alegerea celei mai bune ape îmbuteliate - · pdf filedisciplina: chimie nivel: ......
TRANSCRIPT
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
Alegerea celei mai bune ape îmbuteliate
Disciplina: ChimieNivel: Învăţământ secundar şi secundar superior (liceu)Durata estimată: 5 lecţii a câte 80 de minute şi activităţi exterioareConceptor: Andrie Ioannou
Abstract
Secvenţa de activitate implică elevii în procesul de colectare a informaţiilor privind calitatea apei potabile. Această sarcină este introdusă prin intermediul unui dialog deschis între un elev şi profesorul său privind compoziţia apei îmbuteliate şi posibilele metode de a identifica cel mai adecvat tip de apă dintre diferitele tipuri de apă îmbuteliată existente pe piaţă. Prin intermediul investigaţiei, elevii dobândesc informaţii privind calitatea apei potabile, legislaţia şi indicaţiile organizaţiilor internaţionale referitoare la limitele între care se pot încadra elementele chimice din apa potabilă şi informaţii despre alte caracteristici ale apei îmbuteliate. Materialele de predare şi învăţare bazate pe web realizate pentru implementarea acestui modul se prezintă sub forma unor documente de tip webquest.
Instituţia: Learning in Science Group, Universitatea din CipruŢara: Cipru
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
Cuprins
1. Introducere ……………………………………………………………………….........................2
2. Cunoştinţe anterioare…………………………………………………………..............................2
3. Obiective ale învăţării ………………………………………………………………. ……..........2
4. Cadru pedagogic …………………………………………………………... ……........................2
5. Materiale ……………………………………………………………………………....................3
6. Context …………………………………………………………………………...........................4
7. Durata ………………………………………………………………………….. ..........................4
8. Activităţi instructive …………………………………………………………….......................... 5
8.1. Descriere generală ………………………………………………………….. …............5
8.1.1. Sesiunea 1 in clasă: Introducerea sarcinii şi colectarea de informaţii on-
line…………………………………………………………………….......................7
8.1.2. Sesiunea 2 în clasă: Colectarea de informaţii on-line şi completarea fişelor de lucru 1, 2, 3 ……………………………………………………………………....… 8
8.1.3. Sesiunea 3 – colectarea de informaţii din activităţi în afara clasei şi în clasă: Discuţii şi revizuirea fişei de lucru 3 ……………………………. ………………...9
8.1.4. Sesiunea 4 în clasă: Colectarea de informaţii privind anumite etichete de apă îmbuteliată şi completarea fişelor de lucru 4, 5 şi 6 ………..………… …………...9
8.1.5. Sesiunea 5 în clasă: Prezentări şi discuţii …………………………………....9
9. Fişe de evaluare …………………………………………………………………… …………...11
9.1. Fişa 1 ………………………………………………………………………………… 11
9.2. Fişa 2 …………………………………………………………………………… ……12
9.3. Fişa 3 ………………………………………………………………… ………………13
9.4. Fişa 4 ………………………………………………………………… ………………14
9.5. Fişa 5 ……………………………………………………………………………….... 15
9.6. Fişa 6 ………………………………………………………………… …………........16
10. Referinţe ………………………………………………………………………….....................16
Appendix ………………………………………………………………………………..................19
2
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
INTRODUCERE
Secvenţa de activitate implică studenţii în procesul de culegere a informaţiilor privind calitatea
apei potabile. Acest obiectiv este introdus prin intermediul unui dialog deschis, între un elev şi
profesorul său, privind compoziţia apei îmbuteliate şi posibilele metode de a identifica cel mai
adecvat tip de apă dintre diferitele tipuri de apă îmbuteliată existente comercializate. Prin
intermediul investigaţiei, persoanele care învaţă dobândesc informaţii privind calitatea apei
potabile, legislaţia şi indicaţiile organizaţiilor internaţionale referitoare la limitele între care se pot
încadra elementele chimice din apa potabilă şi informaţii despre alte caracteristici ale apei
îmbuteliate. Materialele de predare şi învăţare bazate pe web realizate pentru implementarea
acestui modul se prezintă sub forma unor documente de tip webquest. (Fisher, 2002).
CUNOŞTINŢE ANTERIOARE
Introducerea prezentului modul necesită cunoştinţe fundamentale de chimie, în special în ceea ce
priveşte:
- Terminologia elementelor anorganice
- Terminologia substanţelor anorganice
- Concentraţia unei soluţii
- Strategia de optimizare (Baron, 2000) ca modalitate de luare a deciziilor în cazul situaţiilor cu
variante multiple
OBIECTIVE ALE ÎNVĂŢĂRII
Prin intermediul activităţilor proiectate, se aşteaptă ca studenţii să:
• Culeagă şi să evalueze date;
• Aprecieze importanţa evaluării calităţii apei potabile;
• Înţeleagă necesitatea luării deciziilor privind constituenţii apei potabile;
• Să fie capabili să identifice solvenţii anorganici menţionaţi pe eticheta apei îmbuteliate şi să
facă o selecţie pe baza concentraţiei acestora;
• Să dezvolte strategia de optimizare în procesul de selectare a apei îmbuteliate.
CADRUL PEDAGOGIC
Unii profesori din domeniul ştiintific au susţinut introducerea problemelor socio-ştiinţifice în
cadrul orelor de ştiinţă, aducând drept argument rolul lor central în dezvoltarea unui individ
responsabil, capabil să aplice cunoştinţele ştiinţifice şi deprinderile mentale (Driver et. al, 2000;
Kolsto, 2001). Gândirea critică şi argumentarea reprezintă componente de bază în procesul de
luare a unor decizii corecte şi sunt strâns legate de deprinderile studenţilor de luare a deciziilor.
3
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
Fiecare dintre aceste concepte implică mai mult decât memorarea în mod mecanic a informaţiilor
factuale şi le solicită elevilor mai mult: să caute informaţii adiţionale atunci când este necesar, să
recunoască incoerenţa în formularea unor probleme, să evalueze valoarea de adevăr a afirmaţiilor
făcute într-un text şi să combine informaţii şi tehnici în situaţii oarecum diferite de cele
anterioare.
Dezvoltarea deprinderilor de luare a deciziilor nu este legată în mod direct de programa analitică
tradiţională în educaţia ştiinţifică, deşi ar putea ajuta elevii să îşi activeze capacitatea de gândire
şi de rezolvare a unor probleme. Mai mult, utilizarea problemelor socio-ştiinţifice drept context
în care aceste deprinderi se dezvoltă, nu numai că va crea o legătură între educaţia ştiinţifică şi
viaţa cotidiană, dar va ajuta de asemenea elevii să perceapă mai corect impactul pe care alegerile
lor îl are asupra lor şi a societăţii în ansamblu.
Învăţarea bazată pe investigaţie câştigă din ce în ce mai mult sprijin în educaţia ştiinţifică, din ce
în ce mai mulţi profesori devenind interesaţi de metodele de predare bazate pe proiecte şi
investigaţie (Polman, 1998).
Metoda de abordare folosită în acest modul este bazată pe “fizica prin investigaţie” (McDermott
et. al, 1996). În cadrul acestei abordări elevii lucrează întotdeauna în grupuri şi iau contact cu
materialele pregătite fără a li se face în prealabil o prezentare sau a fi instruiţi de către profesor.
Acesta încearcă să dezbată cu elevii modul lor de raţionament şi să nu le comunice direct
informaţii. Pe de altă parte, acesta încearcă să îi ajute să îşi expună ideile şi să analizeze
dificultăţile epistemologice, conceptuale, practice şi de altă natură pe care le pot întâlni. Una
dintre presupunerile fundamentale care stă la baza acestei abordări este aceea că procesul
ştiinţific nu poate fi învăţat prin lectură, ascultare sau memorare. Învăţarea eficientă presupune
angajarea mental activă şi în acelaşi timp profesorul trebuie să îşi asume rolul de intermediar în
transmiterea cunoştinţelor. Comunicarea informaţiilor esenţiale este realizată cu succes prin
introducerea unor întrebări atent alese şi mai rar prin explicaţii. Este o abordare care angajează
elevii în activităţi care reflectă metodele investigaţiei ştiinţifice, cu un conţinut care se
întrepătrunde sau la care se face referire în contextul chestionarului adresat studenţilor (Kubicek,
2005). Conform lui Polman (1998), procesul de învăţare bazat pe chestionare ar trebui să
sublinieze importanţa învăţării “procesului” ştiinţific, precum formularea de întrebări care pot fi
investigate empiric şi susţinerea afirmaţiilor cu dovezi.
MATERIALE
Materialele de predare şi învăţare bazate pe web realizate pentru implementarea acestui modul se
prezintă sub forma documente de tip webquest. Un document webquest reprezintă un tip special
de mediu de învăţare bazat pe investigaţie, în cadrul căruia majoritatea informaţiei relevante se
4
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
găseşte pe Internet (Fisher, 2002). Un exemplu comun de webquest este confruntarea elevului cu
o situaţie decizională în care i se asigură accesul la informaţiile relevante. În cursul interacţiunii
cu mediul de învăţare, studenţii lucrează în grupuri şi sunt ghidaţi prin secvenţe de activitate
concepute explicit pentru a sprijini încercarea lor de a prelucra informaţiile într-o manieră
eficientă. Pentru atingerea scopului acestui modul, studenţii sunt rugaţi să aleagă cea mai bună
alternativă dintr-un set de exemple de apă îmbuteliată comercializată, luând în considerare un
număr de factori. Webquest-ul acestui modul poate fi găsit la adresa:
http://lsg.ucy.ac.cy/lsg/Drinkingwater/.
CONTEXT
Achiziţionarea apei îmbuteliate reprezintă o situaţie cu care fiecare dintre noi se confruntă în
viaţa cotidiană. Unii dintre noi nu au niciun fel de criteriu în alegerea celei mai bune variante
dintre sortimentele de apă îmbuteliată comercializate, iar alţii ţin cont de criterii care adesea nu
sunt legate de calitatea acesteia. Exemplul elementelor chimice din compoziţia apei potabile
constituie un context care oferă posibilitatea de a lega conceptele învăţate în curriculum-ul şcolar
tradiţional de experienţele din lumea reală. Utilizarea aspectelor socio-ştiinţifice în dezvoltarea
materialelor de predare şi învăţare corespunzătoare îi ajută pe elevi să extindă procesul de
învăţare şi în afara clasei, deoarece ei aplică aceste cunoştinte şi deprinderi de luare a deciziilor
şi problemelor din viaţa cotidiană. Contextul privind apa îmbuteliată a fost ales ţinându-se cont
de datele oferite de cercetări care sugerează că elevii cu vârstele cuprinse între 14 şi 18 ani nu
sunt capabili să interpreteze corect informaţiile de pe eticheta apei îmbuteliate (nu pot identifica
care dintre constituenţii din apă sunt dăunători consumului uman sau care sunt limitele interzise),
în al doilea rând, concentraţia fiecărui constituent nu este aceeaşi pentru toate apele îmbuteliate
care se comercializează şi în al treile rând diferită în cazul diferitelor sortimente de apă
îmbuteliată comercializată şi în al treilea rând, concentraţia solvenţilor din apă variază de la un
sortiment de apă la altul.
DURATA
Implementarea acestui modul necesită 5 sesiuni a câte 80 de minute desfăşurate în clasă sau prin
activităţi exterioare:
• Sesiunea 1 in clasă: Introducerea sarcinii şi colectarea de informaţii on-line
• Sesiunea 2 în clasă: Colectarea de informaţii on-line şi completarea fişelor de lucru 1, 2, 3
• Colectarea de informaţii din activităţi exterioare
• Sesiunea 3 în clasă: Discuţii şi revizuirea fişei de lucru 3
• Sesiunea 4 în clasă: Colectarea de informaţii privind anumite etichete de apă îmbuteliată şi
5
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
completarea fişelor de lucru 4, 5 şi 6
• Sesiunea 5 în clasă: Prezentări şi discuţii
ACTIVITĂŢI INSTRUCTIVE
Descriere generală
Webquest este în întregime accesibil la adresa: http://lsg.ucy.ac.cy/lsg/Drinkingwater/.
Constă în şapte secvenţe principale în care elevii au posibilitatea de a explora liber. Elevii
lucrează în grupuri de câte 3. Cifrele 1 şi 2 prezintă secvenţa de activitate sugerată şi respectiv
structura webquest-ului.
Fig. 1: Secvenţa de activitate sugerată
6
Culegerea datelor
Definirea criteriilor de selectie
Culegerea datelor din exterior
Revizuirea criteriilor de selectie
Dezvoltarea strategiei de optimizare
Alegerea celei mai bune ape imbuteliate
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
S esiunea 1 în clasă : Introducerea sarcinii de lucru şi culegerea de informaţii on-line.
În primul material, studenţii identifică sarcina de lucru, reprezentată de determinarea criteriilor
pe care se va baza decizia lor în privinţa celei mai bune ape îmbuteliate. Sarcina de lucru este
introdusă printr-un dialog deschis între un elev şi profesorul său, prin discutarea constituenţilor
apei potabile. Mai mult, tânărul chimist este familiarizat cu primul material şi i se oferă ajutor şi
sfaturi pe tot parcursul căutării informaţiilor.
Figura 3: Introducerea sarcinii de lucru
În opinia mea, nu există nici o diferenţă semnificativă între apele îmbuteliate. Toate conţin apă, care înseamnă hidrogen şi oxigen în proporţie de 2/1. Singurul lucru care diferă este denumirea de pe etichetă. Apa îmbuteliată conţine şi săruri şi elemente chimice în cantităţi mici, diferite în funcţie de tipul de apă.Dacă este aşa, atunci cum aleg cea mai buna apă îmbuteliată?Cred că ar trebui să citeşti analiza chimică scrisă pe etichetă, unde este prezentată compoziţia chimică a apei. Ar trebui să alegi apa îmbuteliată care conţine cele mai multe elemente. Cu cât sunt mai multe elemente menţionate, cu atât apa este mai bună.
ROLUL TĂUBună, numele meu este Gloria Michael şi sunt chimistă. Lucrez la Cyprus General Laboratory şi sunt specialist in probleme legate de calitatea apei.Rolul tău este acela de a-l ajuta pe Alex să aleagă cea mai bună apa îmbuteliată. Care sunt criteriile pe care trebuie să le folosească? Începe prin a culege informaţii folositoare prin intermediul secţiunii Biblioteca.Poţi găsi etichete reale de ape îmbuteliate în secţiunea Arhive (Bottled water archives)
9
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
Cred că apa îmbuteliată reprezintă o problemă foarte importantă, astfel încât, dacă aveţi întrebări sau nelămuriri, nu ezitaţi să mă contactaţi pentru ajutor.Vă rog sa îmi trimiteţi întrebările prin e-mail, la adresa [email protected]
Materialul “Biblioteca” conţine informaţii privind varietăţile de apă potabilă şi compoziţia lor
fizico-chimică: componente esenţiale, calitatea şi controlul apei potabile, posibile efecte asupra
sănătaţii umane şi recomandarea acestora pentru anumite categorii de vârstă, în funcţie de
necesităţi (sugari ş copii mici). Conţine de asemenea informaţii despre cerinţele de etichetare
propuse de organizaţiile internaţionale pentru siguranţa alimentară şi diferite articole din ziare
despre calitatea apei potabile.
Figura 4: Materialul “Biblioteca”
Sesiunea 2 în clasă : Culegerea informaţiilor on-line şi completarea fişelor de lucru 1,2, 3.
Elevilor li se oferă posibilitatea de a recunoaşte terminologia şi simbolurile elementelor chimice
conţinute în mod obişnuit, în cantităţi mici de apă potabilă, prin intermediul materialului
“Elemente anorganice”. Atât materialul “Biblioteca”, cât şi “Legislaţia” include informaţii
despre recomandările privind calitatea apei, legile internaţionale şi cerinţele de certificare
stabilite de diferite organizaţii internaţionale, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranţa
Alimentelor (AESA), OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), EPA (Agenţia Americană de
Protecţie a Mediului), FDA (Administraţia Americană a Alimentelor şi Medicamentelor), FAO
(Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie) şi altele. Se aşteaptă ca elevii să
10
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
discute despre culegerea datelor în grupurile lor şi să completeze fişele de lucru 1,2, 3, pe care le
pot găsi în anexa Fişe de lucru.
Figura 5: Materialul „Legislaţie”
Culegerea de informaţii din activităţi în afara clasei
Sesiunea 3 în clasă: Discutarea şi revizuirea fişei de lucru.
Elevilor li se cere să continue procesul de culegere a datelor în cadrul unor activităţi exterioare
clasei precum vizite la companiile de îmbuteliere a apei şi interviuri cu oameni de ştiinţă. Scopul
principal este identificarea parametrilor semnificativi pe care elevii trebuie să îi ia în considerare
pentru a-şi defini criteriile de selecţie a apei îmbuteliate şi pentru a verifica modalitatea în care
au completat fişa de lucru 3.
Sesiunea 4 î n clasă : Culegerea de informaţii privind anumite etichete de apă îmbuteliată şi
completarea fişelor de lucru 4, 5, 6.
Anexa “Arhiva” din materialul “Apa îmbuteliată” le prezintă elevilor 18 etichete scanate de apă
îmbuteliată pe care sunt rugaţi să le proceseze folosind strategia de optimizare cu scopul de a
găsi cea mai bună variantă. Acest proces presupune completarea fişelor de lucru pe care elevii le
găsesc în anexa “Fişe de lucru”.
Sesiunea 5 în clasă : Prezentări şi discuţii. Elevii ar trebui să fie capabili să îşi prezinte rezultatele şi să expună decizia pe care au luat-o, pe
11
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
care să o prezinte în PowerPoint. Ultima anexă a webquest-ului este Glosarul care include terminologia utilă şi link-urile necesare.
Figura 6: Materialul „Apa îmbuteliată – Arhive”
Acasă BibliotecaElemente anorganiceLegislaţieArhiva “Apa îmbuteliată” Fişe de lucruGlosar
Bună tuturor!
Aici aveţi acces la diferite etichete din întreaga lume. Click pe fiecare imagine pentru a o mări. Amintiţi-vă că unitatea de măsură a compoziţiei chimice de pe etichete este mg/l.
12
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
FIŞE DE LUCRU PENTRU EVALUARE
Fişa 1
Folosind informaţiile pe care le-aţi cules, discutaţi în grupul vostru criteriile pe care trebuie să le
luaţi în considerare pentru evaluarea etichetelor de apă îmbuteliată. Completaţi apoi următorul
tabel.
Criteriile de selecţie a apei îmbuteliate1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
13
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
Fişa 2
Plasaţi criteriile pe care le-aţi selectat în fişa de lucru 1, în una dintre următoarele 2 categorii:
Criterii de selecţie bazate pe conţinutul anorganic al apei
1.
2.
3.
4.
5.
Criterii de selecţie bazate pe alte caracteristici
1.
2.
3.
4.
5.
14
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
Fişa 3
Vă rugăm să acordaţi o pondere fiecărui criteriu pe care l-aţi selectat. Acordaţi un punctaj de la 1
la 5 (1 pentru cel mai puţin important, 5 pentru cel mai important criteriu).
Calitatea apei îmbuteliate pe baza conţinutului anorganicCriteriu Punctaj
1
2
3
4
5
Calitatea apei îmbuteliate pe baza altor caracteristiciCriteriu Punctaj
1
2
3
4
5
15
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
Fişa 4
Numele grupului: Criteriul:
Numărul etichetei apei îmbuteliate
Concentraţia în mg/l sau alte informaţii care apar pe etichetă
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
16
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
Fişa 5
Nume: Criteriul:
Pondere:
Numărul etichetei de
apă îmbuteliată
Concentraţia în mg/l sau alte informaţii care apar
pe etichetă
Limita maximă admisă în mg/l sau alte informaţii
Punctaj(0-10)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
17
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
Fişa 6
Nr. etichetei de
apă îmbuteliată
S1 x W1 S2 x W2 S3 x W3 S4 x W4 S5 x W5 S6 x W6 S7 x W7 S8 x W8 S9x W9 S10x W10 Suma totală aSn x Wn
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
18
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
15
16
17
18
*S= punctaj; *W= pondere
19
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
BIBLIOGRAFIE
Baron J. (2000). Thinking and Deciding. Third Edition, Cambridge University Press. Driver, R.,
Newton, P. and Osborne, J. (2000). Establishing the norms of scientific argumentation in
classroom. Science Education. 84 (3), 287-312.
Fisher, T. (2002). Theory into practice: Webquests in Geography, Geographical Association,
Sheffield, UK. Kolsto, S. D. (2001). 'To trust or not to trust, …' - pupils' ways of judging
information encountered in a socio-scientific issue. International Studies in Science Education,
23 (9) 877-901.
Kubicek P. J (2005). Inquiry-based learning, the nature of science, and computer technology:
New possibilities in science education. Canadian Journal of Learning and Technology, 31 (1).
McDermott and the Physics Education Group at the University of Washington (1996). Physics
by Inquiry Volume II. Wiley : New York.
Polman, J.L. (1998). Why train ‘little scientists’: The purposes and practices of science education
in todays’ democracy. Paper presented at the Annual Meeting of the American Educational
Research Association, San Diego, CA.
Website-uri
• http://webquest.org/index.php
• http://www.fao.org/
• http://www.fda.gov/
• http://www.efsa.europa.eu/EFSA/efsa_locale-1178620753812_home.htm
• http://www.who.int/en/
• http://www.bottledwater.org/
20
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
APPENDIX
Care este cea mai potrivită apă îmbuteliată?
Un exemplu de strategie de optimizare pe care am dori să o dezvoltăm cu elevii.
În figura următoare este prezentat un exemplu de strategie de optimizare pe care am dori ca
elevii să îl dezvolte.
Apa îmbuteliată 1 Apa îmbuteliată 2Concentraţia de nitraţi
(NO3-, NO2
-)
în mg/l
12mg/l 3mg/l
Menţionarea pe etichetă a datei
când s-a efectuat analiza chimică
Da Nu
Să presupunem că avem două tipuri diferite de apă îmbuteliată şi vrem să decidem care este cea
mai potrivită. Vom lua decizia ţinând cont de doar două criterii: concentraţia nitraţilor în mg/l şi
menţionarea pe etichetă a datei la care s-a făcut analiza chimică. Să presupunem de asemenea cu
50% mai importantă concentraţia nitriţilor decât existenţa pe etichetă a datei analizei chimice.
Această sarcină decizională devine complexă din două considerente: în primul rând există o
variaţie privind scara de măsurare folosită pentru cele două criterii – concentraţia de nitraţi este
măsurată în mg/l în timp ce menţionarea datei analizei chimice reprezintă o variabilă da/nu, şi în
al doilea rând există o variaţie în ceea ce priveşte importanţa relativă a celor două criterii.
Apa îmbuteliată 1 Apa îmbuteliată 2Concentraţia de nitraţi
(NO3-, NO2
-)
în mg/l
12mg/l
2
3mg/l
8
Menţionarea pe etichetă a datei
când s-a efectuat analiza chimică
Da
10
Nu
1
În ceea ce priveşte primul criteriu, aş dori să precizez că este de dorit ca nitraţii să fie
absenţi din apa potabilă, dar chiar dacă sunt prezenţi, reglementările existente
menţionează că nu trebuie să depăşească 10mg/l. Reţinând acest aspect, încercăm să
21
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)
acordăm o notă fiecărui tip de apă, în funcţie de compoziţia acesteia. Regula generală
este aceea că, pe o scară de la 0 la 10 acordăm cea mai mare notă celei mai bune
soluţii, prin urmare, apa îmbuteliată 1, notată cu 2 puncte deoarece depăşeşte limita de
nitraţi, în timp ce apa îmbuteliată 2, notată cu 8 deoarece, deşi conţine nitraţi,
concentraţia lor este relativ mică. În ceea ce priveşte cel de-al doilea criteriu, este
recomandabil ca pe eticheta sticlelor de apă să existe data efectuării analizei chimice,
de aceea, apa îmbuteliată 1 este notată cu 10 şi apa îmbuteliată 2 este notată cu 1.
Pondere Apa îmbuteliată 1 Apa îmbuteliată 2Concentraţia de nitraţi
(NO3-, NO2
-)
în mg/l
10
12mg/l
10 x 2 = 20
3mg/l
10 x 8 = 80
Menţionarea pe etichetă a
datei când s-a efectuat
analiza chimică
5
Da
5 x 10 = 50
Nu
5 x 1 = 5
70 85
Apoi, atribuim o pondere relativă fiecărui criteriu, în funcţie de importanţa sa. Multiplicând
ponderea cu primul scor obţinut la fiecare criteriu, obţinem un scor modificat pentru fiecare
opţiune alternativă, pe baza căruia ne vom decide asupra celei mai bune variante. Aceste scoruri
ponderate pot fi apoi sumate pentru ambele criterii, pentru fiecare opţiune alternativă, pentru
obţinerea unui scor total. Pe baza acestei proceduri, opţiunea cu scorul total cel mai ridicat este
cea mai adecvată (în exemplul nostru, apa îmbuteliată 2).
22