amenajari turistice

9
AMENAJAREA TURISTICĂ A ZONEI MONTANE – PARTICULARITĂŢI ALE DOMENIULUI SCHIABIL STUDIU DE CAZ BUSTENI Student: Pieleanu Ionut Grupa: 309

Upload: ionu-pieleanu

Post on 02-Jun-2017

299 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

AMENAJAREA TURISTICĂ A ZONEI MONTANE – PARTICULARITĂŢI ALE DOMENIULUI SCHIABIL

STUDIU DE CAZ BUSTENI

Student: Pieleanu IonutGrupa: 309

Localizarea statiunii• Localizat in extremitatea

estica a Carpatilor Meridionali, in mijlocul tarii, orasul Busteni se afla la 129 km pana la Bucuresti, atat pe DN1 ( E 15 ) cat si pe calea ferata = 129 Km; la 37 km pana la Brasov pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata Bucuresti - Brasov. Limita nordica a localitatii este plasata in preajma kilometrului 133 - unde se gaseste tunelul taiat in pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudica in apropierea orasului Sinaia, la kilometrul 126, in punctul numit Vadul Cerbului sau Gura Padurii.

Tipul statiunii• Statiunea este

recunoscuta atat pentru posibilitatea practicarii sporturilor de iarna, beneficiand de doua partii amenajate (Kalinderu I si II), cat si pentru practicarea drumetiilor (peste 14 trasee turistice) ori a alte tipuri de turism (turismul sporturilor extreme spre exemplu, in cartierul Zamora – Escapade Adventure Park), acestea nefiind conditionate de sezonalitate.

Istoricul dezvoltarii statiunii

• Orasul Busteni a inceput sa se dezvolte ca statiune turistica montana la inceputul secolului 20, micul oras situat langa calea ferata ce facea legatura la inceput intre Ploiesti si Predeal fiind sustinut economic de fabrica de celuloza si hartie din zona.

• Perioada interbelica a reprezentat momentul in care Busteniul a devenit si a inceput sa fie cunoscut drept o statiune montana in care se pot desfasura sporturi de iarna.

Vechimea amenajarilor privind domeniul schiabil in statiune

Domeniul schiabil Kalinderu, acesta este compus din partia de schi Kalinderu I si II si de un telescaun debraiabil ce deserveste ambele partii.Investitia, inceputa in anul 2003 printr-un proiect finantat cu fonduri europene PHARE, s-a realizat practic in doua etape. In perioada 2003-2007 s-au realizat urmatoarele obiective:

• Partia de schi Kalinderu I avand urmatoarele caracteristici • Telescaun debraiabil Kalinderu • Instalatie de zapada artificiala In perioada 2007-2011 – investitia a intrat in etapa a II-a de dezvoltare prin “Programul National de Dezvoltare a Infrasructurii pentru sporturile de Iarna”, in care s-au realizat: • - Instalatie de nocturna partie Kalinderu I; • - Partie de schi Kalinderu II(sosirea si plecarea este comuna cu partia Kalinderu I). • - Instalatie de zapada artificiala: • Partie sanie – amplasata la partea superioara a partiilor de schi

Dimensiunile domeniului schiabilPartia de schi Kalinderu I avand urmatoarele caracteristici: • lungime 1500 m; • latime medie 40 m; • diferenta de nivel 300 m; • altitudine sosire 1000 m. Partie de schi Kalinderu II: • lungime 1200 m; • latime 60 m; • diferenta de nivel 300 m;  Telescaun debraiabil Kalinderu: • lungime 1000 m; • altitudine statie superioara -1300 m; • altitudine statie inferioara – 1000 m; • nr scaune debraiabile/4 locuri = 36; • capacitate transport 1200 persoane/ora; • viteza maxima 5 m/s.

Raportul lungimea pârtiilor/lungimea instalaţiilor transport cablu : 1500/1000m Kalinderu I si respectiv 1200/1000m Kalinderu II

Strategia staţiunii privind domeniul schiabil (proiecte de dezvoltare a domeniului

schiabil în statiune)Conform datelor prezentate anterior si a ,,Strategiei de dezvoltare locală durabilă a oraşului Buşteni 2011 – 2015”, domeniul schiabil Kalinderu a beneficiat (asa cu era prevazut si in strategie) de fonduri (europene dar si guvernamentale) pentru modernizarea partiilor de schi si a transportului pe cablu ce deserveste cele doua partii, astfel ca in prezent domeniul schiabil al orasului Busteni este printre cele mai moderne din tara.Datele tehnice cu privire la modernizarea infrastructurii domeniului schiabil Kalinderu au fost prezentate la capitolele 4 si 5.

http://www.orasul-busteni.ro/FS/Strategia_Busteni.pdf , pag. 33-37