activizarea metodelor de invatare
Post on 14-Aug-2015
142 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ACTIVIZAREA METODELOR DE PREDARE –ÎNVĂŢARE
Profesor : SEREA NICOLETA Grup Scolar Industrial “ Ion Banescu “Mangalia
Simpozion„Educaţia copilului, o continuă provocare”
30 aprilie 2010, LugojColegiul Naţional ” Coriolan Brediceanu”
Secţiunea II: METODELE DIDACTICE INTRE TRADITIONAL SI MODERN
PREMISELE PENTRU UN MODEL DE INSTRUIRE EFICIENTĂ
Ce înseamnă instruirea eficientă ?
Pentru lămurirea acestei expresii se operează cu două concepte şi anume : eficacitatea generală a instruirii ( E.G.I.), adică “ depăşirea de către toţi
elevii care participă la instruire a nivelului minimal acceptabil de performanţă şcolară proporţional cu posibilităţile individuale de învăţare în condiţii de confort psihic şi cu economie de efort şi de timp “
ineficacitatea instruirii se înţelege nerealizarea performanţelor minimal – acceptabile de către unii dintre membrii populaţiei şcolare
Diagnosticul stării iniţiale
Programe de îmbogăţire
Învăţare dirijată în clasă a conţinuturilor esenţiale
Programe de recuperare
Evaluarea continuă a progresului
instruirii
Evaluări periodice sumative
Studiu individual acasă
Componentele de bază ale modelului instrucţional
Linii fundamentale spre care tinde perfecţionarea metodologiei învăţământului : În direcţia activizării maxime a tuturor metodelor şi procedeelor de instruire În directia aplicării unor metode care reuşesc să cultive întregul potenţial
individual.
SENSUL ACTUAL AL MODERNIZĂRII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
Clasificarea metodelor pentru o învăţare activă :
Metode care favorizează înţelegerea concceptelor şi ideilor, valorifică experienţa proprie a elevilor , dezvoltă competenţe de comunicare şi relaţionare, de deliberare pe plan mental şi vizează formarea unei atitudini active :
- Discuţia - Dezbaterea- Jocul de rol , etc.II. Metode care stimulează gândirea şi creativitatea , îi determină pe elevi să
caute şi să dezvolte soluţii pentru diferite probleme, să facă reflecţii critice şi judecăţi de valoare , să compare şi să analizeze situaţii date :
- Studiul de caz - Rezolvarea de probleme- Jocul didactic- Exerciţiul
Clasificarea metodelor pentru o învăţare activă :
I Metode care favorizează înţelegerea conceptelor şi ideilor, Discuţia
DezbatereaJocul de rol
II. Metode care stimulează gândirea şi creativitatea , Studiul de caz
Rezolvarea de probleme Jocul didactic
Exerciţiul
III. Metode prin care elevii sunt învăţaţi să lucreze productiv cu alţii
Mozaicul Cafeneaua
Proiectul în grupuri mici
Exemple de metode cu valenţe activizatoare
DiscuţiaDiscuţia are semnificaţia unui schimb reciproc şi organizat de informaţii
Avantaje:crearea unei atmosfere de deschiderefacilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere diferite ,ptimizarea relaţiilor profesor-elevi statornicirea unui climat democratic la nivelul claseiPrin discuţie se exersează abilităţile de ascultare activă şi de respectare a
regulilor de dialog
Etape ale discuţiei :Se reamintesc elevilor regulile de discuţieSe aranjează elevii în cerc sau semicerc , profesorul se aşează împreună cu ei
pentru a modera discuţia (opţional)Se prezintă subiectul discuţiei cu claritate şi intr-un mod care să încurajeze
exprimarea ideilor .Profesorul moderează discuţia , având grijă să orienteze cu subtilitate
răspunsurile elevilor , facilitând exprimarea punctelor de vedere diferite şi lansând întrebări care să provoace continuarea discuţiei.
Studiul de caz
Este o metodă care se bazează pe cercetare şi stimulează gândirea critică prin analiza , înţelegerea , diagnosticarea şi rezolvarea unui caz.
Etapele unui studiu de caz : Alegerea cazului Cercetarea materialului de către elevi Se revine la caz, se stabilesc din nou toate datele problemei ,
conceptualizate, ierarhizate şi sistematizate. Elevii se vor referi la caz făcând apel la reglementări legale, standarde, prevederi
Conceptualizarea . În această fază , discuţiile pot fi orientate în următoarele direcţii:
„priveşte în urmă”asupra contextului în care s-a petrecut cazul „priveşte dedesubt” asupra principiilor operaţionale care pot fi generalizate „priveşte în jur” asupra tuturor situaţiilor similare „priveşte înainte „ asupra necesităţii modificării atitudinilor noastre personale
dacă vrem să rezolvăm astfel de cazuri într-un mod eficient. În final se trag concluzii cu valabilitate şi în alte situaţii de viaţă
CubulMetoda este folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei
situaţii etc. din mai multe perspective.
Etapele metodei:• realizaţi un cub pe ale cărei feţe notaţi cuvintele : descrie, compară,
analizează , asociază , aplică , argumentează
• anunţaţi tema / subiectul pus în discuţie
• împărţiţi grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup urmând să examineze tema aleasă din perspectiva cerinţei de pe una din „feţele” cubului astfel :
1. descrie : culorile, formele, mărimile2. compară : cu ce este asemănător şi ce este diferit3. asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti4. analizează: spune din ce e făcut , din ce se compune , etc.5. aplică : ce poţi face cu el ? cum poate fi folosit ?6. argumentează pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiei tale
• forma finală a scrierii este împărtăşită întregului grup
• lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă sau pe pereţii clasei.
Problematizarea :
Problematizarea reprezintă una dintre cele mai utile metode , prin potenţialul ei euristic şi activizator .
Etape posibile în abordarea unei situaţii problemă
definirea punctului de plecare şi a scopului urmăritpunerea problemei prin cunoaşterea profundă a situaţiei de plecare şi
selectarea informaţiei organizarea informaţiei transformarea informaţiei pe calea raţionamentului , inducţiei şi deducţiei , a
intuiţiei şi analogiei , inclusiv a utilizării şi a altor procedee para –logice ,în vederea identificării soluţiilor posibile
luarea deciziei –opţiunea pentru soluţia optimă verificarea soluţiei alese şi a rezultatelor
Reţeaua de discuţie
Se poate utiliza numai dacă tema permite abordări contradictorii
Etapele metodei:1. stabilirea temei puse în discuţie2. profesorul adresează o întrebare prin care solicită un răspuns pozitiv
sau negativ însoţit de argumente3. identificarea argumentelor de către cursanţi4. individual se completează o listă de argumente care susţin răspunsul
afirmativ, apoi una cu cele care susţin un raspuns negativ5. în perechi se construiesc două liste mai lungi cu argumente pro şi
contra6. fiecare pereche va lucra cu o altă pereche, aducînd argumente pe
ambele liste7. reflectarea asupra arguentelor şi stabilirea individuală a poziţiei pro şi
contra
Variantă: Reţeaua de discuţii urmată de dezbatere Finalitatea metodei : aprofundarea unei teme prin dezbaterea aspectelor implicate
Etapele metodei :1. stabilirea temei puse în discuţie2. identificarea argumentelor de către cursanţi3. alegerea răspunsului pozitiv sau a celui negativ4. împăţirea grupului mare în două grupe ce se vor afla în contradicţie5. dezbaterea problemei luate în discuţie
Brainstorming
Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trai anumite situaţii , de a le analiza , de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor aptime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii
Etapele metodei :1. se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru (grupuri de min . 10 persoane)2. se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid ,în fraze scurte şi concrete , fără
cenzută ,a tuturor ideilor3. totul se înregistrează în scris pe tablă, reportofon etc.4. se lasă o pauză de 15 minute pentru „aşezarea” ideilor5. se reiau pe rând ideile emise , iar grupul găseşte crterii de grupare a lor pe categorii-
simboluri, cuvinte cheie, imagini, etc.6. grupul se împarte în subgrupuri , în funcţie de categoriile listate, pentru dezbatere7. se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup ,în forme cât mai variate si originale:
cuvinte, propoziţii , colaje, etc. pentru a fi cunoscute de ceilalţi
Profesorul trebuie să încurajeje exprimarea ideilor, să nu permită intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei.
Stiu / vreau să ştiu / am învăţat :
Prin metoda „Ştiu / vreau să ştiu / am învăţat” se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o anume temă şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsurilor în lecţie
Etapele metodei Li se cere elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema
abordatăÎn timp ce elevii realizează lista, profesorul construieşte pe tablă un tabel cu următoarele
coloane: Ştiu / vreau să ştiu / am învăţat-Ş / VŞ / ÎŞ-ceea ce ştim / credem că ştim / VŞ-ceea ce vrem să ştim / Î-ceea ce am învăţat
Ş-ceea ce ştim /
credem că ştim
VŞ-ceea ce vrem să ştim
Î-ceea ce am învăţat
li se cere perechilor să spună ce au scris şi se notează în coloana din stânga informaţiile cu care tot grupul este de acord
folosind aceeaşi metodă elevii vor elabora o listă de întrebări
elevii vor identifica întrebările pe care ei le au despre subiectul abordat, iar profesorul le va lista în a doua coloană a tabelului. Aceste întrebări vor evidenţia nevoile de învăţare ale elevilor în legătură cu tema abordată
elevii citesc textul
după lectura textului , se revine asupra întrebărilor formulate în prima coloană , se constată la care întrebări s-au găsit răspunsurile în text şi se trec în coloana „Am învăţat”
elevii vor face comparaţie între ceea ce ei cunoşteau deja despre tema abordată , tipul şi conţinutul întrebărilor pe care le-au formulat şi ceea ce ei au învăţat prin lecturarea textelor
Mozaicul
Descrierea metodei :
Etapa I : Pregătirea scenei : se explică cum se va desfăşura activitatea de învăţare
Etapa a-II-a :Gruparea elevilor : în grupuri “casă“ de 4,5 membrii şi grupuri de experţi
Etapa a-III-a : Studiul lecţiei : se distribuie fişe de documentare fiecărui expert, acestea vor conţine un fragment din lecţie .Experţii vor studia textul timp de 10 minute şi vor colabora pentru înţelegerea acestuia formulând întrebări .
Etapa a-IV-a :Experţii predau textul grupului “casă” : după încheierea timpului de studiu , experţii se vor întoarce la grupurile casă . Aici fiecare va prezenta , în aproximativ 5 minute ce a studiat în grupul de experţi . Sarcina lui este nu numai de a raporta , ci şi de a pune întrebări , pâna este sigur că toată lumea a învăţat partea sa din text
Etapa a-V-a : Evaluarea : se poate realiza oral adresându-se întrebări elevilor sau în scris prin test de evaluare.
Turul galeriei
Forme de organizare :-elevii sunt organizaţi în grupuri de trei sau patru-această metodă necesită mişcarea elevilor în sala de clasă.
Etapele metodeiEtapa I : Elevii organizaţi în grupe de trei sau patru , primesc o sarcină de învătare
susceptibila de a avea mai multe perspective de abordare .
Etapa a-II-a : Produsele muncii grupului se materializează într-o schemă , diagramă, inventar de idei notate pe un poster .Posterele se expun pe pereţii clasei,transformaţi într-o veritabilă galerie (expoziţională).
Etapa a-III-a : La semnalul profesorului , grupurile trec pe rand pe la fiecare poster pentru a examina soluţiile propuse de colegi . Comentariile si observaţiile “vizitatorilor” sunt scrise pe posterul analizat .
Etapa a-IV-a : După ce se încheie “ turul galeriei” , grupurile revin la poziţia iniţială şi fiecare echipă îsi reexaminează produsul muncii lor comparativ cu al celorlalţi şi discută observaţiile şi comentariile notate de colegi pe propriul poster.
Evaluarea se realizează asupra modalităţilor folosite de elevi pentru a rezolva o sarcină . Împreună , colaborând unii cu alţii , elevii produc idei şi soluţii noi , le discută supunându-le analizei si evaluării critice.
Organizatorul grafic
Organizatorul grafic facilitează esenţializarea unui material informativ care să fie exprimat sau scris , schematizând ideea / ideile
Organizatorul grafic (OG) se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în cinci moduri:
OG pentru monitorizarea structurilor de tip comparativ
Prin această metodă elevii sunt solicitaţi să găsească asemănările şi deosebirile dintre conceptele , noţiunile , formele prezentate în text şi apoi să completeze un OG (după ce au studiat cu atenţie materialul )
Exemplu schematic...................................................... şi ............................................
Asemănări Deosebiri
OG pentru structuri de tip descriere
Autorului OG i se va cere să noteze caracteristicile, proprietăţile, utilizările, componentele unui „ceva” după descrierea acelui „ceva”
Tema poate fi descrisă de profesor sau citită de elevi –consiliaţi de profesor
Exemplu schematic :
Caracteristica 1
Caracteristica 2
Caracteristica 3
Caracteristica 4
Caracteristica 5Subiectul
OG pentru structuri de tip secvenţial:
În acest caz elevii sunt solicitaţi să listeze conceptele, evenimentele , itemii, lucrurile ,etc., în ordine cronologică, numerică, deci etapizat, secvenţial.
Exemplu schematic:
sau
1.___________________2. ___________________3. ___________________4. ___________________
OG pentru structuri de tip cauză – efect :Elevii sunt chemaţi prin această metodă să facă legătura dintre cauză şi efectul
rezultat al unei acţiuni, fenomene, etc.Exemplu schematic:
OG pentru structuri de tip problemă – soluţie:
În această situaţie elevilor li se cere să detecteze problema / situaţia problemă şi sunt invitaţi să o rezolve, să găsească soluţia. Elevii care vor completa un OG vor enunţa problema şi vor lista una sau mai multe soluţii la problema enunţată.Exemplu schematic :
Cauză
Efect 1
Efect 2
Efect 3
Problema Soluţia
Forme de realizare a evaluării
În funcţie de cantitatea de
informaţie
În funcţie de perspectiva temporală
În funcţie de sistemul de referinţă pentru
emiterea valorii
Evaluare parţială
Evaluare globală
Evaluare iniţială
Evaluare continuă
Evaluare finală
Evaluare formativă
Evaluare clasificatorie
Evaluare autocentrică
Forme de realizare a evaluării
Metode şi instrumente de validare a competenţelor
Metode tradiţionale de validare a competenţelor
Metode alternative de validare a competenţelor
Verificare orală
Verificare scrisă
Verificare practică
Referatul
Investigaţia
Proiectul
Portofoliul
Observaţia
Autoevaluarea
CONCLUZII
învăţarea activă (participarea la dialog, la conversaţie în cadrul lecţiilor) înseamnă mult mai mult decât învăţarea pur receptivă (profesorul predă, elevii ascultă sau ascultă şi notează).
S-a constatat că elevii sunt mai interesaţi şi mai activi, cu cât lecţia are un conţinut informaţional mai apropiat de posibilitatea transpunerii şi utilizării lui în practică.
Elevii preferă ca metode de lucru : descoperirea dirijată cu ajutorul fişelor de documentare, conversaţia, problematizarea, asaltul de idei.
În procesul de evaluare s-a constatat că elevii şi-au însuşit repede şi cu uşurinţă modul de lucru cu testele de evaluare, cu fişele de lucru, autoevaluarea, preferându-le ca instrumente de verificare şi apreciere, celor convenţionale (lucrări scrise, extemporale).
Familiarizându-l cu “nivelul minim acceptabil de cunoştinţe “sub care elevul nu primeşte o notă minimă de promovare şi nu în ultimul rând, motivând întotdeauna nota obţinută, cazurile în care unii elevi se simt frustraţi s-au diminuat progresiv, pe măsura însuşirii normelor şi valorilor procesului de evaluare.
top related