„actualitĂŢi ziar În diabetologie...
Post on 25-Oct-2019
14 Views
Preview:
TRANSCRIPT
R Â B N IŢ A - M A Z A D L A G R A F IA C H IR IL IC Ă !
Lovindu-se de rezistenţa h o tir îtă a părinţilor de a nu rein»tniira grafia chirilică in unica şcoală rom ână din Răbnlţa, autorităţile locale au procedat la o nouă metodă de constrîngere. Astfel, conform indicaţiilor stricte- parven ite dc la Direcţia orăşeneasca a învăţămîntului, Jncepîiul cu 1 decembrie, toate clascle întîl s în t obligate să treacă ia alfabetul chirilic. In caz contrar, împotriva direcţiei şcolii vor fi luate măsuri drastice. Prin urmare, d upă două luni de relativă tăcere, autorităţile din Râbniţa au în treprins o .nouă tentativă de a transpune în viaţă pretinsa legislaţie lingvistică a republicii fan tom ă — Informează corespondentu l din zonă al Agenţiei Moldo va-Pres.
ziarindependent
A N U L V NR. 1023 M AR TI
7 DECEMBRIE 1993 12 P A G IN I 100 LEI
■sa seu. wsss eeaa w m ees -om n a csa.Essi exzs 'rea gg®?
„ACTUALITĂŢI ÎN DIABETOLOGIE
ECOURI ALE S Ă R M I0 R M I1ARH UNIRIV o ler C H IO R E A N U
S înt cîteva momente ale sărbătorilor dedicate Marii Uniri asupra cărora tre
buie să revenim, subliniindu-se semnificaţiile lor deosebite, atît în planul politicii interne, cît şi în acela al politicii externe n României.
AVRAM IANCU. Clujenii au sărbătorit Unirea Transilvaniei cu România într-un mod cu totul remarcabil, tn ziua de 30 decembrie! a fost inaugurat monumentului Avram Iancu din piaţa care de acum înainte vă purta numele-eroului. A doua zi, mulţi dintre ei au participat la festivi-;
ra asss
tăţiie de la Alba Iulia, iar seara s-au adunat din nou în P iaţa A- vram Iancu,-'in jurul statuii şi pe străzile adiacente. Martori o- cfilari, care ne-au sunat la redacţie în ziua de vineri, au a-, firm at 'că niciodată n-au văzut atîţia clujeni adunaţi în tr uri singur loc. Entuziasmul mulţimii s -a ; desfăşurat sub lutnlnilp mul-,- ticolore al beculeţelor ce încan- jun iu piaţa ori mărgineau străzile, învecinate şi a focurilor' de artificii care au încheiat, intv-un, m are entuziasm, o mare s.1tbâ-
. toare. -
CIFRE POLITICE. Tot mal m ulţi sint cei care cred că incidentul petrecut ia Alba Iulia între lorţcle de ordine şi un grup
de conducători şi simpatizanţi ai • al P.D. (FS.N.) a fost provocat
de aceştia din urm ă, reuşind ast- , fel să umbrească , buna cuviinţă . şl simţul 'po litic ale aceloraşi - conducători' care i-au îndemnat
să fie la Alba luiia. Iar cifrele ■. vehiculate sînt diferite în func
ţie de cei care fac aproximaţii. P.D. (F.S.N.) a ridicat numărul susţinătorilor „agresaţi" Ia 2.000, biroul de presă al Ministerului de Interne; — a apreciat că a fost vorba despre 50—60 de oameni, iar m artori oculari afirmă că aceştia erau 20—30. Trebuie să ne obişnuim cu ideea că numărul participanţilor la o acţiune sau alta este modificat fn funcţie de interesele celor carele vehiculează. •
INCIDENT DIPLOMATIC. Ieşirea ambasadorilor Ucrainei . şi Ungariei din sala unde Parla-
-mentul României - sărbătorea, pi intr-o sesiune festivă, Marea
‘Unire, a re o semnificaţie cu to- tul aparte. Dacă atitudinea ambasadorului Ucrainei a r putea fl „justificată" de ceea ce se afirm a. în adunare i cu Privire la revenirea ia patria mamă a teritoriilor locuite de români d in 'B asarabia de Sud, Bucovina- şi Herţa, ieşirea ambasadorului Ungariei nu poate fi altfel interpretată decît ca un gest de solidaritate cu colegul său, Ungaria ' i avînd cu Ucraina un tratat - de g bună vecinătate, refuzat României. Dacă uu cumva avem de a
.face cu o politică, bine conturată şi urm ată, de a încerca, în continuare, boicotarea acţiunilor de orice fel ale României.
n
0 15.000 de diabetici -în judeţul Cluj O Sindromul X prioritate românească Q Epidemie do diabet zaharat creşte numărul
diabeticilor Ql .
• In cadrul „Zilelor U.M.F."* prim ul simpozion satelit are elf tem atică „Actualităţi în diabetologie", 7—8 decembrie, sala dc» conferinţe a B.C.U. „Lucian Bla- ga“, ediţia a Il-a, organizat - de către U.M.F. Cluj, Universitatea din Perugia/îtalia, Asociaţia Rom ână pentru Studiul Obezităţii şi Diabetului (ARSOD) şi Centrul de diabet Cluj-Napoca. Despre punctele forte ale simpozionului internaţional, despre premiile ca vor fi acordate („N. Păulescu" şi „Ton Pa vel “1, despre situaţia diabeticilor d in : judeţul Cluj, amănunte din partea conf. dr. Nicolae IIANCU, şeful Clinicii da diabet, nutriţie şi boli metabolice Cluj: „T rei.sînt 'obiectivele principale ale simpozionului. In ordinea lor; sesiunea pentru profesionişti, p e n tru , medici, sesiunea pentru educatori şi sesiunea, pentru diabetici.. Este pentru pri-
\ Demostene ŞOFRON
. (Continuare in pag. 12)1
E X O D SPRE R Ă S Ă R IT ;Nu este vorba despre acel ră să ri t de care se feresc unii ro
mâni, pe bună dreptate, ca de dracu l.‘ Ci de un salt uriaş peste acest „răsărit": pînă în îndepărtata Chină. Abia plecat de acolo cancelarul Kohl, care s-a dep lasat în China în fruntea unei delegaţii impresionante, şi iată că spre China se îndreaptă o delegaţie română, condusă de d-i A drian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, fost m inistru de externe. Cancelarul :Kohl a fost interesat să găsească in im ensa Chină o piaţă de desfacere a produselor unei industrii în p lin ă expansiune şi să stabilească reiaţii de cooperare, pe cînd delegaţia română vrea să Înveţe cum sâ facă mai repede reforma economică pe -care cu ajutorul Vestului nu reuşeşte s-o îm plinească. Ciudată întoarcere, hotărită de nevoile.în care se zbate Rom ânia, între Vestul ingrat şi Estul socialist. ' ■ - ■ . . : ,
C O T ID IA N
A M E R IC A N II ÎN C E P SA -I 1UBEASCA PE C H IN E Z IOpinia am ericanilor despre
China înregistrează o tendinţă de ameliorare, după poziţiile critice ca urm are a sîngeroase- lor evenimente din P iaţa Tie- nanmen d in anul 1989. Sînt cita te date dintr-un sondaj de o-
pinie realizat de Institutul Gal- Iqp. 53 la sută din americani au declarat că au o părere bună despre China, 39 Ia sută au exprimat, o atitudine negativă, iar8 la sută s-au declarat nedecişi.
JN P A G IN ILE 7 Şl 12:
P.R .M . ESTE DE A C O R D CU ALEGERI ANTICIPATE
In legătură cu moţiunea de cenzură despre care vineri existau indicii că va fi înaintată în Parlam ent în data de 6 decembrie, Vicepreşedintele P.R.M., - dl. col (r) Ioan Tănâsă, a apreciat' că este vorba de încă o încercare a opoziţiei de a accede la putere. în conferinţa sa de presă de la Cluj-Napoca, ' deputa'ul P.R.M: a precizat că „-iU bxistâ altă cale legală pentru opoziţie de a accede la putere decît'prin alegeri în care să obţină majoritatea". Dl. Ioan Tănasă- a adăugat că P.R.M. este de acord cu alegeri anticipate parlamentare şi c ă . opo7iţia,~în schimb, se teme de ele. „Ei ştiu că în mompntul în care au loc asemenea alegeri anticipate nu vor mai intra nici cu .25 la sută în Parlamentul României", a declarat deputatul de Cluj al P.R M. ;
Cum zilele trecute U.D.M.R. a înm înat Birourilor . permanente ale celor două Camere proiectul
propus de Legea minorităţilor, dl. Ioan Tănasă a ţinut să precizeze': „Parlam entul actual nu va aproba şi nici nu va dezbate niciodată o asemenea lege. Fiindcă maghiarii din România nu vor să trăiască la fel tca noi. Sîntom de acord ca ei să se manifeste cum vor în viaţa spirituală, dar în ceea' ce priveşte separatismul, in ceea ce priveşte învăţăm întul, superior în limba maghiară nu putem fi de acord. Avem I?gi extraordinar de multe şi de importante pe care aşteptăm să le dis* cutăm şi tot din cauza opoziţiei nu o piitem face. Nu văd ce. ar fi necesară o lege a minorităţilor", a precizat dl, Ioan Tănasă
SI O R G A N IZA Ţ IIL E DE TINERET DEBUTEAZA
ÎN „LUPTA POLITICA"La conferinţa de presă de vi
neri de la sediul P.R.M Cluj, preşedintele organizaţiei judeţene de tineret a partidului, dl. Măg- daş Dorin, a prezentat presei detalii despre cea de a doua Gon-
. ferin ţă naţională a tineretului P.R.M care a avut Ioc în data d e 27 noiembrie la Bucureşti.Sîntem singura organizaţie da
tineret care am ţinut, două conferinţe naţionale. Am dovedit în acest’ fel, încă o dată, că avem cea mai puternică organizaţie* de tineret politică din ţară", a declarat, în maniera caracteristică partidului, preşedintele organizaţie i- judeţene Cluj a tineretului P.R.M. Totodată, dl.'M ăgdaş Dorin a calificat, drept; false inform aţiile apărute în presă potrivit cărora parlamentari ai P.D. (F.S-N.) au fost agresaţi de către un grup de tineri ai Partidului România Mare în trenul special
. 'c u care oficialităţile statului s-au deplasat la Alba Iuliai „Ceea cei-a deranjat pe parlamentarii o- poziţiei a fost simpla prezenţa a tinerilor care s-au veselit şi au cîntat cîntece patriotice", a precizat dl Măgdaş Dorin, .adăugind
Caius CHIOREAN
(Continuare în pag. 12)
BUCUREŞTI. — „PN.Ţ.CD. se pronunţă tn favoarea introducerii moţiunii de cenzură”, d a r urmează să hotărască asupra oportunităţii momentului introducerii aceste ia 'tn cadrul unei şedinţe viitoare a convenţiei democratice, a declarat dl. Corneliu Coposu, preşedintele- P.N Ţ.C.D, cu prilejul întîlnirii săptâm inale Cu presa.
LONDRA .(Rompres). — Fostul preşedinte sovietic Mi- hail Gorbaciov a prezis că parlam entul rus „foarte fragmentat" care va rtvuila din alegerile legislative de la 12 decembrie, fără înd-jială, n u . va avea „o istorie foarte îndelungată'1, relatează A.F.P.. '
MOSCOVA (Rompres). — Aproxim ativ 30 000 de mineri din bazinul carbonifer Yorkuta (dincolo <Je Cercul Polar) din Rusia au început luni o grevă pe term en nelimitat, solicitind creşterea salariilor şl îm bunătăţirea condiţiilor de viaţă şi muncă, relatează France Presse şl Reuter, care citează agenţii ruse de presă.
■BERLIN (Rompres), — Pentru prim a dată, şase foşti comandanţi de grăniceri din fosta R D.G. au fost ouşi sub acu/are de justiţia «ermană p en tru răspunderea lor in împuşcarea unor cetăţeni la zidul Berlinului, a anun
ţa t procuratura din fosta capitală a R.D.G, Pînă acum au fost judecaţi doar cîţiva soldaţi. - -
ALC.ERIA: O rusoaică a fost ucisă în cursul unui a- tentat la Alger. Un spaniol a fost, de asemenea, ucis şi un italian rănit grav de la expirarea ultimatumului islam ist care a da t o lună străinilor pentru a părăsi ţara.
ORIENTUL APROPIAT: Un integrist palestinian a fost omorît după ce a ucis un Israelian care se afla în tr-un autobuz, în timp ce secretarul de stat am erican Warren Christopher făcea apel să se pună capăt violenţei tn Orient ui Apropiat.'T,a rindul său, premierul israe- Iian a afirm at că atentatele nu vor înfrînge eforturile şl voinţa Israelului de a se ajunge la un acord cu palestinienii.
AUSTRIA: Prim arul oraşului' Viena, ITelmut, Zilk, a fost. grav rănit. Ia braţ cn urm are a exploziei unei scrisori capcană. El se allă în a tara pericolului, dar i s-au am putat trei degete de Ia-m ina stîngă. *. GF.OHtifA (Rompres). —• Trei nave de război ruseşti aparţinind Flotei Mării Negre s au reîntors din portu l Georgian Poti la baza lor de la Sevastopol, anunţă agen
ţia Associated Press, citind un purtător do cuvînt al statului major al floteiv
Nouă unirăţi navale de lup tă ruseşti au fost trimise la Poti, Ia 3 noiembrie, Ia cererea liderului georgian Eduard Şevardnadze. .
GERMANIA: Foştii comunişti est-germani au constituit surpri/a la alegerile municipale din landul regional Brnndf'burg (iosta ÎÎ.D.G), urmînd tn imediata apropiere Uniunea Creştin-Democrată a cancelarului Kohl.
ULSTER: Două persoane au fost ucise în nordul Bel* fastului, într-un aten ta t, revendicat de'protestanţii loiali.
S U A ; — SPAŢIU: Astronautii navele! spaţiale Ivd- neavour au îndeplinii cele trei obiecte din ^adrul primei lor ieşiri Sn spaţiu. "" ,
IUGOSLAVIA-BOSNIA: Luptele dintre sîrbi; musulm ani şi croaţi au continuat, în ajunul reuniunii de Ia Bruxelles a „celor 12" care urm ea/â să analizeze din nou conflictul bosniac după eşecul de joi de la Genev« al negocierilor sîrbo m usulm ane privind partajarea teritorială a Bosniei şl Herţegovina, • • ; '
ADEVARUL DE CLUJ MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG; 2
MULŢUMIRI ŞI RECUNOŞTINŢA
PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA aduce m ulţum iri cetăţenilor municipiului nostru, elevilor şi studenţilor pentru participarea lor Ia festivităţile prilejuite de Ziua Naţională a României şi de dezvelirea monumentului-Iul Avram lancu. -
Prezenţa în num ăr foarte mare a locuitorilor urbei noastre la acest eveniment, precum şi atmosfera dc suflet, de adîncă simţire românească şi, în acelaşi timp, de decenţă şi aleasă ţinută, se constituie în cel mai vibrant şl frumos omagiu adus peste timp faptelor şi jertfelor străm oşilor noştri. Clujenii au dem onstrat, şi cu această ocazie, cum poate şi trebuie să fie sărbătorită Ziua de 1 Decembrie: într-un spirit de unitate, ignorînd partizanatul politic. De asemenea, aducem mulţum irile noastre tu turor societăţilor cu capital de stat sau privat care au sponsorizat acţiunile Prim ăriei. -
. T*TC ;CONSILIUL NAŢIONAL AL SOCIETĂŢII „AVRAM IANCU"
din România aduce calde m ulţumiri şl exprim ă aleasă recunoştinţă membrilor Societătii — moţi şl simpatizanţi ai caurei moţilor — pentru iniţiativă, dăruire şi perseverentă, tu turor celor care aii trudit pentru edificarea monumentului, celor care au ţinu t să fie prezenţi, marţi 30 noiembrie, în. P iaţa Avram lancu pentru a asista lâ marele eveniment al inaugurării acestuia.
Ne exprimăm — totodată — încrederea că oficialităţile centrale, judeţene şi locale, precum şl factorii economici, instituţiile, cetate-; nii Cju1"Iui şi ai tu turor judeţelor ţării vor spriiini, în continuare, m aterializarea iniţiativei Societăţii „Avram lancu" de a fi aşeraţi, alături de erou şi tiilnicârese, şase d intre cei mal apronlaţl colaboratori ai săi, precum şi de a realiza ALEEA TRIBUNILOR, cu busturi de o parte si de alta, în aşa fel îneît P iaţa Avram lancu să reflecte cu adevărat eroism ul, moţilor, al fruntaşilor revoluţiei din ani! 1848—49 din Transilvania. ‘
INVITATIE DIN PARTEA COMUNITĂŢII EVREILOR
Comunitatea evreilor din CluJ- , Napoca vă invită la festivitatea sărbătorii de HANUKA 5754 (1993), ce va avea loc în data de8 decembrie a.c., ora 10, la Templul Memorial al Deportaţilor din Ciuj-Napoca (str. Horea nr. 21). Predica festivă, rostită de Eminenta-Sa. domnul şef rabin dr. MOSES ROSEN, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, va avea ca te ^ ă princioală: „DE LA ANTTQHUS EPIFANES LA ,'MEIN KAMPF“.
„TRAVIATA" LA OPERA ROMANA ,
Miercuri, 8 decembrie ac., la ora 18,30, publicul meloman va avea ocazia să revadă pe scena Operei Române din Cluj-Napo- ca spectacolul de mare succes cu opera „Traviata" de G. Verdi. în rolurile principale: Carmen Gnr- ban (Violeta Valdrv), Corneliu Tudosie (Alfredo GSrmont), Ban- esov Karoly, de ' la Onera Maghiară d“ stat (Georgio Gărmont), alături de Mibaela Ungureanu, Elena Zoicas.1 Titus Pnuliuc, Mircea Moisa, Ştefan Popescu. Ion Iercoşan si alţii. Solişti în balet: Livia Tulbure şi Ioan Dorin Co*
R.A.T.U.C. ANUNŢA PUBLICUL CALATOR:
Din cauza lucrărilor de racordare a conductei de apă 0 1400 se va închide circulaţia pe str. Drăgălina începînd cu data de
'8 decembrie 1993. ora 14.00-pînă In 9 decembrie 1993 ora 20.00.
In a c e a s tă perioadă circulaţia autobuzelor de pe ‘liniile 26, 27,28, 41 se .va desfăşura deviat, du-
- pă cum urmează:V — ; . LINIA 26 : •
— str. JoZsa-Bela, Al.. Tineretului, Gh. Bariţiu, P ţa M. Viteazul, T.P. Voineşti, str. K. Marx, In continuare traseul neschimbat, Ia întors acelaşi traseu.
NOTES CULTURAL A Universitatea populară pre
zintă marţi, ora 15,30, la Casa immicinală de cultură. P iaţa U- nirii 24, Cercul „Sahaia Yoga"; ora 17, diaporama: „Mult mai mult. decit muzica.11 Realizator: Susanne Serbu Hublart; . or? 18, exnunerea: T„Stiinţele secolului K X şi cunoaşterea sr>irif.uală“. P rezintă: cercetător, ştiinţific dr. Viorel Soran.
Staţi! de oprire: Opera Maghiară, P ţa M. Viteazul (in staţia de sosire' a liniei 28), la întoarcere în P ţa M. Viteazul (la podul Traian). .
' LINIA 27 '! — str. Jozsa Bela, Al. Tinere
tului, Gh.: Bariţiu, str. Horea, în continuare neschim bat, la întoarcere K. M arx, P ţa M. Viteazul, Gh. Bariţiu, Al. Tineretului, Jozsa Bela, în continuare traseul neschimbat. .
Staţi! de oprire: Opera Maghiară, URANIA la dus, ia r la în to rs 'P ţa M. Viteazul (pod Traian). '
LINIA 28 : — str. Jozsa Bela, Al. .Tinere
tului, Gh. 'Bariţiu, Pţa M. Viteazul la dus, Jar la întoarcere acelaşi traseu. , ■
Staţi! de oprire:. Opera '•;■ Maghiară, Pţa M. Viteazul (debarcare) şi P ţa M.’ Viteazul (pod T raian pţ., îm barcare)., . , : :
' LINIA .41— str. Jozsa Bela, Al. Tinere
tului, Gh. Bariţiu, Pţa M. Viteazul,- str. I.P. Voineşti, str. T raian la dus, iar la întoarcere .str. Traian, P ţa M. Viteazul, Gh. Ba-
• ritiu . Al. Tineretului. f -Staţii de oprire: Opera ' Ma
ghiară, P ţa M. Viteazul fin staţia de sosire a liniei 28) la dus, iar la întoarcere P ţa M. Viteazul (pod Traian).
CURSE A U T OINTERJUDETENE ŞI INTERNAŢIONALE " : -
CURSE INTF.RJUDETENE: din Autogara I — Cluj — Sibiu: 5,45; Cluj — T îrg ir Mureş: 6,30; Cluj — Baia m arş: 6,30*; din Autogara II — Cluj — Abrud: 6,00; Cluj, — Zalău: 6.30*; Cluj — Gîrbău — Zalău: 6,40; Cluj — Jibou: 7,00; Cluj — Şimleu: 8,30. • — Nu circulă duminica. -
CURSA INTERNAŢIONALA: C lu i'— Budapesta, cu plpcare din Ciuj-Napoca, AUTOGARA II în zilele de vineri, ora 7.00 şi înapoierea din Budapesta tn zilele de stmbfltă, ora 11,00. Nu circulă în zilele de 24 12. 1993 şi 31 12. 1993. Informaţii: Autogara I — 14-24-26; Autogara II — 13-44-88. ’ '
şeriu.' Dirijor: Gheorghe Victor, Dumănescu. Sînt valabile biletele puse în vînzare pentru spectacolul din data de 12 noiembrie
■ a.c.• PREOCUPĂRI PENTRU
RECREEREA COPIILOR ÎN VACANŢĂ
In vederea asigurării condiţiilor de recreere a copiilor în perioada vacanţei şi sărbătorilor de iarnă, invităm toate societăţile comerciale cu capital de stat şi privat care doresc să-şi am plaseze puncte comerciale în cîteva puncte importante ale municipiului, să participe la şedinţa care va avea loc miercuri, 8 decembrie 1993, orele 8.00, 'la sediul Primăriei, strada M rfilor nr, 1-3 (Sala mică de şedinţe). . '
Vif'eprir’a ’*.1 ing. Mihai GREABU
Rofola zilei:SLĂNINĂ AFUMATA
CU VARZA, CA LA HUEDIN A lim e n te le şi cantităţile, d e-ca
re aveţi nevoie pentru 6 porţii: varză albă — 1.000 kg; slănină
-afumată — 0,200 kg; ceapă —0,100 kg ;m orcov i -T- 0,040 kg; păstîrnac — 0,040. kg; pătrunjel ( r ă d ă c i n ă ) .0,040 , kg; ţelină —0,040* kg; zeamă de carne —0,200, 1: -sare — 0,015 kg; piper— 0,0003 kg; cuişoare — 0,001•kg. \ - ... , ..v ■.■ Modul de pregătire: se curăţă varza, se spală şi şe îm parte în6 părţi egale. Slănina tăiată în felii subţiri " se p ră jeşte ; într-o cratiţă, unde se' adaueă şi ceapa tocată mărunt»— care se rumeneşte pînă la culoarea aurului vechi —; zarzavatul tăiat rondele, zeama de carne şi, la sfîrsit, bucăţile de varză. Se lasă să dea cîteva .clocote, diipă care se introduce în cuptor, asezonîrid-o cu sare; piper şi un cuisor (pentru parfum). La buna nlăcere se poate servi cu smîntînă. Poftă bună!
BULETIN METEOAstăzi vremea va fi în general
frumoasă, cu ceru] variabil. Vîntul va -siifla în general slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 2 şi 5 prade Dimi-, npaţa ceată locală. Teri, la ora 12, la Clui-Napoca se înrenistra —1 prad, iar nresiun°a atmosferică mă«<ira 741 -0 mm Hg, în creştere. (Constanta Nagy, meteorolog de serviciu). ^
LA ANIVERSARE T '
Duminică după-amiază, 'sala' Studio a Academici de Muzică „Gh. Dima“ din Ciuj-Napoca a găzduit concertul aniversar al corului de tineret „Napoca" de sub e;»ida Fundaţiei de tineret Cluj,, ocazionat de împlinirea a 15 ani de activitate neîntreruptă a acestei formaţii şi dedicat Zilei Marii Uniri. .15 ani de activitate, în care membrii corului au cunoscut - bucuria, tristeţea, corvoada repetiţiilor istovitoare, gloria — o şoaptă atît de scurtă în tăcerea veşniciei —, dorinţa de 'a putea creşte sub semnul, unui lucru încă nedesă’'îrsit. Tot atîţia ani în care, pe lîngă numeroasele distincţii Hni'ţnd’t" la festivaluri co
rale judeţene, interiudeţene sau na- . ţionale, tinerii cîntăreţi au dobîn-
dit înţelepciunea de a-şi petrece tim n” l cu desfătarea poeziei si a muzicii, t^zaurizind un repertoriu ce cunrinde de, la piese nre- clasice, clasice sau; romantice, prelucrări din folclor.^coljnde, şi pînă la bucăţi corale d e - mare respim ţie, romanţe, valsuri, chiar muzică uşoară.' ;
Concertul de duminică a inclus în, program lucrări , de: L. van Beetboven, G. Verdi, II. L. Hassler. Fr. Hubic, I.. Mureşianu,D. Chiriac. G. Dehdrino, T. Coste, Gh. Dantţa, T. .Tardaf-C. Che- rebeţiu şi M. Cuteanu, avîndu-i ca solisti pe Ioan Tordaî,,;Vero-
; nica Ungureanu, - Maria Sferle, Luminiţa Milea. .G heorghe;Radu 'şi. A lexandru Suciu. A acompaniat la nian: prnf. Cornelia .Cuteanu. Păcat Că acest concert a- niversar nu a reuşit să-i ■;scoată din birlog pe obişnuiţii sălilor de concert, pe iubitorii mUzicii corale, mai ales, Resret spulberat în^ă de cor si solisti care, pvîn- du-1 la punitru pe profesorul şi comno7itom1 .Marius Cuteanu. au oferit nul inilor spectatori prezenţi pînduri de pace ;s r bună înţelegere sub semnul mujicii, v
La mulţi ani? se cuvine să-l spunem corului „Napoca“ si dirijorului acestuia, prof. Marius , Cuteanu, reamintind tu turor celor cărora le este dragă muzica corală că, dacă cei ce săvîrşesc opere demne de glorie inii ar face aceasta din dragostea si bucuria ce o au nentm ele. noi. cei din sălile de concert, am av°a parte de m ult mai puţine acte de" cnlttiră, sau poate chiar de nici 'unul. - '
Michaela BOCU
* (JSUUiVS bUHR '
ĂGMIÎÂ
MARŢI, 7 decembrie. PROGHAMUL 1:7,00 TVM. Tele- matinal: 10.00 Actualităţi; 10,05 Calendar; 10,30 T.imbi străine (Iranceză); 11,00 Video-lexicon; 11,30 Lumină din lumină (reluare); 12 30 — 1001 audiţii; 13.30 Desene anl-
, n a te ; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15.00 TVR Ciuj- Napoca; 16,00 Arte, vizuale; 16,20 Povestea vorbei; 16,45 Actualităţi: 17,00 Convieţuiri — maga7in: 18,00 Pariaţi
■ pe campion'; 18.30 Tele-discul muzicii populare; 19.00 Cultura In lume: 19,30 Desene animate; 20,00' Actunlităţi’;20 45 Ce-I de făcut?; 21,15 Telecinemnteca: “Colonelul P ed l“ (Ungaria-Germania, 1085); 23,50 A ctualităţi; 0.10 Studioul muzicii uşoare. PROGRAMTlt, 2: 13 00 CFT; 14 00
4 Actualităţi;'' 14.10 Galeria n a ţio n ală 'd e artă din SUA;15.05 .Iazz-maea7in; 1R.00.-TVE Internacional; 16,30 Desene animate; 17.00 Film serial. “T e f \“ (7); 18,00 Magazin economic; ?0,00 Video-satelit;. 21,00 TVM. Mesager;21,30 Limbi străine (franccză); 22.00 TV 5 Europe; 22,30 Credo:
TVR CLUJ-NAPOCA: 9.00 Panoramic; 9,10 Peregrinul transilvan- Itincrarll blstriţene; 0.30 Emisiune în lim ba
.germană; 15.00 — 16,00 • Reporter In nnfhelă: Şotron: Campionul lumii sub lupa reporterului; Şevalet: Portre t de plastician — Teodor Botlş.
, PROGRAMUL FILMELOR 3 — 9 DECKMBHÎERepnbllcfl — Planeta condamnaţilor - Allen 3 — SUA
— WtKMlEliA (9j l i ; 13; 13; 17» 19) Q MărfiţU sala A
— Liceenii în alertă — România (11; 13; 15; 17; 19); sala B — Pe. viaţă şi pe moarte — Hong Knng (14; 16: 18) fi) Victoria — Asa«inul — Sn.A-(9; II: 13; 15; 17; 19)‘ A Arta — Hetrospeftiva filmului românesc — vinpri, 3 dpc — Nea Mărin m ili^rdir (II; 13: 15; 17; 19): sfmhil- tă. 4 dec. — Holel de lux (II; 13; 15; 17; 19); duminică,5 deo. — Patul conjugal (11: 13; 15; 17; 19): luni, 6 dec .'— D ecliniţi? de dragocte f i i : 13; 15; 17; 19): mart! 7 dec. — Prin cenuşa Imperiului (11; 13: 15; 17; 19); miercuri, fi dec. — Secretul lui Richu<î (11; 13: 15; 17); joi. 9 dpc — Ml«s l itoral (II: 13: 15; 17; 19): Cinemateca franceză — miercuri 8 dec (19) fh Favorit — Ladv Drncon— Indonezia (II: 13: 15: 17; 191 fl* Apnllo — 3-5 dec — Predntnr 2 — SHA (IR; 18); 6-7 dec. — Ghpaţa verde— SUA (16; lfii; fl-o dec — Cîndva pe aici trecea un
•rîu — SUA — PREMIERA (16; |8).
din Glol Nnpnra ffn»nurl Si'rplprntp jl rapide) spr» lliiruii-ctl la m \! 0 59: 7.S2 tnn '•n*mloli S 5I In sSi*’S(nrlli> II II: î?rtn :Oiuftcn (orol: 0 |n ; 7 ?0 (nn rlrrnlS fn p^rlonfln l î VI — 2n IX |OMSt: tSOD: II 13: * | lt»; (ornv | 10: 5 'îRţII in (rlr.tilâ rn ordin «pprlnlt: i r ??!»'>: fa«l romi:
-0 11: II nţ; î f n ţ - Itnln Mur» (orm; 5.SI: lfi.15: Ifriţn M11- tpj 16.31; 10 II: (înln|! (ora): 8,08: Slhlo ' (OfO)lKv55: 15.30 (prin Vln|o df lo*V -
O Pofifia C'lujt 955: Polîjîo In rp v larS - 13 49.76) Pom oiefii* 9 ? î 1 'Salworea* 961; Sofvareo C P R.î11 85 91; In tem o fio na l- 971; nfcrurbon< 991: O ra CtactSr 958,* ffnrjio aulorxomS dc Iermoliearo di*- p ecero l; 11 87 d8; Reqio au lonom â de opo canal d iip o cp ra l* 11 63 02,-,S C . „S o lu b flla le o " S A dl», p cfo ro lr 14 40 27; C o m ţn rl m e tio lo oon lfo Ira n ţ. bort 'PTitii’vrh 11 10 1? (InfPflor 137'; G o r6 - in- fcr«na|i5: 952; în fo rm atii A g . voia} C.F.R.: 11 2 7 1 2
1 1 2 4 75 (in îerna jio nal); A p a ra ro a C ivila :11 2471.
"FARM ACIT CU SFRVICTÎT PERMANENT- FARMACIA „CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, fel. 17-51 05.'
GARDA DE NOAPTK: FARMACIA nr. 1, P iaţa Unirii nr. 37, tel. 11-10-49, orar 2O— 8 .
OecnUfl din Ciul Napncn sprp Itopiifcţtl (nrnn 0.20 ţ l Ifi 10 Mw Ioni plnS vineri, In ţluslv» slmbaiă: 9.S0 (o «InguiS cuitS).
MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 3 ADEVĂRUL DE GLUJ
Rusia... via G recia Pentru prima oară... M e s a ju l s e c r e t a l l u i B O R I S E L Ţ I N' Zagreb. G recia. are în vedere
lansarea unei iniţiative pentru ridicarea imediată a sancţiunilor. -împotriva Serbiei — potrivit ziarului croat' „Vacerni I i s t“, cita t de agenţia .Taniug. -Potrivit surselor diplom atice citate . de cotidian, în spatele acestei iniţiative se aflâ, de fapt, Rusia. Ridicarea embargoului este susţinută, de asemenea, de România si Bulgaria — precizează a- genţia iugoslavă, recepţionată de Rompres. !.V ■'
S.ll.A. Şl PENINSULA COREEANA
Washington. Confruntat cu tonul dur al, nord-coreenilor; Pentagonul a înain tat Casei Albe o listă de opţiuni pentru întărirea prezenţei m ilitare americane în Peninsula Coreeană, comunică surse ale Ministerului am erican al' Apărării, ce au ţinut să răm lnă anonime, informează Associated Press.
IMăsurile au o natură „strict de pregătire1-, adică vor fi puse în practică numai dacă se con-
/ stată escaladarea programului • nuclear de către Coreea de Nord, . s-a precizat în acest sens.
Ucraina se va opune
Kiev. Nu avem dreptul să -o- prim procesul dezarm ării,* dacă dorim să ne considerăm un stat civilizat — a declarat ziariştilor preşedintele Ucrainei, I eo- nid Kravciuk, ra re a anunţa t că intenţionează să supună din nou dezbaterii parlam entului T ratatul S tart-J, cu observa, ţiile sale. El a menţionat, de a- semenea, eă Ucraina se va pro-, nunta împotriva însărcinării Rusiei cu misiuni de pace în- fosta URSS. „Fiecare stat trebuie să-şi facă singur ordine în propria casă", a conchis - Leonid Kravciuk, citat de Itar-Tass. :
Teheran, da to ria ex tsrnă a Iranului se ridică la 28 m iliarde • dolari — a declarat, într-un interviu acordat ziarului radical „Salam", .' preşedintele .Cam erei Iraniene, de Comerţ Aii Kh-W mo'uchi, citat de agenţia F rance . Presse. Este pentru prim a oară
.că . un responsabil iranian recunoaşte public astrei de cifre. Potriv it unor cercuri ec nomice
' occidentale. Iranul negociază in prezent cu instituţii comerciale japoneze şi .bănci • germane o *• nouă reeşjlonare a ram bursării datoriilor sale.
Do la Beijing spre... Vatican
Beijing. Episcopul de Beijing, cel mai înalt prelat catolic din China, a adresat papei Ioan Paul al II-lea chemarea de a ru pe „cît mai repede posibil „relaţiile cu . Taivvanul, pentru ca o reconciliere între China şi Vatican să devină posibilă. 'In tr-u n ' in terviu cu AFP, Monseniorul IVI iha el Fu Tieshan a spus câ cei paţrU m ilioane, de catolici chinezi doresc să-l primească în China pe suveranul pontif, dar e l-treb u ie mai întîi sâ înlăture principalul obstacol din calea acestei vizite, rupînd relaţiile diplom atice cu Taivvanul. Celăla lt obstacol în calea normaliza-, rii relaţiilor Vaticanului cu Bei- r
"jingul se . referă la respectarea su veranităţii şi autonom iei ca-’ ■ tolicilor din China. ..„Dar esenţialul este, îţitîi, să se rupă rela ţiile cu Taiwânul şi, apoi, vom putea discuta între cele două bi- : serici", a adăugat el., Mgr. Fu, 62 de ani, explică
, AFP, este vice’presedinte şi secre tar > general al -Conferinţei episcopale din China şi este singurul prelat care ocupă un loc în Comitetul perm anent al A- dunării Naţionale Populare (parlam entul chinez) ; /
,A m confirmat dreptul fiecărei ţări de â alege In ce fel să-şi asigure propria securitate, inclusiv participarea la alianţe politice şi m ilitare, d a r Rusia este îngrijorată de discuţiile asupra unei viitoare extinderi a NATO. prin acceptarea ţârilo r c-st-europene", a afirm at preşedintele rus Boris E l- ţîn într-un mesaj secret adresat Statelor Unite, Germaniei, Marii Britanii şi Franţei, citat de ziarul praghez „Mlada Fronta Dnes“ şi reluat de a- genţia CTK. In mesaj se precizează că Rusia favorizează o apropiere a acestor ţâri de NATO în Vederea unor acţiuni comune pentru a preveni crizele in Europa, dar nu pe baza unui statu t de membru al Alianţei Nord-Atlantice. Nu există o confruntare intre Est şi Vest ci o nouă generaţie de conflicte etnice care sin t''p rim ul pericol european şi pe care .lărgirea cantitativă a NATO cu greu le va rezolva, se apreciază Sn mesaj. Elţîn avertizează că extinderea Alianţei va fi privită de. opoziţia’ rusă, dar şi de cercurile moderate, ca o posibilă Incercanî de a izola Rusia. Acordul asupra relaţiilor cu perm ania din septembrie 1990 interzice staţionarea trupelor străine în landurile estice ger
mane, fapt care, în opir.ia lui Elţîn, exclude extin- - deiea NATO spre Est, nrn ţionează agenţia CTK.
Elţîn s-a pronunţat, de asemenea, pentru reiaţii ' mai strinse ale NATO cu Rusia, decît cu ţările din
Europa, de est, neexduzînd pe termen lung pers- pectiva adm iterii Moscovei la Alianţa Nord-Atlan- tică. Mesajul afirm ă dispoziţia Rusiei pentru c a , . îm preună cu NATO, să ofere in mod oficial garanţii de securitate ţărilo r din Europa centrală şi de est. in vederea asigurării suveranităţii, integrităţii teritorial? şi inviolabilităţii graniţelor lor, precum
şi pentru asigurarea păcii în regiune, -transm ite CTK. Referindu-se la această scrisoare a preşedintelui Elţin, cotidianul ceh independent „T.idove No- vin" apreciază că ea confirmă „temerile scepticilor"' şi faptul că „Rusia s-a întors la vechile reflexe*. La rîndul său, ziarul de dreapta „Cesky Denik** estimează că actuala situatie trebuie considerată ca încheier;a definitivă a speculaţiilor- privind in trarea Cehiei (şi a altor ţări est-europene) în NATO. Este timpul să se ia in calcul alte variant» (de securitate), aflate în prezent pe planul secund al preocupărilor, m enţionează ziarul, citat de CTK,
G A TT - „SURPRIZA"
In ajunul discuţiilor ■ cruciale care îi vor reuni luni _la Bruxelles pe negociatorii american şi european din cadrul , discuţiilor ce fac parte din - Runda U ruguay,' prim ul ministru francez, Edouard Balladur a făcut să crească tensiunea, apreciind că în . ultimele zile „un optimism excesiv a domnit în legătură* cu încheierea u- nui acord".•
Negocierile din cadrul Rundei Uruguay dintre S tatele Unite şi Comunitatea Europeană âu fost suspendate în noaptea de duminică spre luni la Geneva.
A TEN TA T PALESTIN IAN ‘
Saddam Bov Sharef, de 30 de ani rezident în Jabaliva, bănuit dp colaborare^cu Israelul, , a fost răp it în Urmă cu cîteva zile de palestinieni mascaţi Datorită a r-
v surilor grave din tim nul interogatoriului la care a fost sunus, a fost spitalizat. Rânitorii l-au căutat însă la spital, unde l-au împuşcat.
Potrivit armatei israeliene, de
la declanşarea Intifadei, în decembrie 1987, circa 1.000 de na- lestinieni, bănuiţi de colaborare cu Israelul, au fost ucişi de către „grupuri de şoc* palestiniene, menţionează France Presse.
S T IN G Ă CTST1GA TEREN IN ITALIA
Candidaţii stîngii au-fost aleşi la Roma, Neapole, Genova, Veneţia şi Triest, atestă primele sondaje efectuate la-ieşirea de la urnă. ale căror rezultate au fost publicate dum inică-seara lâ puţin tim p de la încheierea celui de-al doilea tu r al alegerilor municipale parţiale din Italia, informează agenţia France Presse.
E V E N IM E N T ANIVERSARTeritoriile ocupate erau para
lizate luni de greva generală . lansată de organizaţia integristă Jihadul islamic pentru a marca începu tu l: Indifadei, în 1987. A- ceastă organizaţie a revendicat duminică atacul Je la Tel Aviv asupra -unui autobuz, soldat cu moartea atentatorului şi a unui pasager israelian, . transm ite France Presse
M IT IN G ELECTORAL; „Rusia nu este încă pregătită pentru „o largă dem ocraţie",. a afirm at ministrul de externe A ndrei Kozîrev la un miting e- lec to ra ]: la Murmansk, unde candidează pe listele electorale ale coaliţiei pro-Elţin ' „Opţiunea Rusiei". Dacă majoritatea electoratului nu va vota noua Constituţie, Rusia va rămîne în a- ceeaşi situaţie de confruntare politică ce se înregistrează : • în _prezent iar cele două camere a* le parlam entului — Duma şl
-C onsiliul Federaţiei — vor fl în afara legii, a spus şeful diplomaţiei ruse, ' : -
C H IN A - M A R E A BRITANIEChina nu va relua discuţiile
cu Marea Britanie asupra Hong Kong-ului, dupâ decizia britanică de a promova — în pofida voinţei Beijingului — realizarea unor . reforme democratice în această colonie, înainte de. revenirea ei sub suveranitatea chineză, în 1997, a afirmat cotidianul „Wen Wei Po“ ' d in Hong-Kong, preluat de Franca Presse. '
• în cursul acestui an a avut loc lâ Washington inaugurarea Muzeului Holocaustului. Era în folosul omenirii dacă acest eveniment ar fi nr-ircat şi stoparea a to t ceea ce se cheamă .holocaust,. A r fi fost o ofrandă cu care, oam tnii acestui păm înt, nr fi putut îngenunchea în faţa celor mai mari dureri ale timpurilor, trecut.' In raport cu populaţia unei ţări, cel.m ai mare genocid în perioada, celui dp-ai doilea război m ondial a avut loc nu tn Germania . nazistă, ci în statu l m arionetă, croat, creat de na/işti. Sadismul uslaşilor croaţi s-a manifestat cu barbarism greu de descris. Sîrbii erau executaţi în masă înainte de execuţie însă li se retezau membrele, co rp u l‘era tăiat în patru din distracţie, carcasele erau atirnate în măcelării sub etichetă „carne um ană”. Acest sadism a fost însoţit do incendierea caselor şi bisericilor ortodoxe, cu victimele înăuntru. (Carlo Falconi „The Sl* lionse of, Pins X ll“, Milan 19(55).
Intre croaţi şi-sîrb i, popoare de aceeaşi origine, ura şi intoleranţa ie-a sădit b iS F rica , mai ales după i6 iulie 1054, data marii schisme, cind biserica universală s-a rup t.în două. A ceasta,ruptură a reprezentat cauza şi continuitatea tuturor nelegiuirilor. Această ruptură a căpătat forme variate — politice, m ilitare, economice — a continuat neîntrerupt de-a lungul istoriei şi din nonoroci re continuii şi in bilele noastre Catolicismul militant nu a abandonat niciodată ideea dominaţiei Balcanilor, în timp ce bisericile ortodoxe independente ale popoarelor de aici s-au -implicat în păstiarea fiinţei naţionale a
•acestora In d^reniile premergătoare holocaustului şi în cursul acestuia, politica anllsîrhă a croaţilor a depăşit, toate limitele vale ideulecir-e anterioare T,ozinoile lansate de ronducătorii croaţi în perioada 1941—1045 a u fost,: „Tiviţi şi jupuiţi r<' Mrlu pină la os‘‘, „Armata sîrbă nu mal există — nW slrhi nu mai există" şa .
Călugărul trani iv nn dr S /w iko Perie cerea croaţilor catolici: „Fraţi croaţi, porniţi şl mâceiâriţi-1 pe toţi slr-
bii. In prim ul r în d , _ucideţi-mi sora, pentru că s-a m ăritat. cu un sîrb şi, apoi, faceţi şi cu ceilalţi sîrbi la fel. După ce aţi term inat treaba veniţi la mine, la biserica m ea,-unde vă voi asculta confesiunea şi apoi vă voi absolvi de toate păcatele voastre**.
M inistrul croat dr. Miiloi Kek, la 6 iulie 1941, în tr-un discurs ară ta; „Nu putem adm ite-ca,în tr un stat să con d in ă ili>uă naţiuni,. Nu există decît un singur popor care conduce, iar acesta e s te ,cel croat. Cei care au venit pe păm inturile noastre cu 200—300 de ani în urm ă vor pleca de unde au venit**.
Arestarea,' m altratarea şt uciderea sîrbilor au început Irhediat după formarea statului independent al Croaţiei, ia r asasinatele în masă, în iunie 1941. Din npferieire, el continuă şi în zilele noastre Asasinatele s-au petrecut în toate regiunile, districtele, oraşele şi satele, ţn cadrul unui sistem d irija t prin ordinele guvernului croat fn sp iritu l conversiei la catolicism, declarată d* m inistrul-de- piitat d r Budak la Gospic şi de către toţi funcţionarii ustaşi, precum şi in spiritul altora similare, emise de biserica catolică.
.Dimensiunea uriaşă şi bestialitatea acestor atrocităţi ne fac să . credem cu greu câ asemenea lucruri s-au putut înţim pla intr-o parte civilizată a Europei, cu acordul ta cit al bisericii catolice. Croaţia devenise o fabrică a m orţii Detaşamentele de listaţi soseau în localităţi locuite d« str bi, h adunai) pe locuitori şi li . forţau să treacă Jn rd in t la religia catolică, respectiv să se transfo rm e1 din sîrbi in croaţi. Cel care refuzau convertirea, de regulă m ajoritatea, pentru că propria lo r ciedlnţă reprezenta pentru sirbii occidentali totul, erau mînaţi în b iserica lor, apoi uşile se închideau, clădirea era Incendiată şi bărbaţii, femeile şi copiii piereau în flăcări, odată cti sftnlul I.Vaş. Aceste n n r i nu (tot fl puse în, p a ra lel rlecti cti soarta evreilor:
Ustaşn, croaţi între anii 1941—1915, au ex term inat In
. stilul caracteristic barbarilor, într-un gigantic holocaust, aproxim ativ 7.'i0 000 sîrbi, 60.000 evrei şi 26.000 ţigani (bărbaţi, femei şi copii). Acestea sînt cifre avansate, în special, de autori germani, cei mai în . măsură sâ le c u - : noaseă.. - ' - '
Doar într-un an, mai 1941 — august 1942, . m ăcelul' populaţiei sîrbeşti s-a soldat cu 744.000 de victime: nemţii au ucis 87,000 sîrbi, italienii au ucis 20.000 sîrbi, u n -, g u rii• au ,ueis -21 d00.de sîrbi, albanezii au ucis-10.000 d* sîrbi, bulgarii au ucis fi 000 sîrbi, ustaşii lui Pavelic au ucis 600.000 sîrhi Aceste date au fost publicate de croatu l Serggie Krizinan la Washington în 1943. Acestea toate nu cuprind numărul m ilitarilor sîrbi ucişi în acţiunile de luptă- Nu cuprind num ărul victimelor care au pierit în urm a bombardamentelor aeriene. Genocidul a lua t sfîrşit in mai 1945, doar cu tie i zile înainte de, căderea Berlinului. ■- Planul de exterm inare a etnicilor sîrbi din Croaţia a fost pus din nou în aplicare de către autorităţile croat» in perioada 1 iunie — 25 noiembrie 1991. Membrii gărzii naţionale croate au declanşat vaste acţiuni pentru in te - - grarea, torturarea şi uciderea etnicilor sîrbi. De regulă erau, împuşcaţi noaptea şi dupâ aceea aruncaţi tn Dunăre, alţii arşi tn gropi comune. Asasinii sîrbilor, aii interogat pe sîrbi în 7 centre şi air omorît. în 24 de locuri d iferite Numărul victimelor depăşeşte cîteva mii. «îe persoane S a pus capăt acestor atrocităţi la ?5 noiembrie 1991, cînd arm ata sîrbă a eliberat Kovoro şi Vnkovar.
Acesta a fost sfîrşitul răbdării atît a sîrbilor, cîl( ş l a arm atei. T.a jum ătatea lui aiicnst 1901 in regiunile S lovenia de Est, în Banya, Kordun, T.ika, Dalmaţia de Nord şi în alte lo c a l i t ă ţ i , populaţia strbă a pus mtna pe arme ş i a declarat război de apărare împotriva c r o a ţ i lo r , duşmanii lor de moarte' Acest război a răpit mii de vieţî om^n^şti de ambele părţi I u g o s l a v i a - s-a scufundat, tn- tr-un coşmar, cel. m a i m are d in Europa d upă , cel de al doilea război mondial. Şi toate acestea, în inima ennti* nentnlui m strii, cu «prijlriul direct al \inor state „demo*. cratice" care au dorit şi au reuşit să destrame Tngn«tavla. Istoria nu-1 va ierta oe cel care se fac vinovaţi de iz* . bucnlrea războiului în tre sîrbi şi croaţi, între sîrbi Ş> musulmani, în tre crpaţl şl musulmani.
■ ' ■ Colonel (r) Teodor GHOZEA
ADEVARUL d e c l u j MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 4
O trad are o demnităţii istorico a rom ânilor transilvăneni în p e rio ad a interbelica (XV)
Studenţimea de la Universitatea din Cluj şi din întreaga ţară împotriva acordului de la Roma
Prin Acordul de la Roma dintre statul român (guvernul Maniu) şi Vatican, din 30 mai 1932 (publicat în Monitorul O- ficial nr. 180 din 30' august 1932),- au fost lezate cele mai sfinte sentimente de demnitate istorică românească prin cedarea către statusul romano- catolic ardelean, respectiv Consiliului diocezei romano.cato- lice de Alba lulia a unor importante averi istorice morale, materiale ţ i spirituale care a- parţineau de drept şi românilor transilvăneni. La Cluj, importante clădiri, Care : de fapt trebuiau să aparţină Universităţii au fost cedate Statusului şi sustrase scopului pentru care ele au fost ridicate şi anume. instruirea tineretului fără deosebire de etnie şi chiar de - religie.
Studenţimea română de la toate facultăţile Universităţii din Cluj s-a în trunit î n : ziua de 15 noiembrie 1932 pentru a protesta împotriva acestui abuz ş î . pentru ca guvernul să traducă în ’ fapt hotărîrea Tribu
nalului Cluj, care, prin sentinţa ' din 24 iulie 1932, a dispus trecerea imobilelor sus-a. mintite în proprietatea Universităţii, însă o intervenţie a guvernului a dispus sistarea aplicării acestei sentinţe. / In prezenţa profesorilor universitari Onisifor Ghibu, V. Baroni, I , . Cătuneanu (cel care împreună cu studenţii a pus placa cu citatul lui Iorga pe statuia lu i. Matei Corvin în acel an) adunarea studenţimii : române. a trim is o adresă regelui Carol al II-lea prin care se spunea: „Studenţimea româ-
,nă de Ia Universitatea Regele Ferdinand din Cluj a luat act cu deosebită satisfacţie de sentinţa nr. 931 din 21 Sulie a Tribunalului Cluj, prin care
- se restituie în mod definitiv în adm inistraţia statului român o serie de imobile dăruite p e : vrem uri Universităţii noastre de principii ardeleni şi pe care acum cîţiva ani le-au uzurpat S tatusul romano-cato-- lic ardelean, Sntrebuinţîndu-le pentru acţiunea de desfiinţare
a românismului, iar acum de curînd un sfetnic iloial a l Maiestăţii Voastre a încercat, prin Acordul de la Roma, să le a-
" jtribuie iredentiştiloi' m aghiari- din Ardeal." îl roagă să dispună „ca aceste bunuri să fie date de urgenţă Universităţii'1, altfel studenţimea îşi perm ite să uzeze „de toate mijloacele pentru ' a face ca ' decizia justiţiei să fie trecută faptă fără nici o amînare".
Aceeaşi adunare trim itea o adresă către Iuliu Maniu, p reşedintele Consiliului de Miniştri, prin care protesta împotri-
- va modului „cum s-a rezolvat chestiunea Statusului romano- catolic din Ardeal prin Acordul de la Roma". Cerea ca să se dispună rezolvarea în favoarea Universităţii a proble-
; mei clădirilor. O altă adresă a. : fost’ trimisă luf Nicolae Titu- ■lescu, ministru de externe, în care se spunea că studenţimea condamnă Acordul de la ' Roma care legalizează S tatusul.. şi îi atribuie. . „importanţe bunuri care revin după drept Univer
sităţii noastre". Adunarea studenţimii speră însă „ca Dvs., care aţi apărat totdeauna cu îndărătnicie şi elan patrimoniul nostru n a ţ i o n a l v e ţ i depune toate - sforţările pentru a face să trium fe şi a c u m ... punctul de vedere : stabilit de justiţia ţării". Au mai fost tr imise adrese lui Mihai Popovici,
. -ministrul 'justiţiei, lui Dimitrie Guşti, ministrul cultelor şi rectorului Universităţii Regele Ferdinand din Cluj, Fl. Ştefănes-
— cu-Goangă,' în care se - vorbeşte despre atingerea gravă a intereselor Universităţii prin A- cordul de la Roma şi se cere apărarea, cu toată energia, a intereselor „ultragiate ale scumpei. noastre Alma Mater".
• -Studenţimea română din întreaga ţară, în Congresul stu- 'denţimii române creştine, ţinut la Braşov în 4—7 decembrie 1932 a adoptat o moţiune care cerea '„lichidarea"Statusului catolic ardelenesc şi pretinde guvernului să aducă în faţa Corpurilor legiuitoare (Parlament) ruşinosul Acord de la Roma şi traducerea în fap tă a- hotărîrii justiţiei în această chestiune"
Implicarea studenţim ii în a- ceastă problemă gravă care a_ tingea demnitatea, românească : şi Interesele naţionale; denotă m aturitatea de care a dat dovadă prin prom ptitudinea reacţiei sale. ' "
Vasile Lcchinţan
ŞIDIV1A 'COMITETULUI.
CENTRAI Al A STR URecent a avut loc la Sibiu
şedinţa Comitetului Central al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultu ra Poporului Român — ASTRA. Ţinută cu puţine zile î- naintea marii sărbători de la1 Decembrie, şedinţa s-a desfăşurat în sala Senatului Uni- .versităţii din -Sibiu, sală cu profunde reverberaţii istorice: aici s-a hotărît ca la Sibiu să_şi desfăşoare activitatea Consiliul
, Dirigent, aiel a fost prim it generalul Berthelot cu statul său major, pe aici şi-au perindat paşii toţi marii bărba ţi-a i neamului, artizani ai Marii Uniri,
Au participat: - conducerea centrală a Astrei şi reprezentan ţi ai despărţămintelor Arad. Baia Mare, Blaj, Dej, Năsăud, Orăştie. Pentru prima dată au
- participat la o activitate a Astrei reprezentanţi a i ambelor biserici româneşti, în persoana
■ vicarului Mitropoliei Banatului. preotul Ilie Maier, şi a vicarului Mitropoliei Blajului, preotul Onofrel pompeiu.
Principala problemă luată în discuţie a fost regulam entul de
- organizare şi funcţionare a secţiunilor Astrei. în finalul discuţiei s-a hotărit înfiinţarea secţiunilor: literatură-lingvistică, Istorie, etnologie, ştiinţe, peda- gogie-învăţămint, bisericească, muzicală, medicală, meseriaşi, tineret, relaţii externe.
în continuare s-au definitivat planul de ac tiv ităţi-şl bugetul pe 1904, pe baza hotărî- rllor adunării generale de la Orăstie. S-au mai discutat probleme legate de organizarea adunărilor generale ale despăr. tămlntpînr, de viitoarea adunare generală a Asociaţiunii. de viitorii membri de onoare ni Astrei. S-au trecut, de asemenea, în revistă activităţi organizate la , nivel de despărţă- minte: dezveliri de busturi şi plăci comemorative la . Arad şi Dej, editări de cărţi Ia Bala Mare şl Arad, organizarea unor concursuri de literatură şl ştiinţă la Arad şi Orăştie, manifestări dedicate Zilei Naţionale şl Zilei Astrei în toate despărţă- mlnk'ie.
Dan M irza
O interesantă lum e liberă românească, necunoscută pînă în prezent, este su rp rinsă de ' do-
, cumentele epocii. în tr-o diversitate de stări, ocupaţii, meşteşuguri şi funcţii adm inistra- tiv-economice şi m ilitare. Un personaj im portant al Clujului de la sfîrşitul secolului al XVI- lea, Ştefan Seres ' (Beraru), zis şi Szeczy, m ulţi ani y ju ra t şl centumvir (membru al Consiliului ce lo r-100 de bărbaţi), în- cepind cu 1586, apoi jude prim al oraşului în 1600, a fost- ro- , mân. în tr-u n proces de jude^ cată din 1599 î se -spunea Ola Seres — Seres Românul. A fost reales în această funcţie cheie a oraşului în 1602. Atunci un jude prim avea m andat de un an şi îl seconda ,judele regesc, alternîndu-se la aceste dregătorii cele, două „naţiuni" recunoscute politic din oraş: saşii— care erau cei mai influenţi în cetate, şi ungurii — care nu de m ult veniţi, încercau să-şi consolideze poziţia, • mai ales după plîngerile de a fl recunoscuţi cu drepturi depline, forţînd chiar prin „tumult" intrarea în biserica săsească Sf intui Mihail. în „partea • ungurească" a dregătorilor oraşului— încă preponderent săsesc şl în sec. a i XVI-lea — intrau şi românii, secuii şi chiar slovacii, de aceea îl găsim pe Ştefan Seres (Beraru) tn reprezentanţa maghiară, alături de un jude regesc , sas. El a fost mulţf ani şi perceptor : (strîngător de dai re) şi econom, ale cărui registre de socoteli se păstrează şi astăzi. Rămîne de cercetat rolu l, pe care el I_a avut în viaţa publică a Clujului de la sflr- şitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor. A fost un personaj de vază, partici- pînd la lucrările Dietei transilvănene din 1593 la Alba lulia şi din 1594 la Turda şi Alba lulia. Locuia pe strada Fînului Interioară (azi, strada- Napoca), conform unul act din 1593. (Români mal erau în acea perioadă delegaţi şi deputaţi în Dieta Transilvaniei, şl amintim aici pe Vasile Crainic de Uri- siul de Jos, jude al nobililor comitatului T u rda ' la începutul secolului al XVTT-lea).
Se ştie că prezenţa românilor în C lu ] este atestată şî de cons- «ripţla „ungurilor" din Cluj de la 1453, deci, tot în partea maghiară. Atunci, a tît românii cit şi ungurii, secuii, slovacii, aveau o poziţie Inferioară patriciatului săsesc. Puţini dintre el locuiau în Interiorul zidurilor cetăţii, m ajoritatea în suburbii. Cam aceeaşi situaţie te menţinea şl In secţiunea Isto. rică de care n e ocupăm. Un Toma Românul, zis şl Kls, că
răuş, locuia la 1583. în suburbia Sfeclei (a Rîpelor?) sau a Mănăşturului. Atenţie, nu este vorba de tîrgul Cluj-Mănăştur, ci de suburbia de dincolo de zidul oraşulyi, spre Mănăştur!O parte din zid se mai păstrează şi astăzi. Pe strada Lupului Dinafară (azi, str. Dostoievski), din suburbia Lupului (foarte p robab il' aceea la care se referea la jumătatea secolului al XVI-lea florentinul G iovanan- drea Gromo cînd spunea i că în Cluj o suburbie este locuită de români) avea casă Ştefan Sabău (Szabo-Croitoru), paznic de cîmp al oraşului începînd diri 1594 pînă la moartea sa, în 1618. Tot un oficial al Clujului era şî feciorul (fyclior, în do-
R0MÂ1CLUJEM1 ÎN SECOLUL AL XVI-LEAcu ment) român, Dumitru Trîm- biţaşu, c a re ,. într-adevăr ocupa slujba de trlmbiţaş. P rin tre alţi dregători români a l cetăţii de pe Someşul Mic îl întîi riim, la sfîrşitul sec; al XVI.lea, ş i-p e cneazul David din Filea,. . ad m inistrator al moşiilor - rom âneşti de sus ale oraşului: Filea de Sus, Filea ,de Jos şi Săcel. Un registru de socoteli-al cţiea- zulul David, i din - 1591,\se p ăs-1
; trează şi astăzi. '1 Pe strada Lupului Interioară
(azi M. Kogălniceanu) aveau proprietăţi membrii familiei de negustori Puşcar (Puskar), care, cel pu ţirr după nume. trebuie să fi fost români. M argareta Puşcar spunea, în 1592, unei femei, Sn iarmarocul de Ia Ronţida, că este rudă cu românul Mihai Kls (zis ' Olah-Ro- mânul), cunoscută căpetenie de lotri, care evadase din tem niţele din Caşovia (azi,: Kosice, Republica Slovacă) şi Debreţin (Ungaria).
Tot negustor tre b u ie : • să f| fost şi Ioan Românul care, într-o m ărturie la un proces pomenea de un drum al său tn Moldova. De altfel, piaţa Clujului medieval ş| feudal era înţesată de „multă românime* (sok olahsag) — cum spune un document din se>«. al X V I-lea.— venită din afară, din lumea rurală. ■ Tîrgurlle • sâptămînale,' iermaroacele anuale. dnr şl piaţa zilnică — atunci lîngă Biserica Sf. Mihail •— erau invadate de produse agricole şl meşteşugăreşti ale . rom ânilor din ju r (dar şl din oraş).
în secolul al XVT lea în Cluj erau şl ronsâni ştiutori de car
te, cu o anum ită cultură ob-■ ţinută la şcolile latine din o-
raş, cum trebuie să fi fost şi Mihai Românul diactîl, în 1592.
x Alţi români erau tăbăcari (un- M artin Crişan în 1513), zugravi-
tencuitori (Dumitru Românul, la sfîrşitul sec. XVI), calfe de argintari (un A ndrei B£iuşanu— Beleniesi, la 1594), calfe de morari -(1598), meşteri topitori de cositor (în 1589 Andrei Ka_ năgiarto — Topitorul de gosî- tor), croitori (an. Ioan . Bogdan, în 1565), paznici de vie, ,, cărăuşi (I.ăcob M indru ,. Petru Românul, Mihai Geode, Andrei Românul, Grigore Dan, zis
- Nagy, Vasile Roman, Grigore Romanul, Ioan Romanul, Mihai Romanul etc.).
în Clujul sec. al XVI-lea românii sînt consemnaţi de documente lucrînd la diferite
- construcţii de bastioane, poduri, edificii publice. în 1588, de e- xemplu, la construcţia fundaţiei unui bastion erau angajaţi
\ cinci români. , î n ' acelaşi an. alţi cinci români lucrau la Casa Sfatului, pe care to t-atunci Dumitru Românul o tencuia. Pentru lucrări de întreţinere, la „Şcoală" (este vorba de singu. ra şcoală latină din Cetatea Veche, şi nu de Colegiul latin), erau plătiţi în 1592 ' Dum itru Românul, P etru 'R om ânul şl un român pe nume . Pavel. Ioan Românul era plătit tn 11 Iunie 1593 pentru că a 'cu răţa t
■ fîntîna de Ia „Şcoală". Probabil. acelaşi Ioan Românul, in 1590, a construit o fîntînă In Turnul Clujului (închisoarea o-
. rasului), situată undeva în zo. na din spatele restaurantului „Ursus" de , azi. (Dintr-o mărturie din 15G8 aflăm că tatăl lui .Dumitru Paşcu din Felea- cu a fost „tîlhar" — termen în epocă' pentru răzvrătiţi şi răsculaţi, şi nu pentru hoţi — după calculele noastre ..el trebuie să fl participat- la răscoala lui Doja, deoarece se spune că cu m ult înainte a fost tîlhar — şi că a evadat sărind din Turnul Clujului). în 1592 Ioan ' Românul era plătit pentru că. a cu răta t şi reparat soba lcctoruiut din „Şcoală" şi tot în acel an acest coşar, român curăţa soba din Casa Sfatului. în 1592 s-au adus cu doi oameni, timp de8 zile, fier cum părat pentru podul :cel m are al .'..'„spitalului". Unul dintre el era — se spune — fecior romfln (olnh Icgon), poate chl;ir ealfă, Şi exemple, le pot continua. .
Cluj-Napoca, străvechi leagăn .de civilizaţie, îşi adaugă astfel la Istoria sa adevărată elemente inedite privind realităţile , sale etnice dlnlr un se. co] mal puţin cunoscut.
Vasile Lcchinţan
UNIVERSITATEA DACIEI
SUPERIOARE LA 75 DE ANI
DE EXISTENTAAnul 1993, a tît de bogat în
m anifestări cu caracter aniversar. consfinţeşte la loe - de o- noare în tre filele calendarului îm plinirea a 75 de ani de e- xistenţă â Universităţii Daciei Superioare (astăzi Universitatea „Babeş-Bolyai"). Senatul prestigioasei instituţii de- Invă- ţăm înt superior, în trun it în 24, noiembrie a.c., a stabilit un program ce cuprinde acţiuni specifice la catedre, facultăţi şi la n iv e lu l. Universităţii, precum şi acţiuni specifice ale studenţilor, ! corpului academic ş i’ angajaţilor Universităţii, menite să pregătească momentul . aniversar propriu-zis.
Acţiunile propuse în vederea sărbătoririi acestui eveniment.' cu adevărat istoric în c u l tu r a naţională se vor axa pe: evocarea isto rie i şi semnificaţiei - U niversităţii' în spaţiul cultural naţional ei universal; înscrierea Universităţii în procesele de democratizare, modernizare > şi sincronizare ~în care s-a angajat ţara. noastră în perioada <■-. posteorministâ: relevarea per- - fcrm anţelor ştiinţifice ale U- niversităţii: in tegrarea europeană a acesteia şi participarea la.;, construcţia Noii Europe; relansarea Universităţii pe linia marii perform anţe ştiinţifice.
Finanţarea acţiunilor ' va fi făcută 'de către Ministerul în- văţămîntului, precum . şi pe ba- - ză de sponsorizări, obţinute de unităţile componente ale Universităţii. De lâ data de 1 ianuarie 1994 se va deschide contul Fundaţiei „Alma Mater'V a Universităţii, în care absolven- , ţii şi simpatizanţii Universităţii, din ţară şi din străinătate, vor putea depune, donaţii în bani p în tru sărbătorirea instituţiei şi pentru susţinerea program elor acesteia. / Donatorii
-vor putea, de asemenea, dirija sumele direct spre catedrele, secţiile sau 'facultăţile preferate. în incinta catedrelor, decanatelor şi Ja rectorat vor . fi amplasate, plăci care să consemneze numele celor- mai ge- ■ neroşi donatori.
Acţiunile aniversare vor- avea loc în semestrul al II-lea al ac- tunlului ah universitar - şi vor culmina în perioada 15 mai — '5 iunie 1994. Vă' reţinem aten- - ţia cu cîteva din acţiunile programate, urm înd să revenim asupra lor la momentul potrivit: biblioteca fiecărei fa--' cultăţi va organiză ' , ■ Expoziţia; perform anţelor ştiinţifice, ţ cu- . prinzînd volumele publicate de ,, acea facultate, în ţară şi străinătate. Expoziţia va- funcţiona în perioada 15 mai — 5 Iunie 1994; facultăţile şi secţiile vor fi sprijinite în organizarea de reuniuni ştiinţifice în ' profil. ■ naţionale şi internaţionale, destinate să accelereze integrarea ' lor europeană: în lunile • aprilie şi mai 1991, facultăţile şi secţiile vor analiza. în eadrul unor reuniuni deschise, modernizarea şi compatibilizarea europeană a n irncu lum -ulu i şl cercetării ştiinţifice. ‘
M anifeslările propriu-zise vor debuta cu simpozionul naţional ■ in titu lat _ „Universitatea clujca- ' nă — traditle, modernitate, in- tegrare europeană*1, programat să se desfăşoare In zilele de - 27—2fl mai 1994: Festivitatea aniversară va avea loc Sn dimineaţa zilei de 2 iunie 1994. cu partic iparea ' reprezentanţilor statului român, al universităţilor partenere, ambasadelor ţărilor Cu care se desfăşoară cooperări. Instituţiilor academice Internaţionale etc. în- zilele de2 şl 3 iunie este programat simpozionul internaţional sub genericul „Rolul universităţilor în construcţia noii Europe", Iar în f» Innle vor avea loc un concert aniversar realizat' cu con» cursul Filarmonicii clujene - şl. recepţia aniversară.
> . (M IJocu) '
MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 5 ADEVĂRUL DE CLUJ
P R E C IZ Ă R I N E C E S A R E. Am u rm ă r it . cu interes' seria
de articole publicate în Adevărul de Cluj în jurul „cazului Daday“. N u, intenţionez să fac polemică, nici în .numele Filialei Uniunii Scriitorilor şi nici în nume personal. Insinuările din ultima intervenţie (2 decembrie) pretind însă .n işte explicaţii. Iată punctul nostru de vedere: -
1. Filiala Cluj a Uniunii Scriito rilo r şi-a dat avizul „tehnic** pe o propunere venită din partea colegilor noştri maghiari. Noi nu a m ; impus şi nu impunem • cuiva hotărîri finale într-o asem enea problemă. Ne cunoaştem e x a c t . competenţele şi limitele activităţii, fixate prin statut. Aşa cum nu ne-am substituit pînă acum -altor organisme şi organizaţii sociale, n -a m dorit nici în acest caz \s ă ne substituita' Prim ăriei din Dej, care urm a să-şi aibă propria sa opţiune şi hotă? rîre . Cum a şi făcut-o, de altfel. ,
2. Un aviz profesional nu se dă la întîm plare, fără îndoială. Şi nici . de; către o singură persoană. Ca şi în alte situaţii, cererea colegilor maghiari s-a discutat în comitetul de conducere al Filialei, ia r avizul favorabil â fost rezultatul unei decizii colective. . :• 3. O asemenea hotărîre nu se la,., fireşte, ignorînd datele unei probleme. Dar o problemă ca a* ceea a plăcii memoriale de ia Dej poate, a vea date „la vedere1* şi date ascunse. Com itetul.des g ® «sesb m m
conducere al -«Filialei'a.. luat In' discuţie datele ce i s-au oferit.;
..Nu putem fi împotrivă montării unei plăci comemorative pe casa unde a trăit un scriitor, membru âl Uniunii Scriitorilor din România (indiferent de ce naţionalitate va fi fost el), dacă pe placă urm a să fie menţionat doar acest simplu fapt al trecerii sale prin- tr-un spaţiu fizic. Inscripţia de pe placa iui Daday nu conţinea nici un elogiu, nimic în a fara , calităţi sale de prozator şi membru al Uniunii Scriitorilor. Re-, feratul de susţinere din partea
Societăţii Maghiare pentru Cultură din Transilvania menţionează, într-adevăr, procesul politic al lui Daday Lorand, dar şi faptul că în cadrul lui şi în presa timpului autorul a fost apărat de personalităţi marcante ale Rom â-
a criticului Dâvid Gyula, şi el membru - în comitetul de ' condu- - cere' al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. Comitetul n-a • avut nici un motiv să pună-la '.îndoială spusele unui intelectual' maghiar. pe care îl ştim demn. de stimă, cu un prestigiu: c u ltu ra l. şi moral, ireproşabil.^ -Asociaţia; noastră include, pe lîngă scriito- • rii români,' un m are num ăr de scriitori maghiari. In ciuda disensiunilor manifestate î n : viaţa politică a ultim ilor ani, între membrii Filialei s-au m enţinut relaţii normale, netensionate, de bună colaborare profesională. Situaţia aceasta n-ar fi putut exista într-un climat de neîncredere şi suspiciuni. La nivelul conducerii, împreună am rezolvat o întreagă serie de chestiuni specifice, scriitoriceşti, ivite pînă a- cum. Repet, prin urm are: comitetul are obligaţia de a se baza pe oamenii delegaţi în componenţa sa de adunare generală a asociaţiei. Aşa am procedat ş i 'în chestiunea aflată aici în discuţie.: 5.1ntrucît în cazul Daday Lo- rând au apărut totuşi elemente noi, care contrariază, comitetul Filialei Uniunii Scriitorilor va efectua propria sa anchetă. Vom delega un grup de scriitori, cunoscători, ai limbii maghiare', careniei interbelice, precum Alexan
drii Vaida-Voievod şi-V ictor E f-' s ă . verifice. în lucrările originale 'tim iu. Asemenea argum ente au : ale lui Daday prezenţa aspectelortras în cîntar, evident, îri s ta b i-1 lirea opiniei noastre în com itet.
semnalate în articolele Dvs.'şi să le confrunte cu realitatea gestu-
4. Nu sîntem specialişti în ope-, rilor sale publice. La finalizareara lui Daday, dar am considerat că, în această privinţă, ne putem: sprijini, pe o părere- autorizată:
■cercetării, ne permitem să revenim cu propriile noastre concluzii.
MIRCEA OPRIŢA
O tra d iţie re v ita liza tă.; Locui torii din Cuzdrioara ; au . predat de la începutul anului pînă :1a. 31 octombrie a.c., la cele două centre de colectare a laptelui clin comună peste 85,5 tone. de lapte de vacă, Lâ această can-v tita te se mai adaugă aproxim ativ;
„Au existat şi la noi tendinţe de a demola zootehnia; cum s-a întîm piat în ‘ alte - părţii ne - spunea p rim aru r comunei d-1 Teodor Muncelean. In cele din urmă,
afirm că toate lucrurile merg ■acum ca ceasul. Avem unele,ne-, cazuri cu păşunea . . ‘
Raportat la num ărul de animale existente, Cuzdrioara dis- ; pune de o suprafaţă mică de. păşune. în prezent, există un diferend cu comuna Mica, care fo-
i-am convins pe oam en i'că pu- loseşte un. trup de păşune cu otem distruge uşor 6 avere consi
40 tone care au fost valorificate . derabilă, dar este- păcat să nu pe piaţa liberă a Dejului. Cu toa- dezvoltăm - o. străveche tradiţie te greutăţile întîmpinâte, zooteh- folosind baza m aterială de carenia se află în Cuzdioara la loc : de-cinste. Gospodarii au in curţile lor 539 bovine, 884 ovine, aproape 11.000 păsări. Furaje există suficiente, ceea ce va permite obţinerea şi în timpul iernii a unor producţii ridicate.
Din fericire, în comuna amin-? tită au fost iuate măsuri energice pentru păstrarea întregii zestre zootehnice a fostului C.A.P. G rajdurile s-au păstra t intacte. Nu s-a înstrăinat nici măcar o ţiglă de pe' g ra jd u ri, ' animalele au fost încredinţate gospodarilor, mai ales acelora care dispuneau de cantităţi îndestulătoare de furaje. -
P rivatizare în slujba populaţiei :
în oraşul Gherla, pe lîngă zecile de buticuri şi cîrciumi, au apărut şi unităţi productive, de industrie alimentară. Printre astfel de unităţi se num ără şi SC „Monreal** SRL, aparţinînd patronilor Augustin Mureşan şi Maria Oros, profilată pe activităţi de abatorizare animale şi preparate din carne. Profitînd de ex-. perienţă, la care au adăugat şi m ult curaj şi echilibru Sn gîn- direa economică, beneficiind şi de o bază materială proprie, cei doi specialişti în domeniu au trecut Ia derularea efectivă a activităţii.
Magazinul de prezentare a 'societăţii, se bucură de mare aglomeraţie. Zilnic, aici se găsesc mezeluri proaspete; trei-patru sortimente de salam,' parizer, cîr- naţi de casă, cremvurşti, pastă mici, afumfituri şl altele. încă în această iarnă, se va deschide şi o modernă sală de servire cu 32 de locuri, unde, in condiţii foarte bune, se pot consuma specialităţi de mîncăruri, gătite la faţa locului. *,
. SZEKELY Csnba
dispunem. Pentru num eroşi locuitori, -creşterea anim alelor re-- prezintă o sursă im portantă de venituri. Oamenii au înţeles. Drept dovadă este, faptul că numărul animalelor din comună aproape s-a dublat. N-aş vrea să
suprafaţă de 60 h a aparţinătoare Cuzdrioarei. . Judecătoria din Dej a dat cîştig de cauză cuzdriore- nilorl Decizia finală urmează să o ia T ribunalul judeţean. Este păcat, fiindcă e posibil ca suprafaţa respectivă de păşune să fie folosită în comun de locuitorii celor două comune. Cîştigul ar fi reciproc.
Ion RUS
VREMELNICIA OCUPAŢIILOR SI PERENITATEA ISTORIEI
In tre anii ; 1938—1939, marele a r tis t ' Costin Petrescu începea o nouâ biru in ţă a sa asupra timpului: executarea unei monumentale frece reprezentând viaţa culturală a românilor, ce avea să
politul Ţării Româneşti DIONI- SIE LUPU. Iri plan secund, Liceul Sf. Sava din Bucureşti.
Panoul din dreapta reprezintă momente din viaţa culturală şi politică a românilor de la 1848
împodobească fundalul scenei Fi- . până la 1918. In primul plan, în " i c e n t r u sunt reprezentaţi poeţii
ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF, OCTAVIAN GOGA şi GEORGE COŞBUC. La stânga, poetul ANDREI MUREŞANU declamând, iar la dreapta GHEORGHE BA- RIŢIU şi TIMOTEI CIPARIU. Scena din dreapta redă Adunarea Naţională de la Alba Iuiia din 1 Decembrie 1918 cu redactarea Actului Unirii. Se pot identifica portretele lui GHEORGHE POP şi VASILE GOLDIŞ, iar la masă notarul Adunării, profesoru l SILVIU DRAGOMIR. In planul al doilea, în centru Mitropolitul ANDREI ŞAGUNA, la stânga, episcopul de Sibiu VASILE MOGA, iar la dreapta, SI- : MION BARNUŢIU rostind discursul din 2—14 mai 1848 de la Blaj.
Finalizată în preziua D iktatu- lui de la Viena — ca o premo- riiţie, ca o.pedeapsă — ea avea - să fie sancţionată în 1940, odatâ cu demenţiala ocupaţie hortystă. La fel ca atâtea alte. mărturii ale perenităţii Istoriei românilor, batjocorite, arse, distruse, fresca a fost ‘acoperită cu un strat, v remelnic ce-i drept, de tencuiala, act ce, sfida, încă o dată, aşezarea dintru începuturi a rom ânilor pe acest trist şi Îngăduitor păm ânt ,
De ce le era teamă acestor bar- ■' > bari?
Istoria — seismograf a l tim pului — înregistrează totul. Memoria eii re ţine ' însă ceea ce eSte făcut să dureze.■ Monumentala frescă îşi va re
lua locul, niciodată pierdut, tn patrimoniul cu ltu rii' naţionale, prin lucrările de restaurare ale unor artişti români valoroşi.
A sistăm /astfel; la o nouă lecţie a Is’toriei: aceea a dăinuirii,
larmonicii clujene, din .clădirea fostului Colegiu Academic, pe care-şi pusese sem nătura un alt m are artist român — arhitectul G.- Cristinel. Era un pariu cu sine însuşi şi cu istoria, pe care avea să-l câştige. Executarea a- cestei impresionante lucrări urma aceleia ce dăduse şi ea valoare de simbol Tteneului Român.
Efervescenta istorie a Transilvaniei i-a , inspirat artistului scene de o inegalabilă, valoare • docum entară şi artistică. Astfel, panoul din stînga reprezintă mom ente semnificative din viaţa culturală a românilor între se*, coiul al XVI-lea şi începutul secolului al XIX-lea: în primul plan, în centru, cel doi autori de gramatici şi întemeietori de şcoli: PAUL IORGOVICI şi DI- MITRIE EUSTATIEVICI în mij- ,locul unui grup de ţărani, la ’ dreapta vestitul oculist român ION MOLNAR-PIUARIU în laborator. La stânga, diaconul CO-' RESI în a te lie ru l. de tipografie, în planul al, doilea, în centru, autorul ; Gramaticii Româneşti RADU . TEMPEA, . la stânga Mitropolitul Ardealului SIMION: ŞTEFAN cu Noul Testament de la Bălgrad din anul 1648, iar în stânga sus,, arestarea Mitropolitului Transilvaniei SAVA BRAN-- COVICI. La dreapta, episcopul INOCENŢIU MICU, ia r la dreapta sus, PETRU MAIOR rostind o cuvântare. De desubt, GHEORGHE ŞINCAI, lângă iluminiştii DIACONOVICI LOGA, ION BU- DAI DELEANU, SAMUIL MICU. ■i- Panoul din mijloc, am plasat deasupra uşii de intrare în scenă, reprezintă un moment importan t din istoria culturii — înfiinţarea ACADEMIEI DE STAT la SF. SAVA în Bucureşti de cătreGHEORGHE LAZAR. La dreapta ; în pofida vremelnicelor pofte da se, pot identifica ION ELIADE tot felul.RADULESCU şi PETRACHE Corina ROŞIOHUPOENARU, ia r la stînga Mitro- Dumitru BOBINA
Omul nu crede ceea ce citeşte în ziar despre frigul din trenuri decît atunci când se convinge personal. Aşa şi sub-
' semnatul: întîmplarea face să fi trebuit să călătoresc la Oradea pentru o zi. Dus cu trenul 329, vagonul 2, întors cu acceleratul 422, vagonul 8. Nu pot să spun,’ după această experienţă, decît uri lucru: ra r a trebuit-să fabd un frig atât de monstruos, a tât de. inuman, cum am răbdat în aceste 3 ore dus şi ce lelalte ''3 ore de întors. Mi s-a explicat Sn acceleratul 422, că „vedeţi Dvs. e trenul lung, nu ajunge
. . . ' - \ ■
G î n t r e b a r e l a a d r e s a
R e g i o n a l ş i C . F . R . C l u j
căldura pînă la vagonul 8“. De acord, dar când ai,.bilet în vagonul 2, atunci <*e. explicaţii se -• mai găsesc? Cam , câte grade pot fi în com partim entele'linei ;/ garnituri care a sta t toată noap- • tea în triaj. pe un g i r de —10°? - Să. nu m int totuşi1. de la Ti- leagd Sndolo,'deci-icâm'la 10 km
înainte de Oradea, a fost un vag iz de căldură. Nu ajunge căldura Ia vagonul 8, nu ajunge la vagonul ’2, dar atunci, tu,
-personal CFR, de ce mai eşti --plătit? Nu ca să faci să ajungă
această căldură în tot trenul, aişa cum era pe vremea copilăriei mele, cînd nu se concepea
un tren neîncălzit. Ne-am obişnu it şi e greu, foarte greu să scăpăm de acest „lasă c ă .e bine şi aşa“ şi cu asta gata discuţia. De explicaţii sîntem să- tui, ca de altfel de nepăsare şi indolenţă faţă de cel ce plăteşte cu bani grei, la ordinul miilor de lei, o călătorie pe ■ care o vrea cît de cit omenească. Ori- cît a r părea de ciudată întrebarea subsemnatului, eu o formulez astfel: dacă tot- plătim un supliment de viteză, oare nu s-ar putea inventa şi unul de încălzire, ca să călătorim ca oamenii? • R. Givulcscu
CRONICA NEMULŢUMITULUI
Pledoarie pentru un acoperişDomnul I. Ţapu, locuitor al
cartierului Ghoergheni şi bun cunoscător al şoferiI6r ce lucrează pe linia de autobuze 32 (pe care-i îm parte în buni şi răi) a „intervenit** la rcdacţie pentru a pleda cauza unui şofer care; face parte din tagma celor buni, ală-' turl de Kalaman Karol, Karcsi, Cimpeanu şi alţi .şoferi cumsecade al căror num e nu îl. ştie din păcate. Aceşti şoferi îşi tra tează clienţii cu atenţie, nu-i fac să alerge degeaba după maşini. Intervenţia a fost făcută pentru şoferul Gheorghe Leordean, „om de suflet** şi" corect cu toată lumea. Acesta este foarte abătut în ultima vreme din cauza unui necaz d intre cele mai mari. După 1 decembrie va fi d a t afară din locuinţa pe care a închiriat-o cu plata anticipată deoarece proprietarul doreşte să închirieze locuinţa pe valută. Omul are ne
vastă şi doi copii şi este îngrozit de ceea ce va urma. Demersurile făcute şi uşile pe care le-a încercat i-au luat orice speranţă. Dl Ţapu se întrebă dacă nu s-ar găsi pe undeva două cămăruţe care să adăpostească familia dlui
căreia se fac campanii electorale şl se ţin patetice discursuri. în efortul îm părtăşit de m ajoritate de a construi democraţia, economia: de piaţă, de a asigura drepturile omului, s-a depăşit faza în care să se ţină seama de nevoia- concretă de un acoperiş, de un trai decent şi de siguranţa lunii viitoare. în 1990 s-au cîştigat voturi însem nate Sn urma vînzării sub orice preţ rezonabil a locuin-
Leordean, gînd ind u-se îa ,o anu- .ţe lo r foste proprietate de stat. Cemită parte a locatarilor neobişnuită să plătească cheltuicli de bloc şi puşi pe distrugerea spaţiilor care-i adăpostesc.
Iniţiativa acestui demers apar? ţine unui grup de călători, impresionaţi de necazurile" prin care trece omul care, zi de zi, le asigură transportul în şi din oraş. Aceşti călători ne-au-solicitat să scriem un „articol'de suflet*1 care să meargă la inim a 'conducători-, lor locali. Nu ştim cum e sufletul notabilităţilor, d a r 'a l nostrtu, de cînd cu avatarurile economiei de piaţă, a devenit neîncrezător în grija faţă de otn , In numele
politică socială s-a mai făcut! Ju m ătate din bani s-au dus pe greve şi de reinvestit în construcţii nu a mai fost* cine. în vrem urile lui „care pe care**, unii au reuşit să-şi cum pere chiar de la sta t două-trei apartam ente pe care le închiriază pe valută. Cei de-acum nu . mai au posibilitatea .să stea nici Sn chirie. Ce s-ar fi Sntîm- p la t dacă apartam entele a r fi fost vîndute la preţuri mai piperate şi banii a r fi fost reinves- tiţi în construcţii? Răspunsul este clar: a r fi fost mai bine, pe term en mai lung şi pentru mal multă lume. ta s .
La Chişinău a avut loc recent cea de a IX-a Conferinţă a radiologilor din Republica . Moldova, organizată de Ministerul Sănătăţii şi Societatea de radiologie, medicină nucleară şi radioterapie din Republica Moldova. Amănunte ne oferă domnul prof.
Duplex radiologie Cluj—Chişinăd
dr. Aurel Văleanu, şeful Clinicii radiologice Cluj: „Din România a luat parte doar un colectiv clujean, alături de mine fiirid dr. Sfrîngeu şi dr. Dudca. Au fost prezentate referate şi comunicări în trei secţii: radiodiagnostic, medicină nucleară şi radioterapie. Lucrările s-au bucura t de prezenţa dr. Alexeev, vi- ceministrul sănătăţii din Republica Moldova, pe care sperăm să-l avem oaspete şi In „Zilele U.M.F.**. (Dem. ŞOFRON)
a d e v ă r u l d e c l u jMARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 6
LEU - DOI BANI JUMATENe plîngem pretutindeni de
starea jalnică în care am ajuns sub aspect social, îndeosebi a nivelului de trai: în Parlam ent,
,1a Guyerii şi Preşedenţie, la m itinguri sau conferinţe de presă,- în discuţii zilnice în familie, pe stradă, la slujbă. Esţeo realitate dureroasă căreia i se spune COSTUL TRANZIŢIEI. Era de aşteptat să se în- tîm ple o anume înrăutăţire a situaţiei din ţară după o asemenea rup tură prin care am trecut sub raport politic şi e- conomic. S-a renunţat la 'c e v a , care ne era cunoscut, ■ pentru altceva, care ne era reprezenta t de economia de piaţă. Deci avem imaginea trecutului, iar economia de piaţă este arhicunoscută. Ne lipseau şi încă ne mai lipsesc căile cele mai bu-
• ne pe care trebuie să mergem. A merge pe cele parcurse de alţii, cu multe decenii în u rmă, în alte condiţii politice interne şi internaţionale, în alte condiţii economice, tehnice şi tehnologie a r , f i o m are greşeală. . •• Etapa pe care o - parcurg a- cum ţările foste ' socialiste re
prezintă o experienţă unică în istorie. De aceea ea se realizează cu suferinţe mai _ mari sau mai mici, în funcţie _ _de modul în care forţele politice înţeleg să croiască viitorul. Fără sacriţicii şl suferinţe n u , se poate. Dar suferinţele şi sacrificiile au şi ele limite. Sigur
că ne pare "bine că nu sîntem în sta re ;de război civil, de destrăm are te rito ria lă ,. cum .vedem- că se mai întîm plă în aceste vremuri. D ar faptul că aces
te a nu ne afectează, nu reprezintă motive să ne mulţumească starea generală, sub aspectul vieţii ' de fiecare zi. O comparaţie poate fi semnificativă pentru imaginea situaţiei în care ne aflăm : de la 1 ianuarie 1991 a scăzut a tît de drastic puterea monedei naţionale îneît un leu valorează . acum cît doi băni şi jum ătate la da-
- ta menţionată! Dacă extindem spaţiul de com paraţie, situaţia este. şi mai jalnică. De fap t a-
ceastă devalorizare o vedem şi în raportul leu-dolar... _
Devalorizarea menţionată a- re implicaţii profunde şi multip le asupra vieţii economico- sociale româneşti, a relaţiilor comerciale şi de cooperare in-- iernaţională.' Creşterea galopantă a preţurilor interne, a- flată îr\ interdependenţă cu raportul valutar de schimb, crea- ză o stare ' de instabilitate, de nesiguranţă pentru investitorii in terni Işi străini, afectează- ţoale procesele economice.
Reflectă actualul curs de ; schimb, actuala putere a leului situaţia reală din economie? Sau altfel spus, este el rezultatu l obiectiv al factorilor de determ inare? Nu cred! Diverşi
; specialişti apreciază că deprec ie re a leului este forţată în . anum e scopuri, care nu ne sînt
favorabile. . Cursul real de schimb leu-dfllar, sint de păre-
■ re unii specialişti din sistemul- financiar-bancar s-ar situa, un
deva, între 500—600 lei. Aşa m a i. merge, zic cu indulgenţă, avînd în vedere drastica cădere a producţiei industriale şi agricole, debandada care există pretutindeni şi .pare favorizează creşterea ' necontrolată, nefirească a preţurilor. X '
, Ion Gola
Doriţi sâ deveniţi voluntar lîWlCfF?
B L 0 C 4 - i l ) i E C O IV IO ÎM IC O -FÎ W A N C IÂ ftDicţionar de matematică
Dicţionarul de matematică, recent apărut la Editura Danubius (la preţul de 2.400 lei), deschise seria de dicţionare Danubius destinate elevilor. , Aşa cum se menţionează tn prefaţa autori
! lor, ,âcest dicţionar, elaborat pe baza programei şcolare, „vine în sprijinul asimilării; de către elevi a cunoştinţelor matemati ce nu num ai prin definirea şiex -
, plicarea lor, ci ş ip r} n tr-o riguroasă şi metodică-exemplificare".
Lucrarea, elaborată intr-o manieră enciclopedică, cuprinde 511 cuvinte titlu, peste 670 desene şi este însotită de un indice al termenilor! (M. T.)
REPLICI INflJTILE?) ‘
.VREI NU VREI în tr-o vr^rne, avînd în ve
dere, probabil, tăierea porcilor de Crăciun, se dădeau în brincl după maţe. Nu se găseau. Acum sînt. La 174 lei tn. Pe această tem ă s-a purtat o discuţie în faţa Unităţii nr, 1 aparţinătoare SA. „Carpimez" SA din Turda,
— Doresc 20 m de maţe, ceruse un cetăţean care, proba-
ibil,.;avea de tă ia t -un- şolrtă- naş, Aşa îşi făcuse socoteala de acasă: cu ce mai iau de la porc, cu ce mai c u m p ă r ...
Numai că la cererea lui, măcelarul îi dădu replica pe loc:
— Nu pot. ' 1 ' .— De ce?, în trebă dezorien
tat omul. Sau nu-s pentru vînzare?
— Ba da. Dar legătura e de- 50 m. şi costă 8700 lei. Aşa le-am primit, aşa le vînd. Doar
n-o să mă apuc acum să desfac maţele, să le pun în apă caldă, să le m ă s o r . Atunci cînd mai vînd carne? .
Aşa încit cetăţeanul respectiv sau alţii în situaţia lui, vrind nevrind, ca să-şi taie porcul, ţrebyie^să cumpere 50 m maţe şi'Lnu«aiita cît au efectiv nevoie. : .• c-E şj- acesta un mod de-a face
Tfli'r pomerţ ciyilizat, nu?
Ion Cordoş .
Activitatea Comitetului Naţional Român pentru UNICEF. a cunoscut în ultima > rem e un reviriment, dovadă în acest sens . fiind si participarea preşedintelui CN.R — UNICEF, . prof. Virgiliu Radulian, la recenta întrun ire de la Geneva a conducerilor comitetelor sim ilare din Europa centrală şi de est, reuniune la care reprezentantul României a fost unul dintre, cei doi preşedinţi care au ^prezidat lucrările. Mai m ulţ, România a fost iniţiatoarea propunerii de a se da curs Deciziei nr. 10/1992 a Biroului European prin care ziua de 20 noiembrie a fiecărui an a fost decretată drept Zi Mondială a Copilului. \ ..
Prin am abilitatea domnului prof. Ioan Moldovan, secretar executiv al Comitetului judeţean Cluj pentru UNICEF, sîntem în măsură să vă prezentăm astăzi una din iniţiativele de dată recentă ale CNR — UNICEF, privind înscrieri pentru voluntari UNICEF, individuali şi colectivi, care îşi vor- desfăşura activitatea potrivit viitorului sta tu t: • Volun tar UNICEF poate fi orice persoană (colectivitate) dispusă benevol să sprijine moral sau material proiectele şi programele UNICEF şi ale Comitetului > Naţional Român pentru UNICEF sau filialele acestuia. Un volunta r UNICEF poate face parte din Comitetul Naţional Român pentru UNICEF- sau din comitetele filialelor sau poate fi oricare persoană care aderă la ideea şi > programele UNICEF • Orice persoană cu această calitate-poate activă pentru sensibilizarea opiniei publice în vederea realizării proiectelor şi programelor UNICEF, numai după ce a fost instruită in legătură cu direcţiile ş i ,obiectivele pe care le poate realii;^’» Voluntari, UNICEF, indiyîduaii sau . colectivi,; sînt aritrenajU^în realizarea următoarelor acţiuni concrete: sensibilizarea opiniei publice pentru realizarea colectărilor de fondu-, ri; sprijină pregătirea . galelor - UNICEF, organizate pentru obţinerea şi colectarea de fonduri, sensibilizînd în ac es t, sens în-' treprinzătoril particulari, firnie particulare sau de stat, organizaţiile şi asociaţiile guvernamentale şi neguvernamentale să contribuie material şi moral la pregătirea acestora: recrutează donatori şi sponsori, care să contribuie la am eliorarea Fondului Naţiunilor Unite în favoarea co-, piilor: distribuie în rîndul populaţiei invitaţii, bilete, cocarde pe bnza cărora se pot reali/a fonduri în favoarea . copiilor; participă la realizarea fondurilor pentru iniţiativele internaţionale sau naţionale de sprijinire a copiilor aflaţi în dificultăţi,
din alte ţări ale lumii-, (sprijinirea copiilor din Republica Moldova sau din ţările ex-Iugosla-, viei); sprijină, prin . sensibilizarea opiniei publice, colectarea de fonduri pentru realizarea programelor concrete iniţiale de Consiliul Naţional Român pentru UNICEF sau filialele; acestuia de aju torare a copiilor din diferite localităţi sau instituţii specializate pentru copii, din ţară. e Voluntarul UNICEF participă efectiv la organizarea şi*r-desfă- şurarea cam paniilor de desfacere si valorificare ă felicitărilor şi produselor UNICEF, de distribuire fără comision a acestor produse; prezintă şi ' popularizează scopul şi obiectivele' UNICEF, precum şi programele' iniţiate de acest organism în Jume şi în România; realizează legături perm anente cu _ asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile cu care Comitetul Naţional Român pentru . UNICEF : conlucrează: Pentru informaţii^ suplimentare, doritorii pot lua legătura cu Comitetul Naţional Român pentru UNICEF, str. Ştirbei Vodă nr. 37. sect. 1, Rucureşti, 70732 România. M. BOCU
APA SÎMBETE!
(uni atragem clicnfli?Aplicarea adaosului comercial
a fost percepută ca o sperietoare. Ca generatoare — fără doar şi poate — de scumpiri pe piaţă. Iată, însă, şi un alt mod de a privi lucrurile, şi poate nu singurul exemplu. La magazinul alimentar aparţinind SC „S&C" SRL de pe strada1 Decembrie 191H din oraşul Gherla, aplicarea adaosului comercial a fost realizată pe măsura buzunarului cumpărătorului. In felul acesta, s-a atenuat sim ţitor creşterea preţurilor.
O vorbă Înţeleaptă spune: „De puţin nu se îneacă nimenea, n iciodată!" Urmînd acest principiu sănătos şi de ponderaţie. de respect, pentru cumpărător, magazinul am intit cunoaşte zi de zi o afluenţă mare. V ln/ările au crescut de cîteva ori. Aici se practică cele mai mici preturi din oraş.
Avînd profilul de produse alim entare, magazinul respectiv oferă zilnic mezeluri şl pline p r ..tspătă. lactate paste făinoase, p*ijte proaspăt adus direct de la sursă, dulciuri şi alte m ărfuri i e strictă necesitate.
Noile valori a le ta x e lo r f ife•Taxele de tim bru care se a-
plică de la 1 septem brie în municipiul Cluj-Napoca (inclusiv majorarea de 40 procente decisă de Consiliul local) sînt urm ătoarele: certificate, adeverinţe prin care se atestă un fapt, o situaţie rezultată 'din documentele aflate in păstrare (cu excepţia celor pentru care se plăteşte taxă de tim bru mal mare) — 70 de lei certificate de •producător agricol — 245 de iei certificarea sem năturilor şi darea de dată certă — 70 de lei. eliberarea certificatelor de proprietate asupra animalelor, ' pentru anim ale m ari (cal, vite, cornute) peste 2 ani — 140 de lei, pentru porci peste 6 luni— 70 de. lei, pentru animale mari sub 2 ani — 70 de lei, pentru toate celelalte anim ale— 70 de lei. Certificarea (transcrierea), transm iterea proprietăţii asupra animalelor, tn bilete de proprielate, pentru bol, bivoli şl tauri peste 2 ani — 700 de tei, pentru vaci şl b i voliţe pe^te 2 ani — 5*0 de lei, pentru cai pe«te 2 nnl — 700 de lei, pentru măgari, ratfri — 490 de (ei. uentni bol, vad, bivoli şi catiri sub 2 ani — 280
de iei, pentru > viţele* de lapte— 245 de Iei;' pentru oi, berbeci şi capre — 70 de iei. Eliberarea actelor care dau dreptul Ia achiziţionarea de cereale pentru gospodăria proprie — 70 de lei. Înregistrarea, rectificarea şi reconstituirea la cerere a actelor de stare, civilă, e- liberarea duplicatelor certificatelor constatatoare a stării civile şi înregistrarea schimbării numelui sau prenumelui: înregistrarea actelor de sta re civilă — -140 de lei, înregistrarea . schimbării de nume «ui prenum e — 2380, de lei, reconstituirea sau rectificarea actelor de stare civilă — 140 de lei, eliberarea duplicatelor, certificatelor constatatoare a stării civile — 140 de lei. Cereri făcute de persoane fizice, adresate oricăror organe rie s ta t prin care se contestă amenzi fixe sau se solicită anularea lor — 70 de le i , , autorizaţii de funcţionare pentru activităţi lucrative şl viza anuală a acestora: pentru meserlnşişi cărăuşi — 1190 de Jp|, pentru cazane de fabricare a rachiului — 1750, pentru liber profesionişti — 3500, pentru mori, prese de u-
lei şi darace — 5810, pentru proiecte în sector particular 5.810 iei, pentru alte aclivităţi neprevăzute mai sus — 11620 de lei. Titluri de proprietate asupra terenurilor doMndite în baza legii fbifdului funciar — 2380 iei pentru ha sau fracţiuni de ha,
Taxele de tim bru '.ce se percep prin aplicarea unei cote procentuale rămîn neschimbate. Taxele a căror valoare este mai mare de 100 de lei se încasează pe bază de chitanţă care se poate plăti la orice a- genţie CEC. în conturile: 63.03. 10. 113 Adm inistraţia Financiară a municipiului Cluj- Napoca. • pentru persoane fizice. 63. 01. 30. 013 Direcţia Generală a Finanţelor Publice, Cluj-Napoca, pentru persoane Juridice.
Nerespeclarea celor cuprinse In textuj de mal sus constituie contravenţie ş i . se sancţionează cu am endă de la 100 000 la 500 000 de lei.■ Pină la valoarea de 100 de lei, taxa de tim bru se percepe prin «plinirea de tim bre fiscale, care , trebuie anulate fiecare în parte.
' Salariu m inim a Negocierile guvernanţilor cu ■ federaţiile sindicale în privinţa salariului minim pe economie continuă. Indelungile 'dezbateri asupra acestui dri?pt'(cu adevărat minim) a tît de disputat se dovedesc inoperante în practică (cu excepţia sectoarelor bugetare), salariul negociat avînd însem nătate-m ai degrabă pentru calculul pensiei. Altfel, dacă o anum e societate nu merge!' adoptă -o politică proprie independenta/' Dacă are bani, . îşi plăteşte salariaţii, dacă nu plăteşte cît poate, negocierea v.salariului fiind valabilă în teorie. în general, cei ce ' se descurcă cu banii âu negociate ■ salarii_ bunicele. Mai rău s-ar părea că stau 'salariaţii din sectorul particular, mulţi fără carte
•de muncă şi asigurări-sociale şi cu salarii , din cele mai mici. Să fie, totuşi, aceastao explicaţie a î n v e r ş u n ă r i i guvernanţilor de a menţine un salariu minim la .valoarea a cîteva ^kilograme de salam? '
Avertisment. VinzăVile din comerţul cu am ănuntul, după ce firma „Caritas" a redus la o pagină plăţile zilnice, au scăzut la jum ătate sau mai rău. Comercianţii! de.;ypie denevoie, au trecut la reduceri de preţuri pentru a-şi putea debloca banii din stocuri şia-i rula. Oricum, absenţa ba nilor a complicat, v iz ib il, lu crurile situaţiei, din care. se poate trage concluzia că ,d-ică scade puterea de cum părare a populaţiei, reculul se resim- te prin comerţ, la producţie. sector care devine, foarte sensibil la veniturile populaţiei si la orientarea economiei nu doar spre consumul alim entar.
Vinovăţie. Domnul senator Soleanu Ioan, in dezbaterile pe art. 205 şi 20fi ale Codu- Iui ponal, a acuzai presa - câ
- subminează autoritatea puterii în stat. Domnia sa are perfectă dreptate, se scriu prea multe lucruri urîte despre cei ce ne conduc, fără sâ se ţină socoteală de m inunatele in-
j lenţii ale celor din ţară. Dar Înainte de a submina auto ritatea puterii, mass-media «
| conferit autoritate, a contribuit la instalarea unei noi puteri. După aceea a urinat autosubminsirea autorităţii prin
| incompetentă, minciună, prns tle. carierism, interese du
. bioase etc., etc. Gura presei ponte fi relativ uşor închisă, m ajoritarii pot propune o l< po prin care să nu şerif decSt ceea ce le convine! JM.'
MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 7 ADEVĂRUL DE CLUJ
i t & W S w l t r
PRIMA ETAPĂ A RETURULUI
Supusă rigorilor iernii tim pu-' rii de pe meleagurile ' noastre, prima etapă a returului a fost favorabilă echipelor gazdă, victorioase în 7 partide, oaspeţii trebuind să , se mulţumească doar cu două „remize41. Superioritatea ' a fost de partea echipelor-gazdă şi în privinţa golurilor. înscrise - 19 în total faţă de numai do-
j g marcate de oaspeţi. Scorul e- tapei la Bistriţa. Amănunte, clasament, şi .program ul etapei a ‘j9-a. /A
o F.C. BRAŞOV — SPORTUL , STUDENŢESC 1-0.' Defensiva studenţească; a rezistat cu brio pînă în min. 88, cînd G. Marian i transformat un penalty, înscriind golul victoriei.
§ STEAUA — DINAMO 1-0. Pe Ghencea; pe un gazon... alb, campionii au stopat pe dinamo- vişti, detronîndu-i şi de pe locul, secund ocupat în final de tur. Dnicul gol l-a semnat Ilie Du-
mitrescu (jut din apropiere la ’ un balon respins cu dificultate de Prunea după o lovitură liberă executată de Gilcă). :
F.C. FARUL' — ELECTRO- PUTERE 3-1. Scor stabilit în .p rima repriză. Constănţenii; âu punctat p rin Bănică Oprea (în min. 22 ş i ' 33), după care a urmat... autogolul lui Matei (min. 35), respectiv-cel înscris de Du- dan (min. 45). După pauză..-, ^ratări la’ am bele porţi.
© UNIVERSITATEA CRAIOVA — „POLI" 1-0: Să fie vor- ' ba de m ila celor din Bănie faţă de colegii de pe Bega? Asta a r fi deducţia după scorul limită prin golul , marcat de Gane (min. 37). - -
Q PROGRESUL — CEAHLĂUL 0-0. A , doua „remiză" conse-’ cutivă 'a „bancarilor" în propria ogradă şi,, cele două puncte aduse în etapa a 16-a de la Timişoara s-au..; topit. \
© RAPID — ,,U“ 2-1. Că terenul a fost acoperit de zăpadă bătătorită, îngreunîrid controlul balonului am înţeles. N-am înţeles în schimb cum .clujenii n-au reuşit să păstreze un rezulta t ce-i av a n ta ja ' sau să obţină m ăcar „remiza". Concret, în min.72 Marius Predatu, deschis în a - ,-. , dîncime, l-a executat cu sînge re
ce pe portarul ■giuleştean şi 1-0 : pentru ;„U “, în continuare însă, în Ioc de calm în defensivă şi promptitudine în intervenţii r — a celor din faţa Iui Iasko — o suită de greşeli, şi drept urm are 1-1 in min. 78 prin golul marcat de Iovan (după o indircctă. în careu) şi. culmea. 2-1 prin golul lui A ndrassi. (asta în mom entul cînd clujenii erau în superioritate numerică). Ba mai mulţ, era să fie 3-1 dar în min. 90 Iovan a rata t un penalty (balon respins de Iasko). Păcat. Ce bun era un punct adus din Giu- leşti... ;
© PETROLUL — U.T.A. 3-0. Balonul cam umflat de succesele din tu r obţinute de „Bătrîna doamnă" se desumflă încet, încet Scorul. de forfait a fost stabilit de ploieşteni prin Ţoboşa- ru (min. 13), Fl. Simion (min. 15) şi Matei (min. 52).
O OŢELUL — F.C. INTER 1-1.: încă o „remiză" în ograda proprie, ghinionul continuînd să se ţină de gălăţeni.
© GLORIA — SPORTUL STU-. D NŢESC 5-0. Scorul etapei prin golurile înscrise de Ilea (2), Ilie Lazăr, Mironaş şi Tene (ultimul
din penalty). Grea iarnă, greu retur pentru trupa lu i Andone.
CLASAMENTUL ;
10.11.12.13.14.15.16.17.18.
Steaua -Univ. Cv.
Petrolul Dinamo’ Farul Gloria - Inter Progresul Braşov U.T.A. , Rapid Dacia „U"El-putere Oţelul Sp. Stud. Ceahlăul „Poli" .
18 13 3 18 9 4 18 10 2 18 9 3
9 3 9 2 8 4 8 3 8 3 7 5 7 3 6 4 4-6 5 4
-5 4 5 34 55 1
30- 7' 29 35-26 22 21-14 22 33-21 21 28-20 21 30-24 20 26-24 20 28-20 19 21-17 19 17-23 19
8 17-20 17 8 17-20 168 21-26 149 16-22 149 15-25 14
10 15-29 13 9 12-27 13
12 16-33 11
; ETAPA A X IX-A (sîmbătă 11 decembrie): Dinamo — F.C. Braşov (0-0), Electroputere — Steaua (0-2), ,jPoli“ — F.C. Farul (1-3), ,,U“ — Universitatea Craiova (0-3), U.T.A. — Progresul (0-1), Ceahlăul — Rapid (1-0),
'Sportu l Studentesc —- Oţelul (1- 3), F.C. In ter — Petrolul (0-0), şi Dacia Unirea — Gloria (0-3). In paranteze rezultatele din tur.
Victor MOREA
ETAPA A 17-A:SERIALk ARGEŞ DA CIA PITEŞTI,
UN LIDER CARE SE V RESPECTĂ
Pitcştenii au încheiat tu ru l cu lin avans confortabil: o p t,puncte, cu ajutorul căruia credem că nu vor avea probleme în retur, mai ales că meciurile cheie, cu FC Selena, FC-Acord şi Steaua Mizil le va disputa în Trivale.’ Din rezultatele ultim ei etape,« turului, a r fi de menţionat c a , surprize, victoria FC Selenei la Suceava şi egalul Tg. Mureşului la Fălticeni, echipe; care nu au prea strălucit î n . deplasare. De. remarcat, saltul ui clasament al Portului din Constanţa, care este Insă campioana meciurilor egale: î din 17. ' . ;
Rezultatele, ultim ei etape a turului: Portul Constanţa..— Calla- tic Mangalia 4-0, Chimia Rm. Vîlrea — Gloria CFR Galaţi ir 0 Politehnica Iaşi — AS Rocar* Bucureşti 4-1, Faur Bucureşti — Steaua Mizil 2-0, FC Acord- Foc- ţani — Gloria Buzău 2-0, FC Ar- Sw Daria Piteşti — Constructorul Iaşi 5-2, Foresta Fălticeni —
ASA Tg. Mureş 1-1, FC Bucovina Suceava — FC Selena Bacău 1-3, Flacăra Moreni — "Metalul Plopeni 1-0.
Situaţia în , clasam ent.' la 1 cele două-ex trem ităţi: 1. FC Argeş
: Dacia 28 puncte. 2. FC Acord 20 puncte. 3. FC Selena 19 puncte..... 15. Gloria Buzău 14 puncte. 16. AS Rocar 13 puncte. 17. Gloria CFR G alaţi, 12 puncte (25-39). 18. Foresta 12 puncte (18-32). j ji iV ;
SERIA A II-AF.C. MARAMUREŞ,
c a m p io a n a tle to a m n a . ' * d a J o r ifa unu i s in g u r g o l! _
. Aşa cum am presupus, feroviarii clujeni au fost arbitru pentru FC M aramureş şi, Unirea,: rezultatul de pe Gruia fiind favora-' bil primilor, care îi menţin - pe primul loc, datorită unui' singur gol m arcat în plus, faţă de U- nirea. Se- anunţă un retur foar- ttV disputat, care va începe, la p rim ăvară,' cu derbiul FC Mara m u re ş— CSM.
Din .această etapă, ar fi de m enţionat eşecul CSM-ului, . la Craiova şi eu aiul reuşit de „lanternă* la TCTM, acesta fiind primul ■ punct în deplasare al .Metalului. Record de goluri Ia Alba, Tulia: 8, însă insuficient pentru ca Unirea să devină lider de toamnă. .'
TO T
SERIA A IV-A.Etapa a 19-a -
Re c o r d u l d e e f ic a c it a t eA FOST STABILIT ÎN ULTIMA
ETAPA A TURULUI!Am consemnat numai victorii
Pentru gazde. Ia scoruri care ne Şutesc de comentarii. Aceasta “Ustrează cum nu se poate mai W modul de desfăşurare a os- ®*ăţilor în cele 19 etape, in ca-
i<aspeţii au obţinut numai 9 pictorii şi 26 de egalităţi, în 'imp ne gazdele au renii/a t 155 Cf sutrese. Liderul, Unirea Dej,
fi puncte avans, o bună bază plecare pentru retur. Suri-rf-
7* turului, rămîne totuşi, Olim- Wa Salimta, cere împreună cu ■Jyintul Reghin au animat: com*
în schimb Olimpia Sa- ' Mare nu a fost ceea ce se
*V-ptn de la ea, o contracardi- la promovare,
ttej'illatele ultimei etape n tu- ‘"'•i. S ineşuf Satu M.ir“ — Ar- ^ l Hcşiţa 6-0, UM Timişoara
— Olimpia Salonta 4-0, Minerul Venus Motru — Minerul Anina 4-1, Astra Arad — Şoimii Lipo- va 3-1, Electromureş Tg. Mureş.— Olimpia Satu Mare 3-0, Aris Arad — CPL Arad 2-1,. Avîntul Reghin — Mineml Voievozi 6-0, Unirea De] — Motorul IMA A- rad 7-0, Minerul Cavnic — Vulturii Lugoj 3-0, Laminorul Zalău :— Victoria Cărei 4-0.
CLASAMENTUL
1. Un. Dej2. Salonta3. Avîntul 4 Vulturii5. M. Venus6. Arsenal7. Olim. SM 8 Laminorul 9. CPT.
10. Cavnic*•11. Voievozi12. Anina13. T7Mt14. FI mureş15. Aris . .16. Motorul17. Şoimii 19 Astra 20. Victoria
1912 19 1019 9191919-19191919IM1919191919191919
u 17 48 2 8 2 9 0 8 1 7 2 7 2 5 5
3 5B- ■ 7 30
7 39 7 317 388 26 8 21 7 287 18 9 *il 9 24-8 26- 9 279 "4-
10 25- 1(1 "610 28 10 169 20
9 28 28 22 17 21 19 21 24 20 -23 20 •26 20 •22 19 2319 27 19 32 19 26 18 30 18 t t IR 36 18 40 17 34 16 U 16 26 1*)
Eugen ILVNG
N o n -c o m b a i c lu jean
C.F.R. CLUJ-NAPOCA - F.C. M ARAMUREŞ BAIA MARE
1 -3 (1-3)Partidă 'cu implicaţii deosebi
te in ^anatomia - clasamentului, respectiv în stabilirea campioanei de toamnă. Hotărîtă să-şi păstreze poziţia de lideră, echipa'
< din B aia 'M are Şi-a interpretat perfect partitu ra jocului,în deplasare, „la rezultâţV obţinînd cele două puncte ' puse în joc, chiar- în prim a repriză a partidei, prin tre i goluri de o', mare frumuseţe.
De-neînţeIes a părut apatia totală de -care a fost cuprinsă e- chipa feroviară, de parcă turul campionatului s-ar fi term inat cu o etapă în urmă. In cazul unui
- meci ;de box mai m ult ca sigur că arb itru l a r fi declarat încă după prim a repriză non-combat în favoarea echipei băimărene.
După un început mai m ult .decît anost, echipa oaspete trece la cîrma jocului, ajunqînd ca du- '• pă numai 35 de minute de joc să conducă pe tabela de marcaj cu un scor de forfait: 3-0. Ast-, fel, în minutul 12, fază fierbinte la-poarta clujeană: şutează.pe . rînd NEGREA şi Andrei .Ciucur pare imbatabil, revine însă primul d intre ei şi, cu ajutorul bă- rii introduce , balonul în ■ p oartă '!. cu Un şut sec de lă'..14.'., metri.In minutul 17, F!îUNZ|A îş f a- nuntă golul pe care îl vn renii—* t a în acelaşi miriuti; cu-, u r t î ^ j t t bombă de la 16 m Bine angaja t în careu acesta şutează. din , fuleu, fulgerător, făcînd inutilă intervenţia lui Ciucur: 0-2. In
sfîrşit, minutul 35. aduce şi ultimul gol băim ărean prin DOROBANŢII, care profită de o gravă
.greşeală de apărare a clujenilor finalizînd cu un şut lobat de la 25 de metri: 0-3. In replică, în acelaşi minut 35, TRUŞCA, care de altfel s-a dovedit a fi cel mai constant şi util jucător feroviar al în tregu lu i-tu r şi implicit şi al partidei, ia pe cont . propriu o acţiune personală pe care o finalizează în gol cu un şut din cădere în colţul lung. a i-po rţii ex-ceferistului Mare: 1-3. - -*
A doua repriză a aparţinu t. in totalitate clujenilor, însă fără . a concretizare pe tabela de marcaj. Aceasta şi în condiţiile în care echipa oaspete, m ulţum ită fiind de rezultat, nu a mai forţat -în atac, cedînd deliberat frîiele jo-- cu1 ui echipei clujene. Astfel în minutele 66 şi 75, Coroianu, respectiv, Miszti au avut golul in vîrful bocancului:
. In fine, FC M aramureş rămîne lidera clasamentului turului cu un plus 9 îa adevăr, iar C^R răm îne, la zero puncte în clasamentul adevărului, rămînînd ca în retur să-şi demonstreze cu a- devărat valoarea pe care o are;* Au arb itra t de nota 7 arbitrii
,econslănţeni: L . , Mareei la centru, V. Cenuşe şi c : F răţilă la tuşe .
Âu evoluat formaţiile: CFR: Ciucur, — Dulca,, Năstruţ, Man,: Şimon, — Bănceu, Truşcă, Ola- riu ,-P iroska (65 Miszti). ;— Co-. roian, Matei. FC Maramureş: Mare; —„Mic,-Kemeneş, Bumb, Mo- ţoc, — Andrei, Negrea, Ungureanu, Dorobanţu, — Frunză (75 Mocanu), Sabou (46 Ghindă).
Cristian BARA
V o le i : '■
C.S.U. GACATI - „U " CLUJ 0 -3 (-8 ; -9 , -11 )
O victorie care plasează Universitatea, înaintea ultimei restan ţe din 11 decembrie cu Calculatorul Bucureşti (locul VI — 9 puncte), pe locul V, cu linia dt- Clasament: 6 4 2 14:7 10 puncte. In cazul unei victorii sim băta viitoare, de care nu ne
îndoim, „U“ va u rca - îri finalul -turului pe locul II, cu 12 puncte Returul se anunţă însă dur, cu patru meciuri în deplasare, în ordine — Metal 33, Dinamo şi Calculatorul, toate la Bucureşti şi Penicilina Taşi. La Cluj vor veni Farul, Banatul Lugoj şi CSU Galaţi. Victoria de- la Galaţi a fost semnată de Pintea — Dragoste — Crişan (Lungu- lescu) — Sasu — M ilitâru — Savu (Franctuc).
FINAI. UE TlIR IN A-UL MASCULIN
Etapa a Vll-a, ultima o tu rului a consemnat urm ătoarele rezultate: Elcond Zalău — G ră n i-■ cerul Tuicea 3-1 (jucat, în de- vans); CSMU Suceava — Calcu- latr.rul Bucureşti 3-1 '(14, —9, 8, 0); „U" Bat-ău — PECO Ploieşti 3-0 (6/ II, 8) şi ELECTROCAR. BON SLATINA — , TIvANS- CF.X“ 3-2 (10, 13, —9, -K>, 9), co „IJ" Ia Un pas dc* o m are surpriză. Clasamentul băieţilor se
prezintă astfel: 1. Elcond Zalău 7 5 2 15:9 12 punc*^; 2. Electrocarbon 7 S 2 15:12 12 puncte; 3. Calculatorul 7 4-3 13-12 11 puncte; 4. Grănicerul 7 3 4 15:16 10 puncte; 5. CSMU Suceava fi.3 3 13:10 9 puncte; 6. „U—TKAN.S- GF.X“ 0 3 3 11:10 9 puncte; 7. „U“ Bacău 7 2 5 10:15 9 puncte, 8, PECO 7 2 5 0:17 9 puncte
„U“ mai are o restanţă, în ianuarie, cu CSMU -Succava (din prim a etapă).
Dem. ŞOFRON
' Cortină finală peste Campionatul mondial de handbal-fem inin. Anunţată prin tre favoritele pentru un loc pe podiumul de premiere, reprezentativa României a ratat, „pe mîna ei“, ..medalia de bronz, pierzînd finala m ică-susţinută în compania Norvegiei, ţ a r a , gazdă a întrecerilor. Locul patru ocupat în-final prin-
Cum se poate pierde un titlu si rata o medalie...
tre naţiunile lumii este el onoran t dar nu exprim ă cu adevăra t valoarea echipei. Din păcate, jucătoarele noastre au fost inegale în privinţa evoluţiilor, de la joc la joc. Suficient să amintim înfrîngerea în faţa echipelor Suediei şi Austriei, ultima fiind întrecută la un sco r'net de Germania, pe care noi am învins-o. Germanie care va cîştiga, în finala mare, titlul d e ’ camnioană a lumii In privinţa titlului nu Germania l-a cîstieat ci D a n e marca I-a... pierdut: să conduci cu trei minute înainte d° final cu trei goluri diferenţă, -să fii egalată iar în a doua repriză a prelungirilor să ai avans de un gol şi să-l ant'lezi apoi să ratezi titlul — iată una diri marile ciudăţenii care guvernează comne- tiţiile -sportive cînd’ nu totdeauna cel mai bun rîstigă la"riî su- premi. - Tn încheierea acestor sumare rînduri, ierarhia finală a primelor trei locuri: Germania, Danemarca şt Norvegia.
^W \A A A A A A A A A A A A A /W «
Pe prim a scenă fotbalistică a Italiei — cel mai teribil campionat european şi chiar din lume .—- activează şi românaşi de-ai noştri. Tn etapa de-dum inică, a XIV-a, ei s-au num ărat printre protagoniştii solicitaţi şi intervievaţi de televiziunea .italiană pentru prestaţia lo r bună. _ ’ - , In unul din derbvurile etanei, A.C. Milan, cu Răducioiu v îrfde atac, a întrecut pe Torino cu t-O, golul fiind m arcat de Florin Ră- ducioiu. G raţie acestui succes, A.C. M ilan a trecut în fruntea clasamentului. _ Mare derby ge-
Remânîî şî-au făcut
novez în tre SampdoFia lui Ruud Gullit şi Genoa lui Dan Petres- cu. Deşi înaintea etapei Snrnp- doria ocupa locul senind în clasament iar Genoa abia locul I4f partida, de o rară frumuseţe, s-a încheiat „remiză", 1-1, numele lui Dan Petrescu fiind deseori pomenit. In sfîrşit, Rcegia^a Iul Dorin Mateuţ, aflată înaintea e- tapei pe locul 17, a reuşit un joc excelent în fata lui Cagliări, cîştigînd cu 3-1, ureînd în clasament pe locul 15.
Iată şi celelalte rezultate ale etapei: Juventus — Nnpoll t -0, Roma — P irm a 2-0 . (al* derby, succesul echipei romane soldîn- du-se cu detronarea formaţiei lui Nevio Scala d? pe prima treaptă a clasamentului), Atalanta — Lazio 1-1, Lecce — Inter 1-3, Cremonese — Piacen7a 4-0 şi Foggiaj- — Udinese 2-2 Ordinea In clasament: AC. Milan 21, Snrppdnria 20, Juventus 19. Parma 19, Tnter 17, Torinrt 16, Lazio 16, Cremonese 15, Roma 15, Napoli 14, Cacliari 14, Piac>>n7a 12, F 'Gi’i» 11, Genoa II, Reggia- na IM, A* iirmia gt Udinese 9 şl Lecce 4 puncte.
ADEVĂRUL DE CLUJ MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 8
C o m u n a B o n ţ i d a
S t r . P r i n c i p a l ă n r , 8 3 4 C o d : 3 4 7 9
J u d e ţ u l ^ C lu j R O M A N l A
« S » Q95 / 134727, 095 / 212988; F ax : 095 / 136745J
SOCIETATEA COMERCIALA
„AGROCOMSUIN“ S.A. BONŢIDA,
(fost I.S.C.I.P.)
cu sediul in comuna Bonţlda, nr. 834, jud. Cluj,
* telefoane 13.47.27, 21.29.88; telefax 13,67.45;
. telex 31529
yă ofere PRODUSELE SALE pentru SĂRBĂTO
RILE DE CRĂCIUN.
I. PORCI ÎNGRĂŞAŢI ÎN VIU PE STRUCTURA DE GREUTATE după cum urmează: '
• 90—100 kg la preţul de 1.400 lei/kg
® 100'—110 kg Ia preţul de 1.300 lel/k g
• 110—120 kg la preţul de 1.200 Iei/kg
• . 120—130 kg la preţul de 1.100 lei/k g
• peste 130 kg la preţul de 1.000 lei/kg.• Scroafe şi vieri îngrăşaţi 1.000 Iei/kg.
. NUMĂRUL DE PORCI GRAŞI ÎN VIU care se pot livra la persoanele particulare sau juridice este NELIMITAT.
Porcii se pot cumpăra dc la BONŢIDA, de la GHERLA, telefon 24.16.74; de la JUCU, telefon inter 114; de la ferma VIIŞOARA de lîngă Cîmpia Turzii, teicfon 105. Deasemenea veţi găsi în tîrgurile săptămînale din Gherla în ziua de LUNI, în Dej în ziua de MARŢI şi în Cluj-Rapoca ziua de MIERCURI.
II. Societatea noastră vinde PURCEI ÎNŢĂRCAŢI. GRĂSUNI între 10—20 kg, PORCI între 20—30 kg şi PORCI între 30—90 kg pe care onorata noastră clientelă îi poate cumpăra pentru crcştcrc şi îngrăşare. PREŢURILE la aceste categorii de animale sînt NEGOCIABILE. Categoriile de purcel înţărcat tineret .sau grăsuni între -10— 20 kg şi 20—30 kg se pot cumpăra de la BONŢIDA şi JUCU iar categoriile peste 30 kg la fermele noastre, unde se găsesc şi porcii graşi.
riata se face în NUMERAR la ferme sau în tîrg la cascria unităţii de unde doriţi să cumpăraţi.
III. Pentru crescători de animale în viu care doresc să-şi formeze reproducţie proprie, societatea noastră oferă spre vînzare tuturor persoanelor fizice şi juridice, MATERIAL DE PRASILA, scrofiţe şi vionisi selorţinnnţi şi testaţi după performanţe proprii, consum specific şi greutate vie din rasele LANDRACE, MARELE Al-B şi I)U- ROC, precum şi METIS SCROFIŢE F.l intre rasele LAN DRACE si MARELE ALB.
Asigurăm onorata clientelă că societatea noastră posedă MATERIAL DE PRASILA DE ÎNALTĂ VALOARE BIOLOGICA, asigurîndu-vă performanţe de creştere în greutate şi ^consumuri specifice de furajare reduse în situaţia cînd acceptaţi consultarea noastră tehnologică pe care : v-o oferim cu toată plăcerea în MOD GRATUIT.
Rasele crescute de societatea noastră cit şi metişii industriali sînt rase de porci PERFECŢIONATE PENTRU PRODUCEREA DE CARNE, ceea ce sîntem siguri că doriţi şi dumneavoastră.
IV. Societatea noastră vă mai oferă spre vînzare:’ . .
a) CARNE DE PORC ÎN JUMĂTĂŢI (carcasă) opărit, jupuit sau pir joii t la dorinţa dumneavoastră cu slănină, fără cap si picioare la preţul de 2.100 lei/kg.
CARNE TRANŞATA T IP MĂCELĂRIE
CU SLĂNINĂ'>
a) CARNE calitatea I-a cu oâ în care intră pulpă, cotlet, antricot, ceafă si spată, la preţul de 2.340 Iei/kg;
b) CARNE calitatea Il-a cu os în care intră fleica, pieptul şi rasoalele, la preţul de 1.450 lei/kg:
c) PICIOARE DE PORC pentru piftii, la preţul de 280 lei/kg.
Cei care doreso carne fără slănină pot cumpăra după cum urmează: -
• MUŞCIIIULEŢ DE PORC — 6.000 lei/kg;• COTLET FARA COASTA, parţial dezosat —
5.400 lei/kg;• PULPA, ARTRICOT, CEAFĂ si SPATĂ —
2.800 Iei/kg;• CARNE calitatea a Il-a fără slănină în care
intră fleica şi oase garf — 2.130 lei/kg;• AMESTEC de carne de porc pentru mîncă-
ruri în care intră piept şi rasoale — 1.500 Iei/kg.
Pentru doritori putem oferi spre vînzare carne fără slănină tranşată, fără os, după cum urmează:
• COTLET DE PORC — 6.370 lei/kg;• CEAFĂ— 5.200 Iei/kg; 1
• PULPĂ, ANTRICOT si SPATĂ FĂRA 0 S - 3.950 lei/kg; -
® CARNE purcel opărit — 1.800 lei/kg;
Inafară de aceste produse societatea noastră vâ oferă subproduse cum sînt:
® cap de porc cu. guşă — 520 lei/kg;• slănină crudă fasonată— 880 lei/kg;
' • slănină pentru topit — 520 Iei/kg;• osînză ,— 350 lei/kg; . - . -• ficat de porc proaspăt — 1.800 lei/kg;• creier porc — 1.600 lei/kg;• inimă porc — 1.100 lei/kg;• rinichi porc — 850 lei/kg;
şi alte subproduse de porc lai cerere, preţuri venabile şi la cantităţi dorite; '
Cariiea şi subprodusele din carne de porc . le găsiţi la MAGAZINELE noastre din > municipiul Cluj-Napoca, Bulevardul Eroilor, nr. 17 (fost Dr. Petru Groza), telefon! 11.22.39, unde contac-’ taţi pe şeful de magazin dl. SUCIU VASILE
La magazinul din Hala Agroalimentară, P-ţa Mihai Viteazul, magazinul din Gherla, Piaţa Centrală, str. Primăverii, nr. 1 şi la centrul societăţii noastre din Bonţida. ' , .
“Repetăm: cantităţile sînt nelimitate, preţurile sînt cele arătate şi vindem la ori cine doreşte.
MAGAZINELE noastre vă stau ia dispoziţie in fiecare zi de LUNI, MARŢI, MIERCURI, JO I VINERI între orele. 7,00—22,00 cu pauză între orele 12,00—13,00 pentru predarea gestiunii iar SlMBĂTA între orele 7,00—13,00.
~ Pentru cumpărătorii de produse în cantităţi mai mari şi care nu au mijloace de transport, societatea se oferă să facă şi acest serviciu contra cost.
- Avînd în vedere sărbătorile DE CRĂCIUN şi ANUL NOU, societatea noastră poate oferi PURCEL DE LAPTE la tavă la preţ negociabil în funcţie de mărimea purcelului şi numărul de capete solicitate. Acest sortiment se vinde numai Ia COMANDA SPECIALĂ, indiferent de persoana care solicită, comanda fiind depusă la centrul unităţii din Bonţida, înainte cu 3—4 zile de evenimentul care-1 sărbătoriţi. De asemenea pentru REVELION vă putem oferi PURCEI VII pentru tombolă, în număr nelimitat, la preţuri negocia*
' bile. v ■ . ■ . ,
La comandă specială unităţile de alimentaţie publică şi restaurantele private ne pot contacta pentru a livra specialităţi ca: MUŞCHIULEŢI, CREIER, FICAT, CRENVUŞTI, ŞUNCĂ DE PORC PRESATĂ, TOBĂ DE PORC şi alte produse din carne de porc.
REŢINEŢI OFERTA NOASTRĂ. CONTACTA- ŢI-NE DIRECT SAU PRIN TELEFOANELE SUS ARĂTATE ŞI VIZITAŢI-NE MAGAZINELE^
C o m u n a B o n ţ i d a
S t r . P r i n c i p a l a n r . 8 3 4 C o d : 3 4 7 9
J u d e ţ u l , C lu j R O M Â N I A .
095 / 134727, 095 / 212988; F a x : 095 7 136745
M ARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. 9 ADEVĂRUL d e c l u j
A L C O O L dublu poîmal de 87° 96 ; V O D C Ă de 30*33°, 36°; R O M 30" 32: 36'V R A C H IU
S U P E R I O R ; S E C Ă R I C Ă ; B E R E "Bucegi", "Silva*, "ReqSiîn“i J U C Ă R I I C L a ; P A S T Ă
T O M A T E , T S G Â R iL M , A S S O S M A R L B O R Q . R O T H M A N S , C A M E L , BT,
i . B A S T 0 S c!c.; C A F E A loabc ţi vidată; , C I O C O L A T A ; B O M B O A N E ; M A R G A R IN A ;
S T A F ID E ; N U C Ă de C O C O S .O R A R Z IL N IC : 8 - 15,30; lei. 14-21-22
M
S.C. ASIGURARE - REASIGURARE' "D A C IA F E L ÎX " s .a . :
S.C. SER A FIC S.R.Lstr Traian nr 3 Cluj-Napoca
vinde EN-GROS:
B CONDIM ENTE S JUCĂRII CHINEZEŞTI: ANIMALE
F O S F O R E S C E N T E , PĂ PU ŞI, FIG U FiN E
ORAR ZILNIC 9 *17.* (44297) , ; ,
( ' / F i r m ă r o m â n o - e l v e ţ i a n ă: . sm m ia,
S E C F t E T Â R A , studii superioare, limbi străine(germană), vîrsta maximă 30 ani, condiţii avantajoase de V
retribuire. .Informaţii: tel. 1 3 -60 -78 ,19 -34 -52 , orele 10-18.
(43244) ■ ■. . . ■V - - . ' ~ " r ' -
COOPERATIVA " A R T A D E C O R A T I V Ă "
cu sediul în Cluj-Napoca, str. St.O.loasif nr. 1-3. jud. Cluj, anunţă câ in 20 decembrie 1393, ora 10, organizează
LICITAŢIE PUBLICĂ cu strigare, privind vînzarea următoarelor active:
S E C Ţ I E DE T Î M P L Ă R I Esituată în localitatea Izvoru l C rlşu lu l jud. Cluj.
Taxă da participare de 1 0 .0 0 0 Ici, garanţia de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, se vor depune Tn contul
nr. 40.23.0015.642.9 deschis la BANKCOOPCLUJ cu 3 zile înairite de d a ta ţinerii lic ita ţie i.
va avea loc la sediul ATCOM Cluj P-ţa . Muzeului nr. 4 Cluj unde se pot consulta şi documentaţiile tehnice, iar
’izitarea secţiei se poate tace în localitatea Izvorul Crişului, str Principală t.n. jud Cluj
Relaţii suplimentare la tel. 095 / 11-65-79sau telilax 095 / 11-74-13.
cu sediul în Cluj-Napoca, str. Samuil Micu nr. 7,
3 c u m p ă ră CLĂDIRE s a u SPAŢIU ADECVAT, s itu a t în z o n a c e n tra lă a m unicip iu lu i.
Plata se poate efectua în le i sau valută.M a n g a je a z ă SECRETARĂ, c u n o s c ă to a re fo a rte
b in e a lim bii e n g le z e .
Cei interesaţi sînt rugaţi să depună oferta fa adresa de m ai sus. . ,
(43963)
S.C. V ITA D U LC I S.A.invita publicul consumator la
Cofetăria "SILV IA "din str. Memorandumului, care s-a
redeschis într-o nouă ambianţă,(306)
II
R E G I A A U T O N O M A D E
T E R M O F I C A R E
în atenţia tuturor asociaţiilor de locatariVă ru g ăm s ă luaţi m ăsuri p e n tru a c h ita re a d e u r g e n ţ i a a n tic ip a ţie i p e n tru c o n s u m u l d e 4 5 d e z ile , c a lc u la ţ i în c o n fo rm ita te c u p re v e d e r i le L egii 4 /1 9 8 1 . N e p la ta a c e s tu ia v a a t r a g e d u p ă s in e în tr e ru p e re a fu rn izării g a z u lu i m e ta n ş l Im plicit a e n e rg ie i -term ice.P rec izăm că , d a tă fiind v a lo a rea m a re a a c e s te i . anticipaţii, e a - v a fi f a c tu ra tă în c in c i t r a n ş e , li d in tre c a r e t r e i în a c e a s tă to a m n ă (a u g u s t, s e p t . , o c t.) ia r r e s tu l d e d o u ă t r a n ş e în a p rilie - m a i 1 9 3 4 . O b lig a ţia d e p la tă s e r e fe ră la t r a n ş e le lun ilo r a u g u s t , s e p t . , o c t. 199 3 .
Plata se poate face la casieriile noastre d in :\- 13 B -du l 2 2 D e c e m b rie 7 9 , c a m e ra 7
, * H S tr . C o jo c n e l 93 - 9 7 , e ta ] III ' : după următorul program:
LUNI, M IERCURI, VINERI - o re le 9 - 13 MARŢI, J O I - o r e l e 1 3 - 1 7 .
- - ’ ■' (43853)
S . C . T I D S . R . L . G I L A U .- *• -.; Str. Branişte 176
VINDE pînâ la data de 75 decembrie 1993> la preţ reaus,
C O R N I E R d e :■ 1 5 x 2 - 5 0 0 lei/m . lin iar■ 2 0 x 2 - 6 5 0 lei/m . lin ia r ? v
O R A R Z I L N I C : 8 - 2 0 (296) .
REGIA AUTONOMĂ JUDEŢEANĂ ĂPĂ-CANÂL CLUJ
S.C. GRUP 4 INSTALAT» S.A: - 242403
a v ANUNŢ IM PO R TA N T!"In vederea executării unor lucrări pe conducte de echilibrare a presiunii 0 1400 mm pe str. Dragalina în data d e 9 dec. 1993 intre o rele 8 - 22 se va sista furnizarea apei po tab ile în municipiul Cluj-Napoca în cartierele M ărăşti, Aurel Vlaicu Sud, Aurei Vlaicu N ord ,‘ P a ta Nord, G heorgheni MR.I, zona centrală, Som eşeni, com una A pahida şi o raşul Gherla. De asemenea s e în trerupe curculaţia rutieră în am bele sensuri pe str. Drăgăiina în perioada 8.12.93 ora 14 pînă în 9.12.93 o ra 20. . (44469)
S.C. NUHA S.R.L.Cluj-Napoca, str; Paris nr. 52, tel. 19-39-98
vinde EN-GROS:
B NUCŞOARE, CUIŞOARE, SCORŢIŞOARA a FOI DE DAFIN, PIPER NEGRU a ŞAMPANIE, BERE "STELLA ; ARTOIS" (la
sticlă şi la doză) a OREZ, PASTE FĂINOASE (import) a DROJDIE, COMPOT ANANAS B NAPOLITANE "ROKO" şi "SULTANA"H MĂSLINE, SUC "CRUSH, COLA" şl
"ORANGE"a CEAI CEYLON, NESS "CANDY" (100 g),
"MOCCA" (200 g)B W HISKY SCOŢIAN■ DETERGENŢI "KWAK"■ ŢIGĂRI - LM, ASSOS, HO LLYW OOD
ORAR: LUNI - JO I ( o re le 9 - 1 .0 )• ' VINERI (o re le 9 - 1 3 )
(44470) .
S . C . C O L O R C O M A T C l u j - N a p o c a (Depozitul COMAT S .A /C luj) v
str. Cantonului nr. 30. tel. 14-62-88 - Vinde din stoc:
n i s e c m i m c G :a carbid, so d ă caustică fulgi, chit d e geam , antigel,
lichid de frînă, grund oxid ro şu şi miniu Pb, vopsea ulei to a te culorile, email Bz-AI, diluant pentru v o p se a ulei, detergent sac i etc
B var, parchet, casm ale, ţe av ă şi fitinguri PVC, o b iec te san ita re fontă (spă lă to r cu suport, tuburi fon tă O 50-100, sifoane p ard o sea lă , ramificaţii etc).
B hol C ă lin ... 382.994 lei B hol C am elia ... 214.041 lei.B- ca n ap e a TW iST... 164.668 lei
Program zilnîc 8. ■ , ( 3 0 2 ) , •
14
R E § T ? i a i u m T
Fără să ne lăudăm, la noi găsiţi mult doritul confort al călătorului
- doritor de odihnă/O m a s ă lu a t ă în i n t i m i t a t e v ă v a r e v ig o r a !
C ă u ta ţl-n e p e s t r . S e p tim iu A ib in i.n r. 1 0 -1 2 d in C lu j-N a p o c a s a u n u m e re le d e te l . 0 9 5 /1 4 -2 3 -9 7 ;
15 -23 -37 ; 1 9 -4 2 -4 2 .(100)
\ R A T U C C L U J ~ ~ " 1| B-dul 22 Dcccmbrio nr. 128-130, ' . j| organizează . || CONCURS in data,de 21 decembrie 1993, ora 10, pentru || ocuparea a două posturi do jj
J M A I Ş T R I , s p e c i a l i t a t e a a u t o . J
J Relaţii suplimentaro la to!. 14-17-38 Int. 115. I
L______
S .C . " C A R I E R E L E P O I E N I '* S .R .L .
itinde din depozifui situat în comuna Poieni nr. 29
® PLĂCI AZBOCIMENT, C IM ENT şi VAR în saci, la preţuri foarte avantajoase.
T e l . 0 9 5 / 1 3 - 6 0 - 8 1 .
S . C . A C O M I N - S . A . C l u j
. Antropriza do construcţii montaje miniere, angajează urgon!;
B ECONOMIST(Ă) sau CONTABIL(Â)Informaţii la sediul ACOMIN din Cluj, str. Căii forate nr-,10 la ^' teL 095 /1 3 -4 0 -3 8 , 1 3 -0 4 -3 7 ,1 3-63:65, 1
' - ■ (44351) ' " ■ " ""
VASUL MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG, 10
Pentru lucru în Budapesta căutăm:a persoane Inteligente, dinam ice şl prezentabile
(cunoştinţele de limbă constituie un avantaj)■ mecanici offset■ tipografi offset ,■ specialişti în tehnica tipografică■ translatori (m aghlară-germ ană, m aghlară-engleză) '■ persoane cu pregătire juridică ■ ' . .■ constructori
Cei interesaţi se vor prezenta sîmbătă,'11 decembrie 1993,
ora 11, la restaurantul “FELEACUL" Cluj-Napoca din ■
cart. Gheorgheni. cu AUTOBIOGRAFIE $i FOTOGRAFIE -
(44275)
S C. VITA IMPEX S.R.L.Angajează _
Ş O F E R
Tel. 19-32-18.. . . (44514}
FIRMA ROMANO-GERMANÂangajează urgent '
CONTABIL-ŞEF ş l PER SO N A L CONTABIL,eventual cu participare la beneficiu.
Telefon: 19-42-64 şi 1906030 int. 16S sau 190. (44493)
" C O N S T R U C T O R U L 1 SCCA' execută prompt, ta preţuri avantajoase
B LUCRĂRI DE PR O IEC TA R E ş l EXECUŢIE în d o m en iu l in s ta la ţii p e n tru c o n s tru c ţii , lucrări
no i, a m e n a jă r i s p a ţi i c o m e rc ia le e tc .
Informaţii zilnic la sediul societăţii str. Avram laneu nr. 19 sau la
. tei 11-66 -07 , 11 -6 6 -0 6 ,1 1 -7 2 -9 3 , ' 1 1 -7 2 -9 4 In t. 127.
t ' (44255) ;'v-:
mica■M atrim oniale
•Intelectuală, doresc cunoşt in ţă intelectual 49—55 feni. Că-' "suta poştală 1120. Oficiul poştal1 Cluj. (44332)
• Studentă, caut garsonieră de în c h ir ia t.‘Telefon 14-84-22, în tre .o re le 8—13 şi 20—22. (44497-11)
• Studente, închiriem apartam ent cu două camere. Telefon13-24-30, după ora 16. P lata în lei. (44374) . -
Schimburi. .. .....
bJEU OU
• Caut garsonieră sau a- partament 2 camere, prefer Zori or. Telefon 12-90-59.
• închiriez 60 mp spaţiu -central,' cu telefon, îd ’al pentru activitate comercială. Q.dul 22 Decembrie 120 în- to-e orele 14—19. (44132)
• Caut de închiriat garaj, in cartierul Mănăştur. Tele-
_fon_ 17-43-85. (41506-A)• Caut de închiriat apar
tament. Informaţii 'a telefon18-99-36, plnă 1» ora 17. ' (44381) _ _
• Caut de închiriat casă cu 4, 5 camere, în zona centrală, pe . termen lung. Telefon 13-29-02. (14639-A) __
-0 Dau în chirie spaţiu comercial, pînă la 800 mp inclusiv Mrouri. Telefon 13-29-02.(44639)
• Caut pentru închiriat spaţiu de depozitare din 30 mp — ICO mp, po ite să fie subsol sau pivniţe Radwan en gros, Piaţa _ Agîrbiceanu 4 (fost Engels). Te-* lefon 14-44-45. (44653)
0 închiriez 3 camere confort, în centru, corespund şi pentru birouri, pe valută. Telefon 11-36-08. (44528)
• Caut apartam ent de închiriat. T e le fo n '12-29 92 (4461-A).
• închiriez apartam ent 4 ca- rţiere, neniobilate, preţ 180.000 lunar. Informaţii str. Dîmboviţei 36; vînd Audi RO, fabricaţie 1978, pc-ntru piese sau talon. (44471)
• închiriez pe termen 3 ani, cu plata In valută anticipat, 2 camere şi garaj, cartierul Andrei Mureşanu Telefon 14-59- 70. (44479) -
« Dau în chirie apartam ent 2 camere,' nemobilat. Telefon 12- 32-76. orele 16—22. (44489)
• închiriez rochii de mireasă, din import, modele unicate. Telefon 13 10-20 (44128)
• închiriez casă pe valută. Te. lefon 13 54-32, marţi, orele 13— J7. (44258)
« închiriez apartament 3 camere cartierul Grădini . Mănăştu r mobilat, ultrafinisat, fără teletcn Plata în valută anticipat. Zilnic între orele 17—19, telefon 10 [4 80 (41273)
® Cnut rit* fnchli-i-.it casă cu telpfon în cartierul Gheorgheni. Zilnic dilpă ora 18 tu 14 49-21._ O Tn^inc-r caut pentru închi
riat. garsonieră. Miercuri telefon 13-92-78, (44410)
• Dau in chiii- p-'ntru depozit 30 mp |W 3 hini, angajez vînzătoare. Informaţii; str. lo/.sa Bela nr. 51 01172!
• O cameră d» închiriat. Pupă ora 13, la tWft,<n 16 25-27.
• Vînd !>'irsorii"i'.l tn Mă- năştur. T e le fo n 14 b l 24. (UJUL)
• Schimb apartam ent 4 cam ere Gheorgheni, 3 camere P ata cu casă. Telefon 14-98-22 seara. (44112)
• Schimb apartam ent 4 camere decomandate M ănăştur cu2 apartam ente de 2 camere. Variante. Telefon . 16-74-13; 17-46-
. 42. (43665-D)• Bucureşti, schimb două a-
partam ente a cîte 3 camere cu sim ilar sau casă — curte Cluj- Napoca. Telefon 16-50-19; 01 — 771-53-29. (44234)
• Schimb apartam ent 2 cam ere confort I cu garsonieră confort I plus diferenţa. Tele. fon 16-94-47. (44034)
-.0 - Schimb garsonieră confort I, Detunata, cu teren construcţii, zonă bună. Aştept variante. Telefon 18-00-72^ iuni, vineri, o- rfele 11—18, Domnul Bota.
• Schimb autoturism BMW ' 324 d iesel, fabricaţie 1988, cu
autoturism marcă germ ană,.m ai m ic ,. pretabil Ia condus de către dame. Telefon 17-41-62.
Vinzori em M a a^ s a C u m p â r â r i• Vînd urgent apartam ent 3
‘camere confort 1 îm bunătăţit Zalău. Telefon 099 — 03-23-01;
O Vînd 6 cuburi noi, preţ95.000. Str. M ănăştur nr. 70, bl. E 5, ap.. 60. (4416) .
• Vînd Nissan Sunny GTl '87, stare excepţională. Telefon ' 19- 56-24. (44131). • Vînd VW Golî Polo. Tele
fon 13-50-12. (44386.A)• Vînd urgent apartam ent 3
camere ultrafinisat. Telefon .18-75-47. (44133) ,
• Vlnd apartam ent 2 camere în cart ierul Grigorescu mobilat sau nemobilat. Telefon 18.08-88.
• Vînd TV Panasonic sigilat. Telefon 12-36-69. (44387) .
e Vînd garsonieră. Almaşului 8/26. (44620) '
' • Vînd casă. zona centrală,, form ată din 3 camere cu depen
dinţe şi teren aferent, total 1800 mp, strada Moţilor 16. P lata în valută. Informaţii zilnic între orele 10—16. Telefon 14 66-97. (13856) »
» Vînd urgent Citroen BX 1900 C C diesel 1985 optimă, roti noi. Telefon 16-04 59 (4.1877-B)
. 9 Vînd apartam ent 3 camere comuna Ftoreşti, teren în Costi- nesti 1000 mp. 13-79-00; 13-77- 60. (44217-A)
« Vînd apartam ent 2 camere etaj T, confort T M ănăştur — Flora, fini'al Telefon 1G-12-69, orele 18—20. (4t21r> A)
• Mobilier, frigider, congelator. maşină rie spălat, autom a'ă, roboţi de biirătărip, diferîtp vase de bucătărie, aragaz cu 4 o- cbiuri, etc. df* vînzare. Telefon 14.28-16 (41481 D)
• Cum păr apartam ent 2 camere .conţin t T. Kyrlus Mărvlş- tu r «I în tn ’ I arini Ofar )5 mi- ifoane. Telefon 12 19 iz s ta ta .
0 Vînd convenabil mobilă Bonanza, dulap Feleacu, măsuţă lungă împletită, mobilă suspendată bucătărie, candelabru deosebit, ţarc um blat copil, haine deosobite bebe, uşă balcon, ferestre. Pata nr. 2, bloc II A, ap. 23 Ghcrman. (44092-A)
• Vînd chitante Caritas din13 iulie, 25.000, 24 iulie 13.000 şi4 septembrie 7.000 lei. Telefon:15-98-80. (44081)
0 Vînd garsonieră co n fo rt, I m ărit Mănăştur. Relaţii telefon15-91-20. (44412) ;
• Vind pui pekinez. Informaţii telefon 12-06-60. (44413)
o Vînd lemne de foc, cavin. ton, raveron. Str. F.. Grigorescu 46, telefon 18-73-12. (44414)
0 Vînd chitanţe Caritas 9 oc-, tombrie, 7000 lei. Telefon 13-37- 63. (44417-D) ?
• Vînd Dacia 1310 albă, 45. 000 km Telefon 14-70-75. (44426)
• Vînd dubă Mercedes 207 D şi piese Cobra .200 D, picturi în ulei. Telefon 13-43-88. (44299)
• Vînd trei camere Grigorescu, finisat. Telefon 18-16-79, după ora 18. (44302)
• Vînd coltar bucătărie rţoU. Telefon 16-18-13. (44305)
• Vînd Opel K adett 1,6 diesel 1987. 14.49-21, după ora 18. (44309)
• Vînd Mercedes 190 E AMG. cu extrase Telefon J4-.9G-19, între orele 18—19. (44311)
• Vînd urgent casă particu-' Iară, cuptoare pentru patiserie, maşină de tocat carne. ’Str. Someşului nr. 29, telefon 13-65-28.
• Vînd g a ra j, proprietate situat la parterul blocului A 3, str. Aurel Vlaicu. Vînd chitanţe Caritas. Informaţii telefon 15-25-12. (44312)
• Vînd apartam ent 3 camere Zorilor. Telefon 12-41-14. :
O Vînd Renault 5 GTL, 1397. cm, catalizator consum 5 1, 60 CP. Telefon 18-34-16. (44320) \
• Vînd Suzuki tip jeep Infor- . m aţii telefon 13-63-35. (44327)
• Vînd central apartam ent 1 cameră cu telefon ocupabil i. mediat. Str. Năsăud nr. 6, blocY 11, etaj IV, apartam ent 17, vizibil marti-joi- ' orele 11—13;15—18. (44394). '
• Vînd blană neagră nutrie import şi TV Funai. Telefon 16-09-35. (44399)
• Vînd televizor color sport, diagonala 32. Telefon 12-42-53.
• Vînd casă p a grădină în Macău, la 23 km de Cluj. Telefon 12-42-53. (44402 B) .
• Vînd teren pentru construcţie cabană la lacul Tarniţa. Telefon 12-42 53 (44402-A).
• Vînd Toyota Efi, dubă stare excepţională, p re ţ 11.000 DM şi apartam ent 2 cam ere confort I, e t a j . I. telefon 13-36-85. (44403)
• Vînd ţiglă, parchet, fier beton. Asigur, transportul. Telefon13-13-71. (44404)
• Vînd schiuri Elan 1 m, Combi-R 1,60 şi »,80, fond 1,35, clăpari 35, bocanci 40, beţe, o- chtlnri, Telefon 13 11-67.
• Vînd casă cu grădină, gaz, telefon în comuna Viişonra. Telefon 18-10 83 (44411)
• Vînd apartam ent două camere, Piaţa Mărăşti. Telefon:15-01-27 (4446 C)
• Vînd- pui pechinez, şapte săptăm îni Telefon 17 24-90 -
• Vînd OpeJ Ascnn-i 1989, cămin 8, camera 6. Hasdeu •
A Vînd casă în cartierul Glie- ori't-*'ni. Telefon 15-30-59.(41074)
« Vind Ford Sierra, PKW 5 uşi, diesel, 2, 3' L, decembrie ’86, model 1987. Telefon 11-87-08; 11- 93-93 (92.000 km), preţ 8.300 DM, lei (Kombi). (44474) .
• Vînd urgent apartam ent 4 camere, preţ 30.000.000 lei, str. Teleorman 67, T IO, ap. 3. Relaţii zilnic 10—12. (44475)
O Vînd încălzitor de apă automat, pentru gaz, nou. Telefon 13-87-11. (44478)
• Vînd apartam ent cu două camere în Mănăştur, str. Peana nr. 13, bloc R 12, sc. II, ap. 2 sau schimb cu garsonieră, plus diferenţă. Inf .rmaţii şi la telefon 11-53-90, preţ informativ 20. 000.000 lei. (44480)
• Vînd VW Golf GL, accidentat, m aşină de spălat automată. Telefon ' 18-49-16. (44350)
• Vînd garsonieră III, Lăcrimioarelor 10, ap. 36.' (44348)
o Vînd W artburg Papuc 1986, (1.700.090 lei). Complex Haşdeu,
^ cămin A 2/62. (44346)« Vînd ieftin Dacia 1310, TLX
1989. Telefon 15-77-31 (44345)• Vînd sau schimb 2 aparta
mente a 2 camere, cu garsonie-, ră; Aro nou Wamo 243. Telefon 18-86-03. (44312)
0 Vînd tractor, remorcă, disc, plug, grape, toate . noi. Telefon: 12-22-41 (44341-B)
0 Vînd apartam ent cu 2 camere si dependinţe în Zorilor. Telefon 12-22-41. (44341)
0 Vînd convenabil frigider Arctic. Telefon 15-87-75. (44340)
0 Vînd urgent, preţ convenabil Dacia Break şi Aro 244 Braşov 0 km ambele. Telefon 11- 41-03. (44338)
0 Vînd chitanţe Caritas, august, septembrie, 10 000 lei. Te-, lefon 14-05-07. (44488) V
0 . Vînd televizor nou Grun- dig cu garanţie un an. Telefon 18-24-10, 7.500 DM : (44492)
.0 Vînd garaj la bloc şi p rivatizat sau schimb cu auto. Te.
• lefon 12-77-42. (44491)0 Vînd urgent apartam ent ul
tracentral 2 camere cu teracote, s tr . 13 Septembrie 3, ap. 7. (44361)
O Vînd casă familială 3 camere, cu confort, garai, grădină. Telefon 15-97-93. (44358)
0 * Vînd foarte convenabil Renault 21 din 1936 si Audi 80 din 1987. Telefon 12-21-28.(44357) '
0 Vînd casă şi grădină, str.. Cantonului 13. Telefon 12-21-28.
(44357-A)0 Vînd apartam ent 4 camere,
etaj II, parchetat, faianţat cu sau fără mobilă. în Băile Felix (Sînmărtin). Telefon Oradea 099 — 13 28-96. Vereş. (44355)
0 Cum păr maşină de scris sub 50.000 lei. Telefon 17-33-04, după ora 19 (44501)
o Vînd casă cu 6 camere. Du. nării 73. (44427)
O Vînd piese: f.ada din autoturism dezmembrat Telefon 17- 40-58, seara. (44431)
.0 Vînd combină muzicală cu CD Sonv în garanţie Telefon: 15-36-66 sau 14-54-05 (44444)
0 Vînd motorete Stslla. Telefon , 14-72-00. (44-148)
O Vînd apartam ent 2 camere, confort 2 Gheorgheni, str Lăcrămioarelor. pret 16 nno.COO Ieî, Teicfon 14-19-08 (41455)
0 VînH Renault 5, 1985, motor 199J, starp perfectă, înm atriculat. Inform aţii telefon 14 68- 20. (44445 A)
0 Vînd Oltcit 2 500.000. Telefon 13-71-52. (44457)
0 Vind Talbot: Simca 1980,, înm atriculat, stare bună, preţ' 1000 d o la ri' şi cutie de viteze Dacia. Informaţii str.. Teleorm an nr. 30. ’ (44447)
o Vînd urgent teren pentru construcţii zona CUG- şi Valea C'hintăului. Telefon 11-47-38 sau14-21-01. (44460).
0 Vînd apartam ent 3 camere cartier Grigorescu. Vînd mobilă dormitor, bicicletă. Familie fără copii, căutăm apartament (garsonieră) cu telefon do închiriat Telefon 18-03-36. (44461).
O . Vînd şi montez la preţ convenabil sobă teracotă. Telefon 18-50-74. (44333) ,
o Vînd bibliotecă nouă am- balată, foarte - ieftină. Telefon14-85-96. (44463)
0 Vînd chitanţe Caritas 14 septembrie' şi aragaz nou, avantajos. Telefon 14-85-93. (44463 C)
• Vind sau schimb cu apartam ent plus diferenţa, casă situată în cartierul Gruia, strada Suceava 30. Telefon 17-41-62. (44500-A) ■ ■ '
0 Vînd haină lungă bizara, nouă, mărimea 46. Telefon If-i76-70. (44498)
0 Vînd pianină. Telefon 16- 34-82 (44496)
0 Vînd blană lungă vulpe polară, model deosebit. Telefon17-43-85. (44506)
0 Vînd urgent 3 camere, n r - ter în Mănăştur, preţ convenabil. Informaţii la telefon 12-42- 97. (44502-A) . ; :
0 Vînd convenabil 200 bucăţi bonuri Caritas sau schimb cu Dacia nouă sau pînă la doi ani.
• Inform aţii la telefon 12-42-97. (44502)
0 Vind chitanţe1 Caritas, trei din iulie, cu 10.000 şi 15 din octombrie cu 20.000. Telefon:14-95-31, (44503)
0 V înd-TV color. Telefon 16-80-33 (44504)
0 Vînd chitante Caritas, ieftin. Telefon 11-10-96..(44505)
O Vînd canapea, d >uâ fotolii noi, clăDari 3G. Telefon 17-50-85. (44372) ' ' .
0 Vînd apartam ent 4 camere sau schimb cu .casă particulară şi ofer formulare joc Viena. Telefon 12-70-55. (44370)
0 Vînd Opel , Monza, ta lcu l Telefon 12-70-55. (44370-A)
© : Vînd o masă de burătărie şi un pat de două persoane. Telefon după -ora 13 (11-56-35. (44513) .
0 Vfnd 20- chitanţe C aritas d in .d a ta de 21 august, cu 10.000 lei bucată. Telefon 14-71-67. (44512) v ';
0 Vînd Mercedes 300 D Cobra, 198fi, Aro 10 (1991) Ungaria, chitanţe Caritas. 14 iulie, ll septembrie, form ulare joc Vie-
• na. Telefon 15-17-20, după ora14. (44509)
0 Vînd IFA W 50, izotermă,1986. Telefon 14-95-88. 151-14-24 sau numai izoterma. (4150)
0 Vînd microbus TV Diesel 7 locuri plus transport marfă. Telefon 18 17-21 (44507)
0 Vînd Mercedes Cobra 24fli an fabricaţie» 197.9; cum păr pian. Teîefon 15.52-53. (44383)
0 Vînd două camere. Telefon17-95-69. (44330)
® Vind .garsonieră confo rt 1 etaj II. Telefon 14-G6-41.(44537)
O Vînd apartam ent 2 cam eră M ănăştur, preţ 21 000 000. Tete' fon 14-28-96. (44532)
0 Vînd ca<ă mică cu g ră d in i Telof in 14 44 17, Intre orelt15—21. (44531)
-glARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG. l l ADEVĂRUL DE CLU’
-mica*Vinzârip p ^ G u m p â r â r i
Cumpăr garsonieră, apartament sau teren
pentru construcţii. Telefon 1 4 .7 5 .1 3 ,1 4 .2 9 .0 7 . 891) J
m i —TBiBiiir n 11 m i ■ ii marnrrtm^isiKMvmM^
iNATENTIA CUMPĂRĂTORILOR DE AUTOTURISME
. y Apelaţi la:\ac"T.M.COMAUTO"3.f.l.
p e n t r u :•TRAN SCRIERI «TRADU
CERI ACTEe COMPLETĂRI DE FIŞE • INFORMAŢII
Str Miron Costirr nr. 2. cart. GRUIA (spre Hotel
Transilvania”).telefon1 3 - 9 7 - 2 6 . (35331) I
• Cumpăr Diane Schering. Telefon 13.92-88 (44379)
• ' Vînd valută. Telefon 12-24- 20. (18—20). (44522) ■
• De vînzare _ casă familială compusă din 3 apartam ente, plus -2 camere, confort,: plus o cameră confort, demisol, atelier ■ de lâcătuşerie," garaj dublu,- grădină (curte cu vie în Tg. Mureş). Telefon 0954 — 2-27-17. (44649) :
• Ofer gratuit form ulare r u - ' letă Viena,, cîştig 30.000 dolari. Parteneri serioşi. Telefon 19-52- «. (44646) , ■ , ; ; '
fc Vind- Oltcit Club 11 RL nr.u, cu piese Franţa. Telefori: ‘14-39.35. (44044)
• Cumpăr monezi vechi sau ofer la schimb aur la preţul echivalent de 11.000 lei gramul. Telefon 18-13-66, seara. (44643)
• Vînd Opel Asoona şi chitanţe Caritas. Telefon 14-41-78, : dimineaţa. (44642)
• Vînd TV . color Recor şi Funai, sigilate- Telefon 16-91-70. (44647)
• Vînd Mercedes 220 Diesel, convenabil. In forim tii telefon:17-40-23, după ora 17. (44640)
• Vînd apartam ent 3 camere, parter, Zorilor. Telefon 12-15-74.(44636)
• Vînd urgent Mercedes 308 camionetă, benzină, înm atriculaţii], numai pe firmă, stare («arte bună. Telefon 16-70-50, intre orele 16—20. (44520)
• Vînd convenabil pentru pretenţioşi VW Passat, model 1989, Braiflai 71 000 km şi Renault 9 diesel, m odel' 1979. km 77 000. Telefon 23-14-67 şi 17-32-40.(44519) .. . -
Societate Comercială vin- vo congelatoare .Arctic de 120
litri cu preţ 250 000 lei. Telefon11-03-80. (445 1 8)
• Vind. apartam ent două camere, parter Gheorgheni Telefon 15-51-78 (44517) .
• Vînd Fiat. Regala 100 S, în- J'strirulat, stare bună, cu piese w schimb, 3 000 000 lei, negociabil Vizibil zilnic 8—14, curtea Jjlerioară Medicina Legală, str. Clinicilor sau Aleea Padin 24,*P 23, după.ora 16 Todea.144515)
• Vînd 100 chitanţe Caritas,“in 3, 5, 8 septembrie, 10 000 lei, “iMta. Telefon 14 87 04. (44n«5)
• Vind casă cu grădină care u l Gruia, str 11 Octombrie,
, -© Vînd pavilion; apicol cu cabină apicultor cu . centriîu gă, chiuvetă, două - paturi, instalaţie electrică, remorca, bil, construcţie deosebită. 'Telefon 093 — 65-23-73 sau 095— 16-79-24. (43743) _
© Vînd casă familială , pe str. Gheorgheni. Telefon 15'01-30. (54213)
o Vînd urgent, la preţ convenabil, apartam ent 4 camere, o tai I, str. Aurel .Vlaicu, bloc V 8, ap. 75. Informaţii zilnic, în tre /"rele 15—21 la adresă menţionată. (44360)
o Vînd Dacia 1300 din Ungaria (1981). Seara, 18-39-46.
O De vînzare Audi 80 18 S, an de fabricaţie 1987, km la bord 64.000, în stare impecabilă. Inform aţii telefonice între orele 8—19 la numărul:12-33-68. (44310-A) _
» Do vînzare Nissan Va. nette microbţjs de persoane, modei 1990 în stare foarte bună, puţini km şi mult ex- tra şi Ford Scorpio 20 I, an de fabricaţie 1988, 68000 km în stare impecabilă. Informaţii la telefon 12.33-68 între oreie 8—19.. (44310).
o Vindem apartam ente cu .3 şi 5 camere pe str. Alverna. P lata în rate. Termen de predare 15 decembrie 1994. Telefon 11-18-74, orele . 9—17. (11318) . . . ■ ■ _ _ _ ■
© Vînd televizor color1 german. Telefon 16-47-91. (44306) , ■. • Vînd apartam ent 2 ca
mere, decomandate, confortI ,'m ă rit , 54 -.mp, poziţie semi- central, pe valută sau iei. In- formaţii Ia telefon 13-03-78. (44476-B)
o Vînd Audi 80, din 1992, benzină, caroserie zincată, 90 CP, negociabil, 2.800 DM. Te. lefon 13-31-01; (44484) _ _ _
©. Vînd Renault Chamade,19 Turbo diesel, d in ; 1991 dotat cu instalaţie anitfurt, uşă şi radiocasetofon, garanţie doi an i de la vînzare. Telefon . 13-34-01, preţ 14.500 DM. (44485)
• Cumpăr ta b n Citroen. Telefon 11-91-09. (11336)
• Vînd lambriuri, toate e- sontele. Telefon 18-i3-l8. ' (44354) . . . •_ ’ - ■
I »*•» ** V/V-IWII'WI «w,~ Preţ convenabil; vînd apar- “ment ultracentral 3 camere, Parchet, bnn pentru privatiza-
Telvfon 13-44 68. (44569)• Vînd chitnnţe Carita*, luna
"Wembrie, august şi Iulie, la gH convenabil. Telefon 13-44- “ (445fiţ* A)
• Vînd casă în str. Oltului fii. Informaţii la telefon
” ■ » « . (13773 C ) _ _______* îmbrăcăminte Import
Clinicilor 9 A.
« Vînd apartam ent două camere 1 decomandate, cartierul Zorilor. Informaţii ia telefon 13-95-55. (44495)
• Super e l e g a n t L i n c o l n Mercurv Viilager 7 persoane nou, 1993, din USA de v în - ' zare. B dul 22 Decembrie nr.20. (14302)
• Vind camion . Mercedes an 1973, izoterm cu agregat frigorific ' 7,4 tone, stare ire. proşabilă, 12.000 DM. Tele- fon 12 11-97. v (14431)
© Vînd avantajos apartament 2 şi 4 camere în G rădini M ănăştur şi Calea Floreşti. Telefon 16-51-19. -
J44I58) ; ' - ' ' '• Vînd convenabil. unitate
dentară, m arca Emda-ger- roan. Telefon 11-85 63.(44309)
• Vind urgent 100 chitanţe Caritas din 19 august, record e r 1 Panasonic .1-35 şi televizor color Goldstar, noi. Informaţii zilnic la '17-29-74.
J41654) _____ _ _ _• Vînd aparat de rad ii-
graf I den tar Stmens. Tele-_f»n 15 :tl-1G;_14 28 82. (44521)
• Vînd 50 chitanţe Caritas29 seplem hrle (unica depunere) 12.000 bucala. Aurel Vlaicu nr. 1, bloc N„ sc. II, etajI. ap. 121. (41523)__________
• Vînd 2000 mp, Calea Tur/H. Telefnn II 18 74, o . rele 9—17. (41618) _________
• Vînd apartam ent una cameră. Telefon 11-29 07. (44550-A) ___________ '
• Vînd Volksw.agen Golf, g»nerii(ia 2, lipsii parbriz faţă şt geamuri laterale stînga, preţ'450t* l>M. Str. Horea 108, ap. | . (41662)____
© Nou! Organizăm cursuri pentru abţinerea permisului de conducere scurtă durată. Categoria „B“ în 20 zile; categoria C' şi E în 90 zile. Informaţii telefon 16-13^)3, o-
£el3_9—17. (42870 B)s Agenţia de turism- Con-
tax organiîea?ă excursii săp- tăm înal Cluj — "Budapesta începînd cu data de 9 decembrie 1993. Telefon 17-08.36,
jn tr e orele 17—20. (4378S-A) e Execut închideţi balcoa
ne, porţi, garaje. Telefon 15-67-29, 18-22. (44107) -
© Transport m arfă 7 tone. Informaţii Ia telefon 13-93-55; vînd Dacia Break. (44195-C)• Caut , femeie pentru îngri.-
. jirea unui copil de 3 ani. Telefon 12-29-92. (44641) ,
a Caut femeie ajutor menaj uşor. Telefon 14-65-42. (44385)
© Ofer servicii de editare-o- perare pe calculator personal la domiciliul meu. Telefon 11-47- 51. (44110) . :..■;
• Execut lucrări de • zidărie, şi zugrăveli. Telefon 18-50-74. . (44130) '
• ; Consultaţii medicale gratuite pentru pensionari la domi. cil iu- cu medici specialişti soli-
■ citati ‘ zilnic între orele 8—20 la telefon 14-66-61. (44270) .
- © Student, meditez matemati- : - că clasele VI—IX. : După orele .
19, telefon 11-09-99." (44280) '-.© Căutăm femeie de'serviciu .
' / Asociaţia de^ locatari' N. Pascaly' nr. 9, telefon 15-67-56î ‘ (42865)
• SC Fmex inter plus SRL " vinde prin ■ magazin str. Horea ; nr. 8 Cluj-Napoca/ telefon 13-27-
47- riboane pentru orice tip de im prim antă- şi maşină de scris
î- teleim prim ator telex Siemens,' case de marcat şi role de hir-
tie pentru case de m arcaţ,'osci-■ • loscoaoe. (44237) '
1 © Tcţi care şi-ati contractat apartam ente In str. Alverna nr.60, constru ite-de firm a SC .Mi-nicom SRL sînt rugaţi să se prezinte: la 9 decembrie 1993 ora16 în faţa blocului în vederea - form ării comitetului de bloc şi discutarea .altor probleme.(44418)- • Dăm gratuit formulare joc Viena, cîştig 30.000 dolari. Tele-
: fon 13-98-51, orele 17—21.(44319) .
• Transport marfă 1 tonă. Te- , lefon 14-84-25.- (44353)
• Transporturi, maxim 7 tone. 18-50-74. (44336) 1
• SC Provalcon SRL execută - lucrări instalaţii sanitare şi de încălzire. Telefon 12-34-72; 16-
■ 47-54. (44366) . v -,"
Decese ^Com em ornri-© Sincere condoleanţe fa
miliei Ctibălmeanu, -Ia pîer- deren grea suferită. Familia dr, Prodan. (44667)
• Silvio,. M arin şi Mihai Popa. anunţă ru durere şi tristeţe înrolarea din viaţă în dim ineaţa de 4 decembrie
1993, a unchiului lor CINTKZA SIMION. colonel
(t) născut în Săcelu G irj. Unchiule, înaltele distincţii m ilitare şi civile, recunoscute vor rămînp pentru tine fulgi de nea ;iar, penlm cel rămaşi pioase am intiri. Dumnezeu să te odihnească. (416:18)
• Cu sufletul îndurerai ne despărţim de cel care a tost un om minunai, iuhilul nos
tru cuscru Ing. IJUI1AOSCAK CONSTANTIN. Sîri- tem alături dc -cei care I nu iubit şî pe c a re 'i .n Iubit ccl mal m ull: Ncla, Umilea, l)ra goş, Nicu, MihnoH, Ciprlnn, Kuvandtn şl ită /van. Familia Hiigălean, (11 3 'H ) _____
• (Tn iilllm nmnclu c»lui care a fost Ing. 1U!I)A
OSCAIt Ci*NSTA\'MN. Nepotul lui Cipriăn. (11535)
e Sîîntem alături de colega- noast-ă prof. Rodica Nistor, în clipole grele pricinuite de m oartea tatălui ei. Colegii de la G rupul' Şcoîar de Industrie A limentară .(41552)
® Sîntem aln turi' de coîe- gul, nostru Buda Constantin în m area durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sin-
, cere condoleanţe familiei. ' Colegii de Ia atelierul proiectare si serv. teji-energetic FRE Cluj. (44526) ^ _ j
o Sîntem alături de co!e~-‘ gul nostru Buda Constantin, în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sin- cere cond leanţe familiei. Co-I legii de la atelierul proiec-j tare SC ET.CO Cluj-Napoca 1S.A. (44527) _____ ____ __ i
o Cu durere în suflet a-s nunţâm moartea, la virsta]
. de 62 de ani, a iubitei soţii,!piame şi bunici SUCIU J
MARIA, fostă soră medicală,] la Clinica Ginecologică. In-J mormîntaren la 8 decembrie,] orele 14 din capela mare aţ cimitirului M ănăştur. Fami- lia îndurerată .(41560)' © Un ultim omagiu celei
■ce a fost GglGORAŞ ILEANA. Sincere - condoleanţe familiei. Asociaţia de lo- catari Unirii 9. (44533)____
• Sîntem alături de familia Grigoraş în aceste momente grele prin care trece. Familia Ilaţiegan. (44529)
• Cu profundă -durere şi tristeţe >n suflet Lola soţie, Doina norăf Gigei fiu şi Marius nepot, anunţă încetarea din viaţă în 4 decembrie1993 a celui care a fost colonel (r) CINTEZA SIMION. distins cu ordinul M. Viteazu, cetăţean de onoare a municipiului Cluj-Napoca. Mă reţia lui profesională şi co- rectitudinea în viaţă vot^ ră- mîne veşnic în am intirea noastră. Funeraliile vor avea loc Ia -capela din cimitirulC.entral în ziua de 7 decembrie, ora 15.. Dormi în pace suflet blînd. Dumnezeu să-I ierte.' Fam ilia îndurerată. ■ (44363)
• A plecat pentru totdeauna d intre noi, după o lungă şi grea suferinţă -iubitul nos
tru snţ, ta tă şi bunic ing.BUDA OSCAR CONSTAN
TIN, în vîrstă de 66 ani.. Ii vom păstra-cu; sfinţenie veşnic am intirea în sufletele noastre îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească in pace. înm orm întarea .va avea loc azi, 7 decem brie 1993, ora 14, )ă cimitirul Central. Soţia, copiii şi nepoţii. (44536)
• Ne alăturăm ,cu adîncă şi sinceră compasiune, marii du reri.ee îl încearcă pe prietenul nustru Buda Constantin în aceste clipe grele. Sincere ^condoleanţe familiei. Familia l ’imbuş şl Revici. (1110)4 . .......
• Cu m ultă dorere în su flet ne-am despărţit de scumpul iv s tru nepot şi verişor
IIORATIU MOLDOVAN. Nu-1 vom uita niciodată. Familiile lenciu .şl La>ăr.(41699)
• Astă/i se împlinesc 2 ani de cînd ne-a pătăMI pentru totdeauna dragul nostru soţ
şi tată MARlN'JE/\N - AUltKL. ' Fie-I ţărîna uşoară şi 'odihnească s** în pace. Soţia I.ivia şi fiica Cristina.
J41696)• Asociaţia Raţională a
Veteranilor de Război, F iliala „Avram Iancu" Cluj şl A- Sicl.iţla cavalerilor ordinului „Mihai V K .a /iir Filialii Cluj. ammtă ru durere incetared din viată a colonelului (r.l C tN Ii:/.* SIMION, cavaler al Oi dinului „Miiml Vitea. z u r ţ! cetăţean de onoare
, nl Ciulului. tnm ortuiiila(pa j ari, 7 decem brie 1993, ora 13,i la cimitirul Central. Condo
leanţe fim 'lie l îndoliate. ( (11705)
© Cu adîncă durere îri su- fl t anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă a m u lt. iubitei noas-.
• tre r»an'e şi bunici TUIÎDEAN RAVECA,
în vîrstă de 73 ani. înmorm întarea va avea loc .mier-, curi 8 decembrie, ora 12, Ia cimitirul Central. Odihneas- că-sa în pace. Mariana şi O-
_vidiu. (11566) -© Un ultim omagiu bunicului nostru DEZMIREAN,
IOAN trecut în eternitate la virsta de 8S ani. Iţi mulţumim pentru grija şi sfaturile pe care ni le-ai dat. Cei 11 nepoţi şi ' familiile împreună cu strănepoţii. (41451)
® Transm item sincere condoleanţe maistrului Moisa
Ioan, urm are a decesului ta tălui drag. Colegii de serviciu. 4(4416), • Sîntem alături de fiul, fratele şi cum natul nostru
Grigoraş ' Mircea în marea durere pricinuită de pierderea s 'ţ ie i dragi GRIGORAŞ ILEANA Va rămîne veşnic în am intirea noastră. Mama, fraţii, surorile cu familiile lor.' (44150)
0 Sîntem alături de colega noastră Cosma Valeria în m area durere pricinuită de pierderea fratelui drag. Colectivul Cofetăriei Croco.UI 1168) ._© A încetat din viaţă cel
care a fost fiu, soţ, frate PETRICEANU VASILE, fost
„DOGIU", t-nnorm întarea ■ miercuri S decembrie, ora 11, cimitirul Central. Familia . în doliată.. (44576) .
• Cu adîncă durere. în sţi- flet anunţăm încetarea din- viaţă a dragului- nostru fiu.
frate, cum nat si unchi ROCHIA TEODOR
(TODORUŢU) la numai 43 ani. înm orm întarea va avea loc miercuri^ 8. decembrie în comuna Borşa, ora 12. Familia îndurerata. (44167) j
• Cu m are durere anunţăm încetarca din viaţă a d-nei prof. dr. RUSU IlOINA înhum area a « , 7 decembrie, ora 13, capela cimitirului Central. Fiicele Tuţi şi Anima. (44477) .-. • Mulţumim tuturor prie.
tenilor. vecinilor, colegilor, conducerii; l iceului Gheorghe Şincai şî elevilor care au fost alături de noi în clipele grele pricinuitei de pierderea
scumpei noastre profesor doctor ILDIKO MARIA
CII1Ş Familia Chiş. (44486)m Cuvintele sînt sărace
pentru a mulţumi tutur-ir oamenilor m inunaţi a căror inimi au suferii Ia dispariţia p.-cmalură d intre noi a Iui PUPI MAIOR EMIL. Rudelor, prietenilor, colegilor, vecinilor, cunoscuţilor, soţia Ie aduce m ulţum iri pentru e- xem plara rt v;idă de so'i'ln>i- tate um ană. Rodica. (41364)
• Se- îm plineşte un -an d^ lacrimi şi durere de cînd cel mai iubit soţ, rată şi bunic GHINDAKU EUGEN1U, ne-a părăsit. Amintirea lui va" ră- mîne veşnic în inimile nois- tre. Familia îndurerată.(41:175) ____________ ___
• Cu -snflelele -ndoliate a- nuntâm trw erea <n neliinţă la d ita de 5 decembrie I99t a celui care. a fost soţ, tată,socru şi bunic RADANŢA
MARIN. în vîrstă de 45 ani. Inm orm intarea va avea 1-jc în dat» tle 8 decembrie 199‘t, orele 13, in cim itirul Mină>- lur, capela I. Nu ‘le vom uita niciodată. Soţia Aurelia si copiii cu familiile. (-11511)
• Se îm plinesc !î ani de cînd iubitul nostru soţ, tată,
socru şi bunic f.AZAIt TtNHKAN din GădSlln i» Plecat pe drum ul f i tă i n t ‘a r te re. Fa'milia. tl.'t223>« Snnmptil meu fiu, a'/l, du
pă şas«- luni dt* la Irecerea în n d i i r tă s'illc in l lău AN'DIIEI BUCUR va tăii îri-' veş'iic lri Inim a mea. Mama. (44343)
ADEVĂRUL DE CLUJ MARŢI, 7 DECEMBRIE, PAG, t
S P O R TJudo:
CLUJUL P R O M O V A T ÎN SUPERLIGĂ
Ultima etapă a campionatului diviziei „A" la judo masculin a adus şi m ult aşteptatul reviriment . al echipei „U“ —. C.F.R. Antrenorii Ştefan Vodă şi Ioan Pop au trimis pe tatam i o ecbi-, pă omogenă, dornică de întrecere. Dragomir Micu, Octavian Au-
’ gustin, Dănuţ Pop, Nicolae Glii- ţă, Gergely Tamas, Constantin Duţu, Balogh Mihai, Ovidiu Bu- curenciu, Daniel Fulezan, Szabo Alexandrii, Ioan Pop, Adrian Munţiu, Mihai Boboş şi Alin Nă- săudean au susţinut meciuri frumoase. La cap itu l a 8 întîlniri (dintre care 7 cîştigate), echipa „U“ — C.F.R. Cluj a promovat în superligă, urm înd să se întreacă, in sezonul viitor cu „Steaua" Bucureşti (actuala campioană), Bucur — Dinamo — O- bor, Dinamo Bucureşti, Dinamo
• Braşov şi Poli Iaşi şi ea proaspăt promovată. Au retrogradat în divizia ,,A“ echipele „Rapid" Bucureşti şi „înfrăţirea" Oradea. -
Radu VIDA
Baschet VALURILE „S O M E S U L U l"
FAC N O I V IC T IM E !.Sîm bătă în Campionatele Na
ţionale de baschet s-au disputat partidele etapei a X ll-a la femin in şi a X -a la masculin. Dacă la băieţi totul decurge în lin iş te ,, favoritele se impun pe linie, decizia urm înd să fie dată în con
fruntările directe dintre' acestea, la fet<; apele sînt învolburate, „calamităţile", cu consecinţe imprevizibile, fiind cauzate de valurile de nestăvilit ale „Someş"- ului Dej. Cine ar fi crezut în debutul ediţiei cu nr. 45, că nou venita în elita sportului cu .mingea la coş va „arbitra" şi, ss pare, decide lupta pentru titlu dintre m ult mai titratele „U", B.C. Arad şi FARTEC Braşov! Dar iată că cine a trăit cit impresia că va tranzita 'doar în m are v ite ză Dejul, s-a înşelat amarnic, e- chipa pe cit de modestului, pe a- t ît de competentului Petrică Stă- variu, neţinînd seama de ierarhii, practică u n 'f i l tru total de care, pînă acum, nu a scăpat nimeni. După Fartec Braşov (în-
- vinsă miercuri), a urm at sîmbătă B.C. Arad. elevele lui Davidhazi părăsind municipiul de pe i>o- meş la fel de „şifonate" ca şi ale l u i . Moraru. Prin aceste două m ari victorii reuşite de dejence, cale liberă spre vîrful piramidei au prim it clujencele, dar aşteptăm cu mare interes şi curiozitate modul în eare va fi „primit" Horia Pop (şi trupa sa de campioane) de (ne)respectuoasele lor surori mai m ici.. Dar iată rezultatele complete ale etapei: Oţel T îrgovişte-— Sportul Studenţesc 69:65, Fartec — Vilmar Rm. Vîl- c e a '78:71, Someş . Dej — B.C, A- rad 79:73, Voinţa Bucureşti — Univ. Timişoara 66:78, Rapid Bucureşti — „U" Cluj-Napoca 57:71, Crişul Oradea — Olimpia Bucureşti 80:55; Masculin: Farul — Steaua 73:69, CSU Braşov — Dinamo. Oradea 67:85, Sportul Studenţesc — Univ. Timişoara 80:100, CSU Sibiu — SOCED 69:61, Rapid — Dinamo 60:83, „U" Fimaro — IVEX Craiova 86:73. (m. i . r.)
BIOTERAPIE LA BĂILE B A IţADacâ, din motive mai y puţic
obiective, renum ita apă . sulfuroasă de la Băile Băiţa nu a fost exploatată în acest an, odată cv sosirea sezonului rece, patroni,< : societăţii S.C. „Băile uăiia • CR S1ÎL", domnul Radu Codo- reanu s-a gîndit să diversifice serviciile de tratam ent balnear,
folosindu-se de metode moderne de tratare a afecţiunilor.. Venind în sprijinul-celor suferinzi, aici s-a deschis un cabinet de biote- rap ie .: De asemenea, în vilele şi apartam entele din incinta m'lcro- staţiunii de la marginea oraşului Gherla se pot efectua şi în timpul iernii tratam ente îri băi. sulfuroase, apa fiind încălzită în centra la proprie. (SZ. Cs.)
Depăşind punctul rom ânesc. Yi? cantrol trecere frontieră de la Albiţn, şoseaua co
boară lin şpre vadul Prutului. Trecem celebrul rîu pe un pod de beton ce uneşte păm înturi ale aceluiaşi neam. Nimic din ceea ce mi-am imaginat, nimic impresionant, în afară de c e . dăinuie în suflet. Rîul e de lăţimea, aproximativ, a Someşului la Satu Mare, ba poate chiar mai în-, g u s t . . . \ - '- Rulăm, pe celalalt mal, în pe-
riivctrul vămii de la Leuşeni. Vameşii ne vorbesc „moldoVe- neste", grănicerii într-o rusească ; severă, strict utilitară. Uniformele, croite după moda trupelor de comando, sugerează: „voi ce intraţi a ic i. . Posibil o falsă impresie... • . '
înaintăm în contrasensul unui lung şir imobil de . autoturisme * şi autocare, întins pe cîţiva kilometri. Turiştii afluiţl din vastele spaţii răsăritene asaltează şi în acest punct graniţele „Europei". Au de aşteptat cîte două-
' trei zile, dar merită, spun ei, să aştepţi pentru a trece în Occident. Pentru ei, „occidentul". Sn- . cepe la Prut, după alţii... Teoria punctului de referinţă, felia de pîine e aceeaşi, depinde numai de. cine priveşte faţeta garnisită cu unt...
■ Ne lansăm spre Chişinău prin- tr-o zonă puternic împădurită, , un fel de metţţroz vegetal între douâ lumi. Iei-colo, prin lum inişuri, se ivesc satele basarabene, construite parcă după un anumit tipic — paralelipipede, surii acoperite cu plăci ondulate de azbociment. Aproape fiecare aşezare îşi are iazul său, întinderi, d e ; apă zăgăzuite, m ulte a rtizanal,; îndeplinind mai m ulte roluri — surse piscicole, surse de irigaţii, ’ de agrement şi Dumnezeu . mal ştie de ce. în~jurul lor se întind, după obiceiul rusesc, grădinile ; de zarzavat. Apoi pădurea lasă loc unor dea lu ri: domoale, acoperite pînă la orizont cu plantaţii viticole şi cu livezi, lucrate „ca la carte". A lură de ferm e a- mericane... -
Chişinăul ne întîm pină cu străzi largi şi drepte, cu clădiri
de „epocă" — cele din vremea „Uitucului" violentează privirea cu aspectul lo r de „bunkere", îm prejm uite de coloane masive drapate cu steme şi însemne de piatră mohorîtă,* în spatele ferestrelor cărora bănui misterul sau o potenţial-j am eninţare — dar şi cu zvelte blocuri cu m ul-
_ te etaje care, judecînd cel pu ţin după arhitectura exterioară,
. creează im ag in ea confortului cit „ de cit modern. Şi totuşi, la .Chi-
şinău problema locuinţelor este una d intre cele mai actuale. E*l«
.la modă încă „sistemul" convieţuirii mai multor familii într-un siiigur apartam ent, tu baie şi
Reporter dincolo
de Prut (i)
n ACTUALITĂŢI ÎN DIABETOLOGIEma dală în România cînd se organizează un simpozion pentru diabetici cu o asemenea structură. Prim a temă cuprinde un punct de m are atracţie: „Sindromul X“, în care medicina clujeană are m ari priorităţi legate de numele profesorului Moga. A doua tem ă este legată de implementarea • Programului naţional de diabet şi de noi facilităţi în managementul diabetului din România. Vom fi ajutaţi în demersul nostru de cei şase participanţi străini, din Centrul • de diabet al Universităţii din PerU- gia, în frunte cu profesorul BrU- netti, şl, penlru prima dată -în România, profesorul Barbet din Toulouse, Franţa, care va conferenţia despre hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat O Noi am iniţiat, la prima ediţie, premiul „N. Paulescu" şl premiul „Ion l'avel", acesta din urmă fiind avangardistul diabetologiei româneşti contemporane. In acest an, Academia dp Ştiinţe Medicale a preluat aceste premii, dar cum unul din laureaţi este pro
c e s o ru l Gligore Viorel, azi, 7 decembrie, fondatorul acestui Centru de diabet, ne-am gîndit să-l onorăm aici © Creşte num ărul .diabeticilor, este o incidenţă extraordinară, num ărul de c a zu ri: noi care apar este deja de cîtâva zeci pe lună. In judeţul Cluj a,-- vem 15.0^0 de diabetici pe care îi"'
.îngrijim. Contribuie la această creştere factorul genetic, aii- ‘ m entaţia, stressul de care nu putem scăpa Este o epidemie de d iabet zaharat, sau diabetul do
■ tip 2, cum îi spunem noi, care a- .. pare după o anum ită vîrstă, du
pă 35, 36 de ani. Cresc cazurile, d ar ele merg mînă în mînă cu complicaţiile vasculare. Cînd vin
: la noi, diabeticii sînt deja nişte complicaţii. In acest context se vorbeşte de sindromul lum ii noi, care se caracterizează prin d ia - ; bet zaharat, obezitatea de tip abdominal, hipertensiune -arterială, cardiopatie ischemică, prin anomaliile legate de metabolismul . glucidelor. Toate acestea realizează „Sindromul X" de care vorbeam. Şi unul d intre primii care a atras atenţia acum 30, 35 de ani asupra lui, a fost profesorul Moga. Sindromul X , descris acum de americani cu mare pom pă şi fast, este o prioritate româncască şi merită să-l nu
mim „Sindromul Moga",- lucru 'deja propus de mine". .
Duplexul radiologie Cluj—Chi-
bucătărie comune, al căminelor de nefamilişti avînd grupurile sanitare la capătul coridorului... Dar nimeni nu se plinge, ori n-ara auzit eu, societatea concepută şi clădită de soviete, tim p de decenii, pe fundamentul ideologie' a l „ştergerii" deosebirilor dintre membrii marii mase a celor ce muncesc, priveşte totul cao binefacere a revoluţiei, chiar dacă... Cel puţin la suprafaţă.• In tra rea ' în Grădina Publică
— parcul central din Chişinău — superbă oază de verdeaţă şi de fîntîni arteziene, este străjuită de statuia vcevodului Ştefan cel Mare. Sprijinindu-şi dreapta pe paloş, iar în stînga ridicată ară- tînd lumii crucea creştinităţii, voevodul priveşte în lungul marelui bulevard ce-i poartă nume- , le, aşteptîndu-şi parcă vitejii. Soclul statuii e acopent cu flori proaspete şi cu panglici tricolore... Un om îngenunchează, se închină, aşează cu pioşenie garoafe albe pe ardezie..; Nu, n:i e un gest singular. îh răstimp de aproape" o oră, gestul s-a repetat de zeci de ori.
OBS» w m m » SKS»'.«538?
şinău, organizat In ’ cadrul „Zilelor U.M.F.", va fi onorat de prezenţa unor' distinşi medici, profesori şi cercetători din Republica Moldova: A. Roşea, ■'I. Jalbă, V. Catriniciu şi V. Bairac.
Simbătă, 0 iulie, după-aroi^ în faţa Catedralei din Chişit asist la slujba de pomenire şi £ adunarea cetăţenească întru cirj. tirea memoriei victimelor repr-c siunilor staliniste. Atunci... |, noaptea de 5 spre 6 iulie ’ lta pe bâza sinistrei „hotărîri 509“ j
j Consiliului de miniştri al foste R.S.S.M., sub „învinuirea chiaburi, moşieri şi comerciant? au fost deportate din satele Ba- sarabiei pc-ste 11.000 familii, t» taîizînd aproximativ 40.000 & oameni, acestora adăugindu-li-* alte mii care au luat calea te- jeniei în faţa „terorii roşii". Rj. mânii de dincolo , de Prut e
. înălbit cu oasele lor îngheţa; Siberie, s-au stins de sete prir. stepele Kazahstanului şi Kirchi- ziei. Cei ce a u ' supravieţuit s-as, „rostuit" prin ccle adîncuri di lume, străine şi potrivnice, in- tinse 11.000 de kilometri, ds la crucişătorul „Aurora" ia înnejtr
, râtu l Vladivostok.-,Din kilometre/f în kilometru, drumul „comuni, mului victorios" al sovietelor tv te mardat de mormintele moldo
• venilor deportaţi, borne ale unui inimaginabil calvar, - încrustai adînc şi dureros în carnea batjocorită a Pămîntului. Cei morţi ns şi-au pierdut decît viaţa. Supravieţuitorii şi-au pierdut numele şi limba,' dulcea limbă maternă
. în care au învăţat, să rostească primele înţelesuri...; .
Nicolae VEElş
că nu e prima dată cînd P.D. (F.S.N.) prezintă lucrurile fn mod deformat. . - -
IOAN GAVRA:„C ertifica te le de proprietate nu au nici o valoare"
La o recentă conferinţă de presă pe care a avut-o la Cluj-Napoca, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, . dl. Ioan Gavra (P.U.N.R.), a apreciat că privatizarea în România este în impas datorită activităţii dezastruoase
. la nivt lul judeţelor a celor două agent ii; de^ dezvoltare şi de p rivatizare. D l.'G avra a precizat că „certificatele de proprietate oare au fost deja înm înate sînt practic fără nici o valoare".. Deoarece Fondul Proprietăţii Private nu se subordonează tn momentul de faţă Guvernului, deputatul P .U .N R , loah Gavra a declarat că această Instituţie a devenit locul de refugiu al membrilor marcanţi ai P.D. (F.S.N.)
care şi-au pierdut funcţiile din conducerea statului. P.U.N li. se pronunţă . pentru . schimbarea structurală a Fondului Proprietăţii P rivate şi încadrarea sa in tr-un viitor Minister al P rivatizării. înfiinţarea acestui minister
• este, conform d-lui Gavra, una din condiţiile puse de P.U.N.R. în cadrul negocierilor pentru guvern cu P.DS.R. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor a mai declarat că cei un milion de dolari pe câre fo stu l' F.S.N. l-a cheltuit pentru tipărirea în F ranţa a certificatelor de proprietate vor trebui într-un fel recuperaţi. „Eu am să sesizez Curtea Constituţională că Adrian Severin a încălcat legea", a subliniat dl. Ioan Gavra.
***-La ora actuală valoarea oficia
lă a unui certificat de proprietate este In Jur de 125 000 de lei. Pe piaţa neagră preţul unui certificat nu depăşeşte 0000 de lei.
ÎN 'A TE N ŢIA ABONATILOii . TELEFONICI
M ajorarea sumelor telefonic* facturate, ' în cazul neachitârii lor în term en,'se face în funcţii de numărul zilelor de întîrzierc, astfel:
Pentru persoane fizice: dii prim a pînă în a 5-a zi lucrătoare— 33 lei; din a 6-a pînă în zi - lucrătoare — 117 lei. Din a16-a zi calendaristică, se adaugi pe fiecare grupă de 5 zile sat fracţiune de grupă, pînă în a K zi inclusiv — 33 lei: ,
P en tru p'ersoarie juridice: di» prim a ;pină în a 15-a zi lucrătoare — 0,5 la sută din valoarea totală de plată înscrisă pe facturi Din a 16-a p înă în a 90-a zi ca; lendaristică — 1 la sută pe a din valoarea totală de plată înscrisă în factură.
Pentru schimbarea destinaţii serviciului telefonic care conduct la modificarea, tarifelor percepo- te de ROM TELECOM se : " că o majorare de 2,5 ori a sura. totale facturate pe ultimele 1' luni. în cazul schimbării deşt naţiei serviciului telefonic, casnu conduce însă la modificaretarifelor percepute de ROM TE LECOM se aplică o majorare 4
,25.223 lei.M ajorările ; percepute nu
clud aplicarea penalizărilor pet tru contravenţiile prevăzute lege şi nici perceperea tarfi'ţjjj pentru lucrările determ inate * ^ necesitatea reglementării conform instrucţiunilor.
ECIIIl’A TEHNICA
DE SERVICIU:
Radu SANTEJUDEAN
Victoria PETRUŞ Cristian UAKA .Milial IIOSSU
i jLrnr m i i m J’Wi.i
Autorizata prin S.C. nr.l 20/1901, judecutorfa Cluj-Napoca,
înmSi/lcu’cră la Oficiul Ropisîrulul Comerţului judsjulul C!uj, sub nr, J /1 2/308/19S1 din 22.03.1 S91
COLEGIUL DE REDACŢIE:ILIECSLIAN (redactor şef); DAN
RE8R-ANU'(redactor şef adjunct); VALliH CHiOREANU (redapior şef adjunci); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie); NICOLAE PETCU; MARIA SĂNQEORZANj RADU VIDA.
^.D A C ŢIA : Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.1 o.32| redactor şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);
1. .74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şl contabilitate2 aiului); Telex: 31444. Fax: 13.28.28. Mica publicitate
se primeşte zilnic între orele 8 - 1 6 , str. Napoca nr.16 (la pt rter). Sîmbătă şi duminica închis. Informaţii, reclame
şl publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: 14.78.22
top related