alexandru petrescu - lucian blaga, o noua paradigma in filosofia stiintei.pdf

8/20/2019 Alexandru Petrescu - Lucian Blaga, o noua paradigma in filosofia stiintei.pdf

1/266


2/266

Aexandru PETSCU

Lucn Cf g a: o nouprdmă înlosa ştiinţei


3/266

Istraţ: Coa 1 i co

Crta 1: Wasly Kandnsky ee Jan KandCrta II: Wa Kanin Aehen

Descrierea CIP a Bibotec Naţonale a Române

PETRESCU,ALEXDR Luan aga: o nouă paradgmă fosofa ştnţe

Alexandu Petrescu.- Timişoaa: Euobit, 2003bogISBN 7-620-076-0


4/266

Fc le,xa-Cla


5/266

Lraea de aă eprnă ră o îndoaă o cre valooaăe noporă o mnă emenă depsă d către ator pen adea şmenţnerea n actuatae a nia dntre e ai os o, ameLuci Blg Ue acte nc aidue i aonae dou AendrPere ş ă pă n uină c p pu cospecalor oilo obinuţ să facă di Luca Blaga n pepeontempoa al ccetătolr d dmnu osoe ş a c est ă aipoant să reee pomea oginltaea ontribţiilor sal laeprrea şi aoiea losocă a noa dne cee a poatecuer ae naşerii ştinice

Dre cnrbe be ad că au egeza so

a Blaga năm a nâ bna ncadre a gânditoli omân înonextl m le eropn e 'e i cperinena apa a conrbiei acesta a en şi oreni loscemajoe um s c apinând lso aalitic fenenoogiei şintuonmuui aes prilej s soase n idenţă ât eleneroblmate co t modaitie n e so ro a ret să sdaez n orgnaltaea ş proima olor ofr utol a ut,

ma ao a fe d bă ncade a contrbe gdoli om înmşcaa losocă râneac d cee doă boae onial dn aimed el e a doilea bo pâă eea sa ae Încst ss lsoa Baga ese aalzat r cmpae cotribţieno alţ i gâitor cu r n Peoi Micea Foa sainRălesc M D.DRşca Şi în ace ca sbini eemeteleomne de coniate d i c pr cae Lcia Bg se preină a nsof pod gnal

Dă c se Blaga a ft n ni u o bu cnoscătochar un edit n maere d soa şne ş un sb nais mlilor aspcte din care şia poae aodată losoc ea ce estesă în el a îna gad spcic ee aboraea şnei a als d un g de edere al ose ulri şiinţa nd atată a mporanăcompentă a ri mae ş aalată prn pza apolr elpe u ale aseena componn setaea în asbu ei Aa

e fac că d ead Ptresc a prc aali modui reLcia Blaga a bdat tiţ d punct de ede luralstistipespeciva ea a povă d gdio rân putea să adcă avă tbie a osoa tne.

Dept r, capolu al dolea al lrăr te conscat trai


6/266

dntre uaa olor ctri i matrcea stiliscă dp condii deposbiiat pnu deile plăsuri în culră, aa cu rse d pa uiBlag denă o cct i pnd nelegee a oialăţ abord tne în cnel losof ştne

Un pas mai ep in exegeza deeslu blagia constiticatlu al treiea cacat aiei pespectvi cual - odlgic

asupra ştinţ reaiat d ct gândtol oâ Cu acet pilj domuAeadr Ptesc sină coct i bi gen plica d ctraa a "edi ulae i ae tc n aa şi ceau conds la evidenirea ur aspec pote sub rapo oc ademesului iic şi la intrdcrea r concpte şi cade etodgicspecial cm f cl de sprtod i toda antinoiei asfgratecu şi a ea ginală aprir din bsevaţi eprie

maeatae dne ipte i toete din probeă, elicaţie şiteoie ştnifcă Costi un rit impnt al lcrii domnuluieandu eescu aa acestor cncepe i cadr todogice dnpnctul de de l a l cogntive şi estc pen losa şineecm ş ccea moduu n ce le pot incs i varica îna acuală a ştn

Capoll atea aaleză mo î cre Lcn Blagaoeieaz pl dn raionaitate i sl n noaşera şnifc Este

acabl ul ca aorul cont contin vin origa a Blaga cu privre a cel do concepe la raptl dinre le cu crctlcontmor osolui m i cu l ea nt u chi d acatate, rto la rnate stil în cnoatera tiifcă. Fă aeager n md nu conbuţia gâditolui clea domnu Aexdetrescu realzaă aaliă cât se poat d pint a ideior blagieneproae la rapoul dne raţona şi iraional a cl dintr ionalitt şi

aionaliae, la rapol de rinltat stl cura pecu ş ede emncă atre a diete odri raţionale n ştiin prezenttde cr ucian laga n opera . De fecar dtă, auto prein cu mutdisceân apciel sale cu prire a iabilitata atltatea idiblagin, ec şi poie odait de mnde a or n miaccto inic ş lsoc recente Aspa acestI ti aspct s ainssta n cl de a cincil capl a penti lcr.

În acs ui capto, autl a dt de apt s probze aloeaactuaă a unra dne consdrţiie blagiene prid na ntrzădsmltud îe acestea ş ele din prenle osoc mcatient ulta pa a secoul X rcdând tatic d AadPeecu a av dee tor a) n'tca lsoc tiilşnc - c dien aentaă pspectve istce asupa


7/266

precum: NChosk, Gbt Dand lYI G Hon �c) pmă i ţio în şIin n p z noo Mh y o ng v Scg; ri zc nţc î c o ţ g c p şnţă c cpgc oâc ş ca c cp

o cacă p p pco ş g oţ L Bg aoă nţ pn fo n ţ ŞI c onnan i ca cc op gn ş x oio î găă npă nz cpă

ond ă jcă ş g onă ţ c on Axn Pc ş- p câ p cngă ăţ c cc ă ncă ş â c cp pn c c ş oo În p g pn oă gă o g ş pm ş c oo c Bg

oan


8/266

Pagie c ătues aceasă scee au n vedee nbuţa luiLucan Baga la rara dmenulr gtie ae şte Î cnextontoogic, cultra stoi pri ntegea nterdispinar fsoe ştnţeiş a gnseologii n flsofa cturii.

Aă revna la nţi eortic ae l ui laa stecscută ca ind uul d proiecte poe ale eretri losofcmânşi el unui eenea ct de erere o diecţiemportantă da aută în edere pă u doar n uele stud ndepndeneconsă tocmi în re- onstirea iulţir htt ale aumeialză culuraă a tiţ" - c pesetvă etdlgc pe ce Blaga ssţin n ma mte dn lcr se Eu i ps să supun a

perpeciă ne aze copaive, ritie, aâ en a ca uedntre aaie ai bgn i nd ce osol sa inrt n ctrosele soce ae timpui său caş sefia auaă a uo dre onsiderail sal

Cu eere a unşa ştinţică una dinr mpotnee nteni Ba a o ceea e a n aaă neexcusă şneseată a atea ktă a noenuui unoaşrii Filos şi a

eaa aceată intnţe dn pesectiva dispiiăii l pen iureâdi n atativă d şi a onvinger că ul t pat fconderat ae prois flos onceplostisistematic revenirea la fsoa tă nsenâd o eignţăncondiinată a gândii Baga este nştn ă lsol d Kngserg aomuat o ere a ştiinţ ce poae f serată rep puntl deiene a eţii itre a mdeer damente a strctii şinat ştiini D pe d t part el se lsă ăp de gd că ce pno pate dite probme dshs de Kt s cer pue ale De acee văuta să elaboeze temei uni un epli, d u pnru a dvedi solţatană ca nentă i penu a da o nuă tiun Voi ea ş u vedere casă bună repă"ş asa î ai sfatie menta scre d aă Î pus csd tt d perpeciv rporti la Kntar ptea f sprise - ca atetive - repezetie prind ctrainţiă e sn sencave pen cntet apae lucrăior li ga

de ofe a şinţi Şi ot aşa ee ditre aulele magi ae ştinţe",pn rerir a e ner aic să poe valoarea acuală a u dneconsideraţiil blagiene

prxtatea u Kant dci, şi dond ă dea o no etensinenseoogei acesta d pin sisteaie rapi a neopiiism i


9/266

reao şi poii no maI ttce inconştiente eas idee va nsoiă cn de intuiia sa ndaenală rivd atea oelorctii ba eia ştiţa poate f egaă în asaul elospiita păsmute ae omuui Ca şi flsa mtl, eligia, şiiapesupe u prelabil silistic. În cl ei actori tilii mdle chip intenţioal "obevaia dirjaă de idee, epee ule

potezelor şi ntitea teilor ce nres elicaia n legă eldei ale exisenei. Ca domeu al reaţei tţa pae f aa, decidn pespetiva eorei stiistice a find condiţionată de u âp sisic unl de conext, de padigă ală ce deteină pr categri siistice tpul de cunoatee ştiiifcă de la osevaie a etodă ş ere. Ttdatăpin teri ilitc dee posibilă integaea nterdisi osofeişiinţei şi gneogiei flsfa ulii

Consiind o veine adatat pent tipar a tezei de doctat e am susinu sub conduerea po iv. dr Cs Ge laFaculatea de sto Filsofe a esităii abeşBoy n CNapoa, rea de a a beneiat pe psul v de tiaălăzitoae a pesoli Constn Grecu, de sugestie şi de spirulnăui to al egretatlui pos Viel lţcu a i i ilacune coleg şi preenii din Cateda de ilosof a Uesţii deVest din Tişoaa. nes a şi supotl oert de acee odice înâln

din ai udeniei cu cţiva dine enealii pesor a atede deiosofe din Uvesitaea A..Cuza dn De eea de mae oloi-au st dsie prae u deii ş cee deate î tp cuproeori ş peei mei ihaela Dela Văşeu (Univeittea dinBceşti) icoa Pepela (Uivestea d uceşti) Cina nuUniveit o eph Caada) areMuguel Dragi (UvrsitateaTehcă-Tiişoaa) L.Mrea oe ilan (Tşa C tţii se vo

regăi n bibga sa şi î spitl (spe acestei ă.Cărie a sps odată oetl Jea a st scrsoi aoliase dresae preei (c Pte Slotedik) Ee st născute dinnevia de a mpăi c ii eva ceva- ae pn împăie nu se mpuţinează,i sporee Gaidiea mea se îdrapt de aceea, şi ăe ti cei cae vncea posibiitaea pretenri cu tex de aă


10/266

.CONTXL Ţ FLOSOF BLGNE ŞN

Daă creaia, a exusivte dstin ş plie ae omuluipe ongerea cea mai adâncă a ui Baga ŞI datul fosofe salecunaşteea imsie mânea ei enală şi costtă Natantlgiă şi condiiile culurale ale oaşteii ariulţie e ogco

epistemogice, modil ipile dieţiile şi oml ei posibitate şiaabiatea rosui iae tui sndt ae acsta autt aa oblematic cea i euptă p Luia ag

Pent c aeastă e pbemat să bnefcie de O abd, acela timp costivă şi ogal ea neoe de o aote la oentăecele mai seiatve dn osfa ştinţe, eersată ş ouraă ssteatn prada în cae au apăt ucre sale n acest regst al osoei:nopozivsml enmenlga şi iiţiism ergsa Fiosoui u au c cuua ui ccidn aajns n tip să e supuse speilizăii da şi eecţiui ti, eea ela îuraa să spună ă, o pe die polele pe ar le apdeăgânditorii mdei" ai Occid se cer puse alte D aceea Bl vaîcec osibata une "losofi trnatv o născută îsă (ca enoenoogia sa flosfa aalitiă) di proataea aşaiselodshde katee

A te aa în ateativă se şte, înseamă ş a onşent deosiltatea rcări duui opus de altneva, sevând se dublau mulipla, posiit a ui saii de cunoe. D a, sita alteaivă e o reaitate preză cia şi interol uentelo fsoece fe coteu teotic î ae-ş aă prezţ ş gândul lagia asaşiine. D pidă eon siboliă a lsofei aalitce au aputaodi alteaie cu prive la cestiui c priesc sicaţia şa-slo

popoi ptocol" n ce Cap Neura, Poppr sau Qi aumaestat dei drte), semnifaa vercii" legăură u c Capş Schl a oeit iepret ecue pţia aţă de tă (daădn ecetăie i progesele log siboie şi, d tndnţele ştiiţifce deancptul seoulu Rssell Witgenstein şi Cap au devat pge ctă a eafzici ş de depăşire a aeeaş resuse au ost luate deAd Whithead ca bă a nui progam coa u rogm pevedeneeitatea raliăi tafzii) ec

De asenea, uăid eouţa gândii unor autri n loofaaltică onsatăm ă disputa u dicuul iva" al eg seîmblânzeşte C amite ev pate f itit ac Caap petu ceacest sise a eo costii dic tdi du senttu lnt a alităţii ca bete tţonae e uni coştnţe


11/266

\ _ U ţ

Cu refere la spail râes al gândi lsce din peioada

av cdere, acesta pesupune ce doă tdinţe: pe deo paraea gândrlor nt înr adia occdnta (mai als kniaă) agir ( frcvn a Îta hcă a âni cnlr" iodell prehensiv de ogne geopatistcă Cele do duri d afae loso e egăses aic dei negal, şi se delmitează, deoprv îneai cu şiiele pe depe şi c teooga lterata de ată pee apr aii, neor ca duă fe l aceleiai xprnţe a gândi Insşi

Lia laga ese u eemplu ce oa f at n aces ses; în Saeu2 1943 laga mrsea văţat n d a Kant d o şa delt de la Aexdii şi d a Snţii Pnţ Ssmul me ntecetae ne aest etrme P de ată pae pre ne avetiăŞtfa Aoroaei, aproape ece dine gânditorii noş au st nevoiţi să iap cnt prpu eea e sa ptut cristliza sb fa une tdţi n ultepivţe Baga u re la Conta, Noia n ree la Baga et

A pe că Bga oer o altati inlsiv u reee a rbleedesu de ecvent n raea osocă oaneacă ( neesitateareseicăi raţionalităii gdirea ntinomcă" enaiaai aparte sprei da complemearii odogice et , îeă, pu şisimplu se ă a aus ub atei altă psibiit a gândi Fă săexldă sb auă e tip dot ceea c a ips gâdea deă


12/266


13/266

i omnogie st maca ee nsel d probeacu eatizăe presupuse de Crt lui Kat.

C aată Adan - Pau Iisc "Filooa anaitcă su ctă din Crt rţun pur pr l pţ doăaspcte: înt, pn ataşaen aproape exclusiv peru sofa coaşei,care trăeaă convigera psibiăii oogiei pre, onoogie ă

epstooge a dscusu despre uru n n a doiea, ovigereacă n md nvtabil or oatee est mdela d scte subiecului(Ilsc AP 192 p27

Aceasă contitate poat spris i egăuă cu at probmelsofce

teora adevl ce de la Cr run pure âă ai a s abza rlor dmrsr destinae lcd rii ştiiţei ş osoei;

cestun ce pivesc dan ştiţe pozi aţă de ecatradioală ao subiect-obect î cunoaştre obiectviatea cunaştetinţice aţioaiatea tiiţică probema sesu ş saţiei anteubiectivtăţi etc

Dsir în traa acesto prob pot f surnse deopotră,nt d cotuat da i d dd a d traa ata epidă teoa katiană a adevu dstnga nte condiil prr aecuoati şi cunoaşteea ppiu-să trr judcăi nr ş

jdi ntngte judecăţi nt jdecăţ nte u judeăţencesare unt întotdauna pori exprieţa putând ori necstate şunvesalia reul dhtia dvi ecae ao şi adevcontien apostero (Ibdm) Aceasă diotome va f prluată şissţită de episl lgc

Întru volum cet rmn hophy n Knt HansJaGlock aată că, radia geaă a osofi anaiie pstreaz discia

kantaă dinte cunoina apror ş ca apoerior î tip ce rin cotrtdaişii geai şi aali avansează u odel mootic d cunoştăor în ntregim aprior o î îtreime apostoi (loc 999 p14) lus, susţi aces uor, osoa aniiă s bazează coeţia kaiaă aîe ilosoei a meateore a tielo natual "adev sng pas de la idea că osoa e o meateoi a iiţe la slogan luCaap că osoa e o (dm, p 4) De aseeneat a nunţat antatuasmu lui Feg Ş cha şi logicismu geea pa părtăşeşte reg e u câiva nokatni s îoce a Kant(d 62)

D tie, Kant oerea o trat ape a adevuo atematieconsderate a sitice a. Or idea de tcarori va uteataaă d nopoit en etia i pooii aaie d


14/266

anatcsnttc Propoii anai, sp Caap sunt advăa baanţles peilo cooente ce e mlic ogc, când sipaaaz d ne să sucină pentu stblirea adevălui lor ursaes eennt de aptee epce; iv cee sitetcce unadeărat î baa unor ape bservable ce res num d exenţi emc ş e d cotngene ranst acest caacte

poziţlor esctv e baa dstce anacnees şi seccontnge e deosebesc şiţe oa ogca matetca de cecua nţel nar Metaica tradina neavd c aeaădhtoie ese ecu i necea undaă floofa inţe ş afosofa ca d ae ş a Kat(d 38) Ne ami însă că an t tc î gtur cposibitatea n ateatcă a Judecţilo sntticoaprior dşoaă

nrebaea pvind siblitatea eazIc ca nţă cta mac indut a nuanţaă i neavnd parte d aspcul tăresc al dscsuuinoovs de cuder acseia dn sau gndiricu s"

Înoşara diotomie aic-stec î a sbic aeoziivlu cduc tre atl la negliae distnc dntrbltea otiă a exni anblu odiiilor ntice ror aoăe peţe la Kan) şi condiţil ei aaitice lgce. eru Kat n n a bect a nmt i m prnţ

entă u aablu de cndiţi, dosbte de codţiil gcoae car tbu s satiscă orc cocept nunţ zc propuzse Cuale uvnt coceple ş ee zc ei ae zc tbui să posibi u umi d punctde vde ogc c di uct de veer toretc(Fona M 982, p 47)

ăr să accete, dci nteicu-apo nopou ccepdstncţa dinr gc tertc" şi plict, abodrea meda

anscedea a codţilor de psbtat ae expeeţei Aceata vadue la ne-cepaea crtci etzic dn ectiva strancendenal Desgu î cadu foe analtice suvn trptat uaţări uni schibr d pziţ id LWitgn1en, încep pn arpng siei- uprpun cţiutu dscrptv u adv î c .. ), etru ca mai ârzu î rr o s expr tcnr ăreia baje ce asgură cunaştea ui au un stautcvsansendetl n dv poese pn ce u aprpren aţn umea etoă

U tee de dpută cu kaansmu l reprză erunooztt nţelegeea antaă a aţI ecâd s coiemirsl adcl u H u teca logci ode a l Rsel,sl gi a doltat o coe epstă de scae


15/266

vde a oninuuui desctiv ş s tue pe e a u r unaseea ou aşada o efa pic i deci, u ses La Kt,dpov, gt o dstne ca într ns i seie dsiie pivete catgoe Concepe p cae rn intedul scemor saic obiecto unt guee ae a o sfcaie: "Sceconcteo pue a eectulu si Kat, sun, dc adevrte şi uice

ondi petu a oua acso opte o aoa la obecte pr uaeo ţ (Ka 1994 176Coidre î el see oeelo pue ae telectlu e

oreud un en uul ogic, aea a spe a epeo,roa Îns u poate da c un obit, p urae c o sefcae s pat ocura u ocpt dspre ob (dm p 79 Peru Kadc sfcaia uu concept este obecul a ce s rapoeaz. C atVore Coscu în Fo tor "Ma difc este deteia cea c Kt Îeege p ss Cosutaa txuu ge al Crt eaat c foso u oosete, d apt tenu d ses, i pe aca descai ogc>, pe ae dstng s n od cosecvent de acla desnca> Colscu V 1 996 1 p 95) Snsu, a spl utate ator par s e e Kat ua orma ste cea ui tea nc u coniut Ma âiu, "bicu foofe aaii cu vau Goob Freg, Miche Det va use c snsu ste du Î

a n te dat p e rn nu un obect ia scaia uelus nsuş obiecul pe cae- de e ca ajutor lu.

a d Kant, g nga poba rolu ss sfaie un mdiu a cunoaşte ba p cr prvi uui reproşwtgensteiia loso d Kgsberg nu -a a edr D cumaa mai dree, potismu o s va dsprnde de "lecia uge, dtcâd sesu nuuio cu scaa or ş reducâdu-Ie a

coutl or descpt. obic se cosder c una di ite eopztivsmulu Înaoara a Ka t grşita îngre a ritici kaniene a meafciAst reproş î Întân doporv a Huse Heidgge Lucia BlagaCu sa dja, înâ a Kant o crtc a mi rdiioal, da şntbaea e prvte osbtata metafzic ca tiin Pentu K, deietaica nu este o ş onstut ea poate oe alog ştilor,udci sintice-aor Cu aat Vo Cocu "Uee oul din

Ct ţ pu a s ndc tafca egt a f o istat aonceptor pure ale gândi petu cae Cr a oe doa auiileprniae; ateor, metaica pa a se conda cu criia săşi (oescuV 199 118 acs uti c a apa a O toiode rvtoaa tera u ip d ontooge


16/266

D e ate oziţi dud Huer va raliza şi o citică aazci tradţnal, da, deacr cu auti mismuli gicnomenlia sa dvie ea ni că a subiectiităţiitascente ntru Husser a i eu Hdegger ţiue tazcece ebisc spate n act coai sut acelea pe ca suşi Kat eaicat i sns

Hussl s apaă la flsa katiană îru aumt ntxtsoc tţc, coext cat aes e aprţia unor dol cupiire la posibăţ otvsului e a eplca omul cuoaşCum rcizază d Maga cest ndili au os geeate d cerea aaboraa d toii oatzate î ştiiţe, de accee ouui scortoretice cunoatea ştţfcă de cactul tt mai uţin ntiv lincipiior d baz e tiinţeor de creştrea posibiităţ d a eabora teo

atv n acela dou de ap, ime dc ae secouost au s arcate şi d luea de poziţe aţă de orc conpţe ce aă eienţa s nga ssă d adevă pentru oc cunoate deae singru udecăor al adevăru tţifc. n ond o seea uae deţ sa o ate de ecuă ctă katianisui, Î aceastăară rsctiă s-ncadeaă i enoogia hussiană i onogia Ma Hidgg ca şi pesectiva bagiaă asua cunateri şi craii ninţe aticue

Fnenlogia repun n discuţi nele di probleee esupuse de"paadima li Ka din Cr rţ pur prblea ssuui şsencaţe ca a nbecţi portea ctc eztadiţională ru subicui cunoar cestiuea adeui etc.

C pire a aee lu Hus de Ka incăm î riuâ, n sd al li au Rcoer Kn nd uer, ude autou ancezaaă că Crt rţun pure putm descoe hia şi îcepuu unei

eoeg deenţa de tee desctve la ce d a gânditor nebind să olte udiea ne metode lor d anaiă pror, caecnstiuie dteinata oaă a Îtregi cunater se suiÎădăcat n act opraţi i cţii a ce, dă Rco nseaă ăCri mlică xreţa rascedtă

a aceast aaţie a strănă tansu coer pue ă eda aţă, căci deea uni eienţ a Cogitoui a vi i adsi Cogou u seaă asta oae să trat ca enomen dc caobct d auă i decu ca cod de psbitae a eulu?Cu at


17/266

An d u st redus la aoatarea z ewee, revluţikanană nu ese altcea dcâ nţlo a r nt (Ro P 966,p 72).

nture, Rcour vestghaă a "elene ae Cr uKant au o eaţe feoenooă pţu ca d pcat însiuea dnaică a expeenţei; ud a act de subsue a

pecepţi sub reui neu, d sub sm - a avăaă costure e pu gndr mpri r ce deeăacaiaea inteţioaiăţ ca prenţă peceuă a lurului ce aae etc.au oe ecuaşt desu că aceta est cră dspre Husa u Kant şi supnd ş ceea ce depae: dsncţa Kataă (uoscuău Husse) re nteţe ş uiţ caţa dfă aordaă aiec

Păsd naza u Rco sa p dăua că dord s arbuelsei cna d a nta rzlate ştţe otoae d uncul dvdee a interesuui m, Hussl a dd o pei aae pcunaştea şncă p e a apăat ş a eloao, da aene Bntao e a ascat espc ţă d fat u probatzaadatuu fato ast daet fennu cauă săI dzvăuecct fnoele d coştnţă n aceast el s desa ş d ozţiosoi aatce da ş de unctu de vede anan usse propunâd

păndee a ontaă în rorul subecvtăţ ascednt D anceut fe î eeaă u Kat ă ajun să ece darcode ri le cşe e d ş cdi e ae coşeriinrt ubectvitatea rascndeală kaană a duă Husserl asablu cndţiilr ce reaz unoaşera ocău obiec bi - înea e et id i a velul sesbuu ca bect (d aceasser îl acză e Kat d so), ia rbma d a şti cu ă

xpeenţa ală efctv, cadrul apriorc a ci cunoşte osbie,enu a pete elaboraea eir ştţce paticua r r ăsps Dtaşândus d Kant, Hussel avea ede "u trasen,n ca o conştă coneută lc o ctnţă acuaă acaă denenţioaltate Îebaea katiaă cu sunt posbe udecăţe stticoarr? împiedcă o adevăaă descre a expeenţi Kan - spn usrl e ai puţn preoupt de doen î cae ea nasră coaşt etvct d uscara uversul unoşteii p sza aoraă ş na prn nţa utăţ aercpţei transcdtale De fapt ctakaiană u face decât să caut u coept aro, cae să acă posbănatea ală a iseţ sau "fora u eperie r Orpntu Husse a nle cnşterea prsupune tocerea duluo "sp rue s


18/266

at cu opera atiană pe ce Heidegge l rovoacă ş din evoa deure exicr a proprii sale opţii

Îtrâd !aeput n o c aboări eoatne, clusiviststogc Hedgg delră eţa de-a îlege r rţuu ca îtmere a mezcii alel spu ca nrc de elaborae ane "otogi detae. C se şi pu a periodă a creaţ

deggee, ontologa (ca teo a catgoriior a o c ire la aălor) se ţelasă ca şi conde de osibia a şinţeor aul,"ot c i a acesoa e nsă a teierea t-o"otooge dmeaă cărei obiet este consţa e ţă aDeui. Îtrt Daseiu est onsidea ca ţăî timp, ia tpuete els de eideggr drp "oizon rascendtal al îbi rivitoa ă îseaă că nţgre asenului c iţă n mp se ondţiade osbata a înelegr nţei iţărlor Ooogi ndanlă ae el a o abordare ranscdetală r ia chp e fnoenologgâd aceasta tinţă a fat de a tuc oic nţeegre aoăre nţăr e tază p nsăş lu de a seinuu caeţă ce g at de a - nseaă că ra temă aooge tebia să e el s

Îro pră tţă Hidegger se-nbă ură opea lui poae coceuă ca tă (d nu î sens trdţoa acetea

că n aceaşi tp posib să desoper Crc run pur odate a etazcii Şi ce îuct pe d-o p Kant orbid dpoi nur omu en aică de ală pae setebae c pob z n

Îţeegâd ontoogia daentaă ca aaltcă otologcă a atuiumane Hedegg aă că aceaa pu dioziţe "dmeu caee oa aea eaia: ceea ce a ă deonsree a tu ă

ologa ndaenală a Dseiuli a lua Kan o unei ritc raţini pe. D eu ă asnul st aat de Heideggr c"tmoaliat ntruc l Kan, eu transda îţe a eteţăactcă teoraă, tpul apărâd doa a o odiţie d osibiitt apeeei a ţâd de zestrea aprorică a subtvtăţi trascedenadegge epetea s, a fost evo să foe txu kantian, să-icaue e- rosi. Peu aceasa accnu nia pus pe unitata sintetăa aceţe rascnda a depast spre chemee acndentalea iagaeI înţele a etenaţ rascdentale de ip

Pt acastă lua ni s pae pornt că Hideggfccă Cr u at analiza pe cae o ac aorui din iinţacă modeă Ş Lun Baga a-cra aclaşi lucu d diroevă iro bod diete ur rc nrprr


19/266

rapot cu şiţa anică i eievaă pntru eiegger (ca ş pruLBlaga) ştiiţei oe îi sun caacteisti

apeu a fapt nu a popoiţii şi coce secuaivtţa moeă rietează ia oiăţie e cuaştmostrază eentaltia oeă este invesigae ce presupune cacuul ş

măsuea aco cu Kan a afe câ Baga Heegger sp c abia preeaea caarului ei "ateac se va lăsa teria n senţa eitnţa moă a aui "Pretţia noi unoateri este a mateatică vaspue igger ia Kat cosi că "în cae teoe pricuară a atuioat ată o ştţă auncă uai ucât se gsşte ai matmatică eegge istinge îsă îe "atmatic şi "atatcă

acasta in uă oa o eraţi a ateaticului Aen a oeicai c ac ap l oogi Hgg ajg s sn tu nuete uaa cuotiţă i stăâre a ucurior potrvitcu ceea ce n peaabil cuoat coporalu - n co vgetalul n ate, caitatea e cru - în u, etc. De fapt ste voba sp "oaeere eaabă a esnţa uco n tiia oă a cunoaatura nsaă a o expeeta a face expereţ cu ucrule poivit unupreaabi aică, orvt "unor aiome in cae cuoaşe ea eteăi

enţae ae acestor ucruiAsmenea ao prvsc coporaitatea spaţio tepoaitatea

foţa icaea oeiunea ieea aţie etc aces sens ucrau g ui se spune că eca rocs rebu să repreztaca ocs a aui i să e eteinat ca ăe saţiotemporaă amicăi O are enae se esăvâşete măsuaea cu ajuorumuu i acuuui Cu oa aesta ceaa ateacă a auii u

ese exactă peu că a calculează pis, ci ea trebue s alculeze atfeoace xun a oeniul obiecte caacteru exactiii(HeieggrM, 998 p 37 Acastă teir a roceslui atui pieiul acuuui se preponretă esau cecetări ştiiţiceoee Deci atmatica îţeeasă rep o eteia a ateaiculuiprevalaz şiinta moeă

n contua Heigge aboră "sesu metazic lataiuui cu a aparne caatru aioai ca isiu rnpi oinea unoaşerii nai re aceste pcpii om o vavegia unu e orba esp ac oo u a uiDescaes Dscaes tă aes pincu aeaic supre sub oaeriii sue a cogito su cea csa piviegabicuui cunosăto Pov i latnsul "subem en


20/266

este ceitudna ca ezutat al oespodeţe dnre reprezetre şi biecttr că epreiă tu cnoaştei, sbiecu ese unu în dimeafzcă clealt aoe, rc, c xpă ateac s al " prnpul lza a raţini sufcent p cae Hdgger Îl abordacti n craa rpu run

o port lu edgge ueă peru ou de

doa a psula aome i a dduce api ceva dn ele c aioel gândaţnal sut dee procae d gâdre aura ui. E: Lue ste ocnexiue cauaă a luclor d d în ca lule sutretate a ielu reai de ee Penr ou ode, nă Dumzu a ot sborda panulu aiomatc al gândi pus d ştiamde Căci ru Desaes ş Leib, d pidă, cracer ogic aari nuseaă deâ că gânde lu ueu dec gndrea cre

ră naua r gnr xată, lgiă doaă d prncipdentiăţ şi d cel a raţini suce Pura gdi mace ea deconcptă ca netaă natra n se poat abate c c de la lglgice ale gâd Raţunea umană dec decd Î prvnţa a ot ca ce ste nţ a pnaa todă şi c ai impant srua ase d te matemata d cum a us a est odeeine a proieuui atematc Aătu d ea tee xpeeupi cae aeaicl tţe este ca, nsit confat i

pa(Hidegg,M 967 p. 89Moda aiomatiă ţiu pure va accepată ş d Kan, ns va

f todată, taă d la u uote ai pecs, la cţacst xpeenţ senrale Şi penru Kant spun Heidegg aurabe În preaabl poaă atematic, adic i peru e cuaştreaau pesupn o pealabă nţeegee a ea cest spcfc şcaa,coraaea t

De apt pe Kant tţa este şina ateacă naui ope ae -a or- Neo K ancerca să zez emet decnstcţie ecsa dfcări u fzc atat ca e aâ caltaadea f că cu expena cât i pe cea de a befca de baăafzcă adcvată. Pntru că legie geerale ae au su pror câvi din net, e ac posbi ştţa ă a au, zica pu a căocpt pnci cractrază o naur n gene pzâd condiţide sbhate p cuaştrea pri expeţă a une naur dtenatFa ewoă est psilă meiu prnpor pur aei xpeienţe posib ca eprmă eg ursae şi ecese corae se spusă aua a nauă nr, r p de ată pate e teiuldao seoa Astel că eg au decu cu obittat o auădemnaă


21/266

aaţia ui cu că care docr specaă a ar să ua atâţă autetcă câtă atemacă e eşt Î a.

loa româeacă pstaoreaă gâdie kaană vea sădoine aă atăţ seroase Prfes şi auori de peă losocă auacrdat i Kat u spaţu pvleat, e necâd să racaez autedat ale osei kane e exesd a u fel de pcd soc"

faţă d cel cae era cnsdra aest pros loso concptosrcvă seaică Cu aă Ştefa ooae poţi recuoaşte elpun ouă teţ mi su c perece aproeea de âde a katană:nerea dscpoară - adcă dscpa - lose eesaa nudscrs coceptua c sa auter (Aorai , 997 p 38).

Remcăm ma â, discursu osoc susţut de CostRă o un dscurs care evouează de l adterea ă ezee aaisui katian î teza d cenţă d 1 89 Rl ră on no pâă la respirea upozţii oşiţeansedtae" d gă 1 942)

n 893 R Motr Îş susea ta de doctoat lo laLeZ o dzeraţie intituaă C prV gn or n pră n nră Aici Mru aată că losoa kantaă rebue ută chp e a xplt ca decisvă pnru eac epistemoogaeluu Este eea e susţine n câteva din crle ce vo ua

ă r 902; r n ( 906 P 1 908) ră ce a rc ndeosbi dpă 9, dscpl dtanţăfţă d Kant Se vede aceasa cea n ă p booknn (91, a in Pronm r 97 aastadin uă CR. ot pue de fapt, mgnea oerei katee o nădtă. Acu e nu a aceptă dn Kat decât odu cic d a pu oaă problemă ş câv dei estena uno propozi steice apo

inţe uiatea cştţi oeşt etc Idee de ronă ajue acumndaenaă Dacăn pra parte a acse că de eerţ solromâ anaează dtemăre stoc soe ale cncepui decotă prn aorae a pespecva kataă rpta e ajug să puăbma u opetări a ui Ka, pro mai adâcă cuaşte aconşnţei indivdae sgura ce aiură obectiitea eesatea iunivrsaitatea adeuu ntrât ea îsăş u este fenoe păto necea, u d subectv c i obec Cntţa et o raitate una cuaaea uăţi uversuu Utaea tţi s datează p untateaonte şi cm utatea coiţe se cacteează pr ncesiateobecvitate unversaliate iţa va pesupune ea aceste abut Rădlescotr p.488 praţa la ogă Rădue\o va spune că tp sa tot depat de aorisu katian ş că a


22/266

u pnţă Învăătura ui Kan El orentez n edi aade roâne almi ătr rr Kant şi ae nereţilor ă atoriaţi. n aes ses,l p preeă Kn nro aooge foofcă i ăii4 Teri ciei. Eere_iemică i crică 942 eaemenea, tadue riic riii r Înoţeşte u u ipon tudtodutiv i u gar antan.

potetaea l an este ntrade sbi coşinţa seă- ăta eaşi Şen Aoroaie (op. i. p. 4 De aeea flosoa u atje ă revendia exa au ând saţil ost al eedon o drece criiă de 1 C sritu osoei kanieneăunde ue otă ritice cură o doedeşe şi odl n ae ae Mrce ri să poreze a la a, c i la ooatradiţia Peu asta, a an ă înae e toate, u od

rid a nd

lur preu iă i ri

m ( 926 ic şrmic i 1 92, şi xi ( 939 Rm ici 1 42 c 944 Fij eă 947 a î sineaoum eciv c că mi Mrea ora ae paa aetu pirt cri De il esolidâe e raOasmui i d latu aeocă oogi i nm de ştiţ Cra sa e enea aţml eios a şi aupra intuionsuli i

pamasmuui aeaş ip e pe poiţia aşamiei "losoi adatuu Mrca oran se eeză c e apriou kaia "Legilelc u ege obecor, nu legie srci uieti au l nteetuu Rrm ci reproză ui Ka ă a uti raune ur legilaoarea au Nu oul, rn sul ău esteleguitol na ci nara nu a eleasă î eglaia ei cer omun act e aegaţie n cnoaeea obiectelor. De aemnea dă e

j e_arat ă "eoolgia taseental îsaă ome pota n etooogia losf ai nou eea e preşeaptae peeui eut a aţialis la exereţ Foian, M,199 p 2 şi ă o ară potaă a etoei traendeale este"ea cică onţ de a ree iscie şi iitee ea Forare la ii: "Prncaa oecţe c o adce etoe ansedenae sereră toa a onuia e ogaă - excaea expereţe (aetuui rn orme rii e ece a p aţa p ct ncunoine asenenale (e, p 27 D a, ea rn arei ncioaă era kaniaă ete cea cae la ghda a Ît nooe a eica ue studii (ş extns) flosolui gea Aopu ău cric neva peen dea ace diincţii, execţiula şi ia aitiă a gâiii toae inte e "leţia ui


23/266

re dn losoa alo; apoi, eeta agmată a dateor gdioastre şi aordea semcţe polemuui de către rn de seeea revendicaea lsoei ktiene de căe Ptro Kt şi gtr rom a atda D. Roşecae u preena sa pnt daea e a deprnde de per Kan n e e frase reproşd-i acestua diss reetor a

nştia tnscendentaă şi la inelectul c dă eg nar Gândiorudelan done ne-epa oi de K creşteea ueri cgnti anteenei i deolrea modlor de cuoatere n concordaă cogăţirea eeene une

t loa lu nnn , în e encreşe din şi se despide de looa kaa Noa a s ere oprov în crtim şi de aea nevia deliii a rmas o nst e Aceat e poae ide ha n egăă a a de enă,robm uruu în n Kn 3 ) a alzeaă lurl n se"nIn c pe ocet rolematc, ânui evdeă deooămnicale oeologe şi ontooge NOC iită ai e eeiteaeigoăi conceptulu tradional de subtenţă din perectivaduu kanan ura ucrlui Î n an r u Ka ueiapen o noă oe a exisene, t pe alea subzitţei:obieiă şi subieă balenţă uă î edenţă d obet î ine" ş d

sbetul în ne.Delimiaea aă de kntin a f uţuă ma ales n lre

Două)ntrpr ş o rcr spr dm 43) Dozc şa dtp (6) p, e rproşeaă l Kat ă n a ajuns ăormueze o dctriă ce să dea seama de via itu în a o,eoca tabloul katan al ategoilor petru o regndire a lor" (lunpui de e suş ai âiu n 9 1 n o 1 di Dnr nt n

ara aei lur ndamentae a lui C oca ne op ntât n eegeă eadei e e- avem î vdee ace luc) 936 nucraea D calo rr ru uor dd a ş înMhu uri mp ( 934) ca propuea extdereoralli katan dio de ora în sea vieţi ueteşt şi apoăutaea Ue aşae şţe nverae" a nv aceseia Viaa îş poaeaa o mth a e capabă să pă în evideă ibaj nversa pre oaen să se poat îneege ontoloa sa a ş 1 Kt va susnepiatu trandetal ura tnendenti lumea otrnd ă reau s constitue sub condiţii de ens ae biectiităiitnedale". Deiu aenea aţ ut dtu de mu iuenaede iteetea heidegeria a r rii e mnesc ş dena are l H up ui nntin


24/266

K aet l doilea ens Aen Surdu î Voc osoeâni onier pe Blga kantia e puţi în acepia a ror coepi resu o ene rrae eici a tii (urd A 99 p 0 c fap aga a stit eeunei detari de loo din Kngerg lurea Ştnţă ş � ecra: " Sa obi uneori ere pre ai nos; î esul

ea nui noi orzo a creaiei na fot e regunea lcrurorîn ie ee are e neie şi oa li t Nu ese ia o ndn ee itm asra deosebiilo c ne desp d K lagaL 91 p 202

Deigur st le elente î oea l Baga ce aproi deooa nia Mai înJ aga n rz ooa tasden asurniiilr de osbiliae ae uaşteii eleuui înişat de Kat dr l

uleaz c o "reea ategol a ei peze fae ai neseaa pl n poa i d od d piita xplicae îneleger şi eae ma c Blaa cn vorbeşe depeitua de categri le incoşienuli n ize o reaabi deuetaeeta a or De asemenea amii gntr a î veee eni ati În aul l Knt oa rnseental etenp a rs pe ou metazi ea ese şi o interete aextee un a ei ne ubeul cunocor gndrea ncona iot paal ca o onii e eicare a ie o oniie legru utina uiectului dea pn oep neiittl r -l condiona.La laga nrega lur Cns nscndn ate egr cuenu metaic catei a inga vzini ezce şitoria a epe cult i sl plii desre e toetice, uraea Gnza fo şi snsl ii

ni i c î lgt u pea abilr gnitor s-a ema

vuea de agnoics ceea ce dig ine de o prejdea Etevra ai lt e agostici meodic e se reer a iliteanoaii alut a Bag ol n are caitatea cunoaştei poiiaevate a MeUI Aonm i pe Ka nociiitea crui �e prie din fat de a se i e ne-p cognitiv î oeeoinei noasr Aii ar în oiilitta şi prgeu cşeii

Cea ce-l espare îs pe Blaa de I Kant rezit lt ai u

d eea ce rope not a se eea A Petesu "Deiea lui Blgade Kan' vsa d oso XV 6 p. 6776 98!)Înu e pcurul ri om revn î repete nu la e

eiae a enun dor reerele ei şi ctea eeenteleupu e aeta M i roisl otini geere ree aa i a ogi a noaşteri noat Ci u a iprtt


25/266

au incţia eet tc tee eca i aeata ace cafeme uoei ă uore u alt ge e îneegere Dacă lu dâ(iele enti) ete propre cnerea aradsac de p r elua de (eatc) n oalităţie oter ucierce, de minu-cnoteea Blag spe, e at ifereţ dtre ele do ipuie caee u t ni e ga nci e nar c o dferenă cu prie a

enl c aare a uneii. De id pune Blaga ând e dge tnaşeea senslă ş noaeea raionaă eas eobe pveşe u ael sen al cuoaşeri ensl ensi, oriu eecui n ţilee ogie nrae. O ce aces sen ese lăat n uă, ou alăîişe Obieul a ae ajge dor n sptom a ceea e ea ă euut Din obe ea, se prace obec sib a dea D ceaopac i omoe, e rnfoă nr-u obet siat anc rip),eeoge

aei p, L. Baga aboeă diferi de Kn one probleme preu problea coceeo aegale ş a udeăo iicţiaeectraiue, ·apioism, "coIna în genee apru racnenaeal ec P toae aceea se anfe eoovădqpnbiatea osi român pet sea gdirii ale nr-oeavă la adgma anină, câ i necea sa de a a o nouăxeiue teoe kniene a uoaeii

1 2 put dnt nopoztvm ş enomenooge J Floo nă Noposul

ontl "looe analică ebea u pie a ceea e sige osoa aică e ate

oienti oso a os autăn vedere e e num e ânditori,caerie ş deiţle erae e aeta aânue adesea pe n

tere dipue Trei acee ue a za heiu e oziaooe anaice aţă e lsoe n general, eiaea orientăi opeoe nalie oa contienaă a fnmeoogia), problemaăăcilo acesei orientă n looe ec

dre ator coeporai n legăă cu lure ăua sa devo aeas iută i limee eceni a secoli X eeMhae Due Î uea gn of Anlyil Phloop d 994,Due aă ă eea ce n ooa aă d ale enr teedna ă realae n paul gâirii oae asă pit mes enatură lgtcă de aea osoa aaiă -a născu au nd sadeta ngstica (Det, M, 994, 5. Î Th Intptan fF ']hoophy ( 18 el unse de emeea, pala eză oe analice mă or oso preu Shik,


26/266

p39) Mihael Dwet uţie, de aemenea ă oienea opă looeialitie n ese ooa otinentaă", i enoeolgia

De est e aord cu Det câd aces u că divizalso ae î ctinetal" i anit" e geşi, DagF0ea, În Anathoo at an ho One E nt? 1 96 eoea otu c-a oe o eţIe pea îngtă etr

foofa alitcă": Cinea poae aalit, d e eenea, ş ueenolog, hemeneu, tomst Cneva ee oo aii ce eaenul pe el pue pe gte ş jute>" eal D 996p26) Aenul ps pe gee i ji ee a etilei naice eât aaza conceptală e rmeză doa o pae aaceeia ŞI 0e aaug Ext enomenooi ai t a ai pinaai aceş mo pute aifca floo d impi dierite steThoa d' quino ese u di ei a l şt De aemeeasoe, ecs aătui e n me numr e aţi foso, n fooalti dem

nte acese du poţi se peză HnJha Gk, prinlurea Th Gan naytc Tdtin câd pue Uni peDume, u o eie rea ngusă losoe aai erdue a o pculă. n a li Dmet e oba espe oia e ară aa ândi ebuie ş poate reazaă prn nala lbaju D

seeea eţii xcud aumiţi losf aaliii paigaici Deil Due nui nce pe oore i Rsell, pen oră ieenţaintre poiectele lo de anliă ogiă i conepă pe e pe tgs naura e Wgensein în att pe de ată pae ( ) Aipeum F0esda, nesc fooa ait ca n o atune general aţăe robeele ooce, î au să ea fin n od pregnnt peocpat deagumen i uie" Glk, J. 199 p 138). Pentr Gock osoa

nalică e eleazăn meiu gen a gâiri, dată Leinz şiKa a ales prin ieie iâd natua noepic a flosoei oiderateaeoe a ielr natae e u ingur p de la eea că oofa e oeta-eore a şie a lgnul lui Cap, ă losofa e o logă a şteps e os ut pri aat- li Wigentein cttua lingvică,o ceia ogca ebue nele pri reeia a lba" (de, p42

Un a, Ray Mok n a i Anayta hosophy 996)i emenu e aa" î o iea codeân ă aesa seifcăecopnerea enomeneor compee n eeentele lo pe, contuenteCeea e deoebee oofa nali eă de aa eta aemriilor baii este pl ă pia ulzeă miloace oicte a eca sur i cpnele prpziiilor. Nua că, aşa um


27/266

ose ae expriilor şi cneunor or c lte epres p paipepoziţie ş exclie Cum s şte Per Swson a cra eel d"nahz corev pent acet tip d eers.

Alţi uo peu ee Hccker (n Th Rs of aycPsp 1997) şi Hns Sga (în g o Man 997) îţeegoofa aaită în od geneic ca o cnţ orcă a flooor şi

şolio e s-a ueţa ş ngja în ezbate c lta n probee cacea prvid descompneea a e oniuenţi s, r ămpătăşeascn com o sig dcr pobe sau meoă Ei îiproşeaz u M Dmet că şia croi expiaţia pen a orv â bne cu nepreea lui Frege (Hackr, 199, p. 2 şi a ţee gşit peWignsin

Degu putea mntite ş le iner oiţ) ds nu-şi e rostu i Orc, eţa o asea iţe âmpl puelor d vedere xpae eeor a oncpul de ooealiă eten eg, g ş u dfultţie ce auni ân encecă a e sie spifc i oenti aâ iporane n duetemogi ş gii şnţei

Oa volţ oso anatCnsideaile e rmeă poesc t de a Mcael De şea a The oos ofAly hloophy (199) e auu pe

ai te pree nee tpiate repc es eosebt esemnfai pe diursl foof ontempora Într aceste problee re uoarele: ogine gen ba a ofei ce;ăcn com sau nu le oei aic şi egei reaţosor lş u pea u ege, cu eiu iealit i Bed

Bo a c easl eţona propu e F Brenao loulacort în carul losofe aitic uor ato pec L Wigensten şiBed Rsel, etc

Î lcre aintiă M. Dmet tă că "ni Russe, nci Mooe ureprezină srse losei nice (Preaţă p cee srs tebut opeele or loso ce-u i în prncipl excsi n bagrmn aa de nere a oei nlice ete 84 aul în ce Fgeblia ea Gna r a Î ecţea 62 dn aeasărae a po o gvtiă începd u popoţia epr


28/266

enări în ca Ur iferene e terese" (de p 26) Cea eerapa e tradii? Răul u Duet Daă otra gvs eacepată c ci osoe nalce, aci ea contite vergena,doebea prncpă nre co ntă şi ea feoenoogică" de)În u rade noeooce a ost concepuă geneizea ni een a ecaţe a Huel, pent a se ajge la fore

onpţe despe noem Noţiea ui Freg despre en, pn ona eiapaă de asemenea generale (e p. 7)M Det ent 4 răăt ae ânr eeee e deteră

ă numească pe Fege bn al losoe anate:) oiea eeen e escmpUere gnir se refeă mod

neer a aeea a pooie" . );b) demerl ui ree asupra senl sensul pae înees ca se

epesei căea i se rbu o reeră 10 denn the aeabty of a enece w aty o ethondtons (ientcaea aeabţ e propozii cuablatea e a avea ţ e posibiate aevate

l ontextAc ocpie ee ssinuă de umet nu io

pca n 1990 Thoh an Pcp/in: Th iw of Phlophcln une cia Analoga ine dee l rege i ee ale luBono o ecve remcată r Bolzao a nuenat ş crarea uHuer ă loi După apai aeste răi Frege şi seebe ă f apărut celo ce le şteau ope ore aemăo ceea veşte oep oo ) Fege fo prmu loof n itore e-alzat me despe natua gândor ş espre trtr ornte rategi a de ni a gâ vza u naizei oeexpreiile sae lvsice ş simbole aeată raeie evennd nota

caateristcă a şli aie(Du 1 99 p3 1 3).nu nre apti eii i onbrnce a osoei naliea Dav Bell aroll h Rvoon ofooe an Rsll VBr/h Cop D.Bell aă ă losa niă na apăt nt p Moore e ca o onsen a rejetăr dealu btn pratat eBae, MTagr Wd şi Stot Oa cu soea l Wtgense aCambdge iiarea ga a ândir Fee şi eerenaiito n Vena rada anlă a deet suceptbiă a iuenan-bnă a aun s nlu oce evoe mră nonbrtnă(BeII D, 1999 p9 Desigur ş pentru eI GMoe te prupicpa brn în debaeea ei upe pe Wr Rsse Meinongser enta etc d te de cople şi termeni aceedebar u părt n Gerania e- gul anui 870 maând pode


29/266

meeogic: oneţia e ă ă u eiă ş ă re pate a uu opex a să xiste ndepenen deaaiţia n cadrul acesua au în orie nteg D upă 1 903, scmbnuş ucul de vedere Mooe resig aomsu ereoloi Acm,brentnismu său ese cmet" (de p2)

To de patea lerei germane" a loei aaie se a la ş

HnsJoha Gok pn lurea amniă deja C acă n pezelooa nă ese pa aes în ege vori ea ee în ete nvenţ rborr e bă geaă Eergenţa a datorea ult luus i ooe ca pgmaisuu e, ş a m lu FWgesen şi oitivişilr Cercuui de a Vea. Nie u s gâdi aflosa ntică a a eomen eic ngo, acă şi nu r fri, ară d ceul Euroe mţi nt ronei să"(ock H1 99 p 37) Pent Glk oiginea fooei nite trebuie usălegăă cu srăori na ger, Leibz, K şi iva neknten a devoe e elaţa dite t ş annatrmu uege, h şi logcu gee pe e mpăăeşe Frege u câvaneantien e nce a Kn nşi(Idem, 1 6)

Pa uă exprind ieea oigini nice a lose anii,a o ş a ue uţinuă ă deeiile 6ea ş uăou, aleeuu x in am, ii, o e O.Umso, Bey Crss ş

Herman PlpseOUrmsn î Phlosop ls Delope bn he

w Wo_W ( 96) răa Rusell şi ore st ooariişi nite; ei sau ous ma îtâ lu Brdey şi oolreoegelien, deş mbi au îceput pr a admiato a aesoa. ( . )Atomiu logi a consti ca reacţie la reasu ee şi a îouioso ui Braey cu o enină spre u plualism eai (Urmso, 96

p 9 ). y . C i Anly hloophy. A Hsoa Inoc/o(970), osiea e că oe ş ussel ree see" flosofeitice Aeată reiee n aniza etapor itoe fsei ntce, ecar Cro o eide

el uiu ş aniza - a ăei ciă era să eceesecaţia unei ooiţii ose prin reoruea , spea o claica Repezen G.Me.

at su g" - cat u oea u Ruse ş Witgenen 1Preocuea prncipă cnstea aulu rm idea, eeţie o sntxă ce desre stcra mi modeândopoziviu ogc Cerului e e" - e şi ropularaea ibajuui, en a puea sei ouu şiţei


30/266

În , aceată poiie ee reamat de eran Pllip i eNicIa Vssalo ce ccă ai ale ideea lu umet ă Fege f buiu lsfei analice"

ei poziţ se susnuă şi de Cna1 Greu n tuiuTol lcle nşti 182), când ă că Deşi greni ăe găsesc mmete neroe a ioriei floofei, aeaţii

neeietr ai aestei ci losofe n i do mi gândii baci ull şi G Mor ae cr urr Prpl tt i reeiv,l aăe în aeai an 03 bele elor ouă moien ae ooei aaiic nali aă i anaiza neoaă" CGeu 8 53)

eee a rădăinle oun" ooei alitice şienologie - ată robleă daă d De a expia i

y Smih, n Astn iins fLl oî 987) Aegumeneă avoaea olulu centra e ce a jua Hur n eea eiveşte inuenţa aupra poziivuu ogc autrac eru ui Hulepr sinti u - aprior n e mai uţin imoa ecât cel knia pntrcul de la ena (mh, B. 987 p 56). Autou ubinză apoi uta' clzia oatră că poztsmu log eurpe ese o atin mşenire oofă a lui Brnno. i speci e eeie ateendee dine uena ieletuaă şi ituţiaă a u Brenno şi

şlie sa ce au zvolat oi dieii logică i n loofa ficii,ispiae de Ruel şi Witnsein i de ătre h i uerii să ienaşi Paga (e p 68

O poţe ae o ounea Hk Skoimowchi nă pi uareaPihny Phlooph (197) Înceutu ata a oei analtiepoae onsidera publaţa ui Ruse din 1Ttuşi vo sugera ă răăinie oei nate în ai dept i că

devoaa a oră ebnară a ent tipu eo doă solepreedetekoliowi 96 p 8) Pnru auo poone oigniesei ace nu se datoreă în înrgie oolo bta aceatăoblemă epuâd epită ale, în md adevat teeni ueisig tradţi, ce ar pni in nătraa lteia

D a Skolosk sugereă a nu gia nci lina genăni pe cea engleă n pobema origni i evuiei flooei alice. epae umeta aa es susţine şi rin uăele:

a) Ee e nâlt la iepreţi elaia u rge Ka pblea incţei ie şi sefaţe pn Knt au emcaidoa oncepee pre semaţe da e biecle a ce ee e rpteă; aenea sesu (num de n secae logiă" - ie desaţi nuş sim nae a repreetăor adiă orma


31/266

a1e idetd-e şi reduândue până ură a oţupiv a uur. Antim şi ă Fee ee aela e, pe teeaize lgie a imbajlu a abra roblee recu: lărea srselod eroae eetatea eări nui iaj ere d de relogic a ae "pet eole maeat r�lţia nre sesl eexpre şi cnol e tsuectv et Aee ree vor neresa d

i pe os iş lU X) Be olo i ra Brentao ş e eri pentr cerceea altcă de m âzu B Blno conceealga dre ta dere regulle ii oştţeor nu SIste ş aleaări aeăuui şi evitrii erori; ea reu s devă aon a aşerii o orgo l e p î lucra a r şnţ 83 7) eaăa ă oga ee aă să larce cdiţiile î e oen ot ajungela noşterea aelor

Fr Beano dece rândui problee ce se r costi îneoase reocui pet ce vor ta metoda aaize alaantiă a teenlo (conera dept ale de ezege a problemerooce edicea ine pri obeae şeea ei e ceea e esemi a în exprenă cetatea uei n aord a oii foae cueaIu eri încercea d a eonsu loca oma, proera ea e ee a aa ogică a lmbajui re a înadr fooia l î regui

ee ă rnă eea în uţ ră bază empă, etc Pe de ală pe n se oe ega rol lui Ruel ş G Moore n

onre eliânir ie "a onea rcrca majuli ou iu upaeghea de olul ogc prnpera dscrsl loso ub egenele ontoogice ale logci sbce,n sformea ii coaşte î tă a bau (aces ucru indpreen mai ales la Wgente, î adr atmismulu ogic ţa aăi

B ssel) ecÎ aee condiţi, looa aliă ote înţee ca rela şro a tânri dnre ai mule tradţ ind ae vorba e tradieeă i gercă

Coniră e eenea ă n eme e at n eaă oe uM Dl Joceyn Beois ş Brry S referoe a ele rădăcoune le oe aice fenomenlogiei aă Det anta ş aura tcţlor maore tre aete d cee oe). Ne reerm o a "dehdre ktee, ce-a a aena nu dranair ş ui Huserl şi Heideggr c i l ieie lu Bo prviddepşea phogs au ee rfertoe la en seicaţilore en cre enmenolog ave ă ână ro înatoraă ee ua u Bolza ca a ui Breano e altfe î t


32/266

peă e a în oa gicii e a şiu eculu Xl ncepu ell X ş caş aă orignle Ia Bolzo (n pdxuloeelo xtene" n) Acată p a cereti ae pot ndă ep al apra oor în pa mn aefenenloge lsoe ane talou cntra p pblema ş ce d ena a ucat e pae ş de aa der poz"(ost, 2001 p 4 ncrcnd ăepăşacă ec egeee l Fnoeologe(de p pop dol oo anat d ce vg gn sda ncaa user und rege 958,) Joelyn Benos cu ogleom" a ş leme eprnre legăuă cu egnţaefeenală" şi p needul aşa nmte chem p":pentare en eernţă p d pa act cnţt bect pe de altăpe" Qe s pasel l la frene manq l l roie teed schmao> t en?"dem p7) ţlm că pen Jnois oe anatic reu căae n ără ozano Brentaş cir m nc cu ''prezenaţonals katan" apo peoada potofnonoog ună ca d dane e Idn ea eoo aacă r dspinrea dnre a Free" lna lue e piejită e dcnea n ineo lteo losoeanalce re uaul ntennal ş nneţonaIs al rpţ

pzenare ac en renţă(dem 8) eăla o a ySh a scu ales leăă c nnţa rasml nţio" al no asa l use n prema nenţnlă feomnlo conşnă su ca a cnsderăr ăi evidnţ" drpt ceu alaevăl c refeo I nnţa anae mance a terelo" popă ascl ran rntano upa solo anal

Dgu a idenca aea ădăc cm" nu neană eloc

a nlia mpa rlr dcţ ce su şzat n acest perspciveoceC pie a evouia ooe anaiie înegsm m În

poţl lu O.sn ş W.DH larty n lc a dn 960 Anizoso. Dezvoreaei ne cee dou rzoai .Uon rn vedeăoe eap ale doltă loe anale

a) Aomsmu ogc - ţnu de Ruell ş Mo Wdom şWieen neles a o meazcă supeă c ma ă e înlocuacăpe ce neoe (Uro p ct p4)

) Pozivsu ogic (episu loc - ce ppue analzamaj ă ci o pepze eazc" dm p ău eCul a Vna enţonă d Uo conuţa u Aer pnlcrea a} ad o


33/266

pagat: Fr prpzţe tizaa sa ppi N nte r nţ e e larea!" dem, p.16

W H lrty Î he Analyt radon Manng ought ndKwldge loohcal Quatl Monoah 190 dstng atu en ezoltae lei analti

1 ) 87/84 - 8 - oa ona de r, Russll, Moe ş

Wgensen;2) 20 - 1936 potvu og nut de k p3 190 1 90 - losoa lmbulu ltă sa obşui

epezea de şa de la Oford4) 90 - i hona ranăea e omu astr ru z - usţne ace aut - st

antu p pe pnpl itţAim ş dil lu otn Gu eo anale ale

unoaşer 1982) n ae se r ouţ sa loso anal aresupus ou rinr prna Anaiza oală uă ş loamjelo idale ş 2 anza nol it ş loso libajuloşu su osoa lgstiă" Analza l a dvoltt î drulo et de gândir toiu log mpml log ş pirismpat Ea se atrzeaz prn aplul la oga ateat odă,pn deea i xagar u deene le lauli natal

ostria no limaj log deal ile ş d opozioşti şi l ooe În sme la u o tuă nată ştiă i rvut n covnre că proll loo (snsul dional t nor neooran ntr fo rbal şfor og expeilor l mas foe log rle xprslor deăre foa lor val tră n onra ă a estneonordan po epăşit şi tuate p aduee uor asea

proozii n ij lgi atial Anali neoală uoutează c teo logă parlaă p r o to ntandad ldt valabil ntr e la diotv o ere ppoţ ş r ropr s lgiă" C Gr 1 982 54 59)

Prolea volie loso ni ş şi dre aesan pa aean l . n d 19 Rob Ae Sortory oAnalyPhloophy rat ă Sl Ut unde oztvn d l api a a it o sei sulto ş susori doa

ornal a Clu e la Vea a fos dseori cob cu trargsu ran r e aatu ş poztvsuleă dn anute pne d vd u e sror l ă, vaso os cab ă sc aprţind belor dWVOQuine pl een d gândit ogna at î


34/266

oeşte spre lina mcnă nscu dn cercie lu Capecenac ş Hpel, ne tă de denţi acesor din Chcago:ia Pan şi Wesy Samon stun lu Rchn) RchJe (sn al ap) o Grbn ş Ncos esr sunţi lu pel n Gie sblnază, d asmn zvoaprisli logc Aica desea n auna pragmatsulu susnu d

Jams ş Dewy, şi acas în aza ai vechi stncţi ntods deRchnch îne episolog phologUn o K Oo pl n ucaa hare Pi ro

Pragma oragaii 981) se exiă pe de- pa asurainn analişt neooivt sra ând ui Pc pe de atare ncarc s surprindă uen u Kan sup fosolui mcanApel spe că, n c, nopozitşti au găs ou oa oblelimporne pntr i analiza ingvsc, pobla crriuu sefcaţiopozlor ş solia dă la ceastă proe pn apeu l aşanumiliniiu l ecăi etc. (Ape O, 98 p.6 Numa c ug Apescuţ spre ncipl ecă ondus l iuia, anticiată de ece,c mposl să educ smnicai oncepr ale le simţurlo s c popoiţe şnţe oţi roco s nţi c a conclor ece sau a înregiieoi). e sopd anme si larăţ înt eirc Wnsein

Ape le a a acesora emeiul n le deshd kanen Ei a ră colea oiţo d osibtat ale losoei es cndiţ gândii cuajoul liju aupra ondiiir exprieni Id p 1 1 8 n pals eice "aces an al os amcan ost c c ainaua "consrucţi ică a riici raiun pure pt tea u Apls că "osof naitcă pa nleas ca o anma smotică aogici nsenntale a lui Kn. (I p8 )

onluzi eam onui c aţia că losoa aliticăebuea n Aga, c eaci idisl nohegelan ssţinu d Bradly Tagg a alsmul paonzan a lu Mnog ş a osoanoenologică Ită ă, mi les în uta dc secouu aceasafaţie a f mut ps- disuţi, mul disputa e cs spueeenn eili şi ntr încrea noasă de-a dena rapou dinreele "dsci kanine ş ncestata aoăilo ateive cu prive coaşter şiinic

c Erimul logi docia pimologiă aooziimului

msue ziiuu logc rena e Ccu a aVa n a doec i seol nosr n jl ui Mor Schc, a


35/266

ibolc, ţa e cotit âtre loso lso ievn cm srcin elcdă ensilo nuror ea n m s usem de unoşin o civtt d aiză logcă a lbajuuobla senu nor abs d am lsoa Ea nşzăp apora nulor a stăl de fap Opl sae ndn eurea ssu or a otul ecpv a coşe a

şel expen ooe a anaza logcă lbajlui - aa săs la z progruui rculu venz(rg 1988, p 34) Meberculu u epştI, nu ă amenu cnoşrea p pnamaă, ş pzivş penr că vdau oa Ştiă dep sgra cal aadărulu E m susineau ş ă, . (Trgg, 1996, p 5

ga pozitul ogc a os rdact d ap Ha şeath i a fst pbla 929 cu u ilu ăor Concepţ şţcăe[pe lue uul e pcre l u prog es ciareaelgităi nulo c es or acă u conn l decpiAcaă cocepi pen că e crază pn pis nu rcunoştesen dâ aceor nr ca n cate pn prienă. MCercuui bnă d aseene neesiae aplcă n ed etoaaizi logic ce p o dpşre tp u ose o dpşir

pn clrrea proeelor ş ennlo la capăl căreia ează ă sedălui că pblm, respc n peI au nu o vrcepenlă Aă mdă cemă să duă a dia ştew. Ulo acetă mdă a căpăt o rpânr n cau aorrentă dn looa aalică (n gpu d a Bern cond eH. echenbac cad şco poonz de gcă n ca orentăpragmatic dn SA epreznată Qne Goodm g c) u

tod ca ate a analiz logic a baju ştnei s dov ulă şdosbi d fă (a xpică n me uă ezltăr traordr logicii inuctve acua) a a dpşi ganle loo ac ş cu folostă cu suces nmroşi logce ş lo ai şte"(Gecu 75 p 4).

Ur eodologcă şnţelor epezna d fp n dec pun lă oonra cceplor din şt ş reductibtata o acâte conept p se ntmeză p datl epc ptua şine ppc poiit pozsu logc, oosa acelişplca n dt şe indiern d spic bctu or denvstgaie Acetă ză a so ş dzolao GHp, cr ao ncepând c tud un eglor generl n oie (4),oia noologcă plicae a i bsă Cum precizză


36/266

obicuu lor, ncât să s razz o ştinţ utară aest sns el araă egle genal au nc prect anaoge oe ş n ştinle na.

O al ăăuă punn vidn spciul neopziis aoo ncaa e dăr loo mză nregrăac a ale conţa u Rudo Cap pott ca prolelooce ar f reucil Ia rola intligbitţi pror. nro

anali a ba uu dn perpec logică e poae eona - punCaap că pole specce trad ooce a naşe ca um au rb eo secut în oucţa iaulu uu anaie luiCa (n acaă probl) t n to senu cuntel şipopozior pn car nceac de p, o rplic e la conceiafoeologică aura propozţlr ac în zul astea di umă eoat vob despe u n aneprca onat n nsubictvta

petu Caap u cuvânt i rcuoaşte sncaa oa dacpopoţ eleare î c e ntr t ucble a propozpoocla car ai nc ş ropoz ora, e iidene cu nue asupra aulu) n tu său ee me log a mb ap uţin că tă şi propoi ră, oene dn uzaea cune aă icae. C l căr,o ncţina aci prpz ce cupnd teen pecu dee AlLucunine ec Sunt, p d al pa ş popozii ră sen prveniein conuc dcae popoz d ca rguilo d naxocă a libi, cha ş n condl ca snxa gaicaă estpeca. Î cz acsa pooziţ consu dn cuvn cu scaţ,da unt atfl cbinate ace cunte încâ n ută nc un ns peunul n cauză(ap, R, 99 p 96 ap a ca xepu al Încălcreguilor sntaxe logce a lb lucraea lui degg C ee e?aăând totoat ă asenea epe pot gte ŞI a gl, sau la i

eazicn. âd Hdeg pun Angoasa rveleaz Ncu, auNimic înu eantzz, el zz sna lgică a aa adag fap, za cnin totuş cev; nui c acst ca nu es unconţu eoc (Pudo )propozţl zci nu ssc la dscrreacoponelor, nc a ceor esnt (aunc a ropz advrte),i a clo neisnte (atuc c puţn prooziţ fs; ssc da xa sentnulu iţ e, p 06 n elul aca, Cap

dolă puncl e eer uinu e Schick (în ucra renoere eză 90 ce aată c eşi u îptuşe oaşraeai râne toş n rol ant în vaa oamenor acela e aatifac ăiri, cea nană c siseele tac serec agie vţ nu uoşt Ce d arcaţe pe ca îop epu logic ne şină nonşnţă înre şiină ş aZă


37/266

pobităţi contcţi aţona a concplor uo domnlor dnaştr, p baza ocepo ca e apază a at daCnoaşa î oma cea mai aaată - eora şnţc ste nterpretaădin punc e vdee logic a o coni n ept ca n m ornat îep al conepo Specic concpţei ac gâdtr eucţiosmul sucta", ca preup oola oblme oiecelo

n aoaea pol propăţlo ş relaţilor; coespător educeauţri nce a ni aupa trcrii şi, aci idencaailo c e cu ecrle sructal, ca ş recra d la pbleaeeţi la prla ordo" Cap a peca c ' smul cosiiocple şi eţl ",fnce e cele patu dome fndamntae ale căro reaţ vor cacaprin euţl dn stemu teore al conir: phc popu iclphic srăn, sprtau Oc n aupra vi spiia e lrads> n nunţi aupra veţ psice a alta, apo aua mii zc şiÎn cele din uă aupra vţi ph propri (c A Maga, 1984 p 93)Dc psihcu propru s baza sul consii e ap Caap îşipua la ncpt să năr vchea dspuă dnte eal iealoân pn o pepectvă neuaă îniată pe oga iolcă ptatea concep - oect ca ă evi oice angajamnt onologc sauetazic Atl e ecge a o econtcţ a i pn trmeni oal

nlocunduse oictel pr popretăţ i elaţi pn ag cnsavând ca pct d plecae dt mct Obicvl l Cap ra d ap,acea de a dmonra că toat concel lza nţă a vaţa codaevă unle dn ale ş poin dinun năr c d concpe orgae,aâ ca supo xprnţa Oc eo şinţcă s eea ca m dectre ete ccer err î car fncţona o


38/266

Rol î uoe Consnn recu raă căoţa empirisă n edologie conn lc i oz: ) poibiliaan dstnc sue d clre a uşnţor au ş a o eacea c a lua ulteor oa dihooi pc uu ortclu; )eistna nor moiăţi sgur de obnre a cnoştiţeo actu ca cle aom pe ctea din u tr ndament absolu g a tuor

cuoştnţelor şiinţc c) isa unor aute mijoac ogic re prmită costuira nului dicu şiţi p reultae oseae şipentui Pu soa irsui an dobă rlia oă deoarce tci exsnţa nor ioc ogc adecvatepee roducerea rnciuu puu î modolog Baa ogică amrisului a vet afl ogca ducvă, c up prarereentanior si, a igura lgic a ă lgmez tra d aarmaţii fctual singuare la zl ş l ger a şnţi, croa ucleu orci ri ştinic(Gre , 8, 25 u şie mora iductvm neopoztvi �au rca ai mlţ autornd secaiv în acs sns ae curl li Karl or Î ogcr consra că nc un nun nu ese bn e ă nce n prezen ş o compoenă neepiriă

Emrmul ogc st, fooin o xprsi a u StepanAmtdamsk u xmpu de eoologi sicoc, ind xuineeat de ucta ogcă a cuoaşri doâi şi nu d proz Pobma rcucţei roceului dolăi cuoaşrii ama n afara nreselo aei oi. Krl ope fost e arvndica roea ceştr noaşteri ca nraă p r nee srucu ogică a şinţi c regulil gc ş metooogic aorcrora şnţa e dvolă rogamu l pper are otuş n puct cou sul ogc Ambel cosdr c osa ştiinţ tbuie ă e mitee

la udul prollo oic adcă Ia conxl jutcăii Î cazuepisli logc ac sdiu s reă Ia structura logc a cunoşra ândte, în imp c en Poppr l es studu ogicii devolrcnoaştr ogica scoeii şiţice c va s ca nureconsa prcui cnoaşer Peciă ă oer s s iicaţ d eisl logic eiada î cae Luan Blaa d p al pozţioce reaie Ia râ�i o citic a gândi noovs

S mpra cri reaiza de Pppr, ncd cu ogcceer 934, oiivismuui logic ap a rformlt citru ensuu,reunâd a deea vrcabitii n favrea cnrablţi iealiă. Ersia scmi se ă ucrea eble ne 13 Es voba de " coaiia rn reduceanţor da a r e n cae d prpozţi e oberaie e


39/266

e oseă din toa aces cractsci l concepţe lu Capupr cunari, că ea s pe inerprtea cnoşer c xpsidlă a daui, d natua une oglndi E itodue o e e et duciv şi deiv innionl ş tenion oţint şi suctură etc ocma pnru siga pra n planul cunoaşt a cea c epă e ca ce ranc sera acea Deigur o amna concepţie a

on ş p consdeaea că oce ds apa vloilor (aupa rapoăra scop etc) ete neşnţc Se pn Însă nebaa: avd vdr cic cz de acţne peupue o apo a dau a vo p c sneeiază o d rapoe? neană că acs deczii r landa coningnţlr C e l ce apct ş pnu sublinaneruşa l ap n ng şiţ n civitea genral a oanlordi Maga ca E u a n să seiez că ştinţa est î e toateo ca eţine ivtal coneun cu otlll nprnd d cnoaş l olo. Ss su nţei i a aco conini ltipe a ecut nă dnoo d poztvisulogc şi a rmat pnctu e plecae al noenolog" (aga 1984 p6

Me ic areae epiismli logi a năc h nineiol flooi analiic min acum cica cu Quin clordou doge al mpirismului dsincţia analicsneic şi dog

edcţionisă n aza convingi sl că inţa o dulă dependenă dmbj ş epnţă ş a sblnat ipoţa siullo seoli capuc d lcr nu e Qne a c c oşnupeţe nclud toşi un n inrpe Epiologl mecane etul e depăşi nrpreea sitacică a eoior şiţfc şi d a ata tnţa ozţ cu nii exponenţi a potvlu logi aupaegă ne aa ş entc acetr

aclaş pai al gândi s-a msa ş ca liată de Wheead c esza că pozitivmul logc, âd ro vanţăeoeă prllo d osofe prcă a jn să nu poaă da nrăspns sasco la poblema snsului vţi uan Faple d expeiţă� spn Whhad nu rprztă ulel e al cunoşr; incoo de aă o rţune ca le stăa căci nic nu x cae să nu epgnt aiun Acată raţine ui urpnă peu ptaone viţi une u sens superor li poduc şatu că into fooe analice K Popp va n plca npotiv rablitaa looe n ca meazcă (pcu ruştia) c ca metodlogi Tot aesea deonstrază, eptă, ceea de aleaă a os seo ecventă n toul losoe nalc.

ăi n a cta să e ctă eoia de a apăra spiru ştiini ş d


40/266

c oeş î cotnua, extre ftilă. Asouiza sătnfoar ei Î-o docnă c pră şţ dor cu peu un să ev nu oloeş unoaştei ştiinice iuulu epsteologc nenral

1 .22 nonolog şi robl nor şiin

a) Fenoeolog huelEmolog, oeooe nă "şă nene

oo nul s cnt ştină onlor dconştiină in oa, în alaş p d naă al es înls Dpldă enru n umtă enomnolg

", "dscpla ca dtmnă

şc şi epuul n în reaţe cu eprezene"

, Hglfoeolgia ete teo (ştina) fenonelo adă a odulu d p

a d manfesta a plu î evoluţ ătre unoaşterea bsolută crcetză cnguil conşe ea lngu astu ru ca cepe cucetdin nsbă ş e che cu cnoaer ablă Hrl coneto ciu laiv ouă tmuu: Fnmnologa cecetază conştnţa,en a dzvăl ondţi ultme le coniuri oilor noaştei C"nomnloe ră ea "rznă u dmn al ccetări neal, n careş u rădăcnl diftl şnţ

"şi dzlu "zvoal in cae zltă

oncele şi pincl logc formale, p ca s spijă întraga

noşr ( . Marg 988 1 1 )

nPncipee pblee aupr căoa rvia gâdire ssrliă

a lcaea ntl ştinţe ode n aa unudat al ogci foal Î acstă direc si muiun lu Bolz care a initat ar iencări înuoaşer e sfer ncaţiilor ce ra ă rprint

obicl u log pu, sută la nvl unul m aânc dâlgica olă; s nu ui nic un lu Kn enu cros ogici transcnntale ra tm acla d a t actl nteză l gând ca fac pl fl og îns sodată cu l car logica gnră!

cirmcerea oectuui uni şiţe a nmenuui care efnomnolog ş prcara loci e în tul ştnţeor ace en ncă din 913 în ee url precaFnomnologa anndnală ncut ca ştinţă decpiăa esnelo, apne unei ca aentale a ştiielor dticecae dfr totl d ştinele temce

"(Hserl, . 950,

p24) eaoea n o dcae pu crcea


41/266

In uere e. erpe cr up pomulu984 Ani Marga ssţn că ate cese poblm s suooneazărom lu şnţ modee care ese n a pucul de plcare şi or l nreg meia hure În dlga e Hussrînpş o cră dâncă oziisu pi pur lă ceace e oit meru: condonrea uană a cnoşr cliv coaştii

şice A Mrga 984, p 6) El ncecă să ţnă o reoăpoă rcală a loso, crcumscid fera or por p stae anu ontinţ oiţonaă cosita nşi doeniiooctului cunoaşe C dezălirea acso apor pe es ceă ăe ocupe losoa. Pen csa e necară pn losofl oăstr czană n Filoso, "o rv rcaă la ego cogo

".La dre oind sci Husserl, lua nu st enu n lcva cât

ce xsă ş ce pet mine asemne cogio. Întrg ău snul u, nr l snă ş- excu dn atfe d ogoe ul E 994 p 1 8 ncă pim rr loo rmc, Hussl roca de eucrea "oignicelor nate pc atec oa dee oc ş e a e a ac c\ce cete tan cre dscipina ce părea întipare plnă a raţonalăţii ra zuduiăe apaţa paradoxuror urâd a obsea că probea nu po soluţonaă ră cercăi în sfr logc ş ore cuoşi a să dcă ao nouă ntei a acsia ( ga 1988 p 15 ) Aşa au apăuCercerle loge 19, lucrar c s hide cu armea i căcuşr empcă se pobă u codţa ngajăr concitnta unor prepoz dle lcr cae losol e conenaă a nupra proem nar log foae pent a ajnge ao ă pnă nvnţă cea c e neşt logcă pă

Fiosol va preca pozţa logci pre cunoaşter analzâncpnenel cuoşnţei nţi Oice fl de coştă cprneoponent pihice (ate ş ispoziţii e ândie) maerile (ucrurle la crecnşnţa s apză ienţion) i logc dle (necononae dr caconiţoează da cuoaşra cneindu- oictvita; e vordes sfra oclor dele a secalor) a sând ucuHuserl un de ă, că nou cocl şinei nu snt reducbl rrni ş ic nu nt sml me. Oc cncp e o enicţigenerală c anscee folsa emaă concptu, c ş oiceeprzetare d oiecte ce c n sfr D exeplu trnghi rerngilaa şar o notă r rfeă c ing noă c aedc nvertae (cata nu eui codaă c gnrlta obţnuă pce ucvă) tfe de nvalăţ alcăec o ă ape fa


42/266

ese subodona nvelu "emncaţe"

Cu alte cuvnte ne ptem apoa la obct n veea desenă şi aoăr l oionale nmaigân pri ont o smncar a lu Relaia ai simplă es a u o u o xprs, stă puu su oţia n aţ mnc are et nmeă Povt ecetărlr lce aăui ve judeăii i l aionmenului şi supraoroat apo cu acestea

s aă v smnaţilo u prpretata vrsaiţii Aeesmniaţii alcăesc - cum am a u - o sfeă a idealtăii n ro clţea eperieo pe bza căa e fouază uecăle şaomenele De aeenea, se poae elmi nclo de "aeoieocului

" a căo iă a peocupa ooi ecu, ş ală de contee

pu al ieculu dn vziunea kniană n vel al "cateoilomncţei

" ondiţona cnterea e pe un plan ma înal şi ma

aân Huserl a prciza onul "loiii ue" şi lucrăle onsacaeoici rsotlie: Lc rlă lc rscedetă ls mă Isr crcă elr e El eloga cotant delaa ş aeao lic abe ne "aatii

" i t Sagrit D a ăa ă ogia nu hee sta ao, Îtt et euat pobema seniaţie De aeea el ppu o "loă fomală aeuu

", ca eaă adevău e semncaţe ea epeeân snua ale

ptu a problema "onţiulo maeiae ale uoaşei" a "advăpoii

" să praă oc î locă Pe această cale nu o "aevău

" i şi

snu"

ină tatia logiii Mai eac devăul se oveeşedsoai e s ncâ e n poat elat Ia o uae peaabă slui Mr "loii ascedale

"ete tom ea

ameuui d nata enl al "raţiui lgic"

Rţiuea eteoniioată tacenal

Tot tca cu pive la loica taiţioală Hu sune acasa se levă inapablă de a da seama, pr teoiile sle de creaţaine ueata peicavă ş ubivul ueăţi Ab o locă ia înmă judta - a aivate ş a "vaţă suecvă

" ee "o loc a

ău, ţă a o şnţă a sbeivtăţii cuosăo ş opeante îngnral O stel logă U poate decât enomeoloia a est o şinţăi aai tmp o hlsh prm Aşa îţelee şi comentaul lui

eOLyo "oologa est o logă d aceas loă nus c orma, i aziă ea mlmşt cu u anamu opri ş e oniţii opatori, e dc omiul raţiomului corct( . . ) eomenooi t o loă damtă cet um eă fapt aevă pe no.(.Lyod,JF1997 p 46

H l l l i "

d D i i


43/266

Hse tot nce, aică p aonal, nicicm psce C preczeăŞI Col a, "acă xpnţă a sbtvtă nu et aă qule ca xpţă sbctvă sologă ssă e relcăi i hpă p cae degajă d aceata al nversal, e că este orba doae d eg sau de obc Aceă ur epeă xciumeoei eooogice că pcpală opeaie ese poh- educia

eomeoogcă" agu 15 p 8 lce e enu nenge u ş lseenmenl 113) os bordeă probla consii oculuiaş spingâ la ceput "ooga aulu p vocreagml că ic nu et at cunoştre cre să n po macsesuJU ce î mpiă otna. Acest n alăucatea une "oog ic

" ca se sică încâ "dau se consuipepuu n ngajre o poi: go taseenl ş obecu trAceasă otologie edeică ste eoenologia; s caă să elcideesfer egolu rncetal Drce acesta ee csuiv pnu oiceisen, ştinţa epre ego eoeoog ee poza crlă î sielinţeo şi al ooei a rmează ă relizee ncea înegiunoate of nnt ttuo pno Fomologa nupod na tilor cotittv şi e uitu acesoaŞtnţl sn gt d ca Hus t ttdna natrală", ce

pcă d psa mpicită, onfo căia lma saotepoală estatotcpnătoae; raomă oa vnele n fapt ia de lancpuul ui apol d e enu enmenie seenmenlg serl n că unoşte aă cep cuepereţa (Efahng i ăe imele epeei Î adnoetcă pe ce noi o vo u nu oioul ce ccumscre oicepec a sudiulu / cercetări ee caaceat n nll său p-u

cuvt mea iţe apărue d aceată atiue un dei,ot tnţe esp lume"( . ) el cvetâd hvalen a t cocepte (Wklce) acă eanatal (e , cumtot st al ntatea lum "Hue, E, 150pp I 14) Fenomeoogi dipovă, nu s feă la fate a snţ.Pn a reaatea nu ee cva "î sie" i ceva ltv contiiţăceva const pe b i se

La ee cu S poile nel odee ale naii epocedeă eeimel i eg l "tae mecă aelumpr? use răspunde ad că oiecualitatea epcă e oiuiencţie de codile ao de auă tracendtaă aces coniţi ueş nele e e ulu le dcilelor şiţice Oicăreiiţ osp aseenea ndante c aăec oetu de sui al


44/266

anent al coştiţi" de ce ce aceasa primete di eterio ce estesocot

"tncndent

"rnscede" Huerl lege ou

obcului în ene. P toda feomooică Husope pace drumulu ma pcptă ua ntlă, ladetee lme" car sut

"es" accesi do u

"ii

ctegoae". De apt drumu ncepe cu"

atitudnea nauaă""

ce coe

teă au o pozie iplcit p ce e ăesc m pt că există"Bîne, pue usser u p pue la îndală datee l natua săos d xmpl a ce ete

"eal" d iluz" t , acată

noă nu schbă nic in poziia geeală a atitud naual"; ăfac să sse că ceasă l eisă E ca uiec empc ş oet iu t de pore n cuoşee ea

"fomeu" adcă obicu seat sb

ce m t apee e sae D, pune n cotue osol este

eesa să dpăşsc act fă, lcu poibi prn "reducafeneoogică" D fat ese voa dspe u ş d"

pueri întreptă" (n f d scate dn disu) pn s laă aaconideaiilor

"matera" aceste cnoaşte pe s juge la foă. te

ob epe o de e la obect dn a fon l conpt(o) ao a sza itenţie maiese t- coţt oict noa cl n uă la sesizea cui eţi nsş oesa) Rdcancendentă st nă atfel să îoacă pvea oulu de a naă

p conşnţ trnscendnlă C ce ăe î a ocăi edcţ eego-ul tcendent, cosierat a cotiutiv pet orce reaitatîucâ oneră sensul ceea. I ca ppcvă, î ieee se spu ă Lue obetvă ce etă pntu mine car aextat şi v exita en me actă lue peuă cu tote oiectele eî cează după cu amat ea înreu să sns i nteg avalabia (vaoae) de exstenă pe e î oce ont penu

sum, d ie caiaea d u cendnl cae apare pentrup a bia oată cu 1o ranedeal feoeoloc" Hel E1994 57

ob caţe şi a eulu angaează, î ravaul lososselian obe elăţ ntu coştiţa imia

"perii te

pnte") este ţeeă ca"

ansblu de trăi ntioale" Trăeatnţonlă est pae a ui ă pshe, Iă să se idice cu acea"Dacă e empic ete e p

pei, u pu et ul pcpţi ca utate a

coştiţei (kanti vorbind) I cst sns se poat stg între o anaă tătl" şi ala ăr intoae ca act" ul rzlat aldci ea docierea t nte uan lea nală i cotiău şi le geeral u exc polatea ca să ne doi de bu eperieţeo pote ă e oedecă splă apnţă şi să


45/266

Filoso adauă că ecia ne e ă obsrvm utascnnţa oecuui poae avea sensul tacendnă n maenaoictu Cm adică? nă n Ce loce Hussl spuea că eebsud să încr a pa oiec itenional (manen) e c "realtrancnde); ele snt naentl egate t l oşia ma aăoso eţ eee - n poat gnă daă hip agia

rtag ael lc a cărei cnşţă ste Înât onştiţa etinenţonalitae, ete posibl fecat eda ă a pid a e stedus: reucţa ee de fapt taoarea ocău dat în fnomen

Puem voi, oată cu Hsrl, depe o ice a lumii oiiă da aeată incldere nu te rlă (carea ese în bloecătouş ci intnţoal fenonul cae e în conşiţa mea) ceasăncuee nnţioală namă că apol nte conşin şi obic ei nus ala n o alăi tioa şi iepedee, deoac, pe de oae, obiul st fnoen c te a conştina crea îi apae pe de altăae, onştiinţa este onştiiă a acesi fnon Dato aptuli căluea ese itnOna, es osib să ntem ancendetu anen, ă săI deaăm Atf snsl lui e sciat a se pe au da ast ns t tăi a oictiv î scoă altfl u enul pe cel ar ea pe min. Cm conteă eide ducia trancenentală oră şi asgră posibl tatea e a ntia şi prin

ctviat obctvitatea tuo obeceo în stea ş alăuea lobl aică consttuia or sfe, suiectvaea trcendentală seoveeş rept ga nţ absou M.eegger, 969 p. 6) Daacă ste aşa polul solipsis a Pntru a evia, Huseltoc oncptu d inrsbiivi

" ubiectiviatea trascendentală leş către oiaitatea inersiciscndnaă Eou pecgenetc nerbievitaea în apoaea a inenională la ealitat

ilude raportarea inenţonală a ceal Aeatea rlal s deoebetee tancendena implă a lucruui pri fpul că cella ese u u pen elnuşi iata lu nen în percepţia mea, ci în e n. Auci c exn eu consituat penr un alt eu contan m peczează JLyorn c ubctulu i coseciă, al celulal in caltate e subec put dce extena eaă - a colat innonal, nrucât ceea cennţonz e atc n l a n vee p celal este o epeenţăabot, aci ina eală şi inţa itnOnaă e mbin ord J, F97 p 2)

aă cu analiza intenţionlă a enui alita trece de paaintersuiecvtăţ oul tanscenntal nu insuie dei n sie, un atego tascndal în mo abt ci o ncar Socialatantsbctvancntaă on teul tanscendentl al negi


46/266

se despne în pncpal flosoa concpuui Est cla căadvu po e ci d poi inte gândie şi obic eioc o ane eţie ar mpica pul că loo cae efneontemă toată ânea pe de o pa i pe e alta t obec În elaao d exeoae oală" yoar op.cit, p.36) Adevărul n poat să edit nic anamb al coniior apori ale cunoeii, pentru că ct

nsamblu (sau subiec ncnenal sns Kntian) nu poat spu un ste aical nu este dect on obieciv al suicivii Aevăl poa det dec ca eă văruli: aa eevinţa care mul orgn al enţionaăţii aică oenucoţe car lucl însuşi esp ca obim s oră continei nce inuiţia este mpiniă> (Idm p.36) ci nu exi aevă asolut;vău e dneş n dvenie, ca ei crectare şi depe ae lui

nui Pnu a verica o jucat aică pentr a deprne dn a snuadevăuu buie să eectuă o analiă esvă ce nde pre operienă precategoiaă" (anepreicatiă) cae ese

"pespoz

nmentală a logci n geneal" Această epoţe nu ete o aioăogcă a e o conie lofcă posibiltăi ş coţine oll ce ocde în ăăcna nainta oă tnţ a cu pr te voa ne se pdt îo

"cdiă piv ar pau uvs

p al ocă ciii jdee" e nut"

lu sbsat - bolu

n n sens al epnenţe absolut"c yo JF 1997,p 8) Dsu "a e cei vrba c nui lea şei naurale c abl su dee n sn kani - to ceea ce sau puteaaea coniă. Asel că dpă ecia ce nătse lea sub oa eicoivă penu ai eda egouui nsiuan autnciae n caliae ade ătăto de sens, eesu husserlian regeşe lua - ca eliate aosiuanului".( ) Luea natulă st o u tiizaă în ce oul s

abandoneaă ca etent naal în car obieciveă> cu naivitteeicaţa obicteoim) ucăe âzii Med ceee 929 şi peţ ş

Jdecă 1290) dispta cu iscuul de ip pozivis i oiceomă e

"empirsm" devine evidnă Poultl de bă penru oice

sm consă maia că epeienţa e sua e advăr pntru oicenoşee Dar - spune Hssrl - cstă fae rebuie să e pusă eaînsă încercea pin epeienţ Or, eperena, ne n ciotă coingen i gul nu poate ori şiţei pncpiul unvesl şineces al une smenea amaţii pmu n poa f nele pmpiim eiu aşa Cu voia mpm rbui să n întce rilenele", ă upr oce opne mefcă

Dar pmul er

ă azi a c on aea rnă a tcii a crle


47/266

Î lucaea pee ş dec, ussel a iit ş sprainfnţei eseţa a inc Ditun nuă a d i u puteue o ge. Inctivu se o fcune ealtă" bctă e e a ş exte putea expcavă, nu in nuărul pteo pe cr a osonstiuiă nduţa", ci di ce ce ea o oneră aper Ca acetă fciue eazaă a a pă înecăi expeimenă

ămâne aevărat apu că indcţa şi tarea stttcă u p ele iue, ăzue ot p!ocesl ştiţc: acet epiă o mcă creaore a piilui"Iep7 T Husl uba că îcă Gailei abie ej o eeticăa obieuui fzc ş că nu pte oţe eea ăeii coprlor iducndunivsaul, pleân e la dveiea epeenţe c nu pn

"priirea

aspa cee ce conte esenţa e cop maei Nu estă şnă -spe flool enoenolo - ce s nu neaă pi stbiea uei rţele

e esne ou pn iăi iae ş conmrea de iţii eaeprn epermee) Ovş ne con, de p la o oloie a todei e find, n eaitate, scietşt rebe ă doc o anită oică ştiinei, aşeă a loc de cie de epim şi pois de ctcinfă ectv ătă pe ce m ntâi se cuvie so eie riguos(cLyot p ebe ă ege a lcuie nsş, să e esce et şi eaboă p bza aestei dciei o inteprere a ens uu lo aceatt n

�a obecte blă.

n C eo euopee eoeoo cede (DieKis , d 193697 flol vobşt espe cza nnte eşte contempon atoră nori conor consuve e arăcendenală e şiie Ştinţele au pedut cotcu lor cu sesu loriţal reuie peciz că ca ssnă nu Înmnă o crtică specfculu logcmetodgc l ştiţe oee ea avâd în vere opătundeea esrcţilo poztive nţe" Cia cre pre şnţ nu

aecteză suceele lo pactice, ehce; ceea ce este aeca ete ensulaeăul o D pt Husel se ngaase n eastă "criă" ncă dn 192câ n aiol

ee e cră fosofă ăta că şiţele ai

paicipă a pomovrea şi ealiea dei e aitat ci abanoneăacetă ee "Husel, 1987 p 256) Pentu epăşea cze umnăţiieuopene, evn nispesbiă cerete şi seize sensu şneimodene Poble ciei e dleă ccâ ie siilu

şinţifc moe> cacea î enă d aplcea maticii ncercetarea at Sesl tiei modee ete conţn in nc nenul atema De apt, uerl ţnteşte ă deotree că aemacancle o determre obiectelo, i pnu e vedee al inteeuu deopea c e Ea f oni oronl opriol l pliopo Oigne n ş n


48/266

ns prsup repuneea ştie legăuă cu aea "lue trăt aveii în ce se constue nteoga ştiică asupa naur Ee ceea cea ncra nsuş -a lngul întii sale op

Dăşin tansnnalisu tp kntan lânntnonaliatea intepre sihologistă a lui Fa Beo şiconeindui eeaă n conceea uoaşeii povidus

empiisuui da şi raţonasli asac, ica şcoorneopoztIvste, ce-nepuseră săi pnă "poa în na lsocăpeă spa tne Emu sel sa mp pntrun puc dvee apa, în egătură cu cuoaterea în eera cu cunoaşteeaştiinţică n spal, schiâd în aela tip o perspecivă ce va fzoltată şi ia eo În poema în dscue s va rmacaaoe li MerlaPo din eoeloe de l peepo ş

als enomnoloia exsteniaă l ai Heideggb) Feoolo eel l edee

ş ş dŞi Mn ei a sesiz u aa e p ozi nnole

istni nonl sceiăi şi te ză vi so căâ sădesşeasc o cale pin cae cesa să încopora ş nu opus ui sens alest ane ce să însee îmlea specifcă a aeseia"(aa A,84 p. ) În pcpala sa scie Fă ş p (7), eernele laştiinţa moeă sun ut idct ci se aă za după coţiunle ontologe pe aare ştică şi de� şinţa Cicotloi taiţonale nlde prin şi cica a ea acasandează În aes sens Hdeer ptdea debateio aupra şiţe sănu s oprească a derea şne ş l dmae e în se noşii, cisă nateze spe degajaa senslu Fnen gnel ş n el i

senslu cae îl sluee şiţa" (de, p 8 ) Şele paicpă la oule a al exstenulu dar ceeaea ştinţifcă ese singurul mo a p ca pot ota aces exstt, şi nu ese deo el pe a asexstnt adop n pu nddge, M 64 p ) Asupra acestuicu a eve a târ, în Îneb pivito la hncă" (53)

În Feeoloe ş eloge 7) este abora probleanii şiieor de ătr ilos" nu n sesul tiional alîneeir c întro ană deu e popiaă de cea husliană Ştnlpespu spe Heg o aportare coivă la aspc ae iema" lo id un doen ane a ii Oce apoe cotvă lanţ ste ontică povă El spune ă " ştnţele ozi sun ştleep omee ări estente eiloci dcă depre ceva ce ese daeăt tun e ante de a se os deăea ştnfcă: elşi


49/266

să e at, pealb u volwn eicav d iţdvăiă apoi îtun e au atul ca temă poibă neoctuaIz;acest osi să e t în reaabl cadl i odlăţip-şiice d ace iar chi dcă eexplct sauneşut)

ceat apoare peştiţică l fa existeă emjoct săe eja "wna ş îndum de o eger ii chadacă de una ococepuaIă

Îţee deci că, peu flool gen oce eocuae iiicăimplică ţlee pralaiă a fiei, p care o resupne oic poe lafare, şi pe car Hedeggr o eşte "peooloică ceea ce seaă căoice apo otică t protologică Din clia n ce iţa devie îşi obiul un oiă d in ăăr a ob dpre oşnţă otcă i despe otoogie Filosofa ia naştre abia pcoşetiare eă derenţi ce eXă u ître fiţii die ci fiţă şi fae Pi coşenzrea cete "diere otologice osoae ă ca ştnă ascende-itcă (p că depeşe fiţap une la iţă Î 99 Heger c e că oi ştnăse n chp atet şi î temeiul e losofe Ş : teteaooocă e e obetală fţa comporă la rdu ei o

ntr tmirea ogiară a oic otoloi goe podcein biectuIzea fir ca azaă înelegerea fţei şi acetă năpvigată t D(K l pobl d l pq5C ştim temtizr Di-u s c n caul "ontologieindentale.

După 930 tudiea epondret citică a de oologiatadiioaă ş aă de şe aă o nei iui c râne citi

oaecu eeată c el va sţie că cc dev esenţa îi ştinţei modee "Eeţa a cea ce se şe t şi şi esecerctarea Meideger, 998 p 35 Depe de a aga edaea pln cntii a ucuilor a cu n ele cecetaea lea pega caot le coeri Şt oeă n eseţă maematat conţie eîsăş pri ca c te ă f aua tr elatee u dn cap loulu "psailit le ie să e punănoaelo măsătoi i "teoi dcd c t ăsra

m ă ace e Mga edege a xa înt riemuea aţă de pădere ogrivă a recio meodoloicepoztvite în şiiţă şi a aczt n eome d degde a ştii de an de uoee a ce a ei "întpei c oicar ta. Oda cucstă dgraare vă dpa d îloc de căto


50/266

denct u oiudinea eprnă Ştinţ su fa cecetăi,apae a În atunci când adevău s tasă în ceue apnti ( . . ) în zca lu Desces (Idep5

n sui ultei Îbe poe l ehcă (953)dita loslu e extine la tehcă". ems său ra mivat dopina dpă ce ha pecede ştna, geneic şi suual; a nu ese

ştna plcat onreze a ţe, dipvă oonul pealabil alştine mode Hde spune: Naa eue să se pene în-un mdcre să p sbii pe ala cacului să â su fa nu sistde infomai, în sfera spuei la canHeiegge, M 1995, p 47C ate uvinte tina modeă re psetivă tecă aupa uc,st âdre thcă Flol ppue, n aclaşi suiu o îţeegee asnţi ten odee, opuâd deii de ispirae piă a ehc,

a spl itruen aa la dpozia oel concepe pope,cfom ăeia nic ese a ul dec suen, ea e n alşi pcc d oatee d scdr a nari" n aodeapp teicii orice et te c înto stuaţe dpobiă" adicăs siat ă s spună col manipailtăţi La t mauect npli m dvdet a ect siaeadspiblă Dinând înt că eena e eidege slici nupăăea şinei şi eici mode ci cntiiţă taă cu pie a esenţ

.In 1957 în lucraea cpu u l leă valabiliaea

nvrsaă a pnciu ran scene de cena aablăii ppia gâdi enice, d pcnzeă ş ieşia din er tcă pnnnea gânii calculaore n faorea eitţ i a acetpobă va eveni n 69 odat cu ucea Sâul ooe ş câd âd ară că şnţele ce se ntaeaz az su deeiate i

dije d n iină namnlă c se nueşte cieec Acetştină coespude deeini oului a sen socialacinală beecataă mba întrun scb de nfom le devi intentdiate şi cre ieă, ale nfoiei Desaea lsoei în tnţel de stătătore cre comucă dn n e mul ne epenăplni leitiă a loe ilosoa a sfârşt în pca actuaă sfşula plinir a trngee laoaltă ntn sr ens) Ea şa găs locu înta i tăţ cre acţineaă socal Trăăua nntal ast tă ete nsă ccteul ei cieec, adică cracl te.Şine v f ntprate după egu tii, adcă ec, cea ce aianteşte n î stcta l de prveena din lse aeoie sntneese instrumeal a poteze lu, a adevl tiinc ee ecvaa cie li ili o n lţia cretii A < teoi>

8/20/2019 Alexandru Petrescu - Lucian

alexandru petrescu - lucian blaga, o noua paradigma in filosofia stiintei.pdf

Documents