arta. enciclopedie pentru copii - cdn4.libris.ro. enciclopedie pentru copi… · subiect sr...
Post on 19-Oct-2020
34 Views
Preview:
TRANSCRIPT
enciclopedie pentru copii
LITEFIABucure$ti
2020
Subiect si compozitie
Perspectivi
Culori si tonuriArta preistoriciCreaturi magice
Stindardul din UrArta egipteani anticiMormintul lui Sennedjem
NemuritoriiArta minoici., greaci ;i romaniMit minoicPicturi ;i mozaicuri grecqtiMozaicuri gi fresce romane
Arta asiatici anticiArta crestind. timpurieIcoane bisericesti
Sfbntul impiratArta islamicS. timpurieCartea de la Kells
Ascensiunea ItalieiArta goticiRenasterea europeaniArta forentinlInvengiile Renas,terii
Cava.leri eroici
Primavera
Mari maestri
Leonardo da VinciCapodopere ale Renaqterii
$coala din AtenaArta venetiani
8
i01.2
L4
16
18
20
22
24
26
28
30
32
34
36
38
40
42
44
45
48
50
52
54
56
58
60
62
64
65
58
\iI
\laestri venetieni
Tanirul Iisus
Scoala nordici.ian van Eyck
Scamatorii
-\mbasadoriiStiluri manieriste
3aroc si rococo
Caravaggio
Splendori baroce
I as Hilanderas
Decoratiuni rococo
\ eacul de Aur olandez-ohannes Vermeer
Scene de viat5. cotidianiR.embrandt
Jicturi turistice
?ovqti de vitejie
-nspiragie romanii'.rramAntul Horagiilor
J.omantism
Scene romantice
Peisaje
Peisaje glorioase".\{.W TirrnerLealism
\-iaEi moderni in picturi. n mormAntare la C)rnans
?rerafaelilii
?ictind via;a
,{rta moderni noneuropeani
Gravuri japonezi
idouard Manet
-npresionismSurprindere a unei clipe
Gridini acvatici
?ostimpresionism
Noaptea instelatiArti. imaginativi"
Pictare a emoliilorEdvard MunchCubism gi futurismPablo Picasso
Noi stiluri abstracte
Dadaism ;i suprarealism
Georgia O'Keeffe
Expresionism abstract
Figuri ascunse
Pop gi Op ArtArt5" contemporani
Sculpturi anticiSculpturi greaci ;i romaniArmata de Teracoti
Sculpturi renascentisti
Neoclasicism;i dupiSculpturi. moderniBarbara Hepworth
Fotografia timpurieTetons - Snake River
Evolugia aparatului foto
Tipuri de fotografie
Julia Margaret Cameron
Moment de triumf
70f)
74
76
78
80
82
84
86
88
909)
94
96
98
100
\02104
106
108
110
tt2114
115
118
t20122
t24126
t28130
r32134
135
138
r40t42
A4r46r48150
152
154
155
158
160
t62t54r66168
172
174
t76178
180
1.82
t84
188
190
r92194
196
198
REFERINTE
Glosar
Indice
Mulgumiri
200
203
207
Subiectsr compozLl-leArtigtii picteazd. tot felul de subiecte, din variimotive. Unele picturi spun povegti sau celebreazi
oameni si evenimente, altele te fac si" vezi unsubiect intr-o lumini" noui, incAntAndu-te sau
provocAndu-te. Mullii artigti picteazi pentrua-gi informa privitorii sau pentru a-i face si. se
gAndeasci. la subiecte in moduri neasteprate.
suBrEcT $r sTrLLista de subiecte pictate de artisti este neslhrsiri - oameni, peisaje,
iubire, rizboi ;i asa mai departe. De obicei, aceste subiecte suntreprezentate intr-un stil realist. Totugi, din secolul )C(, unii arti;tiincep si execute picturi in care subiectele sunr greu de identificat.
Acest stil, cunoscut ca arti abstracti, folose;te forme qi culoripentru a inltgiga sentimente sau idei.
f PARC LANGA LT]CERNA, 1933, PAUL KLEEAcea$d ltcrare abstractd este inspiratd de plimbLrile
fdcute de artist impreunii cu solia sa Lily l,4ngiora;ul Lucerna, Elae;ia. ln aceasti picturd, cdriile
se lntretaie printre co?aci ca coroani cohratd..
FORMA$r COMPOZTTTEForma unei picturi poarti denumirea de
format, Doui dintre cele mai cunoscute
formate sunt portretul (pe verticali)
;i peisajul (pe orizontala). Dar arristiinu picteazi tablouri doar pentru a le
pune in rami; ei picteazi gi pe tavane
si pereti asa-numitele fiesce . Modul incare artistul alege si aranjeze subiectulin interiorul formatului poartidenumirea de compozitie.
< MERE, PIERSICI, PERE $I SI-RUGURT,1880, PAUL CEZANNEO compzziti€ alcii.taitii. din mai mabe obiecte,
cum ar fr tun castlott ca fucte, se numeltenatar,i statiLi.
-
rn _E uropaOccidentali. timpu-
rie - cAnd putini stiausi citeasci povegtilebiblice erau transmise
orin oicturi.
IMPACT 9I REACTIEArri.rii i.i dore.c cr lucrilile \i cree/e un impacr a,upr'.r
privitorului, indiferent de subiect. Tabloulile narative suntexecutate incit privitorul si poata urmiri
cr olu t ia 'ecvenrei de er enirnenre.
in schimb, peisajele au adesea unprim-plan, un plan de mijloc si
un Fundrl. earc rc ghideaza prirrinteriorul respectivului tablou.
Portreteie prezinti de obiceisubiectul in prim-plan.
> MADONA SIXT]NA,1512, I{{IAEL
Figu nle, o r.al,. l-.', i0" "., Va, in tipruncul llsus, donini ansamblul
,on1ozit, i. Doi ,Jq'tti ',gcau,,,h,n)ola picioarelt Fecioarai, unu/ priuind.
t.t 1o,;,)r'e,ri dot t,tg, 't.
]"t{RI OPERE DEARTA..::le picturi, executate de artisti foarte talentati, continui sa ii fascineze
. .meni mulr drrpi ce;u lo.r crcarc. jn ciuda rle.elii rimpului. eri.ri: '- unic cu privire la srLbiectul si compoziria unei mari picturi, care
'--:nui si atragi atentia privitorilor, flcindu-i si vadi lumea diferit.
o-lc
^ UANAT)RI iN zAluDA,1565,
PIETF,R BRUEGEL CEL BATRANVin itari i inai nteazii pin zapadt1ducindu-ne intr-un peisaj de iarnii incircat11, 4 a i ,, nnin.,- d, ,iar,, rn,n",a.rndin Europa de Nord acum 500 de dni.
PerspectivaArtistii folosesc o tehnici numiti persoectivi ca si creeze
iluzia realiti.tii - lumea tridimensionali reprezentatipe suprafele plate, cum ar fi hirtie sau pAnzi.. Obiectelesituate in dep5"rtare sunt mai mici decA.t cele din apropiere.Existi gi o variagie in folosirea de lumini si umbre,care creeazS, impresia de profunzime.
pnnspEctryArrNrenA
La inceputul secolului XV,arhitectul italian FilippoBrunelleschi a dezvoltat
reguli matematice pentrudesenarea perspectivelor.
Numiti perspectivi liniari,metoda lui Brunelleschi
utilizeazi linii drepte care
se intAlnesc Ia distanti.,intr-un punct numitpunct de disparigie.
T DESEN IN CRETA PENTRUS C E N O G RAF IE, ANII 17 OO,
SCOALA DIN TOzuNO.ln acest desen in p?rsp?ttiud, punctul
de di.tpariyie este prin arcadacea mai ind.ePArtu i.
^ MOARA DE UANT LA
\YIJK BIJ DUURSTEDE,ccA 1670, JACOB
VAN RUISDAILAici no i din depiirtare suntmai lumino;i ;i mai alba;tridecdt cei din apropiere, ceea
ce conferii profunzimetabloului.
.r-!
PERSPECTTVAAERIANAArtistii pot crea ilr"rzia spatiului si a distanteifolo'ind culoarea, o m(ruda cuno\cure (.,1
pcr.pecrivi aerilna /aLmo.leri.it. in viara
reali - din cauza atmosfcrei Pimintuluiobiectele aflare in deprrrarc apar m.ri
de'.'hi'e l, culoare. rnri albatrrc 'i mai
putin detaliare. Artistul italian Leonardoda Vinci a descris aceste cfecte: ,,Culoriledevin mai estompate direct proportionalcu distanta fati de persoana care lc priveste"
Cel mai inaltpunct de observatie
este asa-numita vedere
panoramici, in cafe
artistul privestepeisajul direct
de sus.
oFle
, .:EA DE LA,,DELHAR.NIS,: : . -\{L,1NDERT]BEMA: .,1 a/ee cu capacl
-.1 lt)tul/,1t^: .:rilli c1tre un pulttt...r /a orizant.
PUNCT DE FUGA $I PUNCT DE OBSERVAIIEPunctele de lugi sunt locul in cale liniile paralele pal sl se
inrilneasci in perspectivi. Sunt, in general, la orizont. Pozitiapunctelor de firgi dintr-o picturi sc schimbi in lunctie dc punctulcle obsen'atic: sus, jos sau la mijloc. CrL cit obiectele se afli maiaploape de punctul de fugi, cu atAt apar mai mici in pictula.
RACURSIDaci un obiect este aproape
de noi, forma lui se vamodifica printr-un efect
numit racrrrsi. Acesta face
pir;ile ceie mai apropiate
ale obiecrului si pari maimari, iar pirtile indepirtatemai mici si mai scurte.
Artigtii folosesc acest
afiificiu pentru a miri iluziade profunzime a picturii.
^ A'JONIA DIN GRADINA GHETSIMANI, CCA 1455,
ANDREAMANTECNAPicioare/e personajalar situdte in prim-planul picturii parruai mati ! mai lungi drc,lt mpul datorita raucsiului.
Culoria
S1,
tonurlUnii artisti picteaza folosind culorinaturale din lurnea inconjuratoare,altii fblosesc nuanrc imaginare. Cr-rlo-
rile pot fi utilizate in dive rse moduripentru a exprima emotii. 'lbnurile
reproduc t'eiui in crre lumina si
umbra cad peste obiecte, confelindpicrurii iluz ia dc prol^urnzi'n..
CONTRASTE DE CULORIt ..lld .ttlo il, .L rt ,,rrtrl\' .irl( ,i .r.c/J.. r"l I
llrsri ccalalr:i. par rrrult mai srrrrlir ciroar e. Acestca
st11lt cllno5curc drcpr culori conplemcntalcsi por ii obtinurc prin an!-srr-cul cLiltre o crrloalcprinll:'r si unr sccunclrrlir. (,ulorile complcrne nrare
suut: rosLl si r,erclc, albastlLr si porrocaliu, galbcn
si yioler. Altistii loloscsc dcscori:rceste combinatiipeltru a face lucriirilc rrrai vii.
in sccolul X]X,pictorii i mpresionisti
au experimenLat tcoriistiir-rtifi ce ale culorilor
pentlu a crca noilolmc si tonuri.
^ 1'tiRl\ttiL EII-Fl'1., 1t))6, R()BF.RT DIILAUNAY
ArLittul.f tLr.a 1)rlaltltn! t litt:nt i,)tti ,ntltc ttr.;iuiti ttlc rttrsri jttltt?lii indnlift.Ilrrsittnn it nai su folt:tstt ori ninplttL(i1tni-( p(nrn.! t citn lriL lt,t tfu striln-it
12
,'&€
,-:i, O paleta cle tonuri ajuti la crearea iluziei de tridinensionalitare.:tele Iuminoase sunt cele in care lumina esre puternicl, iar urnbrele
- z,:nele cu tonuri mai intunecatc. Acolo unde existl un contrast:rLternic intre lumilri si umbra, iluzia este qi mai evidenti.
CULORI CAIDE$r cuLoRI RECrAlbastru, verde qi vioiet sunt culorireci. Ele nu atrag privirea si suntfolosite, deseori, pe fundal. Culorilecalde, cum ar fi rosul, portocaliul
;i galbenul, pun in evidentiobiectele. Culorile pot surprindegi stari dc spirit, cum ar fi gelozia,
furia si tristetea.
< A REAREA, 1892,PAUL GAUGUINPictorul Jta.ncez (it uguin a Ja hsitcu/ori lxuni oase pentru a recred
htmina puternicti ;i Jlora luxuriantia PaciJ)cului de Stul.
Roata culorilor este alci.tuitidin toate culorile culcubeului.Ea contine culori primare(ro;u, galben gi albastru), culorisecundare (portocaliu, verde si
violet) si culoli tertiare (rosu-oranj
si albasmu-verde). in secolul XIX,chimisrul francez Michel Eug€ne
Chevreul a creat roata culorilorpentru a arita modul in care
plasarea culorilor le poate face maistrilucitoale sau mai esrompate.
o-l
-L -\IINI SI UMBRTROATA CULORILOR
.-ile .e rer'eri ll modtrl rn Ldrc Jni\lii creeazi luminile:i unrbrclc in
< AUTOPORTRETLA 23 DE ANI, 1629,RF,MBRANDTVAN RIJNClart,bscunt/ este
metodd pictura/ain care se JoLtstyttcontrustul dintre /ttmixi!i l/ttuneric pantrLta crta eJicte dwtatice.
1l
Arta preistoricaPicturile spuneau pove;ti in epoci care preceda
limbajul scris. Nu avem nicio certitudine cu privirela scopul artei preistorice, pentru ci nu existiinformagii scrise. Totusi, se crede ci primele
Urmele de miinilisate de arti;tii
preistorici sugereazici multe dintre ele
erau femei.
forme de arti fhceau parte dintr-un ritual religios.
Arta preistoricl, dateazl, din mai multe epoci.
eRrRnupnsrnANimeni nu gtie cind au fost executate
primele picturi. Cele mai vechi picruridescoperite dateazi de 40 000 de ani(in Indonezia) ;i de 30 000 de ani in
Europa gi Australia. Erau pictate pe
pereri inreriori ai pesrerilor. Experqii
considera ci mai exisri mulre vesrigii
cu picturi preistorice, dar inci nuau fosr descoperiLe.
PICTURI CUMAINIPrimele picturi pe piatri se numesc petrograme (,,arti pe piatri").Unele erau realizate prin suflarea de cirbune peste mAinile lipitede peregi. Se foloseau tuburi din oase. in cazul altor picturi,oamenii isi bigau miinile in cirbune s,i le lipeau de pereli.
F< MUNTIIACACUS, LIBIA,cca 12 000 i.Hr.in dclertul Sahara,pe tfunci, aufortp ictate girafe, cnmile,
elefangi ;i oameni.
< CUEVA DELOS MANOS,cca 7300 i.HrAceasti pe;turadln Santa Cruz,Argentina, este
faimoasii Pentru
mlini ficute
femei / copii.
n c|crir, tonrLrile clc rna|o ditr pirlint. ^-^+i1 1\ntrr"l,,':, 1'- 1 r.l.'.r'. , .. '.r 'i,. \'^ A pe r L r IrOtr Deste{\'"
...r ii.r.t lr.r\ro rrr.c , \\\?\? * r f--Y"
n \," :i .
ruR{ sr MATER.IAI_E FOLOSTT'E'-.reisror ici fbloscau maLer iele rfletc lir inclenrin:r.
::--r cLLlorile cu rjrrrolul beteior', el pictlclor si c.raselor'
.iiqct.-le . Ne gr ul era obrinuL cLil cirrbun,.:.
?N llynl{snlcUnclc dinLre cclc rrlai tairloase pictLLli plcisroriceau iost dcscoperite in sud-r.esLul Flairtei si in norclulSpanici. f,lc au {irst cxccutirtc in :rclincirnilc pcsrcrilrr,clepartc dc ochii privitolilor. Acest lucru sugcrcazici nLr craLl le'.rlizatc pcrttr-r amuzantcntrrl coticli:ur.N 1ai dcgrabir, sc clcdc cri er:ru folositr: ca pirrte clinrr-unccrernonirl lcligios nrenit sii adlrc:i srLcces Ia r.iniroare.
< (l lto'I 1E Dli PI CH \IERI 1.., (r ? l6 000 i.Hr.L.rtILrtrtLt in prstLii iittttIccrttt: rlit ytlrtl l-rtitt.i, tlrii(rtttittah rtt r;rttr lti,trtit iil ah:tnritte, ti tlitt ir,nt,tttrt.
v ALI ANIlR.\. cca 15 (l(l{) i.l Ir.l, .t .. .
:in tLsttri rlitL Alt,tttirt, .tipanir, itL 1879
I
..--.2-'-"-
.)-le
r.'ri si lblosire Ile usc:rte.
,1, ..r l'., rr ^b,;;.;';;li- -- ""q.*+ ^j-ffiM:t
.t-'a
o'lc
&, ,*{:
1::.. 't
t!.ii3
u"t.
l.
.l '?g
top related