseră întotdeauna
consultate cu pr iv i re la proiectele de program de act iv i tate . În cazul în care
exista un birou al consi l iu lui de administraț ie , se purtase un dia log intens cu
acesta .
12 Denumit Staff policy plan.
13 A se vedea, de asemenea, articolul 40
din Regulamentul financiar cadru al
agențiilor.
Procesul de întocmire a acestui program debutează
în vara exercițiului n-2, cu elaborarea de către fi ecare
unitate din cadrul agenției a unei „analize a contex-
tului” pentru domeniul său de competență. Pe baza
acestor studii, conducerea formulează apoi orientări
pentru planifi care în cursul lunii septembrie (n-2).
După aceea, unitățile elaborează, în cursul ultimului
trimestru (n-2), proiecte detaliate de programe de
activitate. Aceste diverse proiecte sunt consolidate,
după care se înaintează consiliului de administrație
un proiect de program, simultan cu un proiect preli-
minar de buget, la începutul exercițiului (n-1). Acest
proiect de program este revizuit de conducere în luna
septembrie (n-1), înainte de a fi prezentat din nou
consiliului de administrație, spre aprobare, în luna
decembrie (n-1), împreună cu proiectul de buget.
Acest proces, consemnat în detaliu, implică toți fac-
torii interesați și urmărește examinarea aprofundată
și defi nirea cu precizie a fi ecărui element al progra-
mului. Un astfel de proces garantează că deciziile se
iau în cunoștință de cauză atunci când proiectul de
buget este prezentat Comisiei.
17
15. În cazurile în care agenția dispunea de un program multianual, structura acestuia
nu se ref lecta decât într -o mică măsură în programele anuale a le agenț ie i . În
aproape toate agenț i i le 14, s t ructura programelor anuale de act iv i tate succe-
s ive nu fusese suf ic ient de stabi lă pentru a permite comparaț i i le de la un an
la altul . Or tocmai această stabi l i tate a structuri i documentelor de planif icare
reprezintă una dintre pietre le de temel ie a le evaluăr i i rezultatelor , având în
vedere că acț iuni le v izate sunt cel mai adesea de lungă durată .
16. Regulamentul financiar cadru al agențiilor prevede ca acestea să efectueze o ana-
l iză a r iscur i lor lor operaț ionale [art icolul 38 a l ineatul (4) ] . Dintre agenț i i le
care efectuaseră o anal iză a r iscur i lor 15, n ic iuna nu le evaluase pe cele gene-
rate de l ipsa indicator i lor de per formanță re levanț i , deș i ex is tența acestor
i n d i c a t o r i e s t e p r e v ă z u t ă î n v e d e r e a m ă s u r ă r i i i m p a c t u l u i o p e r a ț i u n i l o r
d e s f ă ș u r a t e . Î n m u l t e c a z u r i , a n a l i z e l e r i s c u r i l o r s e r e f e r e a u m a i c u r â n d l a
proiecte indiv iduale decât la program în ansamblul său.
17. Resursele alocate activități lor care trebuiau efectuate în urma cereri lor punctu-
ale a le Comis ie i nu fuseseră întotdeauna ident i f icate . Chiar ș i în cazur i le în
care agenț i i lor l i se sol ic i ta să furnizeze Comis ie i un volum semnif icat iv de
servic i i specia le (avize șt i inț i f ice , studi i , anchete, ver i f icăr i pr iv ind operator i
economici etc . ) , def in i rea importanței re lat ive a acestor act iv i tăț i rămânea
imprecisă 16.
18. Deși Regulamentul f inanciar cadru al agenți i lor [art icolul 25 al ineatul (3)] pre-
vede că pentru toate sectoarele de act iv i tate incluse în buget t rebuie să se
stabi lească obiect ive speci f ice (precise) , cuanti f icabi le (măsurabi le) , real iza-
bi le , re levante (pert inente) ș i datate (del imitate în t imp) , act iv ităț i le unuia ș i
aceluiaș i program nu erau descr ise toate cu acelaș i grad de preciz ie . Drept
rezultat , nu numai că era di f ic i l să se monitor izeze a locarea resurselor , dar ș i
reperele care ar f i t rebuit să fac i l i teze del imitarea rezultatelor care t rebuiau
obț inute rămâneau adesea vagi .
19. Regulamentul f inanciar cadru al agenții lor (articolul 30) prevede că organismele
c o m u n i t a r e p o t u t i l i z a o n o m e n c l a t u r ă b u g e t a r ă p e a c t i v i t ă ț i 1 7 ( o n o m e n -
c l a t u r ă î n f u n c ț i e d e d e s t i n a ț i e , s p r e d e o s e b i r e d e c e a c l a s i c ă , î n t o c m i t ă
în funcț ie de natura chel tu ie l i lor ) în măsura în care natura act iv i tăț i lor lor
just i f ică acest lucru . Scopul acestu i mecanism este să impr ime demersulu i
d e s t a b i l i r e a p r i o r i t ă ț i l o r o o r i e n t a r e m a i p u t e r n i c ă c ă t r e r e z u l t a t e ș i s ă
î m b u n ă t ă ț e a s c ă a l o c a r e a r e s u r s e l o r u m a n e ș i f i n a n c i a r e ț i n â n d s e a m a d e
p r i o r i t ă ț i l e a d o p t a t e 1 8. Î n p l u s , c o e r e n ț a a s t f e l i n s t i t u i t ă î n t r e p l a n i f i c a r e a
o p e r a ț i o n a l ă ș i p l a n i f i c a r e a b u g e t a r ă ( a s e v e d e a f i g u r a 2 ) a r t r e b u i s ă s e
r e f l e c t e î n t r - o p r e z e n t a r e a c o n t u r i l o r c a r e s ă f a c i l i t e z e î n t r - o m ă s u r ă m a i
m a r e e v a l u a r e a r e z u l t a t e l o r . C u t o a t e c ă , p e n t r u s a t i s f a c e r e a n e v o i l o r d e
gestiune internă, trei dintre agenți i întreprinseseră în mod efectiv întocmirea
unui buget pe activități 19, niciuna dintre ele nu î l înaintase încă spre aprobare
consi l iu lui de administraț ie în vederea execuț ie i în această formă.
14 Eurofound, ENISA, EMSA, AEM, EMEA,
Frontex, EFSA.
15 AEM, EMEA, EFSA, Eurofound,
EU-OSHA.
16 EU-OSHA, Frontex, EFSA.
17 ABB (Activity Based Budgeting) sau
întocmirea bugetului pe activități.
18 ABM (Activity Based Management) sau
gestiunea pe activități.
19 EU-OSHA, EFSA, EMEA.
18
SIMETRII ÎNTRE PROCEDURA BUGETARĂ ȘI EXECUŢIA PROGRAMULUI ANUAL DE ACTIVITATE
F I G U R A 2
exercițiul n-1 Reconcilierea
ambiţiilor
programului de
activitate cu realitatea
bugetară: stabilirea
priorităţilor
Controlul intern:
controlul riscurilor,
monitorizarea
și gestionarea
performanţei
Informaţiile
prezentate în aceste
documente trebuie
să fi e complete,
exacte și relevante
Adoptarea bugetului:
estimarea veniturilor,
autorizarea cheltuielilor
exercițiul n
Contabilitatea bugetară
și contabilitatea pe
bază de angajamente,
contabilitatea analitică
exercițiul n+1
Situațiile fi nanciare ale
exercițiului precedent:
raportul privind execuţia
bugetară, contul de venituri și
cheltuieli (contul rezultatului
economic), bilanţul
exerciţiului
exerciţiul n-1
Adoptarea programului
anual de activitate:
obiectivele care trebuie
atinse, resursele
care trebuie alocate,
rezultatele măsurabile
scontate
exerciţiul n
Monitorizarea
performanţei,
actualizarea regulată
a indicatorilor de
performanţă la nivelul
resurselor, al realizărilor
și al rezultatelor
exerciţiul n+1
Raportul anual de
activitate: gradul
de îndeplinire a
obiectivelor, resursele
mobilizate, indicatorii de
performanţă
19
20. Nu în ultimul rând, rareori era posibil să se stabilească o corelație între resursele
umane indicate în programul de act iv i tate ș i ce le indicate în schema de per-
sonal 20, neexistând nicio obl igație concretă în acest sens. Alocarea resurselor
este cel mai ușor de evaluat ș i repart izarea responsabi l i tăț i lor este cea mai
c l a r ă î n a c e l e c a z u r i î n c a r e s t r u c t u r a p r o g r a m u l u i d e a c t i v i t a t e o r e f l e c t ă
pe cea a organigramei agenț ie i . În mai multe cazur i 21, agenț i i le nu indicau
decât pentru anumite acț iuni resursele pe care intenț ionau să le mobi l izeze.
În această s i tuaț ie , volumul resurselor nealocate rămânea de multe or i prea
semnif icat iv pentru a se putea stabi l i dacă bazele ut i l izate pentru întocmirea
schemei de personal aveau val id i tate .
INSTITUIREA INSTRUMENTELOR DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR
21. Instrumentele de monitor izare a act iv i tăț i lor t rebuie să furnizeze conducer i i
o imagine f idelă asupra stadiului de execuț ie a sarc ini lor prevăzute în pro-
gramul de act iv i tate ș i asupra progreselor înregistrate în legătură cu obiec-
t i v e l e s t a b i l i t e . C u r t e a a e x a m i n a t s i s t e m e l e i n s t i t u i t e d e a g e n ț i i î n a c e s t
scop, precum și modal i tăț i le de ut i l izare a acestora în vederea fundamentăr i i
deciz i i lor luate de organele de administrare ș i de gest iune.
ORGANIZAREA MONITORIZĂRII
22. Regulamentul f inanciar cadru al agenți i lor [art icolul 25 al ineatul (3)] prevede
ca d i rectorul să raporteze cons i l iu lu i de administ raț ie cu pr iv i re la at inge-
r e a o b i e c t i v e l o r s t a b i l i t e , p e n t r u t o a t e s e c t o a r e l e d e a c t i v i t a t e i n c l u s e î n
b u g e t , ș i c a a t i n g e r e a a c e s t o r o b i e c t i v e s ă s e m o n i t o r i z e z e p r i n i n d i c a t o r i
de performanță. Deși toate agenț i i le erau perfect conșt iente de necesitatea
de a avea la d ispoziț ie un ansamblu bine def in i t de indicator i pentru moni-
tor izarea desfășurăr i i act iv i tăț i lor , n ic iuna dintre e le nu introdusese încă un
ast fe l de mecanism de monitor izare la n ivelul consi l iu lui de administraț ie .
20 Schema de personal prezintă lista
funcționarilor (personalul permanent)
și a agenților temporari ai agenției, pe
număr, categorii și grade [articolul 27
alineatul (3)]. Ea se anexează la bugetul
anual al agenției și se supune votului
autorității bugetare. Schema de
personal nu include agenții contractuali
și experții naționali detașați.
21 Frontex, EFSA, AEM.
20
23. Major i tatea agenț i i lor 22 adoptaseră un s istem de tablou de bord în vederea
monitor izăr i i ș i gest ionăr i i execuț ie i programului lor de act iv i tate . Tablou-
r i le de bord făceau în general obiectul unei monitor izăr i regulate efectuate
de către un comitet de coordonare, care reunea pr incipal i i membri a i condu-
cer i i agenț ie i . Datele care f igurau în tablour i le de bord erau în mod normal
generate de mecanisme de monitorizare a execuției sarcini lor ș i a proiectelor
individuale din cadrul programelor de act iv itate . Două dintre agenți i 23 adop-
taseră metoda „ B a l a n c e d s c o r e c a r d ” 24, însă punerea în apl icare a acesteia se
af la încă într -un stadiu rudimentar (a se vedea caseta 6) .
24. Mecanismele de monitorizare descrise la punctul anterior nu erau toate complete.
În pract ică , nu era ușor să se evalueze resursele umane a locate efect iv unei
s a r c i n i d a t e , d i n c a u z a i n e x i s t e n ț e i u n u i s i s t e m d e î n r e g i s t r a r e a t i m p u l u i
a locat de sa lar iaț i execuț ie i sarc ini lor prevăzute în programul de act iv i tate .
Unele dintre aceste mecanisme se dovedeau ut i le în ceea ce pr ivește repart i -
zarea sarc ini lor ș i a proiectelor între di fer i te le servic i i , însă , întrucât nu erau
actual izate în termene rezonabi le , ut i l i tatea lor pentru monitor izarea cot i -
diană a stadiului de execuț ie a proiectelor rămânea l imitată . Doar o s ingură
agenție 25 inst ituise un sistem integrat ș i complet de gestionare a programului
său de act iv i tate , acesta putându-se dovedi t ranspozabi l ș i în a l te agenț i i (a
se vedea caseta 7) .
22 Eurofound, EMSA, AEM, EMEA,
Frontex, EU-OSHA, ENISA.
23 Eurofound, AEM.
24 Cunoscută și sub denumirea de
metoda Kaplan Norton, aceasta
stabilește o corelație între obiectivele
strategice și gestiunea operațională în
general, din patru perspective diferite,
de exemplu: gestiunea financiară,
gradul de satisfacție al terților,
funcționarea internă și valorificarea
resurselor (umane și materiale).
25 AEM.
BALANCED SCORECARD – FUNDAȚIA EUROPEANĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ (EUROFOUND)
C A S E T A 6
Eurofound a introdus recent un sistem de monito-
rizare a activităților sale bazat pe tehnica Balanced
Scorecard. Acest sistem urmărește să identifi ce cum
funcționează efectiv serviciile, din diverse perspec-
tive, și să evalueze progresele înregistrate cu ajutorul
unor indicatori de performanță. Utilizarea indica-
torilor permite măsurarea progreselor în raport cu
scopurile și obiectivele și, astfel, evaluarea efi cacității
strategiei operaționale adoptate de agenție. Odată ce
va deveni complet funcțional, acest sistem ar trebui
să se dovedească un instrument valoros de monito-
rizare a gestiunii.
21
25. Prezența intermitentă în agenți i a auditorului intern prevăzut la art icolul 185
a l ineatul (3) d in Regulamentul f inanciar general 26 le determinase pe câteva
dintre acestea să îș i creeze propria funcție permanentă de audit intern. Aceste
d e c i z i i e r a u î n c ă p r e a r e c e n t e p e n t r u a f i e x e r c i t a t u n i m p a c t s e m n i f i c a t i v
asupra modului de organizare a agenț i i lor ș i , în specia l , pentru a f i condus
l a i n t r o d u c e r e a d e s i s t e m e s t r u c t u r a t e d e m o n i t o r i z a r e a p r o g r a m e l o r d e
act iv i tate din perspect iva unei gest iuni f inanciare axate pe rezultate .
RELEVANȚA INDICATORILOR
26. Indicatori i , f ie ei cantitativi sau cal itativi , pot caracteriza resursele mobil izate,
act iv i tăț i le desfășurate , rezultatele obț inute ș i impactul programelor între-
pr inse . Agenț i i le recurgeau, pentru plani f icarea lor anuală , la indicator i de
m o b i l i z a r e a r e s u r s e l o r ( r e s u r s e l e ) ș i l a i n d i c a t o r i d e v o l u m d e a c t i v i t a t e
( real izăr i /produse) . Nu existase nic iun caz în care să se f i adoptat indicator i
măsurabil i de efecte sau de impact 27. Astfel , în acele cazuri în care încercaseră
s ă c a r a c t e r i z e z e e f e c t e l e ș i i m p a c t u l a c ț i u n i l o r p e c a r e l e p u n î n a p l i c a r e ,
agenț i i le se arătaseră ret icente la ideea de a recurge la indicator i cant i ta-
t iv i 28. Agenți i le favor izaseră indicator i i cal i tat iv i 29, care , deoarece se bazează
pe aprecier i mai subiect ive , se pretează unei ut i l izăr i mai f lex ibi le . Cu toate
a c e s t e a , c h i a r ș i î n a s t f e l d e c a z u r i , c a l i t a t e a ș i î n s e m n ă t a t e a i n d i c a t o r i l o r
depindeau în foarte mare măsură de c lar i tatea ș i prec iz ia cu care fuseseră
def in i te obiect ivele stabi l i te , acesta f i ind un domeniu în care este în cont i -
nuare loc de progrese considerabi le (a se vedea punctul 12) .
26 Articolul 185 alineatul (3) din
Regulamentul financiar aplicabil
bugetului general prevede că
auditorul intern al Comisiei exercită
aceleași competențe asupra
organismelor descentralizate ca
și cele de care dispune în privința
departamentelor Comisiei. În virtutea
acestor competențe, auditorul intern
al Comisiei a desfășurat audituri
aprofundate ale aplicării de către
agenții a standardelor de control
intern.
27 Ghidul elaborat de Comisie, intitulat
Activity Based Management and
Strategic Planning and Programming –
October 2004 (Gestiunea pe activități și
planificarea și programarea strategice –
octombrie 2004), furnizează exemple
de astfel de indicatori.
28 Cum ar fi: proporția de avize emise
în termenele stabilite, numărul de
verificări efectuate în cursul unei
perioade raportat la obiectivele
stabilite în prealabil sau rata de
creștere a consultării informațiilor puse
la dispoziție pe site-urile internet.
29 Cum ar fi: gradul de satisfacție
al factorilor interesați, contribuția
la elaborarea politicilor sectoriale
comunitare, relevanța analizei
riscurilor.
C A S E T A 7
SISTEMUL DE CONTROL AL GESTIUNII – AGENȚIA EUROPEANĂ DE MEDIU (AEM)
În vederea monitorizării și a gestionării performanței,
agenția a instituit un sistem integrat de control al
gestiunii (Management Plan System), care reunește
diverse aplicații informatice de gestiune: (i) aplicațiile
fi nanciare, care oferă informații în legătură cu gradul
de utilizare a creditelor de angajament și de plată;
(ii) aplicația de gestionare a ciclului de dezvoltare
a carierei, care permite confi rmarea coerenței dintre
fi șele posturilor, performanțele individuale și aplica-
rea de măsuri corective; (iii) sistemul de înregistrare
a timpului de lucru și (iv) sistemul de monitorizare
și gestionare a publicațiilor, care corelează fi ecare
produs cu o acțiune prevăzută în programul de acti-
vitate. Sistemul integrat astfel creat permite condu-
cerii să monitorizeze în timp real stadiul de execuție
a proiectelor agenției și utilizarea resurselor.
22
27. Problema indicatori lor este strâns legată de existența unor date de bază rele-
vante, pentru actual izarea cărora să nu f ie necesare eforturi disproporționate.
D e m e r s u r i l e d e i d e n t i f i c a r e a u n o r a s t f e l d e d a t e e r a u î n c ă l i m i t a t e . P e d e
a l tă parte , indicator i i care erau deja inc luș i în programele de act iv i tate nu
făceau obiectul unei monitor izăr i s istematice .
28. T r e i d i n t r e a g e n ț i i 3 0 a n a l i z a s e r ă p o s i b i l i t a t e a d e a i n t r o d u c e i n d i c a t o r i d e
performanță or ientaț i spre rezultate ș i intenț ionau să a jungă la o fază pi lot
de introducere a acestor indicator i în decursul exerc i ț iu lui 2008. Însă , dacă
a r a p o r t a î n t r - u n c a d r u a n u a l c u p r i v i r e l a m i j l o a c e l e m o b i l i z a t e s a u l a
a c t i v i t ă ț i l e d e s f ă ș u r a t e e s t e r e l a t i v u ș o r , n u l a f e l d e u ș o r e s t e a r a p o r t a ,
î n a c e l a ș i c a d r u , c u p r i v i r e l a e f e c t e s a u l a i m p a c t , d e o a r e c e p e n t r u m u l t e
acțiuni perioada de un an se dovedește de multe ori prea scurtă. În acest sens,
este necesar să se subl inieze importanța evaluăr i lor e x a n t e ș i a programelor
mult ianuale (a se vedea punctul 12) .
RAPOARTELE PRIVIND PERFORMANȚA; EVALUAREA PERFORMANȚEI
29. Rapoartele anuale trebuie să ofere o imagine de ansamblu corectă și completă
asupra act iv i tăț i lor desfășurate , resurselor mobi l izate ș i rezultatelor înregis-
trate. Curtea a evaluat cal i tatea rapoartelor puse la dispoziț ie din punctul de
vedere al rolului acestora de instrumente de măsurare a stadiului de execuție
a act iv i tăț i lor în raport cu obiect ivele stabi l i te în programele de act iv i tate .
C u r t e a a a n a l i z a t , d e a s e m e n e a , s f e r a ș i a m p l o a r e a e v a l u ă r i l o r i n t e r n e ș i
externe, precum ș i măsur i le corect ive preconizate . F i g u r a 3 i lustrează diver-
sele etape a le unui proces de gest iune or ientat spre obț inerea de rezultate ,
proces care se concret izează într -un raport de act iv i tate ș i în evaluăr i .
30 EFSA, EU-OSHA, AEM.
23
F I G U R A 3
EXEMPLU DE PROCES DE GESTIUNE AXAT PE OBŢINEREA DE REZULTATE (AGENŢIA EUROPEANĂ DE MEDIU) (AEM)
TEMEIUL JURIDIC(Fragmente din regulamentul de bază)
Scopul de ansamblu: să furnizeze Comunităţii și statelor membre informaţii obiective, fi abile și comparabile la nivel european, să evalueze rezultatele aplicării acestor măsurși i să se asigure că publicul este informat în mod corespunzător
cu privire la starea mediului.Domeniul de activitate: calitatea aerului și emisiile atmosferice.
Responsabilităţi: (i) să înregistreze, să colaţioneze și să evalueze datele privind starea mediului; (ii) să elaboreze rapoarte de expertiză; (iii) să asigure difuzarea pe scară largă a informaţiilor fi abile privind mediul.
PROGRAMUL MULTIANUAL(Fragmente din strategia agenţiei pentru perioada 2004-2008)
Domeniile tematice în materie de mediu: protecţia sănătăţii umane și a calităţii vieţiiPrioritatea: calitatea aerului– sprijinirea procesului de obţinere a unei calităţi a aerului care să nu genereze impacturi sau riscuri
semnifi cative pentru sănătatea umană și pentru mediu.Realizarea: supravegherea calităţii aerului și a emisiilor de poluanţi atmosferici.
Sisteme și reţele de informaţii: AEM își va consolida sistemele de comunicare astfel încât informaţiile pe care le furnizează să ajungă la clienţii-cheie și la publicul larg.
PROGRAMUL ANUAL DE ACTIVITATE(Fragmente din planul anual de gestiune al agenţiei pentru exerciţiul 2006)
Aer și transporturi – Obiectivul global: să contribuie la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor Uniunii Europene în domeniul poluării atmosferice și cel al calităţii aerului.
Aer și transporturi – Obiective concrete: (i) măsurarea poluării cu ozon pe perioada anotimpului de vară; (ii) crearea unui site internet pilot privind ozonul, în care să fi gureze date actualizate, practic, în timp real; (iii) sprijinirea punerii în aplicare și a
revizuirii directivelor privind calitatea aerulu; (iv) sprijinirea evaluării și a revizuirii directivei IPPC (integrated pollution prevention and control – prevenirea și controlul integrat al poluării), precum și elaborarea de rapoarte și de evaluări în cadrul Registrului
european al emisiilor de poluanţi.
SISTEMUL DE MONITORIZARE(Constatările Curţii cu privire la sistemul de control al gestiunii)
Măsurarea stadiului de realizare a obiectivelor punctuale pe baza informaţiilor disponibile în sistemul de control al gestiunii (a se vedea caseta 7). Ședinţe trimestriale pe tema resurselor, la care participă conducerea, persoana responsabilă de gestionarea
resurselor și șeful programului în cauză. Rapoarte semestriale înaintate consiliului de administraţie.
RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE; EVALUĂRILE(Fragmente din raportul anual al agenţiei pentru exerciţiul 2006 și din evaluarea intermediară
a celui de al șaselea program comunitar de acţiune pentru mediu)
Realizări: (i) raportul anual privind poluarea cu ozon pe perioada anotimpului de vară; (ii) lansarea unui site internet pilot, care conţine date actualizate, practic, în timp real; (iii) publicarea raportului privind calitatea aerului și privind efectele pozitive
secundare ale politicilor care abordează schimbările climatice; (iv) actualizarea Registrului european al emisiilor de poluanţi; (v) contribuţia la revizuirea directivei IPPC.
Rezultate: (i) impactul raportului privind calitatea aerului asupra elaborării propunerii de directivă „Aer curat pentru Europa”; (ii) utilizarea datelor furnizate în vederea stabilirii progreselor înregistrate în materie de protecţie a mediului în cadrul Convenţiei
comunitare privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi; (iii) creșterea popularităţii site-ului în rândul utilizatorilor, o analiză a statisticilor de utilizare indicând că acesta a avut 340 000 de vizitatori în 2006, altfel spus
cu 64 % mai mulţi decât în 2004, anul în care a fost lansat.Impact: agenţia constituie principala sursă de indicatori cantitativi și de mediu independenţi referitori la schimbările care se
produc în mediul înconjurător în Uniunea Europeană; ea contribuie la sensibilizarea publicului larg cu privire la aspecte de mediu și la furnizarea unei baze mai solide pentru luarea deciziilor în legătură cu mediul.
24
RAPORTUL ANUAL DE ACTIVITATE
30. Regulamentul f inanciar cadru al agenții lor (articolul 40) prevede ca ordonatorul
de credite să raporteze consi l iu lui de administraț ie cu pr iv i re la îndepl ini rea
sarcini lor sale sub forma unui raport anual de act iv itate, însoț it de informați i
f i n a n c i a r e ș i d e g e s t i u n e . A c e s t r a p o r t t r e b u i e s ă i n d i c e c e r e z u l t a t e s - a u
o b ț i n u t î n r a p o r t c u o b i e c t i v e l e s t a b i l i t e , p r e c u m ș i c u m a u f o s t u t i l i z a t e
r e s u r s e l e a l o c a t e . A c e a s t ă d i s p o z i ț i e i n d i c ă , a ș a d a r , c ă o b l i g a ț i a d e r a p o r -
tare t rebuie să v izeze raportul d intre rezultatele obț inute ș i obiect ive . Toate
agenț i i le au prezentat , conform preveder i lor , rapoarte de act iv i tate în spr i -
j inul contur i lor de la încheierea exerc i ț iu lu i ș i le -au îna intat cons i l i i lor lor
de administraț ie . Unele dintre aceste rapoarte 31 erau chiar puse la dispoziț ia
publ icului larg 32.
31. În cea mai mare parte, rapoartele se refereau la activitățile desfășurate în decursul
e x e r c i ț i u l u i . E x p l i c a ț i i l e f u r n i z a t e p r i v e a u î n p r i n c i p a l n a t u r a ș i a m p l o a r e a
acestor activități ș i , uneori , volumul resurselor mobil izate. Rareori se abordau
a s p e c t e p r e c u m r e z u l t a t e l e o b ț i n u t e î n r a p o r t c u o b i e c t i v e l e s t a b i l i t e s a u
impactul acț iuni lor întrepr inse de agenț ie (a se vedea caseta 8) .
32. Pentru a asigura transparența raportului de activitate, structura acestuia ar trebui
s ă o u r m e z e p e c e a a p r o g r a m u l u i d e a c t i v i t a t e c u c a r e e s t e c o r e l a t . C i n c i
d intre agenț i i le care au făcut obiectul auditului î ș i s t ructuraseră rapoartele
în acest mod 33.
31 EMSA, AEM, EU-OSHA, EFSA,
Eurofound, ENISA.
32 Obligația de raportare se referă, de
asemenea, la difuzarea cunoștințelor.
Pentru a duce la îndeplinire acest
aspect al obligației de raportare, fiecare
agenție face apel la posibilitățile
oferite de internet. Cu toate acestea,
dificultățile întâmpinate în efortul
de a asigura site-urilor agențiilor
multilingvismul necesar pentru
consultarea în toate statele membre
frânează valorificarea tuturor
informațiilor disponibile în cadrul
acestor site-uri.
33 Eurofound, AEM, EMEA, EU-OSHA,
EMSA.
EXEMPLU DE SISTEM DE EVALUARE A IMPACTULUI ACȚIUNILOR – FUNDAȚIA EUROPEANĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ (EUROFOUND)
C A S E T A 8
Obiectivul principal urmărit de fundație este de
a „contribui” la elaborarea politicilor comunitare în
domeniul condițiilor de viață și de muncă. Aceasta
implică furnizarea de informații bine defi nite, de date
fi abile și de analize relevante către o serie de organe
de decizie. Fundația a elaborat un sistem de moni-
torizare a informațiilor pe care le furnizează. Acest
sistem urmărește să evalueze modul de utilizare
a informațiilor transmise organelor vizate, precum
și impactul acestora asupra procesului decizional
la nivelul instituțiilor comunitare și al partenerilor
sociali. Se determină, în special, în ce măsură Parla-
mentul European utilizează în mod direct rezultatele
obținute de fundație, precum și în ce măsură par-
ticipă aceasta la etapele preliminare ale procesului
decizional. Concluziile obținute în urma aplicării
acestui sistem de evaluare a impactului sunt foarte
bine prezentate în raportul anual al fundației.
25
33. Consili i le de administrație păreau să se mulțumească cu această aplicare parțială
a dispoziț i i lor d in reglementăr i . Până în momentul respect iv e le nu sol ic i ta-
seră nic iodată ca raportarea să se facă pe baza obiect ivelor stabi l i te în pro-
gramele mult ianuale , în vederea obț iner i i unei imagini generale din punctul
d e v e d e r e a l r e z u l t a t e l o r î n r e g i s t r a t e . Î n g e n e r a l , b a z â n d u - s e e x c l u s i v p e
rapoartele care le-au fost prezentate , consi l i i le de administraț ie nu au putut
i d e n t i f i c a c u p r e c i z i e n i c i e f e c t e l e , n i c i i m p a c t u l a c t i v i t ă ț i l o r a g e n ț i e i . Î n
schimb, au obț inut o imagine suf ic ient de f idelă a n ivelului de act iv i tate .
34. Deoarece bugetul nu se întocmește pe activități , în majoritatea rapoartelor s-a
dovedit a f i d i f ic i l , dacă nu chiar imposibi l , să se stabi lească o corelaț ie între
act iv i tăț i le efect ive ș i execuț ia bugetară . Or ientăr i le cu pr iv i re la rapoartele
de act iv i tate e laborate de Comis ie pentru ordonator i i de credite nu fuseseră
transpuse de agenți i . Cu toate că această corelare menționată mai sus repre-
zenta un element-cheie în administrarea agenți i lor , consi l i i le de administrație
nu adoptaseră or ientăr i c lare cu privire la informați i le pe care le așteptau din
partea conduceri i pentru a se asigura că se dădea într-adevăr curs obiectivelor
stabi l i te în programele de act iv i tate .
EVALUĂRILE
35. Regulamentul f inanciar cadru al agenții lor [articolul 25 alineatul (4)] prevede ca
acestea să efectueze la intervale regulate evaluăr i e x p o s t a le programelor
ș i a l e a c ț i u n i l o r . A c e s t e e v a l u ă r i s e d o v e d e s c , î n p r a c t i c ă , i n s t r u m e n t e d e
d i a g n o s t i c a r e c a r e p r e z i n t ă u t i l i t a t e p e n t r u a c t u a l i z a r e a p e r i o d i c ă a s t r a -
t e g i i l o r , c a ș i p e n t r u o r g a n i z a r e a s t r u c t u r i i a g e n ț i i l o r . U n e l e r e g u l a m e n t e
de bază prevăd ca agenț i i le să efectueze o pr imă evaluare după tre i până la
c inc i ani de la înf i ințare , urmând ca apoi să efectueze evaluăr i la intervale
regulate . Agenț i i le au respectat întotdeauna aceste d ispozi ț i i ș i eva luăr i le
s -au efectuat în termenele prevăzute .
36. Cu toate acestea, aceste prime evaluări au abordat, în cea mai mare parte, numai
p r o b l e m e l e g a t e d e î n c e p e r e a a c t i v i t ă ț i l o r ( i n s t a l a r e î n s p a ț i i , o r g a n i z a r e ,
r e c r u t ă r i ) . C a l e n d a r u l i m p u s p r i n r e g u l a m e n t e l e d e b a z ă n u i a s u f i c i e n t î n
c a l c u l f a p t u l c ă , î n m o d n o r m a l , o a g e n ț i e n u î ș i a t i n g e r i t m u l n o r m a l d e
lucru înainte de s fârș i tul celui de a l doi lea an de existență . Pr in urmare, este
n e c e s a r s ă s e a ș t e p t e o a d o u a e v a l u a r e p e n t r u a v e d e a a b o r d a t a s p e c t u l
rezultatelor .
26
37. În majoritatea cazurilor, agenții le și-au efectuat proprii le evaluări interne cu pri-
v i re la proiecte , apelând la terțe părț i în cazur i le în care doreau evaluăr i a le
ansamblului act iv i tăț i lor pe care le desfășoară , pentru o per ioadă dată (a se
vedea caseta 9) . Major itatea evaluăr i lor externe fuseseră comandate chiar de
către agenți i le vizate de evaluare. A existat un caz în care anumiți consultanți
efectuaseră evaluăr i succesive într-una ș i aceeași agenție 34. Astfe l de s i tuaț i i
antrenau însă r iscur i pentru independența aprecier i i făcute de evaluator i .
38. Concluzi i le celor opt evaluăr i examinate 35 erau în mare parte pozit ive , însă
deplângeau în genera l insuf ic ienta prec izare a obiect ive lor v izate , precum
ș i inexistența indicator i lor de performanță. De exemplu, pentru a putea eva-
l u a r e z u l t a t e l e ș i p e n t r u a c o m p e n s a a b s e n ț a d a t e l o r i n t e r n e , e v a l u a t o r i i
au recurs f recvent la invest igaț i i e fectuate în rândul factor i lor interesaț i a i
agenț i i lor .
EVALUAREA PRIN ETALONARE – AGENȚIA EUROPEANĂ PENTRU MEDICAMENTE (EMEA)
C A S E T A 9
Agenția face parte din rețeaua BEMA (Benchmar-
king of European Medicines Agencies – etalonarea
agențiilor europene pentru medicamente), care are
misiunea de a contribui la elaborarea unui sistem
„de excelență” de scară mondială pentru reglemen-
tarea produselor farmaceutice, pe baza celor mai
bune practici din domeniu. Această rețea se bazează
pe disponibilitatea agențiilor de a-și îmbunătăți
performanțele comparându-și know-how-ul și
învățând unele de la celelalte. Utilizând o grilă de
evaluare comună, fi ecare agenție a procedat la o auto-
evaluare pe baza a 12 criterii-cheie de performanță și
a 44 de indicatori specifi ci care îi acoperă activitățile
principale. O echipă de trei evaluatori provenind de
la alte agenții din cadrul rețelei au repetat ulterior
evaluarea, aplicând aceiași indicatori, ceea ce a per-
mis identifi carea domeniilor în care agenția se situa
sub medie. Pentru a fi readuse la standardele cerute,
aceste domenii au făcut apoi obiectul unor planuri
de redresare, cu trei niveluri de prioritate (ridicat,
mediu, scăzut). Ultimul exercițiu de evaluare a avut
loc în 2006. Întrucât agenția s-a situat peste medie,
nu a fost necesară nicio acțiune de redresare. Acest
tip de abordare permite consolidarea rețelelor tema-
tice care reunesc o agenție comunitară și agențiile
naționale corespondente.
34 EU-OSHA.
35 EU-OSHA (1), Eurofound (2), ENISA (2),
AEM (1), EFSA (1), EMEA (1). EMSA și
Frontex nu făcuseră încă obiectul unor
evaluări externe.
27
39. Relația de corespondență dintre planificarea multianuală și evaluarea globală era
aproape inexistentă, ceea ce l imita ut i l i tatea acestor demersur i , în condiț i i le
în care corelarea rezultatelor cu obiect ivele rămânea în mare parte intuit ivă
(a se vedea punctul 26) . În toate cazuri le, rapoartele de evaluare fuseseră exa-
minate de organele de administrare ale agenți i lor . Cu toate acestea, consi l i i le
de administraț ie nu sol ic i taseră în mod s istematic e laborarea de planur i de
acț iune menite să pună în apl icare măsur i corect ive ca reacț ie la concluzi i le
evaluator i lor .
40. În septembrie 2003, Comisia a publicat o „metaevaluare a agențiilor”, pe baza eva-
luări lor externe disponibi le la momentul respectiv. Consi l i i le de administrație
a l e a g e n ț i i l o r n u s o l i c i t a s e r ă e x a m i n a r e a s i s t e m a t i c ă a r e c o m a n d ă r i l o r d e
ansamblu formulate cu această ocazie , în c iuda pert inenței acestora .
ROLUL COMISIEI
41. În activitatea agenți i lor sunt implicate mai multe servici i ale Comisiei : direcția
g e n e r a l ă c ă r e i a î i c o r e s p u n d e o r g a n i s m u l d e s c e n t r a l i z a t î n c a u z ă , p e n t r u
partea care ț ine de sectorul de activitate al agenției ; Direcția Generală Buget,
pentru latura f inanciară și Direcția Generală Personal și Administrație 36, pentru
toate aspectele care ț in de resurse umane. Serviciul de audit intern al Comisiei
exerc i tă ace leaș i at r ibuț i i în cadrul organismului comunitar ca ș i în cadrul
d e p a r t a m e n t e l o r C o m i s i e i 3 7 ș i î ș i b a z e a z ă a u d i t u r i l e p e a c e l e a ș i s t a n d a r d e
de control intern (a se vedea punctul 25) . În f ine , în cadrul Secretar iatu lu i
G e n e r a l e x i s t ă o u n i t a t e r e s p o n s a b i l ă d e p r o b l e m e i n s t i t u ț i o n a l e , c a r e s e
ocupă de problematica re laț i i lor d intre agenț i i ș i Comis ie .
42. În ceea ce privește gestiunea pe activități și monitorizarea rezultatelor în raport
cu obiectivele, agenți i le întâmpinau dif icultăți în uti l izarea servici i lor propuse
de Comis ie . Drept consecință , agenț i i le , în ansamblul lor , nu erau în măsură
să valor i f ice cele mai bune s isteme de gest iune pe care le-ar f i putut adopta,
dat f i ind că multe dintre e le sunt de dimensiuni prea mici pentru a identi f ica
ș i a e labora soluț i i le de gest iune cel mai b ine adaptate propr i i lor nevoi .
43. Comis ia joacă un rol ș i în evaluarea rezultatelor agenț i i lor . Direcț i i le gene-
r a l e c ă r o r a l e c o r e s p u n d a g e n ț i i l e r e p r e z i n t ă , î n p r i m u l r â n d , b e n e f i c i a r i i
a c t i v i t ă ț i l o r d e s f ă ș u r a t e d e a c e s t e a ș i , p r i n u r m a r e , e l e p o t a p r e c i a v a l o a -
rea adăugată a acestor act iv i tăț i . În a l doi lea rând, Comis ia ia in i ț iat ive de
eva luare 38 a s i s temului agenț i i lor ș i de îna intare , acolo unde este necesar ,
a unor propuner i de îmbunătăț i re a acestuia 39. Cu toate acestea , Curtea nu
a o b ț i n u t n i c i o d o v a d ă , p e p a r c u r s u l a u d i t u l u i , c ă r e p r e z e n t a n ț i i C o m i s i e i
d in consi l i i le de administraț ie a le agenț i i lor ar f i sol ic i tat examinarea s iste-
matică a recomandăr i lor de ansamblu formulate în metaevaluare (a se vedea
punctul 40) .
36 De exemplu, Comisia a recomandat
ca fiecare agenție să elaboreze un plan
multianual în materie de politică de
personal, Sec Gen C(2005) 5304.
37 Articolul 71 alineatul (2) din
Regulamentul financiar cadru al
agențiilor.
38 A se vedea metaevaluarea din 2003
întreprinsă pe baza evaluărilor externe
disponibile la momentul respectiv.
39 COM(2005) 59, Draft interinstitutional
agreement on the operating framework
for the European regulatory agencies
(Proiect de acord interinstituțional
privind cadrul de funcționare al
agențiilor de reglementare europene).
Examinarea în profunzime a acestui
document este amânată de Consiliu
încă din 2006.
40 Reforma Comisiei, COM(2000) 200
final, 5.4.2000.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
44. Unul dintre obiectivele-cheie ale reformei administrat ive ș i f inanciare majore
întrepr inse de Uniunea Europeană 40 a fost să or ienteze procesul de gest iune
spre obț inerea de rezultate , pr in intermediul reelaborăr i i c ic lu lu i de plani -
f icare strategică ș i a l introducer i i gest iuni i bugetare pe act iv i tăț i . Agenț i i le
mai aveau încă paș i de parcurs pentru a at inge obiect ivele reformei în ceea
c e p r i v e ș t e i n s t i t u i r e a d e s i s t e m e d e g e s t i u n e o r i e n t a t e s p r e o b ț i n e r e a d e
rezultate .
AGENȚIILE ȘI-AU PLANIFICAT ÎN MOD ADECVAT ACTIVITĂȚILE, STABILINDU-ȘI OBIECTIVE PRECISE ȘI MĂSURABILE?
45. Insuficiențele din cadrul planif icări i nu erau de natură să favorizeze o evaluare
efect ivă a rezultatelor raportat la obiect ive .
46. Planificarea multianuală axată pe obținerea de rezultate nu constituia o practică
răspândită în cadrul agenț i i lor . Obiect ivele urmări te erau mult prea adesea
v a g f o r m u l a t e ș i n u e x i s t a g a r a n ț i a a r t i c u l ă r i i l o r c u p r i o r i t ă ț i l e p o l i t i c i l o r
sector ia le comunitare . Ast fe l , s tabi l i rea , cu autor i tatea responsabi lă de des-
cărcarea de gest iune, a d ia logului necesar pentru a se as igura t ransparența
ș i ca l i tatea intervenț ie i publ ice se dovedea a f i d i f ic i l de real izat (a se vedea
punctele 1-9) .
47. În cazur i le în care existau programe mult ianuale , s t rategi i le care stăteau la
b a z a a c e s t o r a n u s e s p r i j i n e a u p e e v a l u ă r i e x a n t e e x p l i c i t e c a r e s ă j u s t i -
f ice pr ior i tăț i le adoptate . Din acest motiv , obiect ivele nu erau întotdeauna
însoț i te de indicator i care să a ibă capacitatea de a ja lona în t imp rezultatele
obț inute ș i impactul acestora la n ivelul st rategi i lor comunitare sector ia le (a
se vedea punctele 12 ș i 13) .
29
48. Programele anuale nu corelau în mod adecvat acțiunile care trebuiau întreprinse
cu resursele care t rebuiau mobi l izate . Cu toate că urmau un proces de e la-
borare ș i de adoptare parale l cu cel pentru buget , programele de act iv i tate
nu const ituiau o bază pentru o gest iune operaț ională transparentă, deoarece
nu furnizau indicaț i i pr iv ind costul preconizat a l acț iuni lor plani f icate (a se
vedea punctele 14-18) .
49. Absența generalizată a bugetului întocmit pe activități, care reprezintă unul dintre
instrumentele de bază necesare pentru t ransparența gest iuni i , const i tuia un
impediment ser ios în calea inst i tuir i i unei cultur i or ientate spre performanță
(a se vedea punctele 19 ș i 20) .
R E C O M A N D Ă R I
1. Agențiile ar trebui să își transpună strategia într-un program multianual de activitate,
care să fi e prevăzut cu obiective clare și cu indicatori de performanță care să corespundă
cerințelor din standardul lor de control intern privind monitorizarea performanței prin
intermediul obiectivelor și al indicatorilor.
2. Agențiile ar trebui să recurgă în mod sistematic la evaluări ex ante pentru a-și structura
obiectivele și etapele planifi cării multianuale.
3. Indicatorii de rezultat (efectele și impactul) ar trebui defi niți în cadrul planifi cării mul-
tianuale, în timp ce indicatorii de activitate (volumul și calendarul intrării resurselor și
al ieșirii produselor) ar trebui să fi e rezervați pentru planifi carea anuală.
4. Din considerente ce țin de claritatea planifi cării și de transparența gestiunii, agențiile ar
trebui să adopte practicile pe care le aplică Comisia și să își prezinte bugetele în funcție
de destinația cheltuielilor, în conformitate cu sistemul ABB/ABM.
30
R E C O M A N D Ă R I
5. Agențiile ar trebui să introducă instrumente de control al gestiunii care să fi e corelate cu
bugetele și cu programele lor de activitate.
6. Astfel de instrumente ar trebui să garanteze identifi carea tuturor resurselor mobilizate.
7. Experiența dobândită de unele agenții ar putea fi valorifi cată cu succes și de altele.
8. Indicatorii adoptați ar trebui să permită măsurarea atât a mijloacelor mobilizate și
a activităților desfășurate, cât și a rezultatelor obținute, din perspectiva efectelor și
a impactului.
AGENȚIILE AU INSTITUIT INSTRUMENTE SOLIDE DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR?
50. Instrumentele de monitor izare nu puteau încă as igura transparența necesară
unei supravegher i ș i gest ionăr i cont inue a performanței .
51. În toate agenți i le se introduseseră mecanisme de t ipul „tablou de bord”, ceea
c e d e m o n s t r a c ă e x i s t a i n t e r e s d i n p a r t e a e c h i p e l o r d e c o n d u c e r e p e n t r u
m o n i t o r i z a r e a ș i g e s t i o n a r e a p e r f o r m a n ț e i . A c e s t e m e c a n i s m e e r a u t o t u ș i
încă rudimentare , iar exper iențele acumulate cu ocazia ut i l izăr i i lor nu fuse-
seră comunicate în măsură suf ic ientă de la o agenț ie la a l ta . Introducerea de
instrumente de monitor izare nu pare să f i const ituit o pr ior i tate general izată
p e n t r u o r g a n e l e d e a d m i n i s t r a r e a l e a g e n ț i i l o r ( a s e v e d e a p u n c t e l e 2 2 ș i
24) .
52. Dacă prezența indicatori lor de mobil izare a resurselor și de volum de activitate
e r a r e l a t i v r ă s p â n d i t ă , n u a c e l a ș i e r a ș i c a z u l i n d i c a t o r i l o r d e e f e c t e ș i d e
impact (a se vedea punctele 26-28) .
31
R E C O M A N D Ă R I
9. Rapoartele de activitate ar trebui să furnizeze, în afară de descrierea acțiunilor desfășurate,
și o evaluare a progreselor înregistrate în raport cu obiectivele stabilite în programele
multianuale, bazată pe indicatorii de performanță elaborați pentru aceste programe.
10. Aceste rapoarte ar trebui, de asemenea, să indice schimbările de direcție care ar tre-
bui aduse, acolo unde este cazul, programelor, având în vedere situațiile întâlnite în
practică.
11. Organele de administrare ar trebui să furnizeze orientări care să permită transformarea
rapoartelor în veritabile instrumente de guvernare organizațională.
AGENȚIILE AU REALIZAT O RAPORTARE CORESPUNZĂTOARE A ACTIVITĂȚILOR PE CARE LE-AU EFECTUAT ȘI AU DISPUS EFECTUAREA UNOR EVALUĂRI PERTINENTE ALE REZULTATELOR PE CARE LE-AU OBȚINUT?
53. Obligația de raportare a fost întotdeauna respectată, însă evaluarea rezultatelor
efect ive a fost afectată de insuf ic iențele survenite în plani f icare .
54. Rapoartele de activitate înaintate de directori aveau mult prea adesea un carac-
ter descr ipt iv , prezentând mai curând natura ș i amploarea act iv i tăț i lor decât
rezultatele obținute în raport cu obiectivele. Se întâmpla rar ca aceste rapoarte
să treacă în revistă obstacolele întâmpinate ș i posibi le le repercusiuni asupra
programelor v i i toare (a se vedea punctele 30-32) .
55. Organele de administrare nu au jucat întotdeauna un rol motor în inst i tuirea
unei cul tur i or ientate spre obț inerea de rezultate , iar l ipsa re laț i i lor lor cu
autor i tatea responsabi lă de descărcarea de gest iune nu a fost de natură să
le încurajeze să se angajeze în această di recț ie (a se vedea punctul 33) .
32
R E C O M A N D Ă R I
12. Frecvența cu care se efectuează evaluările de ansamblu periodice ar trebui corelată cu
ritmul programelor multianuale și cu cel al evaluărilor ex ante care stau la baza acestora.
În acest fel, indicatorii de performanță adoptați în programele multianuale ar putea servi
drept repere în momentul în care se vor efectua evaluările ex post.
13. Din motive de independență și coerență, se recomandă implicarea Comisiei în efectuarea
evaluărilor de ansamblu periodice.
14. Rezultatele acestor evaluări ar trebui comunicate autorității responsabile de descărcarea
de gestiune în conformitate cu un calendar prestabilit.
15. Cu ocazia acestor comunicări, directorul agenției ar trebui să fi e invitat să prezinte con-
cluziile pe care le-a desprins în urma evaluării periodice.
56. Evaluările interne ale proiectelor le-au permis de obicei echipelor de conducere
să despr indă învățăminte d in exper iențe le de lucru pe teren . Pentru toate
agenț i i le s -au întrepr ins în mod regulat evaluăr i de ansamblu, încredințate
u n o r e x p e r ț i e x t e r n i . R e z u l t a t e l e a c e s t o r a e r a u p o z i t i v e p e r a n s a m b l u , d a r
major i tatea acestor evaluăr i erau afectate de def ic iențele ex istente în p la-
n i f i c a r e a m u l t i a n u a l ă ș i d e l i p s a u n o r d a t e d e b a z ă r e f e r i t o a r e l a o b i e c t i -
vele v izate . Faptul că evaluăr i le au fost organizate de agenț i i le însele , fără
o a l tă part ic ipare externă (cum ar f i cea a Comisie i ) , a antrenat r iscur i pentru
independența aprecier i i real izate de experț i (a se vedea punctele 35-40) .
Prezentul raport a fost adoptat de Curtea de Conturi , la Luxemburg, în ședința
sa din 5 iunie 2008.
P e n t r u C u r t e a d e C o n t u r i
Vítor Manuel da S i lva Caldeira
P r e ș e d i n t e
tor Manuel da Si lva Caldeira
33
A N E X A I
CO
MP
ET
EN
ŢE
LE
EX
ER
CIT
AT
E D
E A
GE
NŢ
IIL
E U
NIU
NII
1
Cole
ctar
ea ș
i difu
zare
a de
info
rmaţ
iiO
rgan
izar
ea d
e se
min
arii
și c
onfe
rinţe
Crea
rea
de re
ţele
și
gest
iona
rea
coop
erăr
ii în
reţe
a, c
oord
onar
ea
acţiu
nilo
r naţ
iona
le ș
i co
mun
itare
Sprij
in ș
tiinţ
ifi c
și te
hnic
, co
ncep
erea
de
stud
ii,
cons
ilier
e și
form
ular
ea
de re
com
andă
ri
Obs
erva
rea
și
mon
itoriz
area
pol
itici
lor
sect
oria
leFo
rmul
area
de
aviz
eEl
iber
area
de
cert
ifi ca
te
ENIS
A, F
RA, A
EM,
EMSA
, EU
-OSH
A, A
EF,
EFSA
, Ced
efop
, ECD
C,
Euro
foun
d, O
EDT
Cede
fop,
EU
-OSH
A ,
ENIS
A, E
CDC
ENIS
A, A
EM, F
ront
ex,
EMEA
, EM
SA, E
U-O
SHA
, A
EF, E
FSA
, Ced
efop
, EC
DC,
Eur
ojus
t, Eu
rofo
und,
OED
T
ENIS
A, F
RA, A
EM,
Fron
tex,
AES
A, E
MSA
, EU
-OSH
A, A
EF, E
FSA
, Ce
defo
p, E
CDC,
Eu
roju
st, E
urof
ound
, ET
F, O
EDT,
CdT
ENIS
A, F
RA, F
ront
ex,
EMEA
, AES
A, E
MSA
, EC
DC,
OED
T
FRA
, EM
EA, A
ESA
, AEF
, EF
SA, E
CDC,
EM
SAA
ESA
, OCS
P, O
API
Furn
izar
ea d
e in
form
aţii
de c
alita
te
în v
eder
ea fa
cilit
ării
proc
esul
ui d
eciz
iona
l și
a a
rmon
izăr
ii ab
ordă
rilor
.
Rela
ţiona
rea
dife
riţilo
r ac
tori
din
cadr
ul
Uni
unii,
cu
scop
ul
prom
ovăr
ii bu
nelo
r pr
actic
i.
Aso
cier
ea o
rgan
ism
elor
co
mun
itare
și n
aţio
nale
ca
re a
ctiv
ează
în a
cela
și
dom
eniu
, în
vede
rea
coor
donă
rii a
ctiv
ităţil
or
aces
tora
sau
a p
rom
ovăr
ii sc
him
bulu
i de
info
rmaţ
ii și
de
expe
rienţ
ă.
Opt
imiz
area
act
i-vi
tăţii
ent
ităţil
or
care
ben
efi c
iază
de
serv
iciil
e ag
enţii
lor
(Com
isia
sau
sta
tele
m
embr
e), c
u sc
opul
de
a îm
bună
tăţi
efi c
acita
tea
acţiu
nilo
r U
niun
ii.
Mon
itoriz
area
ap
licăr
ii (u
nifo
rme
și
omog
ene)
a n
orm
elor
și
a p
rinci
piilo
r co
mun
itare
pe
într
eg
cupr
insu
l Uni
unii.
Pune
rea
la d
ispo
ziţie
de
eva
luăr
i și
apre
cier
i car
e să
aib
ă va
labi
litat
e pe
într
eg
cupr
insu
l Uni
unii.
Sprij
in ș
tiinţ
ifi c
pent
ru p
roce
sul
deci
zion
al a
l Com
isie
i.
Cons
titui
rea
unui
spa
ţiu
euro
pean
com
un
pent
ru ti
tula
rii a
cest
or
cert
ifi ca
te.
1
Des
crie
rea
sarc
inilo
r și
a o
bie
ctiv
elo
r fi
ecăr
ei a
gen
ţii m
enţi
on
ate
în p
reze
nta
an
exă
este
dis
po
nib
ilă în
rap
ort
ul C
urţ
ii p
rivi
nd
co
ntu
rile
an
ual
e al
e o
rgan
ism
elo
r în
cau
ză p
entr
u e
xerc
iţiu
l fin
anci
ar 2
00
6 (
JO C
30
9, 1
9.1
2.2
00
7).
Nat
ura
com
pet
enţe
lor
Ag
enţi
ile
viza
te
Sfe
ra
com
pet
enţe
lor
34
AG
EN
ŢII
LE
UN
IUN
II E
UR
OP
EN
E R
EG
LE
ME
NT
AT
E P
RIN
AR
TIC
OL
UL
18
5 D
IN
RE
GU
LA
ME
NT
UL
FIN
AN
CIA
R C
AR
E A
U F
OS
T V
IZA
TE
DE
AU
DIT
UL
CU
RŢ
II
DA
TE
PR
INC
IPA
LE
Ag
en
ţii ș
i alt
e o
rga
nis
me
de
sce
ntr
ali
zate
ale
Un
iun
ii E
uro
pe
ne
A
cro
nim
Se
diu
An
ul
înfi
inţă
rii
Bu
ge
t (î
n m
ilio
an
e
de
eu
ro)
(20
07
)1
Po
stu
ri
auto
riza
te
(20
07
)
1A
gen
ţia
Euro
pea
nă
a C
ăilo
r Fe
rate
AEF
Lille
-Val
enci
enn
es20
0316
,611
6
2A
gen
ţia
Euro
pea
nă
de
Med
iuA
EMC
op
enh
aga
1990
35,1
116
3A
gen
ţia
Euro
pea
nă
de
Sig
ura
nţă
a A
viaţ
iei
AES
AK
öln
2002
72,1
467
4A
gen
ţia
Euro
pea
nă
pen
tru
Ges
tio
nar
ea C
oo
per
ării
Op
erat
ive
la F
ron
tier
ele
Exte
rne
ale
Stat
elo
r M
emb
re a
le U
niu
nii
Euro
pen
eFr
on
tex
Var
șovi
a20
0542
,249
5A
gen
ţia
Euro
pea
nă
pen
tru
Med
icam
ente
EMEA
Lon
dra
1993
163,
144
1
6A
gen
ţia
Euro
pea
nă
pen
tru
Săn
ătat
e și
Sec
uri
tate
în M
un
căEU
-OSH
AB
ilbao
1995
14,9
42
7A
gen
ţia
Euro
pea
nă
pen
tru
Sec
uri
tate
a R
eţel
elo
r In
form
atic
e și
a D
atel
or
ENIS
AH
erak
lion
2003
8,3
44
8A
gen
ţia
Euro
pea
nă
pen
tru
Sig
ura
nţa
Mar
itim
ăEM
SALi
sab
on
a20
0248
,215
3
9A
uto
rita
tea
Euro
pea
nă
pen
tru
Sig
ura
nţa
Alim
enta
răEF
SAPa
rma
2002
52,2
300
10C
entr
ul E
uro
pea
n d
e Pr
even
ire
și C
on
tro
l al B
olil
or
ECD
CSt
ock
ho
lm20
0528
,990
11C
entr
ul E
uro
pea
n p
entr
u D
ezvo
ltar
ea F
orm
ării
Pro
fesi
on
ale
Ced
efo
pSa
lon
ic19
7517
,497
12Fu
nd
aţia
Eu
rop
ean
ă d
e Fo
rmar
eET
FTo
rin
o19
9021
,510
0
13Fu
nd
aţia
Eu
rop
ean
ă p
entr
u Îm
bu
năt
ăţir
ea C
on
diţ
iilo
r d
e V
iaţă
și d
e M
un
căEu
rofo
un
dD
ub
lin19
7520
,294
14O
bse
rvat
oru
l Eu
rop
ean
pen
tru
Dro
gu
ri ș
i To
xico
man
ieO
EDT
Lisa
bo
na
1993
14,4
82
To
tal
55
5,1
2 1
91
1
Cre
dit
e d
e p
lată
.
A N E X A I I
35
A N E X A I I I
PR
INC
IPA
LE
LE
OB
SE
RV
AŢ
II F
OR
MU
LA
TE
ÎN
UR
MA
VIZ
ITE
LO
R L
A F
AŢ
A L
OC
UL
UI
Satis
făcă
tor
Nu
încă
Nec
esită
îmbu
nătă
ţiri
AE
ME
FS
AE
ME
AE
MS
AE
NIS
AE
U-O
SH
AE
uro
fou
nd
Fro
nte
x
AG
ENŢI
ILE
ȘI-A
U P
LAN
IFIC
AT
ÎNTR
-O M
ĂSU
RĂ
SU
FIC
IEN
TĂ A
CTI
VIT
ĂŢI
LE, S
TAB
ILIN
DU
-ȘI O
BIE
CTI
VE
PREC
ISE
ȘI
MĂ
SUR
AB
ILE?
1. S
tra
teg
ia m
ult
ian
ua
lă
Ag
enţi
a a
inst
itu
it u
n p
roce
s d
e p
lan
ifi ca
re m
ult
ian
ual
ă.
Plan
ifi ca
rea
mu
ltia
nu
ală
este
un
do
cum
ent
atât
str
ateg
ic (c
are
defi
neș
te
rezu
ltat
ele
sco
nta
te ș
i im
pac
tul),
cât
și o
per
aţio
nal
(cal
end
ar, p
lan
gen
eral
pen
tru
per
son
al…
).
Ag
enţi
a și
-a t
ran
spu
s m
and
atu
l ce
i-a
fost
co
nfe
rit
pri
n a
ctu
l de
baz
ă în
tr-o
stra
teg
ie c
on
cord
antă
cu
str
ateg
ia s
ecto
rial
ă el
abo
rată
de
Co
mis
ie.
Plan
ifi ca
rea
mu
ltia
nu
ală
se b
azea
ză p
e o
eva
luar
e ex
an
te c
u c
arac
ter
stra
teg
ic.
Exis
tă u
n d
ocu
men
t ca
re d
etal
iază
po
litic
a ag
enţi
ei în
do
men
iul r
esu
rsel
or
um
ane
și c
are
este
art
icu
lat
cu p
rio
rită
ţile
str
ateg
ice.
2. P
rog
ram
ul a
nu
al d
e a
ctiv
ita
te
Ag
enţi
a a
dis
pu
s d
e u
n p
rog
ram
an
ual
de
acti
vita
te c
are
a fo
st a
do
pta
t
la t
erm
en.
Fact
ori
i in
tere
saţi
au
fost
imp
licaţ
i în
pro
cesu
l dec
izio
nal
și a
u p
utu
t să
își
exp
rim
e d
ezid
erat
ele.
Stru
ctu
ra p
rog
ram
elo
r an
ual
e d
e ac
tivi
tate
co
resp
un
de
stru
ctu
rii
pre
vizi
un
ilor
mu
ltia
nu
ale.
Sta
bili
tate
a ac
este
i str
uct
uri
per
mit
e ef
ectu
area
de
com
par
aţii
în t
imp
.
Ag
enţi
a a
iden
tifi c
at r
iscu
rile
aso
ciat
e ac
tivi
tăţi
lor
sale
.
Pro
gra
mu
l de
acti
vita
te fa
ce o
dis
tin
cţie
cla
ră în
tre
acti
vită
ţile
des
fășu
rate
pen
tru
a a
sist
a C
om
isia
și p
rop
riile
act
ivit
ăţi.
36
A N E X A I I I
PR
INC
IPA
LE
LE
OB
SE
RV
AŢ
II F
OR
MU
LA
TE
ÎN
UR
MA
VIZ
ITE
LO
R L
A F
AŢ
A L
OC
UL
UI
AE
ME
FS
AE
ME
AE
MS
AE
NIS
AE
U-O
SH
AE
uro
fou
nd
Fro
nte
x
Pro
gra
mu
l de
acti
vita
te d
efi n
ește
ob
iect
ive
SMA
RT
și in
dic
ato
ri d
e
per
form
anţă
.
Ag
enţi
a u
tiliz
ează
un
bu
get
înto
cmit
pe
acti
vită
ţi (A
BB
).
Pro
gra
mu
l de
acti
vita
te d
efi n
ește
cu
su
fi cie
ntă
pre
cizi
e re
surs
ele
um
ane
și
fi nan
ciar
e ca
re t
reb
uie
mo
bili
zate
.
AG
ENŢI
ILE
AU
INST
ITU
IT IN
STR
UM
ENTE
SO
LID
E D
E M
ON
ITO
RIZ
AR
E A
AC
TIV
ITĂ
ŢILO
R?
3. O
rga
niz
are
a p
roce
sulu
i de
mo
nit
ori
zare
Ag
enţi
a îș
i in
form
ează
reg
ula
t co
nsi
liul d
e ad
min
istr
aţie
cu
pri
vire
la
exec
uţi
a ac
tivi
tăţi
lor.
Ag
enţi
a îș
i in
form
ează
reg
ula
t co
nsi
liul d
e ad
min
istr
aţie
cu
pri
vire
la
rezu
ltat
ele
acti
vită
ţilo
r.
A fo
st c
reat
un
„ta
blo
u d
e b
ord
”.
Exis
tă în
fun
cţiu
ne
un
„ta
blo
u d
e b
ord
” p
erti
nen
t.
Ag
enţi
a d
isp
un
e d
e u
n a
ud
ito
r in
tern
car
e ve
rifi c
ă b
un
a g
esti
un
e fi n
anci
ară
a ac
tivi
tăţi
lor
des
fășu
rate
.
4. R
ele
va
nţa
ind
ica
tori
lor
Ag
enţi
a a
defi
nit
și u
tiliz
ează
ind
icat
ori
„R
AC
ER”.
Satis
făcă
tor
Nu
încă
Nec
esită
îmbu
nătă
ţiri
37
PR
INC
IPA
LE
LE
OB
SE
RV
AŢ
II F
OR
MU
LA
TE
ÎN
UR
MA
VIZ
ITE
LO
R L
A F
AŢ
A L
OC
UL
UI
AE
ME
FS
AE
ME
AE
MS
AE
NIS
AE
U-O
SH
AE
uro
fou
nd
Fro
nte
x
AG
ENŢI
ILE
AU
REA
LIZ
AT
O R
APO
RTA
RE
CO
RES
PUN
ZĂ
TOA
RE
A A
CTI
VIT
ĂŢI
LOR
PE
CA
RE
LE-A
U E
FEC
TUA
T ȘI
AU
DIS
PUS
EFEC
TUA
REA
UN
OR
EV
ALU
ĂR
I REL
EVA
NTE
ALE
REZ
ULT
ATE
LOR
PE
CA
RE
LE-A
U O
BŢI
NU
T?
5. R
ap
ort
ul a
nu
al d
e a
ctiv
ita
te
Rap
ort
ul a
nu
al d
e ac
tivi
tate
po
ate
fi u
tiliz
at p
entr
u a
măs
ura
gra
du
l de
real
izar
e a
acti
vită
ţilo
r p
revă
zute
în p
rog
ram
ul a
nu
al d
e ac
tivi
tate
.
Exis
tă o
co
eren
ţă s
tru
ctu
rală
într
e p
rog
ram
ul d
e ac
tivi
tate
, bu
get
,
con
tab
ilita
tea
de
ges
tiu
ne
și r
apo
arte
le d
e ac
tivi
tate
.
Pe b
aza
info
rmaţ
iilo
r p
e ca
re le
pri
meș
te, c
on
siliu
l de
adm
inis
traţ
ie e
ste
în
măs
ură
să
iden
tifi c
e im
pac
tul a
ctiv
ităţ
ilor
agen
ţiei
.
Site
-ul i
nte
rnet
al a
gen
ţiei
est
e u
șor
de
uti
lizat
și m
ult
ilin
gv.
6. E
va
luă
ri
Ag
enţi
a d
isp
un
e p
erio
dic
efe
ctu
area
de
eval
uăr
i ext
ern
e al
e ac
tivi
tăţi
lor
glo
bal
e și
ind
ivid
ual
e p
e ca
re le
des
fășo
ară.
Ag
enţi
a ef
ectu
ează
per
iod
ic e
valu
ări i
nte
rne
crit
ice
ale
acti
vită
ţilo
r p
e ca
re
le d
esfă
șoar
ă.
Ag
enţi
a a
reu
șit
să in
teg
reze
co
ncl
uzi
ile ș
i rec
om
and
ările
eva
luăr
ilor
în
cicl
ul u
lter
ior
de
pla
nifi
care
.
Satis
făcă
tor
Nu
încă
Nec
esită
îmbu
nătă
ţiri
RĂSPUNSUL COMISIEI ȘI AL AGENȚIILOR LA RAPORTUL SPECIAL AL CURȚII DE CONTURI „AGENȚIILE UNIUNII EUROPENE: OBȚINEREA DE REZULTATE”
39
I I . A g e n ț i i : A g e n ț i i l e v i z a t e a u s a l u t a t r a p o r t u l de audit refer i tor la evaluarea bunei gest iuni f inanciare din cadrul agenț i i lor de reglemen-tare , în care problemele r id icate au fost con-s i d e r a t e a t â t c o n s t r u c t i v e , c â t ș i v a l o r o a s e . O b s e r v a ț i i l e f ă c u t e a r p u t e a a d u c e b e n e f i c i i tuturor părț i lor v izate .
Pr incipiul bunei gest iuni f inanciare auditat de Curte se apl ică tuturor agenț i i lor , însă t rebuie evidențiat faptul că complexitatea activităț i lor f i e c ă r e i a g e n ț i i d e t e r m i n ă î n c e m ă s u r ă e s t e ușor să se as igure buna gest iune f inanciară .
IV. Agenții: Unele agenții efectuează acum evaluări e x a n t e . Cu toate acestea, evaluări le e x a n t e nu v i z e a z ă t o a t e a g e n ț i i l e î n a c e e a ș i m ă s u r ă ș i , în esență , ar t rebui să a ibă în vedere mai mult a g e n ț i i l e c a r e g e s t i o n e a z ă p r o g r a m e , d e c â t agenț i i le care funcț ionează ca ș i autor i tăț i .
Î n c e e a c e p r i v e ș t e r e a l i z a r e a d e p l a n i f i c ă r i multianuale, unele agenții au implementat deja o planif icare mult ianuală . Altele se af lă în curs de implementare. Chiar dacă nivelul de imple-mentare diferă, toate sunt pe deplin conștiente de faptul că este esenț ia l să se implementeze o p l a n i f i c a r e m u l t i a n u a l ă p r e c i s ă . D e a s e m e -nea, planif icarea multianuală este strâns legată de bugetele disponibi le .
V. C o m i s i a : P r o g r a m e l e a d o p t a t e p e n t r u a n u l 2008 prevăd indicaț i i mai precise cu pr iv i re la resursele care t rebuie mobi l izate pentru di fe-r i te le acț iuni ș i la rezultatele preconizate .
A g e n ț i i : Programele anuale de act iv i tate sunt prezentate , rev izui te ș i adoptate în cons i l i i le de administraț ie . Această adoptare reprezintă u n e l e m e n t e s e n ț i a l a l m e d i u l u i d e c o n t r o l /administrăr i i programului de act iv i tate .
VI. A g e n ț i i : D a t o r i t ă d i f e r i t e l o r d i m e n s i u n i ș i r e s u r s e d i s p o n i b i l e a l e a g e n ț i i l o r , a r t r e -b u i s ă s e ț i n ă c o n t d e c o n s i d e r a ț i i l e p r i v i n d proporț ional i tatea pentru punerea în apl icare a m e c a n i s m e l o r ș i a c o n t r o a l e l o r , c e e a c e a r putea susține monitorizarea. Chiar dacă nivelul d e i m p l e m e n t a r e d i f e r ă , t o a t e a g e n ț i i l e s u n t pe depl in conșt iente de faptul că este esenția l să se pună în apl icare instrumente de monito-r izare ef ic iente . Agenț i i le lucrează în vederea îmbunătăț i r i i unor ast fe l de instrumente.
C o m i s i a : C o m i s i a o f e r ă a g e n ț i i l o r a s i s t e n ț ă r e f e r i t o a r e l a g e s t i u n e a p e a c t i v i t ă ț i , î n s ă e c o n ș t i e n t ă d e d i f i c u l t a t e a d e a l e s e n s i b i l i z a în acest sens . Pr in comunicarea recentă către P a r l a m e n t u l E u r o p e a n ș i C o n s i l i u , „ A g e n ț i i e u r o p e n e – O r i e n t ă r i p e n t r u v i i t o r ” 1, a c e a s t a ș i - a e x p r i m a t a c e a s t ă p r e o c u p a r e , p r e c i z â n d că îș i va revizui procedur i le interne în ceea ce pr ivește re laț i i le cu agenț i i le .
VII . C o m i s i a : Î n c e p â n d c u b u g e t u l p e n t r u a n u l 2 0 0 8 , m a i m u l t e a g e n ț i i d i s p u n d e i n d i c a t o r i d e p e r f o r m a n ț ă c a r e s u n t i m p u ș i p r i n R e g u -lamentul f inanciar . De alt fe l , începând cu anul 2007, anumite agenț i i au început să prez inte un buget ș i au in i ț iat o gest iune pe act iv i tăț i , c e e a c e f a c e c a a c e s t e a s ă p o a t ă e x p l i c a m a i b i n e o b i e c t i v e l e p e c a r e ș i - a u p r o p u s s ă l e real izeze.
IX. A g e n ț i i : Gradul de preciz ie în def in i rea obiec-t ivelor depinde, în parte , de regulamentele de bază ș i d i feră de la o agenț ie la a l ta .
X. A g e n ț i i : În ceea ce pr ivește rea l izarea obiec-t i v e l o r a n u a l e , a g e n ț i i l e l u c r e a z ă î n v e d e r e a î m b u n ă t ă ț i r i i i n s t r u m e n t e l o r d e r a p o r t a r e , inc lus iv a raportului anual de act iv i tate . Acest r a p o r t a n u a l d e a c t i v i t a t e e s t e r e v i z u i t ș i a d o p t a t d e c ă t r e c o n s i l i i l e d e a d m i n i s t r a ț i e respect ive .
1 COM(2008) 135 final.
40
INTRODUCERE
3. Agenții : Sub acest aspect, Regulamentul f inan-ciar cadru concordă cu Regulamentul f inanciar general ; acesta nu prevede dispoziț i i mai deta-l iate sau mai restr ict ive pr iv ind, spre exemplu, planif icarea, f ixarea obiect ivelor , evaluarea pe bază de indicatori . Dispoziț i i mai detal iate pr i -v ind planif icarea, f ixarea obiect ivelor sau eva-luarea pe bază de indicatori pot f i prevăzute, în plus , în actele const i tut ive a le agenț i i lor .
9. Agenții : Agenți i le sunt pe deplin conștiente de importanța p lanului mult ianual . Unele d intre acestea au rea l izat o p lani f icare mult ianuală , c h i a r d a c ă r e g u l a m e n t u l d e b a z ă a l a c e s t o r a nu a impus-o în mod expl ic i t .
Spre exemplu, în urma auditului Curț i i :
( i ) s t rategia EU-OSHA 2009-2013 indică rezul-tatele preconizate, iar activitatea, în curs de desfășurare , de evaluare a impactului/eva-luare e x a n t e v izează exact modul în care se pot măsura progresele real izate în vederea obț iner i i acestor rezultate ;
( i i ) p e n t r u F r o n t e x [ R e g u l a m e n t u l ( C E ) nr . 2007/2004 a l Consi l iu lu i ] , proiectul de p r o g r a m d e a c t i v i t a t e 2 0 0 9 , p r e z e n t a t î n c o n s i l i u l d e a d m i n i s t r a ț i e a l a g e n ț i e i l a începutul anului 2008, prevede adoptarea unei abordăr i mult ianuale în v i i tor ;
( i i i ) EMEA a realizat Foaia de parcurs EMEA, care prezintă strategia pe termen lung, obiecti-vele pe termen mediu ș i lung ș i acț iuni le pr incipale. În plus, EMEA va iniț ia procesul de pregăt i re a fo i i de parcurs pentru 2015 în cursul anului 2008;
( iv) începând din 2008, ENISA a apl icat o abor-d a r e a u n e i p l a n i f i c ă r i m u l t i a n u a l e s u b f o r m a P r o g r a m e l o r t e m a t i c e m u l t i a n u a l e (PTM) .
11. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e l u c r e a z ă l a p l a n i f i c a r e a mult ianuală ș i , dacă e cazul , cooperează înde-aproape cu Comis ia , s tatele membre ș i părț i le interesate .
12. A g e n ț i i : M a j o r i t a t e a a g e n ț i i l o r s u n t a c u m î n c u r s d e r e a l i z a r e a u n o r e v a l u ă r i e x a n t e . C u t o a t e a c e s t e a , e v a l u ă r i l e e x a n t e n u v i z e a z ă t o a t e a g e n ț i i l e î n a c e e a ș i m ă s u r ă ș i a r t r e -bui să a ibă în vedere mai mult agenț i i le care g e s t i o n e a z ă p r o g r a m e , d e c â t a g e n ț i i l e c a r e funcț ionează ca autor i tăț i .
13. C o m i s i a : O r i e n t ă r i l e p r i v i n d p o l i t i c a d e p e r -s o n a l d i n c a d r u l a g e n ț i i l o r e u r o p e n e d e r e g l e m e n t a r e p r e v ă d c a f i e c a r e a g e n ț i e s ă întocmească anual un plan multianual în mate-r i e d e p o l i t i c ă d e p e r s o n a l ( d e p e r s p e c t i v ă ) (PPP) , a l cărui conț inut standard a fost e labo-r a t d e c ă t r e s e r v i c i i l e C o m i s i e i , î m p r e u n ă c u agenți i le . PPP ar t rebui să cupr indă descr ierea t ipur i lor de postur i noi ș i ex istente în schema d e p e r s o n a l ș i a t r i b u i r e a s a r c i n i l o r î n c a d r u l f u n c ț i i l o r r e s p e c t i v e . A g e n ț i i l e d e r e g l e m e n -tare prezintă , de asemenea, în planur i le lor de polit ică de personal, analiza sarcini lor atribuite t i p u r i l o r d e p o s t u r i d i n s c h e m a d e p e r s o n a l ( s a r c i n i e s e n ț i a l e , d e a s i s t e n ț ă , p e r m a n e n t e , t e m p o r a r e , p o s t u r i p e t e r m e n s c u r t s a u l u n g d e f u n c ț i o n a r i , a g e n ț i t e m p o r a r i s a u a g e n ț i contractual i ) .
Î n 2 0 0 7 , a u t o r i t a t e a b u g e t a r ă a s o l i c i t a t c a , începând din acel moment, să se atașeze PPP-uri documentelor pr iv ind procedura bugetară .
15. A g e n ț i i : O consecvență mai mare – ș i o legă-tură mai st rânsă – între plani f icarea mult ianu-ală a activități i ș i programul anual de activitate ar crește gradul de comparabi l i tate dintre ani . Î n s ă , d a t f i i n d m e d i u l d i n a m i c , u n e l e a g e n ț i i se confruntă cu sarc in i noi ș i extrem de di fe-r ite . Agenți i le trebuie să îș i actual izeze ș i să îș i adapteze în permanență toate planuri le . Acest exerc i ț iu va crește , în pr inc ipal , t ransparența p e n t r u a g e n ț i i l e c a r e l u c r e a z ă î n t r - u n m e d i u mai stabi l .
41
16. A g e n ț i i : M a j o r i t a t e a a g e n ț i i l o r a u d i t a t e r e a -l i z e a z ă u n e x e r c i ț i u r e g u l a t d e a n a l i z ă a r i s -c u r i l o r . A c e a s t a d e m o n s t r e a z ă f a p t u l c ă s u n t conșt iente de importanța folosir i i unei anal ize a r i s c u r i l o r p e n t r u î n t o c m i r e a p r o g r a m u l u i anual , chiar dacă mai poate exista loc pentru îmbunătăț i r i .
17. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e î n c e a r c ă s ă c u p r i n d ă î n p r o g r a m u l a n u a l d e a c t i v i t a t e t o t a l i t a -t e a a c t i v i t ă ț i l o r p e c a r e i n t e n ț i o n e a z ă s ă l e desfășoare în f iecare an. Cu toate acestea , ar t r e b u i s ă s e p e r m i t ă o o a r e c a r e f l e x i b i l i t a t e pentru a putea face față sol ic i tăr i lor neprevă-zute a d h o c (consi l iere șt i inț i f ică sau evaluare a r i s c u r i l o r ) . C o n s i l i u l d e a d m i n i s t r a ț i e e s t e ț inut la curent în legătură cu aceste sol ic i tăr i , ce l puț in anual , în raportul anual de act iv i tate ș i în unele cazuri pe parcursul anului , în rapor-tul regulat a l d i rectorului execut iv , prezentat în consi l i i le de administraț ie .
18. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e s u n t p e d e p l i n c o n ș t i e n t e de importanța obiect ivelor ș i vor cont inua să depună eforturi pentru a atinge un nivel cores-punzător de preciz ie , în măsura posibi lu lui .
19. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e r e c u n o s c i n t e r e s u l A B B (bugetul întocmit pe act iv i tăț i ) ca instrument p e n t r u o m a i b u n ă g e s t i o n a r e f i n a n c i a r ă . Acesta este motivul pentru care unele agenț i i au decis să prezinte un ABB. Totuși , acesta este u n p r o c e s r e l a t i v r e c e n t , c a r e t r e b u i e s ă f i e consolidat în continuare și discutat în vi itoarea procedură bugetară .
22. Agenții : Metodele de monitorizare ș i raportare di feră de la o agenție la a l ta ș i sunt dezvoltate p e r m a n e n t . Î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , c o n s i l i -i l e d e a d m i n i s t r a ț i e s u n t i n f o r m a t e c e l p u ț i n anual , iar în unele cazur i , mai f recvent .
23. Agenții : Toate agenți i le au implementat instru-mente pentru a permite monitor izarea puneri i în pract ică a act iv i tăț i lor propr i i . Acestea sunt evaluate ș i îmbunătăț i te cont inuu.
24. A g e n ț i i : Î n c o n t e x t u l î m b u n ă t ă ț i r i i c o n t i n u e a i n s t r u m e n t e l o r d e m o n i t o r i z a r e , i d e e a e s t e ca agenț i i le să facă schimb de ce le mai bune p r a c t i c i , c â n d e s t e c a z u l , ș i s ă a c h i z i ț i o n e z e i n s t r u m e n t e n o i , d a c ă e s t e n e c e s a r . A n u m i t e agenții au implementat până acum instrumente speci f ice pentru monitor izarea t impului .
25. C o m i s i a : IAS a pr imit resursele necesare pen-tru a-ș i îndepl ini obl igați i le actuale, prevăzute î n t e m e i u l a r t i c o l u l u i 1 8 5 d i n R e g u l a m e n t u l f i n a n c i a r . Î n 2 0 0 7 , s - a u d e s f ă ș u r a t a c ț i u n i d e audit în toate agenți i le de reglementare af late în funcț iune, în cadrul IAS . Pentru 2008, sunt planif icate auditur i pentru agenți i le care ș i -au început act iv i tatea în 2007.
A g e n ț i i : Însă , agenț i i le mic i nu îș i pot permite neapărat un controlor sau un verif icator intern, angajat cu normă întreagă.
26. A g e n ț i i : În urma auditului Curț i i , unele agenți i a u a c u m î n v e d e r e d e z v o l t a r e a d e i n d i c a t o r i d e „ r e z u l t a t e ” ș i „ i m p a c t ” , î n p l u s f a ț ă d e c e i ex istenț i . În acest context , acestea se bucură întotdeauna de spr i j inul Comis ie i Europene.
27. A g e n ț i i : Dimensiunea ș i resursele disponibi le , inclusiv instrumentele aplicate pentru a colecta d a t e , d i s p o n i b i l i t a t e a a n g a j a ț i l o r ș i b u g e t u l , a u u n i m p a c t a s u p r a i n d i c a t o r i l o r d e f i n i ț i ș i urmăriț i . Agenți i le depun efortur i permanente p e n t r u a p u n e î n p r a c t i c ă ș i a u t i l i z a c e i m a i potr iv i ț i indicator i .
28. A g e n ț i i : I n d i c a t o r i i d e p e r f o r m a n ț ă s u n t potr iviț i pentru toate agenți i le , însă evaluări le e x a n t e ș i p lani f icăr i le mult ianuale nu v izează toate agenț i i le în aceeași măsură .
31. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e i n t e n ț i o n e a z ă s ă î ș i î m b u n ă t ă ț e a s c ă p e r m a n e n t a c t i v i t a t e a d e monitor izare ș i raportare .
42
33. A g e n ț i i : Într -adevăr , raportul anual de act iv i -tate nu este singurul mij loc de informare a con-s i l iu lui de administraț ie cu pr iv i re la impactul act iv ităț i lor agenți i lor . În cal i tate de organism de administ rare ș i în concordanță cu Regula-mentul de bază, consi l i i le de administraț ie a le a g e n ț i i l o r a d o p t ă p r o g r a m u l a n u a l d e a c t i v i -t a t e ș i s u n t ț i n u t e l a c u r e n t c u i m p l e m e n t a -rea acestuia în raportul anual de act iv i tate . În u n e l e c a z u r i , c o n s i l i u l d e a d m i n i s t r a ț i e e s t e a s i s t a t d e u n o r g a n i s m c o n s u l t a t i v p e n t r u a ofer i consi l iere pr iv ind, în mod speci f ic , p la-nif icarea anuală ș i aspectele bugetare. În plus , consi l i i le de administrație au puterea de a sol i-cita informați i suplimentare pentru a confirma/fundamenta problemele raportate .
34. C o m i s i a : Consi l iu l de administraț ie a l f iecărei a g e n ț i i , î n c a r e C o m i s i a e s t e r e p r e z e n t a t ă î n minor i tate sau deloc , este însărc inat cu adop-tarea unor astfel de orientări , dacă se consideră că este cazul , ș i cu punerea lor în pract ică . În cadrul consil i i lor de administrație ale agenții lor în care este reprezentată , Comis ia are intenț ia de a înainta propuner i cu pr iv i re la punerea în apl icare a bunelor pract ic i administrat ive .
Deș i agenț i i le sunt organisme independente , instrucțiuni le ferme ale Comisiei pentru elabo-rarea rapoarte lor anuale de act iv i tate le sunt totuș i d isponibi le .
36. A g e n ț i i : P e n t r u m a j o r i t a t e a a g e n ț i i l o r , d a t a pr imei evaluăr i este impusă pr in regulamentul lor de înf i ințare .
În unele cazur i , s fera de apl icare a pr imei eva-luăr i nu a cupr ins numai aspecte pr iv ind faza in i ț ia lă .
37. A g e n ț i i : Î n u n e l e a g e n ț i i , c o n s i l i u l d e administraț ie este implicat în gest ionarea eva-l u ă r i i , a v â n d s p r i j i n a d m i n i s t r a t i v d i n p a r t e a a g e n ț i e i î n c a u z ă . C o n s u l t a n t u l e s t e s e l e c t a t c o n f o r m p r o c e d u r i i e u r o p e n e d e a t r i b u i r e a contractelor de achiz i ț i i .
40. C o m i s i a : C a o c o n t i n u a r e a a c e s t u i s t u d i u , Comis ia real izează , pe parcursul anului 2008, u n n o u m e t a s t u d i u s i m i l a r p r i v i n d a g e n ț i i l e d e s c e n t r a l i z a t e , c a r e s e v a b a z a î n p r i n c i p a l pe constatăr i le d in urma evaluăr i lor ex istente a le agenț i i lor .
D e a s e m e n e a , C o m i s i a a p u s l a d i s p o z i ț i a a u t o r i t ă ț i i b u g e t a r e u n d o c u m e n t d e s i n t e z ă b a z a t p e p r i n c i p a l e l e c o n s t a t ă r i e x t r a s e d i n rapoartele de evaluare a f iecărei agenț i i 2.
42. C o m i s i a : Agenți i le sunt organisme comunitare i n d e p e n d e n t e ș i r ă s p u n d î n f a ț a A u t o r i t ă ț i i bugetare ș i a Autor i tăț i i de descărcare de ges-t iune. Consi l i i le de administraț ie a le acestora , în care Comisia este reprezentată în minoritate (sau deloc) , sunt responsabi le pentru deciz i i le care sunt luate în legătură cu metodele lor de gest ionare ș i de lucru. Măr imea re lat iv redusă a agenț i i lor le oferă avantaje semnif icat ive în ceea ce privește concentrarea asupra sarcini lor esenț ia le , procedur i le interne ș i adaptabi l i ta-t e a d e c a r e o r g a n i z a ț i i l e m a i m a r i n u s e p o t bucura .
Comis ia oferă agenț i i lor as is tență refer i toare la gest iunea pe act iv i tăț i , însă e conșt ientă de d i f i c u l t a t e a d e a l e s e n s i b i l i z a î n a c e s t s e n s . P r i n c o m u n i c a r e a r e c e n t ă c ă t r e P a r l a m e n t u l E u r o p e a n ș i C o n s i l i u , „ A g e n ț i i e u r o p e n e – Orientări pentru vi i tor” 3, Comisia ș i -a exprimat această preocupare, precizând că îș i va revizui proceduri le interne în ceea ce privește relați i le cu agenț i i le .
Î n v e d e r e a f a c i l i t ă r i i a c c e s u l u i l a i n f o r m a ț i i d e s p r e a g e n ț i i , a f o s t l a n s a t r e c e n t u n s i t e internet comun, a l Comis ie i ș i a l agenț i i lor de reglementare. Scopul s i te-ului internet comun este de a dezvolta o bibl iotecă cupr inzătoare ș i actual izată de mater ia le informaționale pr i -v ind agenț i i le ; de a promova înțelegerea pro-vocăr i lor cu care se confruntă în mod obișnuit a g e n ț i i l e c a r e l u c r e a z ă î n c a d r u l l e g i s l a t i v a l U n i u n i i E u r o p e n e ș i d e a î m b u n ă t ă ț i p e r m a -nent modul în care funcționează agenți i le pr in învățarea din abordări le bune, apl icate de alte agenț i i .
2 Scrisoarea din 10 octombrie 2007 [D(2007) ref.1150].
3 A se vedea nota de subsol de la punctul VI din răspunsuri.
43
43. C o m i s i a : Î n c o n t e x t u l r e c e n t e i c o m u n i c ă r i m e n ț i o n a t e a n t e r i o r , C o m i s i a î n t r e p r i n d e o a n a l i z ă i n t e r n ă c u s c o p u l d e a c o r o b o r a î n v i i t o r l u ă r i l e d e p o z i ț i e a l e r e p r e z e n t a n ț i l o r s ă i î n c a d r u l c o n s i l i i l o r d e a d m i n i s t r a ț i e a l e agenți i lor , în care aceasta este reprezentată, cu pr iv i re la bunele pract ic i care vor f i apl icate în mod transversal în cadrul agenți i lor . Recoman-dări le făcute în cadrul evaluări lor fac parte din aceste bune practici . Consi l iul de administrație a l a g e n ț i e i r e p r e z i n t ă o r g a n u l d e c i z i o n a l d i n cadrul agenț ie i respect ive , care poate decide î n l e g ă t u r ă c u r e c o m a n d ă r i l e f ă c u t e î n u r m a e v a l u ă r i l o r , i n c l u s i v m e t a e v a l u a r e a C o m i s i e i d in 2003.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
44. C o m i s i a : P r o c e s u l d e r e v i z u i r e a R e g u l a m e n -tului f inanciar cadru (RFC) a l agenț i i lor a fost lansat de către Comisie în urma adoptări i modi-f icări lor aduse la Regulamentul f inanciar gene-r a l î n d e c e m b r i e 2 0 0 6 . A c e s t a e s t e f i n a l i z a t abia acum (apr i l ie 2008) de către autor i tatea legis lat ivă .
Versiunea anterioară a RFC a intrat în vigoare în 2003, ca parte din reforma majoră a Regulamen-tulu i f inanciar (RF) care a intrat în v igoare la 1 ianuarie 2003. Anumite instituți i ș i organisme a u î n t â m p i n a t d i f i c u l t ă ț i î n c e e a c e p r i v e ș t e punerea în apl icare a tuturor dispoziț i i lor d in RF revizuit în anul respect iv , așa cum a subl i -n iat Curtea . Acest efect poate f i pus pe seama u n u i d e c a l a j î n t r e p u n e r e a î n a p l i c a r e a a n u -m i t o r p r a c t i c i d e g e s t i o n a r e î n c a d r u l C o m i -s i e i ș i p u n e r e a a c e s t o r a î n a p l i c a r e î n c a d r u l agenț i i lor .
45. A g e n ț i i : Acest lucru este în curs de schimbare, o d a t ă c u i n t r o d u c e r e a î n R F C ș i î n p r a c t i c i l e anumitor agenț i i a noi lor metode prevăzute .
46. A g e n ț i i : A s e v e d e a r ă s p u n s u l l a p u n c t u l 4 5 de mai sus .
47. Agenții: Unele agenții efectuează acum evaluări e x a n t e . Cu toate acestea, evaluări le e x a n t e nu v i z e a z ă t o a t e a g e n ț i i l e î n a c e e a ș i m ă s u r ă ș i , în esență , ar t rebui să a ibă în vedere mai mult a g e n ț i i l e c a r e g e s t i o n e a z ă p r o g r a m e , d e c â t agenț i i le care funcț ionează ca autor i tăț i .
48. A g e n ț i i : O consecvență mai mare – ș i o legă-tură mai st rânsă – între plani f icarea mult ianu-ală a activități i ș i programul anual de activitate ar crește gradul de comparabi l i tate dintre ani . Î n s ă , d a t f i i n d m e d i u l d i n a m i c , u n e l e a g e n ț i i se confruntă cu sarc in i noi ș i extrem de di fe-r ite . Agenți i le trebuie să îș i actual izeze ș i să îș i adapteze în permanență toate planuri le . Acest exerc i ț iu va crește , în pr inc ipal , t ransparența p e n t r u a g e n ț i i l e c a r e l u c r e a z ă î n t r - u n m e d i u mai stabi l .
Cu toate acestea, bugetul f inal f i ind stabi l i t la sfârș itul anului ș i programul de act ivitate f i ind publ icat pe parcursul anului , ex istă posibi l i ta-tea unei d ivergențe între programul anual de a c t i v i t a t e ș i b u g e t u l f i n a l , î n s p e c i a l î n c a z u l u n e i m o d i f i c ă r i s e m n i f i c a t i v e a s u r s e l o r d e f inanțare .
49. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e r e c u n o s c i n t e r e s u l A B B c a i n s t r u m e n t p e n t r u o m a i b u n ă g e s t i o n a r e f inanciară . Totuși , acesta este un proces re la-t i v r e c e n t , c a r e t r e b u i e s ă f i e c o n s o l i d a t î n c o n t i n u a r e ș i d i s c u t a t î n v i i t o a r e a p r o c e d u r ă bugetară .
Î n o r i c e c a z , i n s t r u m e n t e l e d e g e s t i o n a r e a r t rebui să f ie cele mai potr iv i te pentru nevoi le agenț i i lor .
44
50. Agenții : Toate agenți i le au implementat instru-mente pentru a permite monitor izarea puneri i î n p r a c t i c ă a a c t i v i t ă ț i l o r p r o p r i i . O b i e c t i v u l lor este să evalueze ș i să îmbunătățească per-m a n e n t i n s t r u m e n t e l e p u s e î n a p l i c a r e . S p r e exemplu, unele agenț i i au implementat acum instrumente de monitorizare a t impului pentru a as igura o mai bună transparență .
51. A g e n ț i i : Î n c o n t e x t u l î m b u n ă t ă ț i r i i c o n t i n u e a i n s t r u m e n t e l o r d e m o n i t o r i z a r e , i d e e a e s t e ca agenț i i le să facă schimb de ce le mai bune p r a c t i c i , c â n d e s t e c a z u l , ș i s ă a c h i z i ț i o n e z e i n s t r u m e n t e n o i , d a c ă e s t e n e c e s a r . A n u m i t e agenții au implementat până acum instrumente speci f ice pentru monitor izarea t impului .
În ceea ce pr ivește consi l i i le de administraț ie , acestea sunt informate cel puț in anual ș i mai f recvent , în unele cazur i , cu pr iv i re la monito-r izarea act iv i tăț i lor .
52. A g e n ț i i : În urma auditului Curț i i , unele agenți i a u a c u m î n v e d e r e d e z v o l t a r e a d e i n d i c a t o r i d e „ r e z u l t a t e ” ș i „ i m p a c t ” , î n p l u s f a ț ă d e c e i ex istenț i . În acest context , acestea se bucură întotdeauna de spr i j inul Comis ie i Europene.
54. A g e n ț i i : T o a t e a g e n ț i i l e ( c o n f o r m r e g u -l a m e n t e l o r ) a u p r e z e n t a t î n c o n s i l i u l l o r d e administraț ie un raport anual de act ivitate. Ele sunt de acord că acest raport ar t rebui să f ie or ientat mai mult asupra rezultatelor ș i real i -zăr i i obiect ivelor .
55. A g e n ț i i : C o n s i l i i l e d e a d m i n i s t r a ț i e a u competența de a sol ic i ta informați i supl imen-tare pentru a confirma/fundamenta elementele raportate .
56. Comisia: Ca regulă generală, RFC pentru agenții p r e v e d e o b l i g a t i v i t a t e a a c e s t o r a d e a e f e c -t u a e v a l u ă r i . C u t o a t e a c e s t e a , î n u n e l e a c t e c o n s t i t u t i v e a l e a g e n ț i i l o r a u f o s t p r e v ă z u t e c e r i n ț e s p e c i f i c e p r i v i n d e v a l u a r e a . N u t o a t e a c t e l e c o n s t i t u t i v e c a r e a t r i b u i e a g e n ț i i l o r r e s p o n s a b i l i t a t e a p r i n c i p a l ă p e n t r u e v a l u a r e cuprind cerința de a conveni cu Comisia asupra mandatului .
A g e n ț i i : Î n u n e l e a g e n ț i i , c o n s i l i u l d e administraț ie ș i /sau Comisia se impl ică în ges-t ionarea evaluăr i i , având spr i j in administrat iv din partea agenției în cauză. Consultantul este se lectat conform procedur i i europene de atr i -buire a contractelor de achiz i ț i i .
45
R E C O M A N D Ă R I
1. A g e n ț i i : A g e n ț i i l e a c c e p t ă , î n g e n e r a l , r e c o -m a n d ă r i l e C u r ț i i , a c ă r o r p u n e r e î n a p l i c a r e a început deja pentru major i tatea dintre aces-tea , ț inând cont de speci f icul lor .
2. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la puncte le 12 ș i 47 .
3. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la puncte le 26 ș i 52 .
4. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la puncte le 19 ș i 49 .
5. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la punctele 22, 23 , 24 , 50 , 51 ș i 52 .
8. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la puncte le 26 ș i 52 .
9. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la punctele 31, 33 , 54 ș i 55 .
10. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la puncte le 33 ș i 55 .
11. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la puncte le 33 ș i 55 .
12. A g e n ț i i : A se vedea răspunsul la punctul 56 .
13. C o m i s i a : Î n u n e l e a c t e c o n s t i t u t i v e a l e agenț i i lor au fost prevăzute cer ințe speci f ice privind evaluarea. Unele acte constitutive atr i -b u i e a g e n ț i i l o r r e s p o n s a b i l i t a t e a p r i n c i p a l ă pentru evaluare și cuprind cerința de a conveni cu Comis ia asupra mandatului .
15. A g e n ț i i : A s e v e d e a r ă s p u n s u l l a p u n c t e l e 3 7 ș i
56 .
Curtea de Conturi Europeană
Raportul special nr. 5/2008
Agențiile Uniunii Europene: obținerea de rezultate
Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene
2008 — 45 p. — 21 x 29,7 cm
ISBN 978-92-9207-086-1
Cum vă puteţi procura publicaţiile Uniunii Europene?
Publicaţiile Ofi ciului pentru Publicaţii sunt disponibile pentru vânzare pe site-ul EU bookshop (http://bookshop.europa.eu/); puteţi transmite comanda dumneavoastră către biroul de vânzări ales.
De asemenea, puteţi solicita lista punctelor de vânzare care fac parte din reţeaua noastră mondială trimiţând un fax la nr. (352) 29 29-42758.
ÎN CADRUL ACESTUI RAPORT, CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
ANALIZEAZĂ INSTRUMENTELE DE PLANIFICARE STRATEGICĂ ŞI
MECANISMELE DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI
CARE AU FOST PUSE ÎN APLICARE DE OPT AGENŢII ALE UNIUNII
EUROPENE ÎN VEDEREA OBŢINERII DE REZULTATE ŞI A RAPORTĂRII
CU PRIVIRE LA ACESTEA. RAPORTUL PREZINTĂ EFORTURILE DEPUSE
ÎN ACEST SENS Ş I E VIDENŢIAZĂ ASPEC TELE CARE AR PUTEA FI
ÎMBUNĂTĂŢITE, ÎN TEXTUL SĂU FIIND FORMULATE CINCISPREZECE
RECOMANDĂRI. RAPORTUL PUNE ACCENTUL PE NOILE PROBLEMATICI
ÎN MATERIE DE GESTIUNE PE CARE LE DETERMINĂ REFORMA MODULUI
DE ADMINISTRARE COMUNITARĂ. TABELELE Ş I ANEXELE Î I VOR
PERMITE CITITORULUI SĂ ÎŞI APROFUNDEZE CUNOŞTINŢELE PRIVIND
ACEASTĂ TEMĂ.
CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
QJ-A
B-0
8-0
05
-RO
-C
ISBN 978-92-9207-086-1