R

E

D

A

C

Ţ

I

A

Pagina 2

Adresa Redacţiei

Str. Regiment 11 Siret, Nr 12-14

Tel/Fax. 0236430235

E-mail: liceulracovita@yahoo.com

Colectivul redacţional

Nicoleta IFRIM- clasa a XI-a E

Alina STRAT- clasa a XI-a E

Daniela CARP- clasa a IX-a E

Ionela SANDU- clasa a IX-a E

Colegiul redacţional

PROFESOR COORDONATOR: MARIANA CONSTANTIN

REDACTARE: PROF. IULIA ANGHELACHE

Prof. Adina TODORAN

Psiholog prof. Silvia BANEA

Prof. Aura COZMACIUC

Prof. Paulina ROTARU

Prof. Cristian ROLEA

Prof. Marian DRĂGOI

Prof. Delia HUMELNICU

Dir. Prof. Nicoleta

DOMINTEANU

Dir. adj. Prof. Corina

ROTARU

Pagina 3

Din Cuprins

Pag. 6 POETICA

Pag. 12 PLASTICA

Pag. 18 Rubrica PSIHOLOGULUI

Pag. 20 Franceză

Pag. 21 Engleză

Pag. 22 Informatică

Pag. 24 Matematică

Pag. 26 Fizica

Pag. 27 Chimia

Pag. 28 Istoria

Pag. 30 Geografie

Pag. 34 ”Să știi mai multe, să fii mai bun”

Pag. 36 Glume

Pag. 37 Știați că...

Pag. 38 Absolvenți 2013

Pagina 4

A fi împreună - 35 de ani

Liceul Teoretic “E. Racoviţă” a împlinit 35 de ani de la

înfiinţare

35 de ani de activitate nu este mult în viaţa unei instituţii şcolare pentru a avea o

tradiţie, însă este suficient pentru a avea un cuvânt de spus în contextul învăţământului

gălăţean, pentru a-şi forma o sumă de valori şi principii după care să se ghideze, pe care să le

transmită mai departe.

Evenimentul a fost sărbătorit pe 26 octombrie, ziua Sf.Dumitru care este patronul spiritual al liceului. Au fost organizate cu această ocazie o diversitate de activităţi la care au

fost invitaţi foştii profesori ai liceului, reprezentanţi ai ISJ şi ai conunităţii locale. Aprecierile

invitaţilor ne-au făcut să credem că am reuşit în preluarea valorilor pe care le-am transformat

în misiunea şcolii: LIBERTATE, EXCELENŢĂ, REUŞITĂ valori pe care cu grijă încercăm să le

modelăm în fiecare suflet tânăr care se pregăteşte pentru viaţă învăţând de la fiecare dintre

noi. Peste ani vor fi capabili să înţeleagă în adevăratul sens al cuvântului ce presupune Libertatea, cum se obţine Excelenţa şi cum se măsoară Reuşita.

Întâlnirea din sala Auditorium din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, un

apropiat colaborator al liceului, s-a derulat sub imperiul emoţiilor. Au fost prezenţi Diamanta

Bulai- Inspector General Adjunct, Emanoil Cătălin Bocăneanu- Prefectul judeţului, absolvent al

liceului nostru, Silviu Bacalum- Consilier al Primarului, foştii directori ai liceului- Cenuşă Maria, Crudescu Alexandru, Şerban Ruxandra, Rotaru Paulina, Popa Maria. Mulţi dintre profesorii

care au pregătit de-a lungul anilor generaţii de elevi au fost bucuroşi să-i revadă pe cei care s-

au întors să mulţumească profesorilor lor- Lucian Georgescu, Angela Pop- sau să asculte

mesajele celor care departe de ţară îşi împlinesc visele pe care şi le-au croit încă de pe băncile

liceului.

A fi împreună a fost expresia ce a surprins cu adevărat spiritul zilei pe care am sărbătorit-o. Am dorit să fim împreună pentru a ne bucura, pentru a ne aminti şi pentru a ne creea cu

acest prilej alte noi amintiri pentru viitor. A fi împreună înseamnă echipă, ajutor, cooperare,

înţelegere dar şi competiţie, progres şi provocare. Ne place să credem că noi cei de la LER

suntem o echipă, iar a fi profesor sau elev la LER reprezintă dintotdeauna o mândrie şi în

acelaşi timp o mare responsabilitate. În momente ca acestea, faţă în faţă generaţii diferite, conştientizăm continuitatea lucrurilor ce nu depind de un singur om, însă cresc prin

contribuţia fiecărei persoane ce participă la realizarea lor. De aceea, toţi cei ce ne-am întâlnit

cu această ocazie putem spune că am contribuit sau contribuim încă la menţinerea unui nume

în învăţământul gălăţean, un nume recunoscut pentru seriozitatea şi exigenţa ştiinţifică în

domeniul ştiinţelor naturii şi nu numai. Considerăm că menţinerea profilului liceului s-a transformat în timp într-o marcă prin care ne-am afirmat identitatea şi care a devenit ulterior

prestigiu. Ceea ce ne propunem şi înaintăm ca promisiune a echipei manageriale actuale se

leagă de continuarea acestei direcţii şi consolidarea renumelui prin reuşitele viitoare.

Pagina 5

Mulţumesc tuturor celor ce au răspuns invitaţiei noastre pentru că au avut bucuria de

a participa la această celebrare, mulţumesc celor care au depus eforturi deosebite la

organizarea acestei întâlniri, pentru activităţile din cadrul liceului care au fost atât de reuşite

cât şi părinţilor care au fost alături de noi şi fără sprijinul cărora nu am fi putut pune în practică o parte din ideile noastre. VĂ MULŢUMIM TUTUROR!

Prof. Nicoleta Dominteanu

Pagina 6

Ce n-a văzut Parisul... Duțu Alexandra, clasa a X-a G

-Ah, şi acum ce voi face? Cum ar trebui să ajung pe Edgar Quinet?

Întreb cu voce tare privind nedumerită în jur. Strâng cu mai multă putere mânerul bagajului când un

bărbat blond trece mult prea aproape de mine. Mă dau un pas în spate dar sunt uimită când îl văd că

se opreşte în faţa mea şi mă întreabă dacă mă poate ajuta. Dezaprob începând să tremur uşor.

Începeam să mă gândesc cum să-i trag una cu geanta ca să scap. Zâmbeşte calm şi-şi da jos ochelarii şi

eliberează două smaralde care străluceau puternic. Părul îi era ondulat la vârfuri şi stătea ridicat într-

un mod elegant. O beretă neagră ca şi restul hainelor sale îi împodobea capul.

-Eu sunt Pierre, nu trebuie să-ţi fie teamă. Nu toţi îţi vor răul. Hai până la Sena le bleu. Este o cafenea

foarte drăguţă şi cu preţuri mici. Îmi arata o clădire colorată în diferite nuanţe de albastru. Pentru prima oară în viaţa m-am simţit în

siguranţă. I-am luat mâna şi merg după el. Înăuntru era minunat. Pe pereţi era desenată însăşi Sena cu

Turnul Eiffel în spate. Pe pereţi erau agăţate tablouri cu fluviul în diferite ipostaze, ba de deasupra, ba

dintr-o parte. Mă conduce până la o masă din spate şi comandă pentru mine. Am început să vorbim

tot felul de banalităţi şi zâmbeam copilăreşte când glumeam pe tema Cuceririi Estului. Îmi aminteam şi

acum cum s-a întins peste masă şi mi-a furat un sărut scurt dar mai dulce decât mierea. Nu i-a păsat

nicio secundă de lumea ce era în cafenea în momentul când el mi-a atins buzele pentru prima oară.

„Ne întâlneam într-o cafenea

Unde nimeni nu ştia

Şi ne zâmbeam

Când plănuiam să cucerim Vestul

Ne sărutăm, nu ne pasă

De lumea ce ne-nconjura”

De atunci, a devenit Ghidul meu. Mi-a zis să uit total de hotel. Aşa că am stat la el. Era vară şi nopţile

ni le petreceam în mansardă printre şevaletele, culorile şi pensulele sale. Prima oară când am urcat

acolo începuse deja cu săruturile indiscrete, iar eu i le acceptăm. Îi iubeam cu patimă ochii verzi ca o

mare de smaralde fără sfârşit asemeni Universului. Adoram să-mi trec degetele prin părul său blond şi

lung până la omoplaţi. Dormeam pe podea, dezbrăcaţi şi îmbrăţişaţi.

„ Urcăm la mine în mansardă

În nopţile de vară caldă

Şi ne credeam doi partizani

Ascunşi în noapte

Dezbrăcaţi pe podea

Eram al tău, erai a mea”

Îmi amintesc cum ne-am mărturisit dragostea unul pentru celălalt sub Arcul de Triumf. Cum ne-am

promis că vom fi pentru totdeauna împreună. Cum ne-am făgăduit că vom îmbătrâni împreună pe

veranda casei sale cu un ceai în mâna aşa cum am băut în prima zi, în Sena le bleu. Cum urmăream cu

ochii noştri de bătrânei apusul care scalda Arcul de Triumf. Atunci, l-am îmbrăţişat şi i-am spus că-l voi

proteja de tot răul din lume.

Pagina 7

„Aveam dorinţa să iubim

Ne promiteam să-mbatranim

Pe o verandă la un ceai

Scăldaţi de soare

De răul lumii mă fereai

Sub palma ta mă ascundeai”

În ultimele câteva zile ale excursiei mele la Paris am început să hoinărim fără scop pe străzile uitate

de francezi. Ne plimbam şi vorbeam despre tot şi orice. Mereu visam la ce-mi spunea Pierre. Mereu

visam la ochii săi verzi. Mereu ne întorceam în mansarda sa.

„Şi hoinăream întreaga zi

Pe străzile uitate

În povestiri ne pierdeam

Cu ochii celuilalt visam”

Dar, în acele momente atât de fericite nu am crezut că va face ceea ce a făcut. În ultima zi, când îmi

pregătisem deja bagajele şi mă pregăteam să plec mi-a zis să merg cu el în ultimul loc care merită

văzut din Paris. M-a dus la Turnul Eiffel pe care nu mi-l arătase până atunci. Am urcat sus şi am privit

priveliştea minunată de la picioarele noastre. Îmi amintesc şi acum cum a îngenunchiat în faţa mea şi

m-a cerut de soţie. L-am privit surprinsă şi am... refuzat. L-am sărutat pe frunte şi am plecat.

Sunetul inelului care a căzut şi s-a lovit de metal îmi mai răsuna şi acum în cap. În diamantul de pe el

mi s-au reflectat veşnic dresurile roşii cu model floral şi pantofii negri simpli care se îndepărtau.

Acum, fotografiile cu Paris, gustul de madlenă şi parfumul de coji de portocală îmi provoacă o

durere sfâşietoare. În acea zi i-am rupt inima în două şi i-am distrus sufletul. Ultimele sale cuvinte

înainte să sară au fost:

-Adio, mon cherie.

„Iar gustul de madlenă,

Îţi va reveni de fiecare dată

Când îţi vei aminti

Ce n-a văzut Parisul

Doar în fotografii

Ai mai putea găsi

Ce n-a văzut Parisul

Parfumul ce-a rămas

Răspunsul fără glas”

Notă: Versurile aparţin trupei Bere Gratis şi sunt din melodia “Ce n-a văzut Parisul”.

Mentiune la Concursul Național “Marin Preda”, Alexandria, 2012

Pagina 8

Poveste Ifrim Nicoleta, clasa a XI-a E

--A fost odata ca niciodată, într-un ţinut frumos şi îndepărtat, Albă ca Zăpada care şi-a pierdut un pan-

tof…

-Nu e asa povestea, tati!

-Nu? Dar cum este?

-Albă ca Zăpada a mâncat mărul fermecat, şi Cenuşăreasa şi-a pierdut pantoful.

-Da aşa este. Ai dreptate.

Tatăl şi-a continuat povestea cu Albă ca Zăpada, din când în când strecurând câte o greşeala, aceasta

fiind întotdeauna observată de micuţa fetiţă. După ce a terminat de istorisit şi noaptea s-a instalat

peste întregul ţinut, tatăl şi-a învelit fetiţa şi i-a amintit de Moş Ene care va veni şi o va ajuta să do-

armă.

Şi aşa Lili a adormit cu gândul la minunatele poveşti spuse de tatăl său. Mereu încerca să o încurce, dar aceasta îşi dădea seama de fiecare dată. Era o fetiţă isteată pentru frageda vârstă de şase ani, iar părin-

ţii ei se uitau la ea şi nu le venea să creadă cât de repede creştea. Aşa se întâmpla de cele mai multe

ori.

Luna, cu razele ei pline de vise, care luminează cele mai strălucite minţi şi le adoarme pe cele mai în-

tunecate, şi-a făcut şi ea apariţia. Sfeşnicul serii nu a omis nici in seara aceea mintea împânzită de

poveşti a lui Lili. În acea seară, visele fetiţei au fost destul de tulburate, făcând o comparaţie cu cele

pline de curcubee si flori de până atunci. Un lucru s-a tot repetat toată seara in visul ei, ceva ce nu îi

dădea pace. Era un strigăt îndepărtat, răguşit, înfundat, venit parcă din altă lume şi întotdeauna zicea

acelaşi lucru:,,Ajutor!”

Odată cu venirea dimineţii când ochii cei mari şi albaştri s-au deschis, iar soarele mângâia pielea fină a

minunatei fetiţe, aceasta s-a ridicat din pat şi s-a dus direct în colţul ei fermecat. Acolo nimic nu o

putea atinge, acolo era doar ea cu păpuşile ei. Acolo putea visa la lucruri care in mintea ei de copil

înca mai aveau speranţă. Putea visa la prinţi, putea să creadă în zâne şi spiriduşi fără a fi privită de ochii

critici ai lumii exterioare.

Visul de aseară a fost aruncat în sacul cu vise uitate, în locul acela din mintea noastră unde pătrund

cele mai profunde sentimente, cele mai intunecate secrete, în cufărul care nu trebuie deschis nicio-

dată. Acolo sunt împinse, încuiate, şi în cele din urmă uitate toate aceste lucruri. În acel loc a ajuns si

visul de aseară al fetei, un vis aparent neimportant, dar care a fost împins de subconştient în acel loc al

minţii unde nu răscolim niciodată.

După micul dejun, Lili s-a reîntors în paradisul ei, dar acolo, chiar şi mai mică decât ea se afla sora

acesteia, Vio. Vio era prea mică pentru a înţelege ce sunt jucăriile, dar îi plăceau totuşi cele ale lui Lili.

Dar în loc să se joace cu ele, a început să le rupa. Atunci a început Lili să îşi certe sora. Părinţii aces-

tora au intervenit:

-Ce se întamplă aici ,Lili?

-Vio îmi rupe păpuşile şi nu o mai suport.

-Lili! Nu e frumos să vorbeşti aşa despre sora ta.

-Nici nu mai vreau să o vad! Mă duc la bunica.

După ce fata a fost certată de parinţi pentru comportamentul acesteia, şi dupa lungi discuţii în care se

punea sub semnul întrebării plecarea la bunica a lui Lili, până la urmă a fost lăsată să se ducă.

Aşa a ajuns Lili la bunica în ziua aceea. Acolo era refugiul ei după ce locul ei de acasă a fost invadat. Ce

loc este acela mai frumos decat în casa bunicilor? Cine ne alintă mai tare decât bunicii?

Pagina 9

Acolo Lili se simte în sigurantă, ferită

de toate pericolele şi mai ales de sora ei Vio.

A iesit în grădina bunicii plină de meri.

Şi-a aşezat toate jucăriile acolo şi a început

să se joace. Papuşa ei preferată era o prinţesă desprinsă parcă dintr-un basm. Pe cap purta o dia-

demă strălucitoare, rochia era tesuta cu fir de aur iar pantofii îi erau de cleştar.

-Daisy, trebuie să te pregăteşti pentru venirea prinţului. Cred că ar trebui să-ţi pieptănăm

părul încă o dată.

-Cred că ai dreptate, îi răspunse Daisy. Ar fi mai bine să intrăm în palat.

-Dar nu avem niciun palat. -Ba da. Daca o să te uiţi destul de atentă o să vezi unul. Trebuie doar să îţi doreşti cu

adevărat să îl vezi şi îl vei găsi.

Fetiţa a privit foarte atentă printre razele soarelui care îi încălzeau faţa rumenă, dar nu a

văzut nimic. Dezamăgirea a pus stăpânire pe ea, şi lacrimi micuţe de cristal au început să cadă pe

pământul ars de soare. Chiar îşi dorea cu adevărat un palat.

Dar deodată lângă ea, de nicăieri a început să crească un palat de aur. Imensitatea lui făcea o

uriaşă umbră în întreaga grădină, iar sorele auriu nu se mai vedea. Singurul lucru strălucitor era

acum minunatul palat. În ferestrele mari, înconjurate de elemente florale sculptate în marură strălu-

ceau curcubee. Uşa era bătută în diamante colorate şi scumpe şi pe ea era scris numele lui Lili, la

care dacă te uitai prea mult ar fi putut să te lase fară vedere pentru câteva clipe.

Fetiţa, curioasă din fire îşi face curaj şi bate la uşă, deşi presimte că acel palat îi este destinat

ei. Dar nu raspunde nimeni. Atunci fata împinge încet uşa masivă, şi într-un mod miraculous aceasta

se deschide. Dacă exteriorul palatului ar fi lăsat pe oricine fără suflare, interiorul era opusul exteri-

orului. În interior erau aşezate pe o parte două scaune putrezite care miroseau a mucegai şi stăteau

să cadă. Covorul care ducea spre sala principală era mâncat de şoareci iar podeaua avea găuri în

care părea că şi-au făcut cu timpul cuiburi numeroase animale.

Lili ar fi vrut să o întrebe pe Daisy ce se întâmplase cu acest palat, dar o uitase afară. Speri-

ată, când a vrut să se întoarcă, şi a tras cu putere de uşa mare, nu a mai putut să o deschidă. Oare la

ce se gândea când a intrat în acest palat?

Cu mult curaj Lili a înaintat spre sala principală, care, îşi imagina ea, era o sală de bal. Când a

intrat acolo, şi-a dat seama că avea dreptate. Era o sala de bal, dar nu una strălucitoare în care

pluteau ecouri suave de harpă. Probabil odată a fost o astfel de sală, dar acum patru candelabre

minuţios confecţionate mai aveau puţin şi cădeau, la fel cum s-a dus şi strălucirea lor de altădată.

Mesele la care odată mâncau participanţii la bal şi se bucurau de sărbătoare, acum erau pline de far-

furii ciobite iar paharele de cristal nu mai existau. Pe jos se găseau diferite rochii in care odinioara

frumoase domnişoare dansau graţioase pe melodii minunate. Iar în faţa fastuosului tron pe care a

stat probabil un prinţ dornic de însurătoare, nu mai exista. În locul lui a rămas o umbră tristă. Iar

harpa, care trebuia să îi încante pe toţi cu cântecele ei sofisticate, era acum lipsită de viaţă şi magie,

aruncată într-un colţ îndepărtat al palatului, ruginită, cu numai două coarde rămase.

Lili nu întelegea. Ce s-a întâmplat cu acest loc? Nu aşa arăta un castel în poveştile tatălui ei.

Castelele erau frumoase şi maiestuoase. Acesta era un loc urât, plin de pânze de păianjen.

A continuat să meargă, până când o voce i-a atras atenţia. Un fior i-a trecut de-a lungul tru-

pului. De unde recunoştea acea voce? Unde a mai auzit-o?

Mentiunea I la Concursul Național “Ion Creangă”, Iași, 2013

Pagina 10

Paştele pentru creştini Bălan Alina Gabriela, clasa a X-a G

Mă trezesc de dimineaţă simţind blândele raze ale soarelui dezmierdând-mi uşor chipul

precum o mamă ce işi alinta copilul din primele clipe ale zilei. Uşor picioarele mele ating podeaua şi

mă indrept cu paşi mici spre birou, aveam de scris un eseu despre Pasti insă nu aveam absolut nicio

idee, nu am fost in viaţa mea atentă la tradiţii sau altele, mereu mi s-a parut inutil sa ai asemenea

obiceiuri si de aceea nici nu le stiam foarte bine. Imi pun degetele pe stilou şi fac un mic punct de

cerneală pe foaia albă de hârtie in timp ce mintea mea aleargă in universul imaginaţiei, incercând să

găsească cele mai bune idei pe care apoi să le unesc şi să le aştern pe hârtie insă nimic nu apare, porţile minţii mele par a fi inchise cu un lacat de fier a carui cheie a fost pierdută, nu gaseam absolut

nicio soluţie.După câteva ore de gândit in care am incercat să găsesc acea cheie, aud glasul dulce al

mamei mele chemându-mă din altă cameră, ea dorea să o ajut la cumpărăturile pentru Paşti şi apoi

să mergem la ţarăa unde ne vom petrece aceste sarbatori impreuna cu bunicii. Eu am acceptat

deoarece ideile mele incă nu doreau să apară şi poate, doar poate putin aer curat imi va indruma

gândurile in direcţia portivită. Ne indreptam incet spre magazine, insă mai intâi ne-am oprit la

Biserică, eu nu am inţeles de ce in primul moment, eram intr-un univers al confuziei, de ce eram noi

acolo? Mă tot intrebam aceste lucruri in sinea mea până când am intrat pe uşa bisericii şi am simţit

acel imbietor miros de mir, era frumos şi parcă paşnic, iar priveliştea la fel. O multitudine de

lumânări aşezate la icoane, era o atmosferă nemaipomenită!

Mama mea se duse să se spovedească şi să se impărtăşească in timp ce un alt preot a venit

spre mine, mi-a arătat unele picturi rupestre cam triste cu Maintuitorul nostru, Iisus Hristos, şi imi

spunea că acelea erau patimile ce le-a suferit, cum de a acceptat şi totul pentru noi, pentru ca

oamenilor să le fie bine şi să fie iertaţi. Priveam chipul cel trist din faţa mea cu mai multă admiraţie,

după care am fost si eu să mă spovedesc si mărturisesc drept mulţumire pentru sacrificiul său. Când

să ma mai uit la icoane şi să il intreb pe preot alte lucruri, mama m-a luat de mâna si mi-a spus ca

este timpul sa plecam. Eu am acceptat insa simtindu-ma putin dezamagită deoarece eu doream să

ramân, insă ştiam că mai aveam şi alte lucruri de făcut in acea zi.

Am fost la magazin să cumpărăm ouă, vopsele şi altele ce trebuiau să fie prezente pe o masa

de Paşte, dupa care ne-am urcat toata familia in maşină şi am mers la ţară, bunicii ne asteptau cu

inimile si bratele deschise, bucurosi de revede si de faptul ca puteam fi inpreuna in acea zi. Începeam

sa inteleg de ce aceste sărbători sunt atât de importante doar privind fiecare persona in jurul meu

având acea licărire in priviri, acel ceva ce vezi numai la oamenii cu o linişte şi bucurie in suflet.

Impreuna cu mama si cu bunica am incondeiat frumos ouale rosii desenând diverse modele pe ele,

erau pur si simplu superbe si parca regretam faptul ca toate vor fi sparte, regretam dar ma bucuram

ca macar vor fi admirate de ceilalti. Cozonacii erau deja in cuptor, iar mirosul acela dulce era

prezent in toata casa, imbiindu-mă si făcându-mi poftă, insă nu aveau sa fie gata până seara, la fel si

celelate alimente.

Nici nu ştiu cum trecuse timpul şi era deja unsprezece şi jumătate noaptea, deci cu toţii ne-

am luat pe noi hainele de sărbătoare şi am mers impreună la biserica ţinând in mâini lumânări. In

jurul nostru mai erau mulţi alţi creştini ce ţineau lumânările si păşeau pe acelaşi drum. Biserica parea

mai mare si mai luminoasa decat inainte, parca era alta desi o vazusem de foarte multe ori, si ceea

ce auzeam de la preot parea interesant, iar doadata am auzit că trebuie luată lumina.

Pagina 11

De la preot, fiecare lumânare a fost

aprinsp până când noaptea devenise mult mai luminoasă din cauza acelei flăcari ce părea

ruptă din soare, nu era un foc obişnuit, avea

acel ceva special ce mă atrăgea. După aceea ne-am indreptat spre cimitir să impărţim acea lumină şi

cu cei care au trecut pe lumea celaltă, dar inca ne sunt alături.

Acasă am mâncat cele pregatite pentru Paşti şi am ciocnit ouăle, spunând „Hristos a-nviat!”

şi la cei ce ne spuneau răspunzând cu „Adevărat a-nviat!”. După aceasta am realizat ceva. Acestea

erau traditiile Pascale si de aceea erau atât de preţuite, erau minunate. Aceasta zi am notat-o cu

stiloul pe hârtie şi am incercat sa fac şi o poezie. Am realizat că tradiţiile sunt minunate, de aceea

trebuie păstrate.

Reţeta iepuraşului Istrate Laura Andreea, clasa a V-a A

Mic, drăguţ dar şi fricos

Ţopăia cam fără rost

Dar acum,de sărbătoare

Incearcă,fară incetare

Să aducă la copii

Multe,multe jucării

Şi bomboane speciale

Cu ingredientele următoare:

Bucurie,sănătate

Minte bună in toate

Şi un mic strop de succes

Ca să vă mai indulcesc.

Pagina 12

desen de Pop Ștefan, clasa a V-a A

Prof. coordonator

Constantin Mariana

Desene participante la Concursul Național

”Sfintele Sărbători de Paște”, Iași 2013

Pagina 13

Obiect decorative

Beșleagă Alina, clasa a XI-a E

Prof. coordonator

Constantin Mariana

Pagina 14

"Amurg violet" - George Bacovia desen de Beșleagă Alina, clasa a XI-a E

Pagina 15

“Poveste sentimentală”-Nichita Stanescu

desen de Patriche Alina, clasa a XI-aB

Desen participant la Concursul

Internațional ”Lecție cu Nichita”, Ploiești

2012

Prof. coordonator

Constantin Mariana

“Către Galateea”-Nichita Stanescu

desen de Neculai Mădălina, clasa a XII-aG

abolventă 2008

Pagina 16

desen de Culcea Felicia, clasa a X-a C

Pagina 17

desen de Adochiței Ana-Maria, clasa a XII-a G

Fenomenul BULLYING

Bullying-ul (engl. intimidare) reprezintă o formă de abuz, în detrimentul stării de bine şi a

dezvoltării sănătoase şi armonioase a elevilor. Poate fi o formă simplă de neglijare sau se poate

extinde la forme complexe de abuz fizic, emoţional şi sexual. Unii specialisti consideră bullying-ul

ca fiind un comportament sau o atitudine de „intimidare” în mod repetat şi intenţionat, ca

modalitate de a câştiga puterea asupra altei persoane. (Besag, 1989) Comportamente de tip bullying:

- şicanări, umilinţe, injurii, altercaţii, admonestări, constrângeri, ţipete, sâcâieli, bravări, reproşuri,

atingeri nepotrivite, obstrucţii, loviri, hărţuiri, trasul de păr, zgârieturile, ciupitul, imitarea, luarea în

derâdere;

- aruncarea lucrurilor personale (caiete, ghiozdane, pixuri, etc.);

- ruperea unor obiecte dragi;

- sufocarea cu diverse obiecte;

- eliminarea din clasă;

- manipularea, bârfa, constrângerile, criticile, minciunile, zvonurile, satirizarea, batjocorirea unei

persoane sau unui grup de persoane (în clasă, în cancelarie, pe holuri, în curtea şcolii etc.), pe baza

diferenţelor pe care acestea le prezintă (înălţime, greutate, culoarea ochilor, culoarea părului,

nivelul cognitiv, potenţialul de învăţare, rasă, etnie, religie, dizabilitate, tipul de familie, nivelul de

cultură etc.)

Factori de risc în apariţia bullying-ului pot constitui familiile unde se foloseşte adesea

pedeapsa corporală, fapt ce reprezintă un mediu „prielnic” pentru

dezvoltarea comportamentelor deviante de tip bullying. Multe studii

arată că invidia şi resentimentele pot fi motive care produc bullying.

Există dovezi care sugerează că un deficit de stimă de sine

contribuie semnificativ la actele de tip bullying, ca şi stările de

anxietate sau de vinovăţie. Lipsa abilităţilor sociale, utilizarea

forţei, dependenţa de comportamente agresive, mânia / furia,

statutul în grupul de apartenenţă, existenţa unor antecedente de

acest tip în copilărie sunt alţi factori de risc.

Dr. Dan Olweus (1993, Bullying at school: What we know and what

we can do?) detaliază cele două profile:

Profilul agresorului („bullies”):

- manifestă puternic nevoia de a conduce, de a domina şi de a

„subjuga” alţi colegi, e impulsiv, uşor de înfuriat

- e provocator, nu respectă regulile

- e agresiv cu colegii, părinţii, profesorii

- nu are remuşcări şi capacitatea de a înţelege emoţiile celorlalţi (empatie)

- poate avea deficit de atenţie: în timpul orelor desenează, aruncă hârtii, doarme, comentează

- are o părere foarte bună, uneori exagerată despre sine: se consideră şef, şmecher, boss, prinţesă

etc.

- instigă la absenteism şcolar şi-i abuzează pe cei care nu se supun „noii” reguli

- aparţine unor anturaje/ grupuri dubioase

- percepe acţiuni ostile acolo unde nu există, e antisocial

Pagina 18

Profilul victimei („bullied”):

- e pasiv în comportament şi comunicare, izolat social, precaut, sensibil, retras, timid

- manifestă nesiguranţă, anxietate, sensibilitate exacerbată

- are o stimă de sine scăzută

- are puţini prieteni sau deloc

- nu e capabil să dezvolte relaţii sociale

- e perceput ca incapabil de a se apăra, de a avea puncte de vedere personale, de a argumenta

- poate avea o formă de dizabilitate: fizică, de vorbire, locomotorie etc.

- afişează o atitudine de învins şi un comportament depresiv

- nu face faţă presiunii grupului

- arată că drepturile lui nu contează, sunt ignorate

- nu ia atitudine în faţa actelor de agresiune

Câteva mărturii ale victimelor bullying-ului:

„Unii colegi râd de mine, aruncă cu hârtii, se iau de mine, chiar mă bat. Mă simt ca un coş de

gunoi, tot ce nu le convine lor, se răsfrânge asupra mea. Chiar aşa, de ce mi se întâmplă tocmai

mie aceste lucururi?”

„Mi se întâmplă adesea ca profesorii să râdă de numele meu, deşi mie mi se pare deosebit,

altfel decât al celorlalţi. Şi atunci toată clasa este cu ochii pe mine. Unii râd. Nu am curaj să

spun nimic, ştiu că înghit în sec şi-mi aud doar tâmplele cum se zbat, parcă aş avea nişte

ciocane în acţiune.”

„M-am izolat pentru că aproape tot timpul, în clasă sau în afara timpului petrecut la şcoală,

colegii refuzau să accepte şi să înţeleagă ceea ce doream eu.”

Efectele bullying-ului sunt diverse, fenomenul poate fi prezent în orice tip de comunitate sau

de grup social, acolo unde persoanele interacţionează unele cu altele: la şcoală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, pe Internet, chiar între ţări, etc. Se creează astfel

o stare de conflict, care nu poate fi depăşită decât dacă se conştientizează existenţa fenomenului.

Efectele bullying-ului pot fi grave, chiar fatale. Se indică faptul că persoanele, indiferent dacă sunt

copii sau adulţi, care sunt supuse permanent comportamentului abuziv, prezintă risc de stres,

îmbolnăviri (creşterea frecvenţei acestora) şi chiar sinucidere. Victimele hărţuirii pot suferi pe

termen lung probleme emoţionale, probleme de comportament, probleme sociale, singurătate,

depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, scăderea performanţelor în activitate.

Programe anti-bullying pentru elevi ar trebui să urmărească:

- dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale (autocunoaştere, stimă de sine, comunicare,

asertivitate, negociere, toleranţă)

- dezvoltarea abilităţilor cognitiv-comportamentale (controlul impulsului şi rezolvarea problemelor

sociale, managementul furiei)

- ateliere de formare ca mediatori în conflicte (peer-mediation)

- consiliere pentru adaptarea noilor veniţi în şcoală, a elevilor cu dificultăţi acasă

- dezvoltarea relaţiilor între elevi (stimularea şi menţinerea prieteniilor)

- programe de peer-counselling

- programe de petrecere a timpului liber

- programe de implicare comunitară

Prof. psiholog Silvia Banea

Pagina 19

Pagina 20

La maladie par Marin Sorescu

Docteur, je ressens quelque chose de mortel

Là, dans la région de mon être

Tous les organes me font du mal

Le jour, j’ai mal au soleil

Et la nuit, à la lune et aux étoiles

Je ressens un élancement dans la nue sur le ciel Dont je ne savais même pas qu’il existait

Et je me réveille chaque matin

Avec une sensation d’hiver

J’ai pris en vain toutes sortes de médicaments

J’ai haï et j’ai aimé, j’ai appris à lire

Et j’ai même lu quelques livres

J’ai parlé avec les gens et j’ai réfléchi

J’ai été bon et j’ai été beau…

Tout cela n’a eu aucun effet, docteur

Et j’ai dépensé pas mal d’argent

Je crois que je suis tombé malade de la mort

Un jour

Où je suis né

Traduction réalisée par professeur Adina Todoran

desen de Ciubotariu Alexandra, clasa a XII-a G

Pagina 21

Little weird story

By Ciubotariu Alexandra, XIIth G

The small snail winked at me yesterday

Towards the chocolate and strawberries he headed

They played along like they wanted to make my day

They gave me joy and bless, for which I long awaited…

The white owl starred at me for a while

I looked into its eyes and it gave me chills

Searched in my mind for the certain file

desen de Ciubotariu Alexandra, clasa a XII-a G

Pagina 22

Rebus

Acest rebus e compus din răspunsul a 36 de întrebări unele mai uşoare altele mai grele.

Puteţi spune ca aţi terminat rebusul cand pe coloana verticala va iesi “Tehnologia informaţiei

şi a comunicaţiei”. SUCCES!

01. Datele întregi de tipul long conţin 4...

02. Blank si sfârsitul de linie în vocabularul C++ sunt...

03. # include <fstream.?>... in loc de “?” punem ….

04. Data întreagă din limbajul C++ ce are 2 octeţi.

05. Date care nu îşi modifică valoarea.

06. Float, double, long double sunt date ...

07. Sistem de operare Microsoft ...... 7

08. Cel mai mare rival Yahoo este ....

09. Vedem interfaţa sistemului de operare pe el.

10. Begginer’s Allpurpose Symbolic Instruction Code se traduce ca si....

11. Semnul && se traduce ca “şi ...”

12. Ca să ai acces la un site trebuie să ai acces la ....

13. Browser cu pondere mare in România M...

14. Scurtăturile se mai numesc şi S....

15. Coş de gunoi pe desktop.

16. Mesagerie online....

17. Desenăm și schiţăm pe calculator cu el.

18. Pentru a modifica o poză avem nevoie de un program numit şi .....

19. Gigant în lumea fabricanţilor de sisteme de operare.

20. Pentru a putea edita fişiere dăm click pe meniul E...

21. Kasperky, NOD32, Avast etc, sunt.....

22. “Ecranul” unde se afla recycle bin si my computer se numește....

23. Firma renumită care fabrică procesoare. 24. În popor ansamblul de unitate centrală+tastatură+mouse+monitor înseamnă C....

25. Prin funcția SHIFT+DELETE fişierul nu mai ajunge în ...

26. Windous XP sp2 face parte dintr-o gamă larga de ....

27. Placa de bază se mai numeşte şi...

28. Folosim Yahoo Messengerul pentru a c.....

29. Când ”coborâm” de pe Internet ceva spunem că d....

30. Stocăm informaţiile pe H...

31. ”Aerisim” unitatea centrală cu ajutorul c....

32. HP este cea mai importantă m.... de imprimante.

33. “Calculatorul” este de fapt un s.... de calcul

34. C++ și Pascal sunt l..... de programare

35. JAVA este un limbaj de .....

36. # include <iostream.void>…. cuvântul amplasat greşit este ….?

Pagina 23

Pagina 24

SIMULAREA EXAMENULUI DE BACALAUREAT 2013

MATEMATICA STIINTELE-NATURII

Subiectul I

5p 1.Să se arate că numărul este real.

5p 2. Numerele reale a şi b au suma 5 şi produsul 2. Să se calculeze suma

5p 3.Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia

5p 4. Câte elemente ale mulţimii sunt divizibile cu 7?

5p 5.Fie ABCD un dreptunghi cu AB=3 şi AD=6. Să se calculeze modulul vectorului

.

5p 6.Să se calculeze suma cos10 + cos20 + cos30 +…+cos1790

Subiectul II

1.Se consideră mulţimea M= şi matricea .

5p a)Să se arate că .

5p b)Ştiind că să se arate că .

5p c)Să se demonstreze că det (AB-BA) 0, oricare ar fi A,B M.

2.Pe mulţimea numerelor reale fie legea de compoziţie x*y=-xy+2x+2y-2 .

5p a)Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia x*4=10.

5p b)Să se determine astfel încât x*a=a*x=a, oricare ar fi

5p c)Ştiind că legea “*” este asociativă, să se calculeze .

i

i

i

i

31

31

31

31

a

b

b

a

6cos

3sin

xx

7,,7 kNkCXXA K

ADACAB

cba

cb

ba,,

10

012I

MI 2

MBA , MBA

a X

2009

4018*..........*

2009

2*

2009

1

Pagina 25

Subiectul III

1.Se consideră funcţia f:R R, .

5p a)Să se calculeze f’(x), x R.

5p b)Să se determine punctul de extrem ale funcţiei f.

5p c)Să se calculeze .

2.Fie funcţiile f,F:[1,+.Fie funcţiile f,F:[1,+ ) şi F(x)=(x+1)lnx-x+1 .

5p a)Să se arate ca funcţia F este o primitivă a funcţiei f .

5p b)Să se calculeze .

5p c)Să se demonstreze că .

Prof. Drăgoi Marian

xexxxfRRf 12,: 2

1lim

,

xf

xfx

x

xxxfR

1ln,

dxef x

2

1

2

12ln32

2

1

dxxFxf

Pagina 26

O călătorie în spațiu...

Universul,un infinit neexplorat,plin de mistere.Plecarea incepe prin coada rachetei in care

ma aflu,alcatuita de focurile care dau startul unei povesti. Racheta strabate norii cu o viteza foarte

mare.Ajunsa in galaxie,pot observa stelele,circuitul planetelor si se poate simti atat lipsa gravitatiei

cat si caldura infernala a Soarelui.

Costumele de spatiu a astronautilor nu sunt "la moda".De la 10-12 ore astronautii poarta

haine din bumbac care sunt "consolidate" cu o banda elastica in unele locuri pentru a pune o sar-

cina suplimentara asupra muschilor si astfel pentru a compensa lipsa fortei de greutate.

Atunci cand navele spatiale sunt inserate in orbita in timpul de andocare si reintrare, astro-

nautii poarta costume xare sunt destinate impotriva depresurizarii accidentale.

In timpul calatoriei te simti ca si cum esti agatat cu capul in jos,inima iti bate cu putere si in

plus pierzi notiunea timpului.Experienta in zborurile spatiale a aratat ca, in aproape 70% din cazuri

astronautii simt efectul de imponderabilitate pe corpul lor.

Astronautii simt ca si cum ar fi intorsi pe dos,sufera ameteli,nu-si pot coordona miscarile si

isi pierd pofta de mancare.

Dormitul in spatiu nu este un lucru usor.Unii astronauti gasesc ca este dificil sa se adap-

teze la imponderabilitate si de la inceput trebuie sa ia somnifere.Mai tarziu insa, totul devine nor-

mal si somnul lor este la fel de profund ca la orice persoana sanatoasa dupa o zi grea de munca.

Odata intoarsa pe Pamant observ cat de mult am pierdut notiunea timpului, incat a inaintat

fara simtire.S-au intamplat multe,dar eu sunt neschimbata.

Sterian Adriana, clasa a XII-a G

Pagina 27

Curiozităţi din fascinanta chimie ...

... corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen şi 14 kg de carbon ? ... numele hidrogenului înseamna "generator de apă"? ... metanul a fost descoperit de A. Volta in anul 1778 în mâlul bălţilor? ... 1 km pătrat de pădure de conifere elimină în atmosfera o cantitate de oxigen de 10 ori mai mare decât aceeaşi suprafaţă cultivată cu culturi agricole? ... Marea Moarta are o salinitate de 240g/litru? ... cele 7 metale cunoscute in antichitate sunt: aur, argint, cupru, plumb, mercur, fier şi staniu? ... din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se afla in natura, iar restul s-au obtinut pe cale artificială? ... diametrele aproximative ale atomilor sunt cuprinse intre 0,0000001 mm (hidrogen) şi 0,0000005 mm (cesiu)? ... într-un punct minuscul desenat cu creionul sunt 30.000.000.000.000.000 de atomi? ... numele celui mai rar element de pe Pământ este astatin (69 mg în toată scoarţa Pământului)? ... pentru prima oară în lume, profesorul Hatsujiro Hashimoto de la Universitatea din Osaka, a realizat fotografierea structurii interne a atomului? ...electronul gravitează in jurul nucleului atomului cu o viteza de aproximativ 2000 km/s? Cu o astfel de viteză electronul ar putea înconjura Pământul în 20 de secunde? ... clorul este primul halogen obţinut în stare liberă (1774)? ... clorul a fost primul gaz folosit ca armă de luptă, de către germani, în primul razboi mondial? ... "azot” inseamnă “fara viaţă”? ... cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat în Statele Unite în 1870 pentru a înlocui fildeşul bilelor de biliard? ... apa regală este unul din puţinii reactivi care pot dizolva aurul şi platina şi că constă dintr-un

amestec de acid clorhidric si azotic?

Damian Florentina-Ioana, clasa a X-a E

Pagina 28

NICOLAE PAULESCU

Nicolae Paulescu este una dintre marile personalitati romanesti care a schimbat lumea, dand

o noua sansa la viata oamenilor bolnavi de diabet, a fost un om de știință român, medic și fiziolog,

profesor la Facultatea de Medicină din București, ce a contribuit la descoperirea hormonului antidia-

betic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.Acesta s-a nascut la 8 Noiembrie 1869 in Bu-

curesti si a murit pe 19 Iulie 1931, părinții fiind Costache Paulescu, de profesie negustor și Maria

Paulescu nascuta Dancovici. Nicolae C. Paulescu urmează clasele elementare la „Școala primară de

băieți nr. 1, Culoarea de Galben” și, în 1880, se înscrie la „Gimnaziul Mihai Bravul” (Liceul Mihai

Viteazul), pe care-l va absolvi în 1888.

Nicolae Constantin Paulescu a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de

pancreas, numit mai târziu insulină.”Pancreina” brevetata de Paulescu in Aprilie 1922 era un extract

apos al omogenizatului tisular de pancreas bovin,purificat partial prin adaugare de acid clorhidric si

soda caustica.Acest preparat a fost administrat de Paulescu bolnavilor sai numai sub forma de clisma și nu a avut nici un efect asupra glicemiei. În 1916 deja, Nicolae Paulescu a izolat substanța pe care a

numit-o pancreină, azi fiind numita insulina, injectând extractul său în vena jugulară a unor câini dia-

betici și observând că glicemia lor patologică a revenit temporar la normal. In sesiunea din 23 iulie

1921 a Societatii de Biologie, Nicolae Paulescu a prezentat in patru comunicari rezultatele

cercetarilor sale privind actiunea extractului pancreatic in cazurile de diabet. Cercetarea despre

separarea unui principiu activ antidiabetic din pancreas, pe care il denumeste pancreina a aparut si

in numarul din 31 august 1921 al revistei de specialitate Archives Internationales de Physiologie, revista

care aparea in Franta si Belgia. În vara lui 1921, un ortoped canadian, ajutat de un student la medi-

cină, au descoperit și ei aceeași substanță activă în regularea glicemiei pe care si fiziologul roman le

făcuse cunoscute lumii și el, exact în aceeași perioadă, la cinci ani după succesele lui experimentale.

Astfel, datorita unor traduceri improprii ale studiilor sale, ori datorita unor rele intentii, mer-

itele sale in vederea descoperirii insulinei vor fi trecute cu vederea vreme de prea multi ani.In acest

context, Academia Romana declara ca "Este indubitabil pentru noi ca Nicolae Paulescu este cel care

a descoperit insulina sau pancreina si ca, neluand in seama faptul ca el si-a prezentat rezultatele

cercetarii intr-o publicatie stiintifica franceza in august 1921, cu sase luni inainte de aparitia lucrarii

lui Banting si Best in februarie 1922, Fundatia Nobel i-a facut savantului roman o mare nedreptate."

În urma rezultatelor obţinute în primele tratamente cu insulină, lumea s-a bucurat fără să dea

atenţie celui care era la originea epocalei descoperiri. În faţa bolii a mii de pacienţi diabetici,

muribunzi până atunci, condamnaţi la o moarte lentă şi sigură, se năştea o mare speranţă de viaţă. În

aceste circumstanţe, recunoaşterea importanţei descoperirii prin atribuirea Premiului Nobel pentru

medicină si fiziologie în anul 1923 pare a fi îndreptăţită. Numai că graba în care s-au făcut nomi-

nalizările şi mai ales superficialitatea de care a dat dovadă comitetul de decernare a Premiului Nobel

din acel an au condus la cea mai gravă eroare înregistrată vreodată în istoria prestigioasei instituţii

suedeze.

Premiul s-a acordat canadienilor Banting şi MacLeod, fără a se indica meritele pe care le-au

avut în descoperirea insulinei. După toate probabilităţile, i s-a recunoscut lui Banting activitatea ex-

perimentală desfaşurată de el împreună cu Best, activitate prezentată într-un articol publicat în febru-

arie 1922, care rezuma, de fapt, concluziile lui Paulescu, în timp ce MacLeod a fost premiat pentru

utilizarea insulinei în practica clinică, etapă în care principalul merit i-a revenit în fapt, biochimistului

Collip. Acesta a reuşit pentru prima dată purificarea extractului pancreatic, făcându-l administrabil la

om..

Pagina 29

Iată cum, printr-o nefericită întorsatură de evenimente, tocmai cei doi oameni de ştiinţă, care

au avut un rol primordial în descoperirea, izolarea şi transfomarea insulinei într-un remediu viabil,

adică Paulescu şi Collip, au fost cu totul ignoraţi la acordarea premiului Nobel.

După stingerea lui Paulescu din viaţă , în 1931, totul a intrat într-o desăvârşită uitare, între-

ruptă miraculos în 1969. Surprinzator sau nu, redescoperirea contribuţiei fundamentale şi obţinerea

recunoaşterii internaţionale a lui Paulescu la izolarea hormonului antidiabetic pancreatic, se da-

torează nu instituţiilor statului român sau lumii medicale româneşti. Aceasta a fost făcută, oarecum

întâmplator, de către diabetologul scoţian Ian Murray care, pregătindu-se să scrie un istoric al cele-

brei descoperiri, a constatat cu surprindere că adevărul documentar era cu totul altul decât cel

prezentat de istoriografia canadiană. El a scris patru articole prin care a reuşit să convingă comuni-

tatea ştiinţifică internaţională că, înaintea lui Banting şi Best, Paulescu publicase lucrări de o valoare

inestimabilă, în care descrisese cu lux de amănunte acţiunile hormonului antidiabetic pancreatic.

După această campanie, Comitetul Nobel a stabilit, în 1969, că cercetările medicului român

au precedat eforturile lui Frederick Banting atât în importanţă cât şi în inovaţie. O bătălie importantă

a fost şi cea realizată de omul de ştiinţă român, fondatorul primei clinici pentru diabetici, în anul

1942, Ion Pavel. În anii '70, el a facut publică o scrisoare primită pe 15 octombrie 1969 de la Charles

H. Best, colaboratorul lui Banting, în care acesta admitea că echipa canadiană nu au facut nimic alt-

ceva decât să reproducă în laborator cercetările lui Paulescu, câştigând astfel, nemeritat, Premiului

Nobel.

Diabetul este o boală metabolică ce duce la creşterea nivelului de glucoză în sânge. Cel de tip

I apare din cauză că pancreasul nu poate produce insulină, iar cel de tip II pentru că celulele nu reac-

ţionează la insulină. În România sunt declaraţi peste 600.000 de bolnavi de diabet.Astfel putem de-

duce faptul ca Nicolae Paulescu are un rol principal in ziua de azi,acesta salvand pana la ora actuala

milioane de vieti,dand acelor oameni bolnavi de diabet o a doua sansa.In concluzie Nicolae Paulescu

poate fi considerat o mare personalitate care a schimbat radical intreaga lume.

Potolea Diana Liliana, clasa a X-a G

Pagina 30

Cehia

Cehia este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa Centrală. Ea se învecinează cu Polonia

la nord, cu Germania la vest, cu Austria la sud și cu Slovacia la est. (figura nr.1) Capitala sa și cel mai

mare oraș, având 1,3 milioane de locuitori, este Praga. Cehia are un relief predominant de podiș,

dezvoltat pe o veche structură hercinică, denumită Masivul Boemiei. Peisajul ceh variază: partea sa

occidentală, Boemia, constă dintr-un bazin, străbătut de Elba și Vltava înconjurat în special de munți mici, precum Sudeții. Moravia, în est, este de asemenea o regiune relativ muntoasă, străbătută de

Morava. Aici se află și izvorul Odrei. Cehia se caracterizează printr-o bogată rețea de cursuri de apă,

care se îndreaptă spre trei mări: Marea Nordului (fluviul Labe sau Elba, cu afluentul său Vltava), Marea Neagră (Morava și alți afluenți ai Dunării) și Marea Baltică (Odra sau Oder). De pe teritoriul

ei izvorăsc două importante fluvii ale Europei Centrale: Odra și Elba.

Climatul local este temperat, cu veri calde

și ierni reci, un exemplu de combinație între

influențele continentale și cele oceanice,

temperaturile variind între 10 -110C.

Formația vegetală caracteristică este

pădurea de foioase, care acoperă o treime din

suprafața țării, la care se adaugă pășunile.

Resursele naturele sunt variate, dar, în

general, fără rezerve și producții importante, cu

excepția cărbunilor, a sării şi nisipurilor cuarţoase,

utilizate în industria sticlăriei. Cehia are, în schimb,

însemnate resurse forestiere și un bogat potențial

hidroenergetic.

Republica Cehă are o economie

dezvoltată,cu venituri mari al cărei PIB pe cap de

locuitor se află la 80% din media Uniunii.

Unul dintre cele mai stabile și prospere

Figura nr.1 - Vecinii dintre statele post-comuniste, Cehia a înregistrat

creșteri economice de peste 6% anual în cei trei ani dinaintea izbucnirii crizei economice de

la sfârșitul primului deceniu al secolului al XXI-lea. Creșterea a fost condusă de exporturi către

Uniunea Europeană, în special Germania, și de investițiile străine, combinată cu o revitalizare a

cererii și pe plan intern.. Economia Cehiei obține un venit substanțial din turism. Obiectivele

turistice sunt concentrate atât în capitală, cât şi în împrejurimi. Praga (figura 2) are diferite

supranume, printre care Praga mater urbium ("mama orașelor"), "Orașul celor o sută de clopotnițe"

sau "Orașul de aur". Din 1992, centrul istoric al Pragăi a fost inclus pe lista UNESCO a locurilor din

patrimoniul cultural mondial, datorita abundenţei obiectivelor turistice culturale: CASTELUL PRAGA,

PRIMARIA SI CEASUL ATRONOMIC (figura 3), CENTRUL VECHI, PALATUL SI GRADINILE

WALLENSTAIN, CASA CARE DANSEAZA, CARTIERUL EVREIESC, PODUL CAROL.

Figura 2 – Praga – centrul vechi

Pagina 31

Construcția Podul Carol (Karluv Most) din Praga a început in anul 1357 si a fost terminat la

începutul sec al XV-lea. Are 515 metri lungime si 9,50 metri latine, are 16 piloni (cu înălțimi cuprinse

intre 16 si 23 de metri) iar pavarea este la 13 metri deasupra râului Vltava. Începând cu anul 1657 o

strada unica de statui s-a dezvoltat in lungul podului. La început, statuile erau de fapt niște cruci, iar

in 1657 a fost adusa chiar si o cruce poleita cu bronz. Monumentele Golgoth, Fecioara necăjita si Sf.

Ion Evanghelistul au fost adăugate in sec al XVII-lea. Crucea dintre al 6-lea si al 7-lea pilon marchează

locul de unde, conform legendei, corpul unui sfânt a fost aruncat in Vltava. Ce este remarcabil la

acest pod, în afara vârstei sale: ca liant pentru pietrele utilizate au fost folosite milioane de ouă, care,

amestecate cu pământ, au constituit un ciment ce a rezistat peste vremuri, chiar dacă Vltava vine

deosebit de învolburată primăvara. (figura nr. 4)

Figura nr. 3 – Podul Carol Figura nr.4 – Ceasul Astronomic

Karlovy Vary - orașul apelor miraculoase, un alt punct turistic de interes, se afla in vestul

Cehiei, la poalele Munților Metaliferi, pe malurile râului Tepla. Legenda spune ca izvoarele au fost

descoperite de Carol al IV-lea, rege al germanilor si Boemiei si a Sfântului Imperiu Roman, in timpul

unei vânători de căprioare. Orașul a fost fondat in 1358 si pana in 1918 s-a numit Karlsbad.

Primind privilegii generoase, mica localitate s-a dezvoltat spectaculos in Evul Mediu, dar pana in 1522

aici se făceau numai bai. In Karlovy Vary exista 12 izvoare dintre care unul arunca la 14 metri

înălțime o apa cu temperatura de 74ºC. Colonada Morii, întinsa pe 132 metri si înălţând 124 de

coloane, este alimentata de cinci izvoare socotite dintre

cele mai benefice. (figura nr 5).

Economia Cehiei este prosperă, fiind

recunoscute la nivel mondial automobilele SKODA,

cristalul de BOHEMIA berea – Pilsen, Staropramen,

cehii fiind cei mai mari băutori de bere, ajungând la o

medie de 156l pe an.

Lorena Grigoraş, clasa. a IX-a F

Prof. coordonator Delia Humelnicu

Pagina 32

De ce să urcăm Culmea Pricopanului?

Situată la o privire distanţă de oraşul Galaţi, Culmea Pricopanului trăieşte, de peste 600

milioane ani, sub forma unor cocoaşe, pe care vremea le-a şlefuit, parcă pentru a demonstra faptul

că şi munţii pot fi bătrâni, iar timpul lasă amprente şi naturii, nu doar omului. La prima vedere şi

pentru cei mai mulţi dintre gălăţeni această zonă nu pare a fi atractivă pentru cei care doresc să …

urce. Pietre cu forme ciudate – Sfinx, Melci, Canapele – toate sunt înşiruite pe traseu şi te cheamă.

Melcii Pricopanului Sfinxul Pricopanului

Neştiutorii au senzaţia că plictiseala, monotonia te cuprind dacă te încumeţi să o străbaţi. Cu

o lungime a traseului de 15 km şi o diferenţă de nivel de peste 350 m, Culmea Pricopanului

rivalizează cu creasta Făgăraşului în zona Cabanei Bâlea, unde diferenţa de nivel este tot de 350 m.

Şi-au demonstrat singuri elevi ai Liceului Emil Racoviţă, din clasele a VI-a A, a IX-a B şi F, când, în

săptămâna ,,Să ştii mai multe, să fii mai bunˮ s-au încumetat să dea piept cu muntele şi să îi respecte

măreţia. S-a demonstrat că ceea ce pare … nu este nici pe departe real. Pantele mari, uneori de

urcat târâş-grăpiş, crestele abrupte şi vântul….neobosit la început de aprilie au fost obstacole ce au

pus la încercare răbdarea, consecvenţa, puterea de a nu te da bătut, mai ales că unii dintre elevi erau

la prima lor ascensiune. Numai cine nu iubeşte muntele consideră că efortul de a urca … pentru a

coborî este în zadar, dar oare cum poţi iubi muntele dacă nu încerci să îl cunoşti?

Pagina 33

Privirile copiilor, încântarea ce i-a cuprins, când de jos … arătau unde au ajuns, exclamaţiile

de bucurie şi afirmaţiile că vor reveni cu părinţii ,,să vadă şi ei ce munte este …ˮ sunt elemente ce

dau o oarecare bucurie, că nu a fost nimic în van, că vei putea modela suflete în spiritul muntelui şi

dragostea faţă de natură va supravieţui!

LER… la munte!

Prof. Delia Angelica Humelnicu

Pagina 34

“Să știi mai multe , să fii mai bun”

În multașteptata săptămână 1-5 aprilie 2013, numită ȘCOALA ALTFEL sau, anul acesta, “SĂ

ŞTII MAI MULTE , SĂ FII MAI BUN”, s-au desfășurat în Liceul Teoretic „Emil Racoviță” 124 de

activițăți extrașcolare de calitate, de diferite tipuri: ştiinţifice, cultural-artistice, sportive , de

educaţie pentru sanatate si un stil de viata sanatos, activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.),

activităţi de educaţie rutieră, PSI, educaţie pentru reacţii corecte în situaţii de urgenţă ,educaţie ecologică şi protecţia mediului și, nu în ultimul rând, excursii, cele mai iubite de

elevi.

A fost remarcabilă implicarea tuturor cadrelor didactice, a elevilor și a personalului didactic

auxiliar, sub coordonarea doamnelor directoare Dominteanu Nicoleta și Rotaru Corina.

Partenerii implicaţi în activitățile nostre au fost numeroși: Universitatea “Dunarea de Jos”

Galaţi, Complexul Muzeal de Ştiinte ale Naturii, Biblioteca Franceză, Agenţia Regională de Protecţia

Mediului, Asociaţia “Eurodezvoltare”, C.J. R.A.E, Palatul Elevilor si Copiilor, Muzeul de Artă

Contemporană, Muzeul de Istorie, Biblioteca Judeţeană “V.A. Urechia”, Secţia 2 Poliţie, Asociaţia

Părinţilor, Avon România, Liceul de Artă “Dimitrie Cuclin”, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi.

Activitățile s-au desfășurat în diverse locații: săli de clasă, muzee, biblioteci, Grădina botanică,

universităţi, Palatul Elevilor si Copiilor, teatre, case memoriale, castele, monumente de arhitectură,

mănăstiri, Promenada Mall Brăila.

Obiectivele urmărite și atinse au fost implicarea tuturor elevilor si cadrelor didactice

prin activități care să răspundă intereselor si preocuparilor diferite ale elevilor ;

punerea in valoare a talentelor si capacitatilor elevilor in diferite directii ; stimularea elevilor la

acțiuni variate in contexte non-formale.

La Târgul de oferte pentru licee, desfășurat in aceeași săptămână, Liceul Teoretic „Emil

Racoviță” a obținut PREMIUL al II-lea, prezentându-se cu interesante experimente în domeniile ce au

consacrat instituția noastră de învățământ: chimie, biologie, fizică. Elevii au fost coordonați de

doamnele profesoare Rotaru Corina, Cozmaciuc Aurica și de domnul profesor Rugină Nelu.

Pagina 35

Experienţa didactică în aplicarea noilor demersuri în domeniul consilierii şi orientării educa-

tive demonstrează că în faţa profesorilor şi a elevilor se află provocări dar şi probleme ce ţin de con-

ţinutul care necesită o rapidă adaptare a metodologiei didactice la competenţele specifice prin care

se realizează conţinuturile propuse.

Această nouă formă de organizare şi manifestare a activitaţilor extraşcolare şi extracurricu-

lare conţine acţiuni ce rămân uneori exterioare posibilităţilor reale neincluse şi neaplicate funcţional.

Interesul elevilor pentru acestea este mediu deoarece nu se inţelege în suficientă măsură rolul

acestei “discipline” în noul orizont informaţional creat de tehnica modernă a calculatorului şi a inter-

netului.

Ar trebui să venim în intâmpinarea nevoii pe care copiii şi adolescenţii o simt de a avea lângă ei o persoană cu mai multă experienţă care să îi ajute să se cunoască pe sine, să le releve multiplele

căi ce pot fi urmate in viaţă, să conştientizeze problemele cu care se confruntă şi să le găsească

răspunsurile cele mai potrivite pentru a avea încredere în forţele proprii şi a-şi forma atitudini fa-

vorabile schimbării.Pentru aceasta, ne propunem ca în anul școlar viitor ȘCOALA ALTFEL să -și

îndeplinească și mai bine obiectivele!

Consilier educativ,

prof. Constantin Mariana

Pagina 36

Glume

Dupã examenul de la fizicã Ștefan îl întreabã pe Mihai:

- Tu ai știut?

- Am știut totul perfect! rãspunde Mihai

- Ce bine! Mulțumesc frate! zise Ștefan. Înseamna cã am știut și eu pentru cã

am copiat cuvânt cu cuvânt de la tine.

Enervat și îngrijorat Mihai îi spuse:

Cum ai putut face una ca asta, acum o sã ne prindã și o sã ne

pice pe amândoi!

Fii serios!îi rãspunde Ștefan, n-o sã ne prindã nimeni pentru

cã am mai și schimbat. De exemplu unde ai pus tu ION, eu am

pus GHEORGHE!

Un fizician, un biolog și un chimist mergeau la malul oceanului pentru prima

datã.

Fizicianul a vãzut oceanul și a fost fascinat de valuri. A spus cã vrea sã facã niște

cercetãri cu privire la dinamica valurilor și a intrat în apã, fără să ştie să înoate.

În mod evident, s-a înecat și nu s-a mai întors.

Biologul a spus cã vrea sã cerceteze flora si fauna oceanului, astfel încât a intrat

în apã. Nici el nu s-a mai întors.

Chimistul a așteptat vreme îndelungatã, dupã care a notat urmãtoarea

observație:”Fizicianul și biologul sunt solubili în apa oceanului.”

culese de Caraman Roxana, clasa a XI-a B

Pagina 37

Ştiaţi că...

1.Dacă noi dorim să străbatem de la un capăt la altul galaxia noastră (Calea Lactee) cu

viteza luminii, ne-ar trebui 100.000 ani?

2.Sistemul nervos transmite mesaje cu viteza de aproape 300 kilometri pe oră?

3.George Claude a inventat lumina de neon?

4.Rachetele pot călători cu 40000 km/h şi că viteza constantă de 29000km/h păstrează

racheta pe orbită?

5.Cel mai mare generator de curent continuu, cu o capacitate de 51300kW,a fost

construit de Mitsubishi Electric pentru experimentele de fuziune nucleară?

6.Lui Thomas Edison,inventatorul becului,îi era frică de întuneric?

7.Dacă fiecare stea din Calea Lactee ar avea mărimea unui fir de nisip s-ar putea umple

un bazin de înot olimpic?

8.Leonardo Da Vinci a inventat foarfeca?

9.Februarie 1865 este singura perioadă înregistrată în istorie care nu a avut luna plină?

10.Primele observaţii despre eclipsă datează de peste 3000 de ani şi sunt datorate

caldeenilor?

11.Masa Soarelui este de 330000 de ori mai mare decât masa Terrei?

12.Volumul Soarelui este de 1412,2 miliarde de miliarde de km cubi?

13.În Soare ar încăpea 1305000 de planete de dimensiunile Terrei?

14.Noi receptăm doar 2200 de milionimi din energia emisă de Soare?

15.Ştiaţi că heliul subţiază vocea, dar ca efecte adverse sunt leşinatul sau chiar

moartea?

16.Sunetul călătoreşte prin apă cu viteza de 1507m/s,de aproape 5 ori mai repede

decât prin aer, unde are viteza de 331m/s?

17.Un miliard de minute înseamna mai mult de 19 secole?

18.Primul telescop a fost construit în 1672 de către Isaac Newton?

19.Primul ascensor de folosinţă publicat a fost inaugurat pe 23 martie 1857 la New

York?

20.Diapazonul a fost inventat in 1711 de către englezul John Shore?

culese de Ivaşcu Maricica, clasa a XI-a B

Pagina 38

ABSOLVENȚII 2009-2013

Clasa a XII-a A

Prof. Diriginte Moraru Mariana

1. BOBOCEA T. ESTERA

2. CEAPRAGA G. ALINA - GEORGIANA

3. COZMA G. ROXANA - NICOLETA

4. CREŢU D. RALUCA - MIHAELA

5. DĂRĂBANEANU V. ANDREEA

6. DOBREA D. MĂDĂLINA - GEORGIANA

7. DRAGOMIR Ş.N. IONELA - ANDREEA

8. FLOREA F. EDUARD - FLORIN

9. FUICĂ B. COSMIN - ANDREI

10. GÎŢĂ T. VALENTIN - CRISTIAN

11. HUZUM A. VASILICĂ - VLĂDUŢ

12. MATEI P. GEORGIANA

13. MAZUCO A.GINA

14. MIHNEA F.F. MIRELA - CRISTINA

15. MURARIU A. VICTOR - ANDREI

16. NEAGU M. ALEXANDRA - IRINA

17. NEAGU S. OANA - DANIELA

18. NEGRIU L. NARCISA - ALINA

19. PANAITE N. CĂTĂLINA - ALEXANDRA

20. PODAŞCĂ G. GEORGIANA

21. POPA D. ELENA - ALINA

22. POSTOLACHE I. MARIA - MAGDALENA

23. SIMIZ S. ALEXANDRU - MARIAN

24. STRATU A. ELVIS - FLORIN

25. TĂLĂŞMAN C. GEORGIANA

26. TUDOR- MONU M. VLAD - EDUARD

27. VASILACHE E. ALECSANDRA

Pagina 39

Clasa a XII-a B

Prof. Diriginte Nedelcuță Iordana

1. BALECA M.P. ANDRA - ADINA

2. BOSTAN M. ANDREEA

3. CHISCOP L.A. ELENA - ALEXANDRA

4. COZARIZ G. ROXANA - MIRELA

5. DÂRŢU B. FABIAN - ANDREI

6. DIACONU C. CRISTINA - IONELA

7. DOANĂ G. CLAUDIU - COSMIN

8. GĂITAN L. DIANA - ESTERA

9. GHENEA P. MARIA - ADELINA

10. GHEORGHIU O. MĂDĂLINA - IOANA

11. IONEANU G. AURA - COSMINA

12. LĂCĂTUŞ V. MARILENA - FLORENTINA

13. LUPAŞCU A. VALENTINA

14. MILITARU M. EDUARD - GEORGE

15. MITROFAN I. ALINA - MIHAELA

16. MOMAN A. GHEORGHE - MIHNEA

17. PATRICHE O. RADU - CRISTIAN

18. PAVEL F. GABRIELA

19. PÎRĂIANU M. ALIN - IONUŢ

20. PRISECARU EDUARD

21. RADU C.L. ANDRA

22. RĂDVAN A.S. BIANCA - ELENA

23. STANCIU M. RĂZVAN - DRAGOŞ

24. STOICA A.N. GENARINO

25. STRATULAT A. NICOLAE - DAN

26. SURU G. GEANNI - FLORIAN

27. TRANDAFIR A. FLORINA

28. URSICĂ M. IUSTIN - GABRIEL

29. VEVERIŢĂ A. ALEXANDRA - SORINA

30. VLASE I. MIHAELA

Pagina 40

Clasa a XII-a C

Prof. Diriginte Dinescu Viorel

1. ANTON D. COSMIN

2. AVRAM N. ADRIANA - SORINA

3. AVRAMESCU M. MARIUS

4. BAŞA N. MARCELA

5. BOBOCEA T. LIDIA

6. BRANEA I. LOREDANA

7. CAVAL M.G. MARIA - FLORINA

8. COJOCARU Z. LILIANA

9. CRĂCIUN V.J. LAURA - CRISTINA

10. FRANGU S. ŞTEFĂNICĂ

11. GOLDURĂ C. ALINA - MARIA

12. HÎRSÂNĂ L. BIANCA - ALEXANDRA

13. HOGEA I. RALUCA

14. IORDACHE N. DENISA - GABRIELA

15. MANEA G.C. ANDREEA - ELENA

16. MARCU I. ELENA - MAGDALENA

17. PANDELE M.M. VIVIANA - FLORINA

18. PERJ L. LOREDANA - IOANA

19. SANDU M. TEODORA - ALINA

20. STANCIU C. ANCA

21. ŞTEFIUC T.T. ANA - SABINA

22. STREŞINĂ V. ANDREEA - DIANA

23. SURCICĂ T. MĂDĂLINA

Pagina 41

Clasa a XII-a D

Prof. Diriginte Rotaru Corina (IX-X), Prof. Corcăcel Elena (XI-XII)

1. ANTOHIE R. RALUCA - ELENA

2. BARCAN G.F. MIHAI

3. CAPRIŞ C. MĂDĂLINA - GABRIELA

4. COCEI T. MIHAIL

5. COJOCACRU M. VALENTINA - CRIS-

TINA

6. HRISTEA C. IONUŢ - BOGDAN

7. IFTIMIE V. MIHAELA - GABRIELA

8. IONIŢĂ D.T. ANDREI - ALEXANDRU

9. LATU M. DENISA

10. MARICA P.E. RADU - NICOLAE

11. MEZINU T. FELICIA

12. NĂSTASE T. OCTAVIAN ŞTEFAN

13. NISTOR R. CRISTINA - ALEXANDRA

14. PINTILIE M. ADRIANA - LOREDANA

15. POPA J. IONUŢ

16. POPESCU S. IOAN EDUARD

17. PORUMB I. ANDA NICOLETA

18. RUGINĂ C. ALINA - SIMONA

19. STATE N. VLAD - ANDREI

20. TRANDAFIR M. IULIA - ŞTEFANIA

21. TURTĂ G. NICOLETA - FLORINA

Pagina 42

Clasa a XII-a E

Prof. Diriginte Sandu Mihaela

1. ARITON G. IRINA

2. BÎNDAR G. ANDREEA

3. BLÎNDU M. ALEXANDRU - PETRU

4. BULGARU F. ILEANA - MIHAELA

5. CARP M. SABINA

6. CREŢU S. RUXANDRA

7. DONŢU I. ELENA

8. FARTUŞNIC D.D. DIANA - ALEXANDRA

9. ION V.D. SABINA - ANTONIA

10. LUNGU N. NICOLETA

11. LUPU I. MARICELA

12. MAGA C. RALUCA - FRANCESCA

13. MANEA F. IULIA - MONICA

14. MIRON F. ALINA

15. MUŞAT S. DANIELA

16. MUSCĂ S. LORIN - IOAN

17. MUSTEAŢĂ C. ANA - MARIA

18. OBEADĂ M. CRISTIANA - RALUCA

19. OBREJA G.G. LUMINIŢA - GABRIELA

20. PETRACHE T. ADINA

21. RACOVIŢĂ G. LIVIU - DANIEL

22. ROTARU C. CAMELIA - CRISTINA

23. STAN A. MIHAELA

24. STRATULAT I. CORINA - GEORGIANA

25. STRATULAT I. MARIA - VALENTINA

26. STROIA E. FLORIAN

27. SUSANU D.V. DANIELA

28. VASILIU G. ALEXANDRU -

CONSTANTIN

Pagina 43

Clasa a XII-a F

Prof. Diriginte Ilie Gheorghe

1. AGACHE N. MARCELA

2. AMARINEI S. ANDREI - RĂZVAN

3. BADIU F. CĂTĂLINA - ANDREEA

4. BAŞA N. ANDREEA

5. BEZMAN TINCUŢA

6. BÎRLĂDEANU M. VIORICA - VASILICA

7. CĂRBUNARU V. GABRIELA

8. CIOBOTARU G. ADINA

9. DARIE M. SILVIU - MARIAN

10. FĂTU I. ADELIN

11. FĂTU I. MĂDĂLIN

12. GAFTON M. ALINA - CLAUDIA

13. GRABĂ N. MARIAN

14. IONAŞCU M. MĂDĂLINA - CRISTINA

15. MATEI M. MĂDĂLINA - MARIANA

16. MORARU N.M. RALUCA - MIRABELA

17. MUNTEANU N. GABRIEL

18. MUŞAT C. GEORGIANA

19. PĂUN I. VALERICA - MIRELA

20. RUSU R.F. GEORGE

21. STAN V. ELENA - CRISTINA

22. STOICA O. GEORGIANA

23. ŢUIU C. GHEORGHIŢĂ

24. VLAD M. IONUŢ - VIOREL

25. ZAHARIA H. ANDREI - LUCIAN

26. ZAHARIA M. CAMELIA - ADRIANA

27. ZARĂ C. LENUŢA - MĂDĂLINA

28. ZARĂ C. PAULA - ALEXANDRA

Pagina 44

Clasa a XII-a G

Prof. Diriginte Aramă Angelica

1. ADAMACHE OANA

2. ADOCHITEI ANA MARIA

3. AFTODOR NICOLETA

4. ALECSANDRU ANDREI TITI

5. ASANACHE LUCIAN

6. AVRAM GEORGIANA

7. BERCEA RALUCA

8. BUCUR MARTA

9. CIOBANU MIHAELA

10. CIUBOTARIU ALEXANDRA

11. CODREANU LILIANA

12. DAVID ANA MARIA

13. DESCULTU COSMIN

14. DIACONU RALUCA

15. DIMA COSTEL

16. GHEORGHE BIANCA

17. IGNAT ADRIANA

18. IONASCU ADRIAN

19. ISTRATE STEFAN

20. LUNGU MIHAELA

21. MOHJAZI BASIL

22. NICA PAUL

23. PACURARU MARIANA

24. RADOVICI ALINA

25. RADU CLAUDIA

26. SAGHIN GABRIELA

27. SANDU GEORGIANA

28. SANDUC MIOARA

29. STERIAN ADRIANA

30. STOIAN IULIA

31. TALABA ODELIN

Pagina 45

desen de Grigoras Raluca, clasa a XII-a F