carlhonore - copii: sa cresti un copil relaxat si calm
Post on 07-Jul-2018
220 Views
Preview:
TRANSCRIPT
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 1/17
pentru a cânta secvenŢa sa desiote, În perioada de timp dintre
două astfel de evenimente, publicul se înghesuie în biserică
pentru a asculta sunetele reziduale.
Am participat la concertul ASLSP în vara anului 2002, când
foalele se umpleau încă de aer, mai înainte ca orga să fie
instalată; Norbert Kleist, avocat şi membru al proiectului [ohn
Cage, mi-a fost ghid. Ne-am întâlnit în afara bisericii Sf.
Burchardi. De partea cealaltă a curŢi, anexele unei vechi firme
au fosttransformate înlocuinŢe sociale şi atelier de mobilă. În
apropierea bisericii , se înalŢă o sculptură modernă, formată
din cinci coloane metalice frânte. Reprezintă timpul seg- '
meritat , îmi explică Kleist, scoŢând din buzunar un mănunchi
de chei.
Intrăm în biserică, trecând printr-o
uşă
grea din lemn.
Biserica este complet goală: fără amvoane, fără altar, fără
icoane - doar pietrisul care acoperă podeaua şi un tavan înalt
pe care se intersectează căpriori din lemn. Aerul este rece
şi
miroase a piatră veche. Porumbeii bat din aripi în dreptul
ferestrelor aflate sus, deasupra capului. Orga situată într-un.
cadru mare din lemn de stejar, asemenea unui post de radio,
pufăie în lumină difuză. Foalele emit un sunet slab, aproape
muzical, de parcă ar fi un motor cu abur care intră în gară, la
sfârşitul unei lungi călătorii.
Kleist descrie redarea melodiei A s S lo w A s P os sib le timp de
639 de ani ca pe o provocare a culturii moderne, ce Ţne lumea
cu sufletul la gură, silind-o să gonească tot înainte. Pe când
ieşim din biserică, lăsând orga să-şi umfle plămânii cu aer, îmi
spune: Poate acesta este începutul unei revoluŢ i către
lentoare.
232
I
Elogiu lentorii Timp liber:ImportanŢa relaxărf
C o pii: S ă c re şti
un cop il re laxat şi ca lm
Cea mai eficientă formă de educaŢe este
cea care permite copilului să se joace
printre cele mai atrăgătoare lucruri.
PLATON
(427-347
î.Hr.)
Harry Lewis este decanul unui colegiu pentru studenŢi din
anii pregătitori de la Universitatea Harvard. La începutul
anului 2001, el a participat la o adunare la care studenŢ i au
fost invitaŢ să-şi exprime nemulŢumirile faŢă de corpul
profesoral de la Ivy League. Unul dintre studenŢ a stârnit
mare agitaŢ e prin ceea ce a spus. El dorea să studieze atât
biologia, cât şi engleza, pentru a obŢne o diplomă în ambele
domenii şi mai dorea să-şi t reacă examenele în trei ani , în loc
de patru. Era exasperat din cauza îndrumătorului său care era
incapabil, sau pur şi simplu reticent, să organizeze astfel •
orarul, încât să-i permită să participe la cursuri în ambele
specialităŢ. Ascultându-I pe studentul care se plângea de
faptul că era împiedicat să meargă înainte, aşa cum îşi dorea
el, în mintea lui Lewis s-a aprins un beculeŢ
Jmi aduc aminte că m-am gândit: «Stai o clipă Ai nevoie
de ajutor, dar nu a~a cum crezi tu.» Trebuie să~Ţacorzi t impul
necesar pentru a te gândi la ceea ce crezi că este cu adevărat
important, şi apoi să găseşti o modalitate de a înghesui totul
în cel mai scurt orar posibi l.
Copii:
Să
creşt i uncopi l r e laxa t şi calm E logi,ulentorii I
233
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 2/17
234
I
E lo gi u f en to ri i C op ii: S ă c re şt i u n c o pi l r el ax at ş i c a lm
După şedină, Lewis a început săreflecteze la felul în care
un st~de~t al secolului al XXI-lea a devenit un discipol al
grabei. Din acest punct, până la a ridica glasul împotriva
orarelor aglomerate şi a programelor încărcate, nu mai este
decât un pas.
În vara anului 2001, decanul a scris o scrisoare deschisă
studen}ilor din anul pregătitor ce a fost trimisă fiecăruia în
parte. In scrisoare, decanul pled a pentru o nouă abordare a
vieiîn campus şi dincolo de el. Era totodată un rezumat plin
de acuratee al ideilor ce formează fundamentul filozofiei
Slow. Scrisoarea, pe care acum o primeşte fiecare student din
':ImI întâi la Harvard, se intitulează: Incetineste.
De-a lungul a şapte pagini, Lewis explici studenlor cum
să câştige cât mai inult, să profite de pe urma timpului
petrec~t la universitate, ca şi de viaă în sine, făcând mai
pun. Iiîndeamnă săse gândească de două ori mai înainte de
a se grăbi ~ă-şitermine cursurile. Durează până te sim stăpân
pe un subiect, spune el, scoând în evidenă faptul căşcolile
de vârf din domeniul medical, al avocaturii şi al economiei
sunt iriteresate de candida maturi, care au mai mult de oferit
decât doar nişte cursuri pregătitoare făcute în grabă şi
abreviate . Lewis îi atenonează asupra pericolului care îi
pândeşte atunci când se angajează în prea multe activităti
extracurriculare. Care este scopul urmărit atunci când jo~i
l~cross.e,p~e~idezi dezbateri, organizezi conferine, joci în
pI~se ŞIeşti ŞIre.dactor la ziarul campusului, şi sfârşeşti prin
a- petrece tot timpul la volanul maşinii, luptându-te sănu
rămâi
în urmă cu programul lucrărilor? Mai bine faci mai
pun şi ai timp săfacitotul mai bine.
~ Atunci când este vorba despre viaa academică, Lewis este
in favoarea aceleiaşi abordări: mai pun înseamnă mai mult.
Bucură-te de odihnă şi de relaxare şi asigură-te că eşti un
adept al artei de a nu face nimic. Timpul gol nu este un
aspirator ce trebuie umplut , scrie decanul. Este acel ceva
care permite altor lucruri din mintea ta săfie reorganizate în
~
î
I .
I \
mod creativ. Cu alte cuvinte, sănu faci nimic, săfii lent este
o parte esenală a unei gândiri pozitive.
Incetineste nu este doar o carte a unui nou tip de beatnici
şi de pierde-vară. Lewis este dornic să obnă succese uni-
versitare şi munceşte din greu. Ceea cevrea să spună este că
un strop de lentoare selectivă îi poate ajuta pe studen să
trăiască şi sămuncească mai bine. Sfatul pe car vi-I dau, să
încetini şi sălimita activităle pe care le pune în program,
nu înseamnă cănu vă încurajez să obne rezultate foarte
bune, săporni în căutarea excelenei în domeniul ales. Dar,
mai degrabă, sunte capabili să rezista la efortul intens
pentru a duce la capăt o muncă de calitate într-un domeniu,
dacă vă acorda răgazul timpului liber, momente de recreere
şi timp în solitudine. ~
Strigătul său răsună cum nu se poate mai bine. In lumea
noastră dominată de sistemul turbo, virusul grabei s-a
răspândit de la adul la tineri. În zilele noastre, copiii detoate
vârstele cresc prea repede. Copiii de şase ani îşi organizează
activităle cu telefonul mobil şi adolesceni fac afaceri din
propriul dormitor. Preocuparea pentru forma trupului, sex,
mărcile de consum şi carieră încep să apară de la vârste tot
mai fragede. Copilăria în sine pare sădevină tot mai scurtă şi
multe fete ajung la pubertate înainte de a împlini 10 ani.
Tinerii din ziua de azi sunt mai ocupa, mai organiza şi mai
pe fugă decât a fost vreodată generaa mea. De curând, o
educatoare pe care o cunosc i-a abordat pe părini unui elev
aflat în clasa sa. Simea căbăiatul petrecea prea mult timp la
şcoală, fiind angrenat în prea multe activită extracurriculare.
Le-a sugerat părinlor să-i acorde acestuia ceva timp liber.
Tatăl s-a Înfuriat. Trebuie săînvee să se descurce cu 10ore
de muncă pe zi, aşa cum facşi eu. Copilul avea doar patru ani.
În 1989, David Elkind, psiholog american, a publicat o
carte - TheHurried Child:
Grouiing
Up Too Fast Too Soon
(Copilul grăbit: Creşte prea repede în timp prea scurt). Aşa
cum sugerează titlul, Elkind îşi ridica glasul împotriva ten-
Copi i : S ~ c re şt i u n c op il r el ax at şi c alm Elo giu fen tom I 235
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 3/17
dineide a grăbi copiii să ajungă adul. CâŢ adul au luat
notă? Doar foarte puni, separe. Zece ani mai târziu, fiecare
copil este mai fugărit ca nicicând.
.. Copiii nu senasc obseda de viteză şi randament - noi îi
facem să ajungă astfel. În căminele în care există doar un
singur părinte, presiunea ce apasă pe umerii copiilor este şi
mai mare, cerându-li-se să împartă responsabilităle cu
adultul. Reclamele îi încurajează să devină consumatori de
timpuriu. Şcoalaîi învaă sătrăiască după ceas şi să folosească
timpul în mod cât mai eficient posibil. Părini subliniază.
această idee aglomerând programul cu numeroase activită
extracurriculare. Toate acestea transmit copiilor mesajul că
mai pun nu este mai mult, şi cămai repede este întotdeauna
mai bine. Una dintre primele expresii pe care le-a învăat fiul
meu a fost: Grăbeşte-te Hai
Competia îi sileşte pe mul părin să-şi grăbeascătot mai
des copiii. To dorim ca odraslele noastre să aibă succes în
viaă. Într-o lume ocupată, asta înseamnă să-i obligi săalerge
cât se poate de repede în tot ceea ce fac - în sport, la şcoală,
în artă, în muzică. Nu mai este suficient să nă pasul cu
odraslele familiei [ones, acum dragii noştri micu trebuie să-i
depăşească pe aceştia în tot ceea cefac.
Teama că micutii noştri ar putea să rămână în urma
celorlal nu este nouă. În secolul al XVIII-lea,Samuel Johnson
îi avertiza pe părin sănu ezite: În timp cestai, gândindu-te
ce carte ar trebui săcitească fiul tău, un alt băiat a citit două.
În economia globală a 24/7, presiunea impusă de ideea de a
rămâne în frunte estemai aprigă decât oricând, ducând la ceea
ce experi au numit .Jryper-parenting (atitudinea părinlor
împinsă la extrem în educae), tendina compulsivă de a
perfecona propriul copil. Pentru a le oferi avantaj asupra
celorlal, mul părin ambioşi pun muzică de Mozart, pe
care s-o asculte bebeluşul în pântecele mamei, îi învaă Iim-
bajul semnelor când abia au împlinit şase luni şi alfabetul când
abia au trecut de prima lor aniversare. Taberele pentru
236 I Elogiu l en to ri i Cop.ij:Săcreşti un copil relaxat ca.lm
învăarea computerului şi seminariile caremotivează primesc
şi copii în vârstă de patru ani. Lecilede golf încep la doi ani.
Cum fiecare îşi îndeamnă odraslele săse mişte cât mai rapid,
cei care nu s-au înscris încă în cursă rezistă tot mai greu
tentaei. Cu ceva timp în urmă, am descoperit o reclamă
pentru un curs de limbi străine dedicat copiilor şi organizat
de BBC. Vorbeşte franceza la trei ani Spaniola la şapte. Dacă
nu te grăbeşti, va fiprea târziu. Primul impuls a fost sădau
telefon şi săfac înscrierea. Cel de-al doilea m-a făcut sămă
simt vinovat pentru cănu am procedat astfel.
Într-o lume în care concurena se duce pe viaă şi pe
moarte, şcoala a devenit un teren de luptă, unde singurul
lucru care contează este săte afliîn fruntea clasei. Nicăieri nu
este mai adevărat acest principiu decât în estul Asiei, unde
sistemul educaonal este clădit pe principiul infernul
examenelor . Pentru a ne pasul cu acest ritm, milioane de
copii îşi petrec serile şi sfârşitul de săptămână în institui
numite cram-schools (şcoli în care se învaă intens pentru
examene). Un număr de 80 de ore pentru studiu pe săptă-
mână mi reprezintă ceva ieşit din comun. În goana pentru
rezultate cât mai bune la teste internaonale, înşcolile
vorbitoare de limbă engleză din lume, s-a încercat copierea
acestui model asiatic. În ultimii 20 de ani, guvernele au
îmbrăşat doctrina intensificării , ceea ce înseamnă adău-
garea unei tensiuni suplimentare prin mai multe teme, mai
multe examene
şi
o programă rigidă.
Adesea, truda începe înainte de şcoala propriu-zisa.
La grădinia din Londra, fiul meu a învăat - nu cu mult
succes- lavârsta de trei ani cum sănăcreionul şi să scrie.
Şi orele particulare au luat avânt, pornind de la vârste tot
mai fragede. Părini americani, în sperana căvor reuşi să
obnă un loc la o grădiniă bună, îşi trimit copiii de patru ani
la cursuri unde învaă regulile interviului. Profesorii par-
ticulari din Londra acceptă copii începând de la vârsta de
trei ani.
•
Copii: Să creşti un copil relaxat
calm E logiu l entor ii I 237
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 4/17
Intensificara ritmului nu se reduce l ~ ~
de clasă, copiii se grăbescl It. .. ~a.şcoala.In afara orelor
. a a e activItati extra . ul ~ ~
a mal avea timp să se dih ~,... curnc are, fara
o l neasca ~ .
simplu, să-şi lase imaginaa să h' .sa~se Jo~cesau, pur şi
pentru a fi len SI·tot . 1 omareasca. Nu au timp
. mal mu t c ....
preul cerut de rit~ul ra .d ~ ,0 ,lU ajung să plătească
. pl in care traIesc C .. ~ ~
cinci ani suferă de probl di . . opu mvarstă de
eme 1geshve d . dsomnie, depresie şi disfunc ii le ate ,~~en e cap, in-
de stres. La fel ca toată lu g ..~e.nutne, toate cauzate
mai pun D mea, copni din zilele noastre dorm
. e aceea, s unt tot m . ~.
~. Copiii care nu dorm sUfi:~:~:~c:noşl~ agit~, ~emul-
SIprezintă un . IŞI acpneteru mal greu
, nsc crescut să aiun ~ b .
somnul adânc este cel
J
ga su ponderali, deoarece
creştere. care pro uce eliberarea hormonului de
Atunci când este vorba de învă a ~~.
copii săse grăbească facemai mult
ţ
~t, z:c.a11punem pe
Americană de Pediatrl·e a ti ~au ecat bine, Academia
ver zeaza că sp . · ~
anume sport la o
vâr
C . ecia rzarsa mtr-un
fiziceşi psihice. s a prea fragedă, poate cauza tulburări
La fel se întâmplă şi în cazul d ..
exemple dovedesc faptul că d ~~e u~c~el.Tot mai multe
... ~ , acamvaămtr-un ritm .
copin mvaă mai bine. Kath Hir mal ent,
psihologia copilului la
U·
y sh-Pasek este profesor de
ruversltatea Tem
din Phil
Pensilvania. Recent a f t p e adelphia,
, e ee uat un studi
12
americani de grăd; ;a~
J ~
u pe
de copii
uu •
umatate din ei ~
unde s-a pus accentul e actiuni au ~ers a gradmle
învăare prin joc : restul p uni de relaOnare socială si
, au mers la ădini .
săobnă rezultate cât . b gra mie care l-a împins
mal une a învăŢăr ~
f
ce experi numesc stilul d ill ar . a ura, olosmd ceea
aplicat în învăăman~t · hrp and kill (exersează şi ucida),
. lrs - asek a de . ~ .
care au fost educa fă ~ ~ scopent ca acel copii
ara stres, mtr-un di
dovedit mai pun agita mai do .. ~~me 1U.Slow, s-au
g~dească independent. ' TruCIsa mves ŞIcapabili să
In 2003, Hirsh-Pasek a fost coau
Never Used Flash-cards.
H .toare la lucrarea
Einstein
. ow our Chlldren Really Learn _ and
38 I
El og iu l en to ri i C
opii: S~creşti un copil relaxat şi calm
Why They Need to Play More and Memorize Less
(Einstein nu a
folosit niciodată imagini - Cum învaă copiii noştri şi de ce
au nevoie să se joace mai mult şi să memoreze mai pun).
Lucrarea, prin exemplele aduse - rezultate în urma unor
cercetări - desfiinează mitul care susne că învăatul de la
vârste fragede şi accelerarea academică pot duce la for-
marea unor creiere mai bune. Atunci când vine vorba despre
creşterea copiilor şi educarea lor, concepa modernă care
spune că«mai repede este mai bine» şi cătrebuie săfacem «ca
fiecaremoment săconteze» este pur şi simplu greşită , afirmă
Hirsh-Pasek. Atunci când priveşti dovezile ştiinfice, este
limpede căacei copii care învaă într-un mod mai relaxat, mai
pun rapid şi fără a fiînregimenta atât de evident, învaă
mai bine şi se dezvoltă mai bine, având o personalitate bine
conturată .
În Asia răsăriteană, sistemul de muncă forată, care altă-
dată stârnea invidia faă de şcolileîn care era aplicat, a început
să-şi piardă din influenă. Copiii nu mai sunt la fel de
performan în competiile internaonale şi nu reuşesc să-şi
dezvolte deprinderile creative necesare în economia infor-
maonală. Treptat, eleviidin estul Asiei se răzvrătesc împotri-
va politicii care spune învaă-până-pici-lat. Rata crescută a
criminalităi şi a sinuciderilor, chiulul de la şcoală, conside-
rate altădată caracteristice pentru copiii din Occident, au atins
propori endemice, În fiecare an, mai mult de 100000 de elevi
japonezi din şcoala primară şi gimnazială chiulesc de la ore
în medie o lună din anul şcolar. Sunt mul şi cei care refuză
sămeargă la şcoală.
În întreaga lume industrializată există o tendină de a
domoli ritmul atunci când este vorba de copii. Scrisoarea lui
Lewis,
Încetineşte
a devenit un succes începând cu redactorii
de ziar şi până la studen. Părini care au copii la Harvard le
arată scrisoarea şi celor mici. Pare să fi devenit o biblie în
familie , spune Lewis. Multe dintre ideile cuprinse în
Înceii-
neşie prind şi la media .. Revistele pentru părin publică
Copii: S~creşti un copil relaxat ş calm E logiu l entor ii
I
39
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 5/17
periodic articole despre pericolele care-i pândesc pe micui
ce sunt fora sămuncească din greu. În fiecare an, apar noi
căr scrise de psihologi şi specialişti în educae care ridică
glasul împotriva curentului ce transformă copiii în alergători
de foră .
Nu cu mult timp în urmă,
New Yorker
a publicat o carica-
tură ce rezuma spaima în continuă creştere faă de tendina
modernă de a fura copilăria celor mici. Doi băie de şcoală
primară, având căştile de baseball pe cap, se plimbă, ducân-
du-şi cărle. Unul dintre ei, cepare să poarte pe umeri toată
povara omenirii; murmură către celălalt: Atât de multe
jucării ... atât de pun timp organizat.
Am mai văzut asta. La fel camare parte din mişcarea Slow,
şi lupta ce trebuie dusă pentru a reda copiilor ceea cele apar-
ne - copilăria - îşi are rădăcinile în Revolua Industrială.
Nounea modernă de copilărie ca timp al inocenei şi imagi-
naei a răsărit din mişcarea romantică apărută în Europa la
începutul secolului al XVllI-lea.Până atunci, copiii erau privi
ca adul în miniatură, care erau trimişi lamuncă de îndată ce
era posibil.
În domeniul educaei, Jean-Jacques Rousseau este cel care
a atras atena asupra acestei situai, atacând metodele tra-
dionale din învăământ, cani îi trata pe copii de parcă erau
adul. În Emile tratatul său de bază referitor la educarea
copiilor în şcoală, în concordană cu legea firii, scria: Copi-
lăria are propriul său mod de a vedea, gândi şi sim şi nu
există prostie mai mare decât să încerci să schimbi toate
acestea înlocuindu-le cu ceea ce credem noi. În secolul al
XIX-lea, reformatorii s-au concentrat asupra relelor cauzate
de munca la care erau sili copiii să ia parte în fabricile şi
minele deschise ca urmare a economiei industriale. În 1819,
Coleridge a creat termenul sclavi albi , pentru a-i descrie pe
copiii care trudeau în fabricile de.bumbac din Marea Britanie.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea,în Marea Britanie, copiii au
240
I Elogiulentori ; Copii: Să creşt i un copil relaxat şi calm
,
ţ
început săfie îndepărta din locurile de muncă şi trimişi la
şcoală, pentru a li se da dreptul la copilărie.
În zilele noastre, părin şi educatori, pretutindeni în lume,
iau măsuri pentru a le permite copiilor dreptul la libertatea
de a domoli ritmul viei, dreptul la copilărie. Din dorina de
a lua mai multe interviuri, am postat mesaje pe mai multe
site-uri pentru părin. În doar câteva zile, m-am trezit copleşit
de mesaje de pe trei continente. Unele sunt chiar de la ado-
lescen care seplâng de goana care guvernează existena lor.
O fată din Australia, pe nume [ess, se descrie pe sine ca o
adolescentă zorită şi îmi spune: N-am timp Pentru nimic
Dar cele mai multe dintre mesaje sunt de la părin care-mi
descriu cu entuziasm felul în care domolesc ritmul copiii lor.
Să începem cu sala de clasă, unde presiune a pentru o
abordare lentă este în continuă creştere. La sfârşitul anului
2002, Maurice Holt, profesor emerit de educae la Univer-
sitatea Colorado, Denver, a publicat un manifest pentru o
mişcare mondială numită .Slow Schooling (şcoalămai lentă).
Asemenea altora, şi el s-a inspirat din mişcarea Slow Food.
Hoit este de părere că, pompând cât mai multă informae în
copii, cât mai rapid cu putină, este ca şi când i-am sili să
înfulece un Big Mac. Mai bine să învee în ritm mai lent,
având timp să adâncească studiul subiectului respectiv, să
stabilească conexiuni, să învee cum să gândească. mai de-
grabă decât să se gândească să treacă examenele. Dacă
mâncând Slow, papilele gustative trăiesc o încântare, învăând
Slow mintea se simte mai proaspătă şi orizontul se lărgeşte.
Nounea de şcoală lentă distruge cu o singură lovitură ideea
de studiu intens, forat, teste şi experienă standardizată , scrie
Holt. Metoda lentă a felului de abordare în care ne hrănim
ne permite descoperirea
şi
dezvoltarea unor capacită de
cunoscători. Festivalurile Slow Food oferă noi feluri de
mâncare şi prezintă noi ingrediente. În acelaşi fel, şcolile lente
ne oferă ocazia de a inventa, de a răspunde schimbărilor
culturale, în timp ceşcolile rapide oferă aceiaşi burgeri vechi.
•
Copii: Săcreşti un copil relaxat
ş
calm Elogiulento,; ; I
241
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 6/17
Nici ~?lt, şi nici susnătorii săi nu sunt extremişti. Einu-şi
~oresc sa-Ivadă~pe copii învăând mai pun sau
pierzându-şi
hmpu~ la şcoala. Munca intensă îşi are locul ei într-o clasă
Sl~w. In loc să fie obseda de teste, orare, nte ce trebuie
~ti~s:, co~i~ivor b;neficia de libertatea de a se îndrăgosti de
m~aatura. ~ locsa.asculteo lece de istorie de la un profesor
ce Improaşca date ŞIfapte despre criza cubaneză a rachetelor
o oră de clasă se poate desfăşura asemenea unei dezbateri de
l~ ONU. Fiec~~ecopil ar putea face cercetările proprii refe-
ntoare la pozia unei ări ce a jucat un rol important în 1962
şi apo~p~ezintă referatul său în faa întregii clase. Copiii vor
muncI. din greu,.dar fără plictiseala de a repeta la nesfârşit
cunoştinele. Ca ŞIalte sfere alemişcării Slow, şi SlowSchooling
vorbeşte despre echilibru.
Ţările~în care ed~caa este abo;dată dintr-o perspectivă
mal le~ta cul~~ deja beneficiile. In Finlanda, copiii încep
cursunle. prega~Itoare la şase ani şi intră în sistemul şcolar la
şapte am. ApOI sunt puşi în faa a mai pune examene cu
standard ridicat decât trebuie să înfrunte elevii din Marea
B~itanie şi p~ă în Japonia. Rezultatul? În mod regulat,
Finlanda ocupa locul de frunte în statisticile mondiale referitor
la perforrncu:eleeducaonale întocmite de Organizaa pentru
Cooperare ŞIDezvoltare Economică.
În alte ări, părini care vor pentru copiii lor un mediu de
edu~ae mai lent îşi îndreaptă atena către învăământul
particular. În Germania interbelică, Rudolf Steiner a studiat
un ~ipde ~ducae care se află la polul opus învăământului
:apld. St:l~er~ cons.idera că nu trebuie să forăm copiii să
~v~e, 'pa~na.and~e=n~ sunt pregăti, şi era împotrivă să fie
învăa ~saCIteascaînainte de a împlini şapte ani. În schimb,
crede.a l~ ~etrecerea copilăriei prin joc şi desen; copiilor
trebuie sa se spună povesti şi trebuie să fie învăa lucruri
l~gate de natură. Steiner era împotriva orarelor rigide care îi
silesc pe c~pii să sară de la un subiect la altul după bunul plac
al ceasului, preferând să-i lase să studieze un subiect până
242 I Elogiu lentorii Copii: S~ creşti un copil relaxat şi calm
când se simeau pregăti să treacă la altul. În prezent, în
. lumea întreagă, numărul şcolilor în care se folosesc metodele
lui Steiner se ridică la peste
800,
şi este în continuă creştere:
Si la Institute of Child Study Laboratory School din
Toronto se aplicămetoda Slow. Cei 200 elevi ~u vârst: ~tre 4
şi
12
ani sunt instrui cum să învee, c~m ~ăm~leaga ŞIcw:n
să studieze informaa de dragul el, ehbera de obseSIa
generală legată de teste, note şi orare. Atunci când susn
examenele standard, rezultatele lor sunt de obicei foarte bune.
Mul au câştigatburse la universită prestigioase ~ în~eaga
lume, acordând astfel credit lui Hoit, care spune: Iroma su-
premă a şcolii lente constă exact în faptul că oferă hrana
intelectuală de care au nevoie elevii... rezultatele bune la teste
sunt urmarea. Succesul, la fel ca şi fericirea, se obne greu, pe
căi ocolite .
Deşi scoala din Toronto funconează din~
196~,
politica sa
este în prezent mai populară ca oricând. In CIuda ta~elor
anuale de 7
000
de dolari canadieni, mai mult de o rrue de
copii sunt acum înscrişi pe' o listă de aşteptare pentru a urma
cursurile acestei şcoli.
În Japonia, academiile experimentale s~ g~ăb:SC~să~ă~-
pundă cerinelor legate de o abordare mal lejeră a mv~a-
mântului. Un astfel de exemplu este Apple Tree, fondata de
un grup de părin ajunşi în pragul disperării. Ac~as:a.~ luat
naştere în 1988, în Tokio, prefectura Sait.ama. p~m.C1plll:pe
care funconează şcoala sunt la mii de kilometri dIstana de
disciplina strictă, de competia la sânge
şi
de.atmosfera ~e
educare forată pe care le po întâlni în mal toate şcolIle
japoneze. Elevii vin
şi
pleacă după cum dore~c,în~aă ceea c:
vor
ş i
când vor şi nu au examene de dat. Deşi suna c~o reeta
pentru instaurarea anarhiei, acest sistem relaxat chIar func-
oneazăfoarte bine. ~ ~ ~ ~
Într-o după-amiază, urmăresc ceea ce semtampla. Doua-
zeci de copii având vârste cuprinse între 6 şi
19
~.urcă scar~ .
fragilă din lemn ce duce la etajul întâi al acadermel. Nu arata
Copii: Să creşt i uncopil relaxat şi calm E logiu l en to ri i \ 243
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 7/17
canişte tineri rebeli - unii au ~ărul vopsit, dar nu văd tatuaje
şi nici urme de piercing. În stil japonez, îşi scot pantofii la
intrare şi îi aşază în ordine, apoi îngenunchează pentru a lucra
lamăsuele scunde răspândite în incăperea ce are forma literei
L. Din când în când, un copil se ridică pentru a pregăti ceai
verde în bucătărie sau pentru a răspunde la telefonul mobil.
Altfel, toată lumea munceşte cu seriozitate; copiii scriu în
caiete, fac schimb de idei cu profesorii sau colegii.
Hiromi Koike, o adolescentă în vârstă de 17ani, cu un aer
angelic, îmbrăcată în jeans, se apropie de mine şi îmi explică
de ce şcoli ca Apple Tree sunt
un
dar de la Dumnezeu.
Incapabilă să nă pasul cu tensiunea constantă şi cu ritmul
rapid abordat de educaa tradională de stat, a început să
rămână în urma clasei şi a ajuns nta glumelor proaste. Când
. pur şi simplu a refuzat să mai meargă la şcoală, părini au
înscris-o la Apple Tree, unde se pregăteşte pentru a obne
diploma de absolvire a liceului. Pentru aceasta, ea trebuie să
studieze patru ani, în loc de trei. În şcoala obişnuită, întot-
deauna eşti într-o mare tensiune pentru a fi cât mai rapid,
pentru a face totul într-o limită de timp , îmi spune ea. Îmi
place mai mult la Apple Tree, pentru că den controlul în
privina programului meu şi învă în ritmul meu. Aici nu e o
crimă să fii lent.
Criticii acestui sistem avertizează că Slow Schooling se
potriveşte mai bine copiilor care sunt capabili să învee sau
celor care acordă educaei o importană deosebită. Şiîntr-un
fel au dreptate. Dar elementele doctrinei Slow pot funcona
şi într-o clasă obişnuită, ceea ce constituie un motiv pentru
care cele mai grăbite nauni se pregătesc să schimbe modul
de abordare a procesului de învăământ. În Asia, guvernele
se mişcă în direca eliberării elevilor de o parte din povara
ce-i apasă. Asta se traduce prin mai multă libertate în clasă,
mai mult timp pentru gândire creativă şi ore mai scurte. În
2002, guvernul a desfiinat programul şcolar de sâmbătă.
Totodată, a început să lase o seamă de responsabilită în
244
I
Elogiu lentoriiCopii: Şă creşti un copil relaxat şicalm
·i
seama şcolilor particulare, genApple Tree, al căror număr este
în continuă creştere. Aceasta a obnut în 2001acreditarea din
partea guvernului.
Sistemul şcolar din Marea Britanie caută, de asemenea,
modalită prin care să reducă tensiunea ce apasă pe umerii
elevilor stresa. În 2001, în Ţara Galilor, testele de evaluare
standard pentru elevii în vârstă de şapte ani au fost desfiin-
ate. În 2003,în Scoa a început să se facă o serie de cercetări
menite săgăsească noi modalită de testare mai pun rigidă.
Potrivit unui nou proiect, şcoala primară englezească îşi va
face un scop din a transforma învăământul într-o activitate
mai plăcută.
Părini pun şi ei sub semnul întrebării presiunea care
apasă pe umerii elevilor în şcolile particulare din Anglia. Unii
dintre ei fac demersuri pe lângă directori pentru ca elevii să
primească mai pune teme şi să acorde mai mult timp lent
pentru artă, muzică sau doar pentru ca elevii să poată gândi.
Ali, pur
şi
simplu, îşi iau copiii
şi
îi mută la alte şcoli, care
abordează educaa printr-o metodă mai pun rapidă.
Exact acesta este modul în care a procedat şi Julian Griffin,
agent de bursă din Londra. La fel camul al părin care au
reuşit în carieră, şi el a dorit să ofere fiului său ceea ce el
considera a fi cea mai bună educae. Familia s-a mutat în
apropierea unei şcoli primare particulare de vârf din sudul
Londrei, astfel încât copilul să poată merge pe jos la şcoală.
Dar, nu după mult timp, [ames, un puşti visător, cu sim
artistic, a început să rămână în urma clasei. Deşi se dovedea
bun la desen şi la alte activită ce implicau lucrul manual,
James nu putea sănă pasul cu restul clasei, programul şcolar
însemnând ore întregi petrecute în clasă, urmate de activită
pentru acasă şi examene. Mul dintre părin au probleme
atunci când trebuie să-şi ajute copiii să facă faă muntelui de
teme, dar în familia Griffin lupta se acutiza. [ames a început
săsufere atacuri de panică şi plângea când părini îl duceau
la şcoală. După doi ani de nefericire şi o avere cheltuită pe
•
Copii:Săcreşti un copil relaxat şi calm Elogiulentori i
I 245
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 8/17
246 I
E lo giu le nto rii C opi i: S ă cre şti u n c op il r e l axa t ş ca lm
şedine la psiholog, soi Griffin au decis săcaute altă şcoală.
Toate şcolile particulare i-au refuzat. Una dintre directoare
chiar a fost de părere că James avea probleme mentale. În
final, doctorul familiei a fost cel care a oferit solua. James
nu are nici un fel de probleme Tot ceea ce îi trebuie este săia
lucrurile mai uşor. Trimite-l la o şcoală de stat.
Şcolile britanice de stat nu folosesc sistemul rapid. Prin
urmare, în septembrie 2002,familia Griffin l-aînscris pe James
într-o şcoală publică primară, care este preuită de părintii
a:nbioşi din clasa de mijloc din sudul Londrei. Şcoala păr~a
facută pentru James. Deşi are încă tendina de a visa cu ochii
deschişi, James a descoperit gustul pentru învăătură şi acum
~se află pe undeva pe la mijlocul clasei. Este nerăbdător să
meargă la şcoală, îşi facetemele - cam o oră pe săptămână -
şi nu se mai plânge. În acelaşi timp, participă săptămânal la
un curs de olărit.Mai presus de toate, este fericit şi începe să-şi
recapete încrederea. Simt căfiul meu este cel de altădată
spune Julian. Deziluzionat de mentalitatea de a realiza totul
forat, caun produs de seră, aşa cum se întâmplă în segmentul
particular, [ulian plănuieşte să-I trimită pe fiul mai mic,
Robert, la aceeaşi şcoală unde învaă şi fratele său. Are o fire
diferită de [ames, şi sunt sigur căar ne pasul în învăământul
particular, dar de ce ar face-o? Care este scopul să-i împingi
pe copii spre epuizare? , se întreabă Julian.
Chiar şi atunci când copiii se descurcă bine şi fac faă
exigenelor, părini încearcă să-i mute din sectorul particular
pentru a le oferi mai mult timp liber, în care să-şi pună
creativitatea la muncă. La vârsta de patru ani, Sam Lamiri a
trecut examenul şi a fost admis la o şcoală particulară din
Londra. Mama sa, [o, a fost încântată şi mândră. Dar, în ciuda
faptului căSam mergea bine cu şcoala, ea simea căelevii erau
sili sămuncească din greu. O mare dezamăgire a constituit-o
interesul scăzut acordat studiului artei. Copiii aveau în
program doar o oră-pe săptămână, vinerea, şi asta numai dacă
profesoara credea de cuviină cătrebuia făcută. Lamiri simea
călui Sam îi lipsea o astfel de activitate. Mintea ~aera plină
de date şi teme de studiat şi trăia într-o mare tensIun: pentru
a obtine rezultate bune, astfel încât nu mai era loc ŞIpentru
a-şi folosi imaginaa. Nu era ceea ce-mi dor:a~ p:n~ru copii~
mei _ voiam săcapete o educae completa, sa fie mteresaI
şi să-şi folosească imaginaa , spune Lamiri:. . .
O schimbare în situaa financiară a familiei. care printre
altele a însemnat mai puni bani pentru taxe şcolare, a
determinat-o pe Lamiri să ia decizia. La mijlocul anului şcolar~
în 2002,l-a mutat pe Sam la o şcoală de stat agreată de mul
părin. În prezent, estemulumită de ritmul blând şi de a~cen~
care sepune pe cunoaşterea lumii prin artă. Sam esten:
al
fe~lclt
şi aremai multă energie. Dovedeşte un ~teres. ~e~sebit ~a~~e
natură, în special faăde şerpi şi gheparzl. Lamiri simte caŞId~
punct de vedere al creativităi situaa s-a îmbAun~tăt.Cu ~uJ.n
timp în urmă, l-a auzit întrebându-se ce s-ar mtampla daca am
construi o scarăpână la cer. .Samn-ar fipus o astfelde întrebar~
cu ceva timp în urmă. Acum vorbeşte într-un mod ce-rru
dovedeşte că are imaginae , spune ea. ..'
Şi totuşi, sărezisti curentului care-i mână pe copn tot mal
repede înainte poate transforma părini în :pa.ve nerv~~se.
Părini care permit copiilor să domoleasca ntm~l tr~lesc
permanent cu teama căle reduc şansele pe viito~.Chiar şl~şa~
tot mai mul facpasul cel mare. Când sunt atat de mul ce:
din jur care acceptă acest ritm forat, stai şi te întrebi d~căf~c:
bine ceea cefaci , spune Lamiri. Până la urmă, trebUIe să-
urmezi instinctul.
Al părin simt căinstinctul le cere să-şi retragă copiii de
la şcoală definitiv. ÎnSUA,şcolarizarea la do~iciliu e~te ~
creştere. Pretutindeni, statisticile sunt neclare in aceasta. pn-
vină, dar National Home Education Research Institute
(Insitutul Naonal pentru Şcolarizare la Domiciliu) estin:~ază
numărul copiilor care sunt educa acasă la peste 1 milion.
Aprecierile noastre includ 100000de copii în Canada, 90OO~
în MareaBritanie,30000înAustralia şi 8 000în Noua Zeelanda.
C o pi i: S ă c re şt i u n c o pi l r elax a t şi c alm Elo giu le n tor i; \
247
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 9/17
Părini aleg să-şi educe odraslele acasă din mai multe motive:
să-i ferească de huligani, de droguri şi de alte comportamente
antis~ciale, să-i crească într-un mediu religios deosebit sau în
tradia morală, să le ofere o educae mai bună. Mul,.pur şi
simplu, văd şcolarizarea la domiciliu ca pe un act de eliberare
a copilului de sub tirania orarului, oferindu-le şansa săînv~e
în ritmul lor şi sătrăiască tot lafel.Lepermite săfieSlow.Chiar
şi familiile care încep acest program de educae la domicili~
cu o structură rigidă sfârşesc, de regulă, cu o abordare mal
relaxată, mai blândă. Brusc, dacăsoarele străluceşte, pot pomi
la o plimbare în aer liber sau către un muzeu. Cevamai înainte
am văzut cum puterea de a avea control asupra propriului timp
îi facepe oameni sănu se grăbească la locul de muncă...~cel~şi
principiu seaplicăşi în educae. Atât părini, câtşicopmsusn
căsimplul fapt că-şi pot stabili propriul program sau pot alege
ritmul îi ajută săînvingă reflexul de a se năpusti înainte. O
dată cecontrolezi propriile ore, tendina de a te grăbi estem~t
mai.mică , spune un educator la domiciliu din Vancouver. In
mod automat, domoleşti ritmul.
Şcolarizarea la domiciliu este adesea legată de atitudine~
întregii familii de abordare a unui stil de viaă lent. Mul l
părin simt că are loc o schimbare în pri~rită1e .lor, pe ma-
sură ce muncesc mai pun şi petrec mal mult timp supra-
veghind activitatea educaonală a copiilor .. Atunci c~n~
oamenii încep săpună întrebări despre educae, descopen ca
încep săpună întrebări despre tot: politică, mediu, muncă ,
spune Roland Meighan, expert britanic în şcolarizare la
domiciliu. Duhul a ieşit din sticlă. .
Consecventă spiritului Slow, educaa la domiciliu nu
înseamnă renunarea la şcoală sau rămânerea în urmă. Dim-
potrivă, studiul acasă se dovedeşte extrem de efic~~nt.A~a
.cum se ştie, şcolile irosesc o grămadă de vreme: elevii trebUl~
să meargă la şcoală, şi apoi pleacă acasă, iau ~auze atu~Cl
când lise spune, ascultă cum lise predau lucrun pe care elle
cunosc deja, trudesc pentru
a-ş i
faceteme lipsite de importană.
248 I Elogiulentor i; Copii :S~creşti uncopil-relaxat şi calm
Când înve singur acasă, timpul poate fi folosit într-un
mod mai productiv. Cercetările arată căacei copii care sunt
educa acasă învaă mai repede şi mai bine decât cei din
clasele convenonale. Universităle pur şi simplu îi iubesc
pentru că ei combină curiozitatea, creativitatea şi imaginaa
cumaturitatea şi intuia necesare pentru a sedescurca într-un
subiect, singuri, fără ajutor.
Teama căar fi posibil săsufere din punct de vedere social,
când abandonează şcoala, este o părere greşită. Părini care
îşi şcolarizează copiii acasă, de regulă stabilesc relatii tin
legătura şi organizează excursii sau înt~lniri între ace;ti~.' Şi
pentru că şcolarizarea la domiciliu îi ajută săparcurgă ma-
nualul mai repede, aceşti copii au mai mult timp pentru
recreere, ceea ce înseamnă activitate în cluburi, participarea
la echipe sportive, în care întâlnesc vechi colegi de la şcoala
convenonală.
Beth Wood, care a trecut la şcolarizarea la domiciliu la
începutul anului
2003,
când avea
13
ani, nici nu se gândeşte
să se reîntoarcă în clasă. În primii ani, a mers la o şcoală
Steiner în apropierea casei părinteşti din Whitstable, un mic
port pescăresc la 80de km est de Londra. Un copil strălucit şi
precoce, Beth a înflorit într-un mediu mai pun rigid. Dar,
când numărul copiilor în clasă a devenit mai mare şi s-au
înscris şi câva copii agita, a devenit atât de nemulumită şi
nefericită, încâtmama ei, Claire, a hotărât săo mute. Deoarece
şcolileprimare de stat nu erau corespunzătoare, au făcut turul
şcolilor particulare din zonă. Câteva dintre ele i-au oferit şi
bursă lui Beth, cu promisiunea căo vor introduce direct în
învăământul intensiv. Prea pun dornică să-şi vadă fiica
muncind cu sufletul la gură, Claire a hotărât să aleagă
educaa la domiciliu. Ajutând-o pe Bethsă pornească pe dru-
mul acesta repeta, de fapt, ceea ce făcuse ea însăşi în 2000,
când părăsise o slujbă stresantă, în care muncea multe ore
peste program, şi deschisese un atelier de fabricat săpun.
Copii: Să creşti un copil relaxa t şi ca lm E logiu l en to ri ; I 249
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 10/17
250
I
Elogiu lentori i Copii :Săcreşti un copil relaxat calm
Educaa la domiciliu a făcut minuni pentru Beth. Estemai
relaxată, mai încrezătoare în sine şi sebucură de libertatea de a
studia în ritmul dorit de ea. Dacă nu are chef să studieze
geografie în ziua de luni, o va lăsa pe altă zi din săptămână.
Atunci când un subiect îi captează fantezia, citeşte cu lăcomie
ceea ce este legat de el. Programul flexbil şi faptul cătrece prin
materie de două ori mai repede decât la şcoală îi lasă timp mai
mult pentru alte activită; are o mulme de prieteni, cântă la
vioară în orchestra de tineret, participă săptămânal la cursuri de
artă şi este singura fată din echipa localăde polo. Poate celmai
important pentru Beth, care este înaltă şi pare mai matură decât
vârsta pe care o are, este faptul căniciodată nu simte cătrebuie
• să se grăbească, să nă seama de ceas. Având control asupra
timpului este imună faă de boala timpului . Prietenii mei de
la
şcoală
sunt mereu grăbi, sau stresa, sau plictisi, dar eu nu
mă simt
aş a
niciodată. Chiar îmi place săînvă , spune ea.
Sub supraveghere lejeră din partea mamei, Beth urmează
programa naonală şi chiar se descurcă excelent la câteva
subiecte. Istoria este pasiunea ei şi se gândeşte să studieze
arheologia la Cambridge sau Oxford. Curând, va începe săse
pregătească pentru GCSE, examenele pe care le dau to elevii
britanici la vârsta de 16ani. Claire are convingerea căfiica ei
ar putea să se pregătească în doar un an, dar se gândeşte să-i
domolească elanul: Ar putea trece ca fulgerul prin materie,
dar nu văd motivul pentru care ar trebui săse grăbească. Dacă
merge mai domol şi păstrează echilibrul între muncă şi joacă,
va învăa mai mult.
Atunci când aduli vorbesc despre un ritm mai lent pentru
copii, jocul ocupă un loc important. Studiile arată că timpul
neorganizat destinat jocului îi ajută pe cei mici să-şi dezvolte
abilităle sociale şi lingvistice, capacitatea creativă şi cea de a
învăa. Jocul neorganizat este opusul lui quality time? , care
•Qualitytime(lb.engl.)- timp căruia i seacordăo atenedeo-
sebită,mai alesceluidăruit copiilordupăprogramul de lucru. (N.t.
implică o sumă de activită, planificarea aces.tora: progra:
marea lor, ca şi scopul acestora. Timpul neorgamzat mseamna
să sape după râme în grădină, să se joac: în came~a s~ cu
jucăriile, să construiască din piese Lego, sa ale~ge alături de
al copii în parc sau, pur şi simplu, să se UIte pe gea~.
Înseamnă să exploreze lumea şi propriile reaci în faa el,
înseamnă propriul ritm. Pentru un adult obişnuit săvalorifice
fiecare secundă, jocul neorganizat poate părea pierdere de
vreme. Şi primul nostru gând este să umplem aceste spai
goale din agendă cu alte activită di.stractiv.e~au cvul~~le:
Angelika Drabert, terapeut ocupaonal, VIZIteazagradini-
ele din Munchen pentru a sta de vorbă cu.părin~.~espr:
importana timpului acordat jocului neorga~:at. E.a mvava
pe părin sănu încarce programul copiilor ŞIsa nu-i ~oreasca,
îndemnându-i să facă tot mai mult. Drabert pnmeşte o
mulme de scrisori de recunoştină de la mame. ,,0 dată ce le
spui părinlor că nu este nevoie să ofere ~o~ilulu~ distrace
şi diferite activită în fiecare moment al zilei, toata lu~e~ se
relaxează. Ceea ce înseamnă mult. Uneori, pentru copn VIaa
trebuie să fie lentă sau plictisitoare , spune Drabert.
Mul părin ajung la această concluzie şi fără ajutoru~
unui terapeut. În SUA,mii de părin se alătură unor grupurI
precum Putting Family First (Familia pe primul loc), car~
luptă împotriva epidemiei provocate de virusul programului
supraîncărcat. În 2002, în Ridgewood, un oraş cu 25 000 de
locuitori din New Jersey, a avut loc prima adunare anuală pe
tema .Ready, Set, Relax (Pe locuri, fi gata, relaxa-vă).
Într-o zi din martie, stabilită dinainte, to profesorii din oraş
nu dau teme pentru acasă..De asemenea, toate activităle
sportive, meditai1e şcolare şi adunările î~ clu~~ri s,:nt
anulate. Părini vin acasă mai devreme, pregatesc ŞIIau ema
în compania copiilor şi petrec seara împreună. Evenimentul a
devenit o acune permanentă în calendarul oraşului şi unele
familii chiar se conduc după principiile filozofiei Slow şi în
restul anului.
• •
Copii:Săcreşti un copil relaxat calm E logiu l en to ri i I 5
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 11/17
Ideea de a domoli ritmuJ. uneori vine chiar din partea
copiilor. De exemplu, cazul familiei Bames care locuieşte în
vestul Londrei. Nicola, mama, lucrează part-time pentru o
firmă ce efectuează cercetarea pieei. Soul, Alex, este director
financiar alunei edituri. Sunt amândoi ocupa până peste cap.
Până de curând, şi fiul lor Sam în vârstă de opt ani s-a aflat în
aceeaşi situae. Juca fotbal şi cricket în cadru organizat, lua
leci de înot şi tenis şi era membru al unui grup de teatru. La
sfârşit de săptămână, familia bătea muzeele, galeriile de artă,
mergea la evenimente artistice pentru copii şi vizita centre
dedicate ştiinelor naturii din jurul Londrei. Alergam şi îl
fugăream şi pe Sam, ca şi când ne aflam într-o campanie
militară. Fiecare secundă era importantă , îmi spune Nicola.
Apoi, într-o după-amiază de primăvară târzie, totul s-a
schimbat. În loc să meargă la leca de tenis, [ack a vrut să
rămână în camera lui să se joace. Mama a insistat să meargă
la leci. În timp ce goneau, traversând vestul Londrei, luând
strâns curbele şi trecând pe culoarea galbenă, de teamă sănu
întârzie, Jack a rămas tăcut şi posac pe locul său din spate.
Am privit prin oglindă şi apoi l-am văzut adormit. Atunci
am îneles , îşi aminteşte Nicola. Apoi mi-am spus: E o
nebunie Îl târăsc să facă ceea cenu-i place. O să-mi distrug
copilul.
În acea seară, soi Bames, stând la masa din bucătărie, au
început să facă modificări în programul lui [ack. Au hotărât
că nu trebuia să aibă mai mult de trei activită în afara
programului şcolar. [ack a ales să joace fotbalrsă meargă la
înot şi la cercul de teatru. De asemenea, au'redus din ieşirile
de la sfârşit de săptămână. Drept rezultat, [ack are mai mult
timp de pierdut în grădină, se vede cu prietenii în parcul din
apropiere şi sejoacă în camera lui. În zilele de sâmbătă, în loc
să se prăbuşească epuizat în pat, imediat după cină, acum îşi
invită prietenii să doarmă la el. Duminica dimineaă, el şi
prietenul invitat fac floricele şi clătite. Schimbarea ritmului a
necesitat o perioadă de adaptare, cel pun pentru părin.
252 I E lo gi u l en to ri i Copii: S~creşti un copil-relaxat şi calm
Nicola îşi făcea griji că[ack se va plictisi şi nu va avea astâm-
păr, mai ales la sfârşit de săptămână. Alex se temea că îi va
lipsi jocul de cricket şi tenis. Cu toate acestea, Iack a înflorit,
având un program mai pun aglomerat. Este plin de viaă,
vorbăre şi nu-şi mai roade unghiile. Antrenorul de fotbal
crede că şuturile sale au devenit mai precise. Profesorul de la
cercul de teatru simte că[ack are mai multă energie şi este mai
hotărât. Cred căpur şi simplu sebucură de ceea ce face. Îmi
pare rău cănu am luat povara de pe umerii lui mai devreme ,
spune Nicola.
Ea se simte mai aproape de fiul ei, pentru că au mai mult
timp la dispozie. Şi, totodată, nici viaa ei nu mai este o
continuă goană. Zorul în care trăia, trecând de la o activitate
la alta, era stresant şi pentru ea şi, totodată, îi l ua o grămadă
de timp.
Acum, familia Bames plănuieşte să facă reduceri şi în
privina principalei activită extraşcolare: televiziunea. Ceva
mai devreme, am descris oraşele ca pe nişte gigantice accele-
ratoare. Această metaforă se poate aplica şi televiziunii, mai
ales atunci când este vorba de tineri. Televiziunea accelerează
trecerea copiilor cătrevârsta adultă, prin expunerea la subiecte
destinate celor mari. Deoarece petrec mult timp în faa
televizorului - în SUA,în medie patru orepe zi - copiii sunt
nevoi săînghesuie celelalteactivită în timpul rămas. În anul
2002,zece organizai de frunte din domeniul sănătăi publice,
printre care şi Asociaa Americană pentru Sănătate şi
Academia Americană de Pediatrie au semnat o scrisoare în
care arătau că timpul îndelungat petrecut de copii în faa
televizorului îi face mai agresivi. Numeroase studii arată că
acei copii care urmăresc programe TVavând caracter violent
şi joacăpe calculator jocuri de acelaşi gen tind să fie nelinişti,
incapabili să stea locului şi să se concentreze.
În toate şcolile din lume, unde tot mai mul copii sunt
diagnostica cu tulburări de concentrare, profesorii arată
acuzator către televizor. Viteza extremă în care se derulează
•
Copii:
sa
creşti un copil relaxat şi calm Elogiu lentorii
I 253
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 12/17
254 I Elogiu lentor ii Copii :Săcreşti un copil relaxat şi calm
ima~e
p
ecran are ~ ~od sigur influenŢă asupra creierului
copl: lor. In 1997, televiziunea japoneză a difuzat un fil
Pokem .
v· .
V • 1
m cu
on a e carut schimbări in intensitatea luminii f
C de vi
A
mn au ost
a at e violente, încât au cauzat crize epileptice la un număr
~: aproape 70? de copii care au urmărit programul acasă.
ntru ~.se feri de procese intentate pentru astfel de situaŢ i
c~mp~e de software ataşează jocuri lor instructiuni , atenŢe-
nându-i pe cei care le cumpără. '
Acesta ~ste u lUl dintre motivele pentru care multe familii
spun: De ajuns In căminele în care toŢ membrii f ·1· ·
oc
Ţ
V • • •• arnI leI sunt
. upa
1,
părinŢi restricŢonează accesul copiilor la televizor
şlv~sta ar~ drept u~mare un ritm mai puŢn frenetic. Pentru ~
~at experienŢa unei zone fără televiziune, fac o vizită lui Susan
ŞIJeffrey Clarke, un cuplu de peste 40 de ani .
d .
V r
care au un ritm
e ~~aŢa.a.er t. Cel doi locuiesc în Toronto împreună cu cei d .
copn mICI Pân v de curândr televi
v.. a a e curând, televizorul era centrul atenŢ ei în
gos~odana lor. Ca doi zombie, Michael, în vârstă de 10 . .
Jess
A A V
d am, ŞI
Ica~In.var~ta e 8.ani, prindeau rădăcini în faŢa televi-
zorului, pI~rzand noŢunea timpului, apoi alergau pentru a
recuperatimpul pierdut. La ora mesei, înfulecau în grabă
pentru: se aşeza, din nou, în faŢa televizorului.
. Du.ra ce au citit despre mişcarea împotriva televizorului
~el doi Clarke.s.-:1 gândi: că merită încercat. Cu sentimentul
Pepende~tuIUl.d/_ârogun care nu-şi poate primi doza, au luat
an~s~~c-ul ŞI l-au depozitat într-o debara. După ce protes-
t :le iniŢale ~-a~ st~ns; rezultatele s-au dovedit ului toare. În
~lmp de ~
săptămână,
copiii au dus saltele în subsol şi au
m~~p.ut sa facă e~erciŢi de gimnastică precum roata, s tatul în
mairu. La fel ca ŞIalte familii care trăiesc fără televizor familia
Cla~~e a d~scoperit ~rusc ce înseamnă să ai timpul la dis-
pozl~a ta, sa.nu te mat grăbeşti. Orele petrecute înainte în faŢa
t:levlzoru~Ul s~t acum destinate unor activi tăŢ lente cum ar
~~lectura, Jocunle, muzica, simpla conversaŢe şi joaca în aer
~:r. Aman~oi co~iii au un aer mai sănătos şi rezultate mai
e la şcoala. [essica doarme mai bine noaptea. Michael, care
avea probleme legate de concentrare şi de citit, acum devo-
rează cărŢle. De curând, într-o seară de joi, în căminul familiei
Clarke domnea o atmosferă senină, de invidiat. Susan
pregătea paste în bucătărie. Michael citea
Ha r ry Po tt er
~i
pocalul
de f oc
aşezat pe canapea în camera de zi. Alături, Jeffrey
frunzărea
G l ob e a nd Ma il .
Pe podea, Jessica scria o scrisoare
bunicii.
Familia Clarke nu este chiar atât de virtuoasă, încât să ne
dea lacrimile de emoŢe. Televizorul şi-a recăpătat locul din
camera de zi şi copiilor li se permite din când în când să
urmărească un program. Jeffrey mă asigură că, de obicei, în
casă este mai multă agitaŢe decât în momentul vizitei mele.
Dar, reducerea numărului de ore petrecute în faŢa televizo-
rului a schimbat ritmul de viaŢă al familiei de la un frenetic
prestissimo
la un mai plin de demnitate
moderata .
În mod cert,
în jur pluteşte o atmosferă calmă, ceea ce nu exista înainte.
Suntem în continuare prinşi în diverse activi tăŢ, avem o viaŢă
interesantă. DiferenŢa constă în faptul că nu ne mai zbatem
precum găinile cu gâtuI tăiat , îmi spune Susan.
Într-o lume obsedată să facă totul mai repede, unora le
pare mai uşor decât altora să-şi poarte copiii către un mod lent
de viaŢă. Unele forme de decelerare au un preŢ pe care nu
toată lumea
şi-l
poate permite. Este nevoie de bani pentru a
trimite copilul la o şcoală particulară care se conduce după
principii Slow. Pentru a face loc şcolarizării la domiciliu, cel
puŢn unul dintre părinŢ trebuie să lucreze mai puŢn timp,
ceea cenu este posibi l în orice familie. Totuşi , există şi multe
opŢuni pentru care nu trebuie bani. Reducerea orelor de
televizor şi a activităŢlor extraşcol
are
nu costă nimic. Prin-
cipala barieră ce trebuie îndepărtată pentru a creşte copiii
într-un ritm lent - pentru a trăi lent, în general- pentru care
nu trebuie plătit nici un ban este doar ,schimbarea mentalităŢi.
DorinŢade a-i zori pe copii să facă tot soiul de activităŢ este
adânc înrădăcinată. În loc să se bucure de eforturile oficialită-
Ţlor în privinŢa reducerii programului de învăŢământ,
mul
părinŢ din Japonia îşi obligă copii i să ia parte la programele
Copii :Săcreşt i uncopi l r el axat şi calm E logiu l entor ii \
255
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 13/17
prelungite ale şcolilor intensige, În întreaga lume industriali-
zată, părini şi politicienii rămân fideli rezultatelor de la
examene.
Pentru a scăpa noua generae de cultul vitezei, trebuie să
regândim întreaga filozofie a copilăriei şi să ne amintim de
ceea ce făceau romanticii în urmă cu două secole. Mai multă
libertate şi o educae lejeră, mai mult accent pe bucuria de a
învăa, mai mult timp pentru jocul neorganizat; trebuie să
trecem de obsesia de a folosi fiecare secundă
şi
să imităm cât
mai pun obiceiurile adullor. Aceştia trebuie să-şi înfrâneze
dorina de a fi superpărin,
şi
de la ei trebuie să pornească
exemplul unui ritm de viaă lent. Nimic din toate acestea nu
este uşor de realizat. Dar există dovezi dare cămerită încercat.
Nicola Barnes este fericită că fiul ei, [ack, nu mai aleargă,
încercând să ia parte la cât ~i multe activită, ocupându-şi
astfel fiecare minut al zilei. .Este,o lece importantă pe care
aduli şi copiii trebuie s ăo învee , spune ea. Pur 9isimplu,
viaa este mai plăcută atunci când
ştii
cum să domoleşti
ritmul.
256
I
Elogiu lentorii .Copii: S~creşt i uncopil relaxat şi calm
oncluzie
ăs i r ea u n u i em po iu s to
Lupta pe care o ducem cu viaa este,
Într-o oarecaremăsură, o luptă legată
de cât de repede sau cât de lent
trebuie săfacem un anumit lucru.
STENNADOLNY, autor al lucrării
The Discovery of Slowness
(Descoperirea lentorii) (1996)
În 1898,Morgan Robertson a publicat Futility (Zădărnicie),
un roman cu un ton profetic, ce trezeşte fiori cititorului,
despre nesăbuina de a doborî recordul traversării Atlanticului
cu orice pre Povestea începe atunci când o companie
prezintă cel mai mare vas de linie construit vreodată, un vas
practic de nescufundat , capabil să străbată mările pe orice
vreme, cu motoarele turate la maximum. Cu toate acestea, în
primul său voiaj, vaporul taie în două un alt vas. Un martor
descrie distrugerea vielor
şi
a bunurilor cauzată în mod
absurd de dragul vitezei . Numele vasului imaginat de
scriitor era Titan. Cu doar 14 ani mai târziu, Titanic-ul se
ciocnea cu un ghear, provocând moartea a mai bine de 1500
de oameni.
Scufundarea Titanic-ului vasul imposibil de scufundat, a
dat semnalul deşteptării pentru o lume vrăjită de viteză. Au
fost mul cei care au crezut că această tragedie va sili ome-
nirea să facă un popas pentru a-9i trage sufletul, va privi cu
mai multă atene cultul accelerării şi va vedea că a sosit
momentul să domolească viteza. Dar nu a fost aşa. Un secol
mai târziu, lumea încă se luptă să facă totul mai repede şi
plăteşte un pre greu pentru asta. Preul cerut de civilizaa
grabei se repetă sub diverse faete. Noi suntem cei care ducem
Concluzie Elogiu lentorii
I
257
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 14/17
258 I Elogiu lenterfi Concluzie
această planetă şi pe noi înşine la epuizare. Suntem atât de
bolnavi de timp şi atât de săraci în timp, încât neglijăm prie-
tenii, familia şi partenerul de viaă. Nici măcar nu ştim prea
bine cum să ne bucurăm de lucruri, pentru că tot timpul
aşteptăm săcumpărăm altceva. Mare parte din ceeacepunem
pe masă sunt mâncăruri fade şi nesănătoase. Copiii noştri,
prinşi în acelaşi vârtej al zorului, ne fac să ne gândim că
viitorul se întrezăreşte mohorât.
Şi totuşi, n6 este prea târziu. Există încă timpul necesar
pentru a face/schimbări. Deşi viteza, ideea de a fi ocupa şi
obsesia de a economisi timp rămân jaloane ale lumii modeme,
se pregăteşte o lovitură în această direce. Mişcarea Slow s-a
pus pe treabă. În loc săfacătotul în grabă, sunt mul cei care
decelerează şi descoperă că lentoarea îi ajută să trăiască, să
muncească, să gândească şi să se joace mai bine.
Dar este mişcarea Slow o mişcare reală? Are toate ingre-
dientele pe care le caută experi - simpatie din partea
maselor, strategie bine pusă la punct pentru un nou mod de
viaă şi susnere în rândul maselor? Adevărul este cămiş-
carea Slow nu are organizare oficială şi este recunoscută doar
de anumite grupuri. Sunt mul cei care domolesc ritmul,
lucrând mai pune ore sau găsindu-şi timp pentru a găti, dar
toate astea fără a se sim ca parte a unei cruciade globale. Şi
totuşi, fiecare gest de decelerare este un câştig.
Probabil Italia este ceea ceam putea numi căminul spiri-
tual al mişcării Slow. Stilul de viaă mediteraneean pune
accentul pe plăcere şi tihnă, ceea ce reprezintă antidotul
pentru viteză. Slow Food, Slow Cities şi Slow Sex, toate au
rădăcinile în Italia. Cu toate acestea, mişcarea Slow nu
înseamnă că trebuie să transformăm întreaga planetă într-o
statiune de vacană mediteraneeană. Mul dintre noi nu vor
să înlocuiască cultul vitezei cu cel allentorii. Viteza poate
însemna amuzament, productivitate şi putere, şi ne-am sim
mai săraci fără toate acestea. Lumea are nevoie de o cale de
mijloc, o reetă pentru a realiza un mariaj între
la dolce vita
şi
dinamismul erei informaonale, şi asta este exact cene oferă
mişcarea Slow. Secretul îl constituie echilibrul: în loc săfacem
totul repede, să facem totul în ritmul corect. Uneori repede.
Alteori lent. Uneori să găsim calea de mijloc între cele două.
Să fii lent înseamnă să nu te grăbeşti, să
rămâi
calm şi
netulburat, chiar atunci când situaa te forează să accelerezi.
Una dintre modalităle de a cultiva lentoarea interioară este
să- faci timp pentru activită ce sfidează acceleraa: medi-
taa, tricotatul, grădinăritul, yoga, pictura, lectura, mersul pe
jos, ehi Kung.
Nu există o formulă infailibilă pentru a domoli ritmul, nici
un ghid universal care să ne arate viteza corectă. Fiecare
persoană, fiecare gest sau moment are ceea cenumim eige nze it .
Unii oameni sunt ferici trăind într-un ritm care pe ali i-ar
duce la groapă de timpuriu. Fiecare dintre noi trebuie săaibă
dreptul de a alege ritmul care-I face fericit. Aşa cum spune
Uwe Kliemt, pianistul Tempo Giusto: Lumea este un loc mai
bogat atunci când facem locmai multor ritmuri.
Este de la sine îneles că mişcarea Slow încă este silită să
facă faă unor obstacole deloc de neglijat - şi prejudecăle
nu sunt nicidecum neînsemnate. Chiar şi atunci când tânjim
după un ritm mai lent, ne simm constrânşi de un amestec de
lăcomie, inere şi teamă şi păstrăm ritmul. Într-o lume conec-
tată la viteză, estoasa trebuie încă să lupte pentru a convinge.
Criticii mişcării Slow o consideră doar o toană sau un
curent filozofic fără prea mul adep. În mod cert, chemarea
la domolirea ritmului nu a oprit accelerarea în lume de la
începutul Revoluei Industriale. Mul dintre cei care au
îmbrăşat lentoarea în anii
1960-1970
au petrecut anii
1980-1990
accelerând pentru a recupera. Oare atunci când economia
globală începe să-şi tureze motoarele sau când un nou stil
dotcom va urca în preferine, filozofia despre domolirea
ritmului va fiaruncată pe geam, to alergând să facă un ban
în plus? N-aş fi atât de sigur. Mai mult decât oricare generae
înaintea noastră, noi înelegem pericolul şi zădămicia accele-
Concluzie ElOgiu lentorii
I 259
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 15/17
rării constante şi dăm dovadă de mai multă hotărâre ca
oricând să reducem cultul vitezei. Şi specialiştii în demografie
sunt de partea deceleraei. În lumea civilizată, populaa
îmbătrâneşte şi, pe măsură ce îmbătrânim, to avem un lucru
în comun: să domolim ritmul.
Mişcarea Slow are propria sa foră. Spunând nu vitezei,
capătă curaj şi oamenii sunt tot mai dornici să facă acest mare
pas, ştiind că nu sunt singuri, că există
şi
ali care le îm-
părtăşesc opiniile şi îşi asumă riscurile. Mişcarea oferă putere
şi altora. De câteori un grup precum Slow Food sau Societatea
pentru deceleraa timpului apar pe prima pagină a ziarelor,
este mai uşor pentru noi ceilal săne punem întrebări referi-
toare la viteză. Mai mult decât atât, o dată ce oamenii încep
să culeagă roadele ritmului mai domol, într-un anume dome-
niu alviei, încearcă să aplice aceeaşi lece şi în alte sfere.
Alice Waters fondatoarea celebrului restaurant Chez Panisse,
din Berkeley, California, este o stea a mişcării Slow Food. În
2003,a început să nă conferine şi pe tema beneficiilor aduse
de Slow Schooling. Oamenii culeg informaile şi le pun cap
la cap. După ce a descoperit plăcerile sexului tantric, Roger
Kimber ~i-a redus şi din timpul pe care-l acorda activităi
profesionale. Pentru Claire Wood, renunarea la postul
important din domeniul asigurărilor şi trecerea la atelierul de
fabricat săpun au mers mână în mână cu educarea fiicei sale
acasă. Folosirea exerciilor Chi Kung pentru a domoli ritmul
pe terenul de tenis l-a învăat pe profesorul Jim Huşhes să-~i
acorde răgazul în activitatea profesională şi în clasă. Inchizân-
du-şi telefonul seara, Jill Hancock a început să se simtă atrasă
de gătit. 0 dată ce lansezi provocarea într-un domeniu,
mintea te îndeamnă să continui şi în altele. Pur şi simplu vrei
să aprofundezi, în loc doar să frunzăreşti , spune ea.
Sentimentul că viei noastre îi lipseşte ceva subliniază
dorina mondială pentru lentoare. Dacă acel ceva merge
dincolo de dorina de a trăi o viaă mai bună, rămâne o
întrebare deschisă. Mul consideră că domolirea ritmului are
260
I Elogiu lentorii . Concluzie
o dimensiune spirituală. Dar sunt şi ali care nu sunt de
aceeaşi părere. Mişcarea Slow este tolerantă şi îi acceptă şi pe
unii, şi pe ali. În orice caz, prăpastia dintre cele două grupuri
nu este chiar atât de mare pe cât s-ar părea. Marele beneficiu
adus de domolirea ritmului constă în faptul că timpul şi
calmul sunt chemate să stabilească legături semnificative cu
oamenii, cultura, profesia, natura, chiar cupropriul timp
şi
cu
mintea. Unii numesc asta o viaă mai bună. Ali descriu
relaa ca spirituală.
În mod cert, mişcara Slow pune sub semnul întrebării
materialismul fără margini ce guvernează economia globală.
De aceea, criticii săi consideră că nu ne putem permite să
domolim ritmul sau este posibil numai pentru cei boga. Este
adevărat că filozofia Slow, aplicată în unele domenii cum ar
fi medicina alternativă, cartierele cu zone exclusiv pietonale,
carnea de vită crescută în condii naturale, nu se potriveşte
cu bugetul oricărei familii. Dar o seamă dintre cerinele sale
da. Să petreci mai mult timp cu prietenii şi familia nu costă.
Nici plimbările pe jos sau gătitul, meditaa, lectura sau
mân-
carea consumată la masă, şi nu în faa televizorului. De
asemenea, săfaci dragoste nu costă bani. Sărezisti îndemnului
de a te grăbi este absolut gratis.
Mişcarea Slow nu este duşmanul capitalismului. Dimpotri-
vă, îi oferă acestuia un colac de salvare. În forma sa actuală,
capitalismul global ne sileşte să producem mai repede, să
muncim mai repede, să consumăm
şi
să trăim mai repede
indiferent de pre Tratând oamenii şi mediul înconjurător ca
pe nişte bunuri de valoare, o alternativă lentă poate pune
economia la muncă pentru noi, şi nu invers. Capitalismul
Slow poate însemna o
creştere
mai mică, ceea ce ar părea
inacceptabil pentru o lume obsedată de indicele Dow
[ones ,
dar ideea că viaa înseamnă mai mult decât venitul naonal
Indicele Dow [ones - indice al pieei economice interna-
onale. (N.
t.
Concluzie Elogiu lentorii I
261
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 16/17
6 I Elogiulentori i Concluzie
brut sau câştigarea cursei în care ne avântăm pentru mai mul
bani este tot mai vie în mintea multora dintre noi.
În era noastră hedonistă, mişcarea Slow are un as în
mânecă: face negocu plăcerea. Ideea centrală a filozofieiSlow
este săacordăm timp în tot ceea cefacem, pentru ca totul să
fie aşa cum se cuvine, şi apoi să ne bucurăm mai mult de
rezultate. Indiferent de efectul pe care îl are în balanele eco-
nomice, filozofia Slow ne oferă lucrurile care ne fac într-ade-
văr ferici: sănătate, un mediu înfloritor, comunită puternice
şi care interaconează, eliberarea de goana perpetuă.
Primul pas constă în a-i convinge pe oameni de meritele
pe care le are domolirea ritmului. Deceleraa va fi o luptă,
până când vom rescrie regulile care guvernează fiecare sferă
a viei noastre: economia, locul de muncă, designul urba-
nistic, educaa, medicina. Toate acestea necesită un amestec
de spirit de convingere, lideri vizionari, legi dure şi consens
internaonal. Va fi o provocare, dar este crucială. Deja au
apărut motive de optimism. Noi to ştim cătrăim într-un ritm
frenetic şi dorim să domolim ritmul. Din punct de vedere
individual,tot mai mul apăsăm pe frâne, şi atunci simm că
trăim mai bine. Marea întrebare se referă la momentul când
individualul va deveni colectivitate. Când toate acele acte
personale de decelerae vor cuprinde masele de pe tot globul?
Când va deveni mişcarea Slow o revolue Slow?
Pentru a ajuta lumea săajungă pe acea culme a succesului,
trebuie ca fiecare dintre noi săfacăloc pentru lentoare în viaa
sa. Şipentru asta putem începe cu reevaluarea poziei noastre
faă de timp. Larry Dossey, doctorul american care a creat
termenul zboala timpului , îşi ajutăpacieni să-şi depăşească
problemele de sănătate învăându-i să se retragă în afara
timpului, prin meditae şi rugăciune, pentru a descoperi
ieşirile timpului . Confruntarea cumodul în care ceasul le-a
guvernat viaa îi ajută să domolească ritmul. To avem ce
învăa de aici. Trebuie săne gândim la timp nu cala o resursă
finită ce se epuizează sau ca la un huligan de care trebuie să
te temi sau pe care să-I pui jos. Timpul trebuie privit ca un
element benefic în care trăim. Trebuie săîncetăm să trăim de
parcă Frederick Taylor bântuie în preajma noastră, ducând
cronometrul în mână şi notând totul cu acuratee. .
Dacă devenim mai pun nevrotici în relaa cu timpul,
putem sătragem mai mari foloase de pe urma celor 24de ore.
La începutul acestei căr, am susnut că o lume deschisă
ceasului este o lume cete îndeamnă săte grăbeşti. Dacăni se
dă şansa săfacem orice, întotdeauna ne vom aglomera pro-
gramulla maximum. Dar societatea celor 24de ore nu este rea
în sine. Dacă o abordăm în spiritul Slow- făcând mai pune
lucruri, cumai pună grabă -, ne oferă flexibilitatea necesară
pentru decelerae.
Când este vorba de a domoli ritmul, trebuie săîncepem cu
lucrurile mici. Săgătim o masă din ceea cegăsim prin frigider.
Săfacem o plimbare cu un prieten, în loc să ne năpustim să
cumpărăm lucruri de care nu avem nevoie. Săcitim ziarul fără
a deschide şi televizorul. Să adăugăm masajul ca o com-
ponentă a momentelor când facemdragoste. Saupur şi simplu,
să rămânem câteva minute nemişca într-un loc retras.
Dacă un mic gest de lentoare face bine, atunci putem să
mărim doza. Regândim programul de muncă sau ne alăturăm
campaniei pentru transformarea cartierului într-o zonă pentru
pietoni. Pemăsură ceviaa semai domoleşte, ne vom întreba:
Oare de cenu am domolit ritmul mai devreme?
Încetul cu încetul, propria mea dorină de a zori începe să
se domolească. Timpul nu-mi mai pare caun stăpân nemilos.
Profesia practicată independent ajută, aşa cum face şi me-
ditaa şi păstratul ceasului în sertar. Gătesc citesc şi închid
adesea telefonul mobil.. Abordând atitudinea mai pun
înseamnă mai mult , atunci când este vorba de hobby-urile
mele - fără tenis până când mai cresc copiii - am mai în-
depărtat a parte din tensiunea pe care a simeam apăsân-
du-mă din pricina grabei. Reamintindu-ne că zarul nu este
întotdeauna cea mai bunăcale, căeste adesea lipsit de sens şi
Concluzie ElogiUlentori i I
63
8/18/2019 CarlHonore - Copii: sa cresti un copil relaxat si calm
http://slidepdf.com/reader/full/carlhonore-copii-sa-cresti-un-copil-relaxat-si-calm 17/17
chiar contraproductiv, este ~l mai bun mijloc de a înge-
nunchea reflexul de accelerare. Ori de câte ori mă surprind
grăbindu-mă, doar de dragul de a facetotul mai repede, respir
adânc şi îmi spun: Nu este nevoie să te grăbeşti. Ia-o mai
încet. Încetineşte.
Cei din jurul meu au remarcat diferena. Uram casele de
marcat din supermarketuri. Le consideram un afront adus
cruciadei personale duse pentru susnerea vitezei şi eficienei.
Femeile care căutau pe îndelete mărunş în portofel îmi
apăreau ca nişte persoane infectate cu un microb oribil. Acum
nu mi se mai pare dificil să aştept la coadă fără să spumeg,
chiar şi atunci când alte cozi se mişcă mai repede. Nu mă mai
tem să pierd câteva minute sau secunde. De curând, fiind la
un magazin, chiar l-am invitat pe bărbatul aflat în urma mea
să meargă la casă pentru că avea mai pune cumpărături.
Soa mea a rămas uluită: Chiar ai încetinit , s-a arătat ea
încântată.
Când m-am apucat să scriu această carte, adevărata do-
vadă a propriei decelerai a fost dacă pot să citesc poveşti
seara, la culcare, fără sămă grăbesc. Veştile sunt bune. Acum
pot citi câteva poveşti, una după alta, fără să mă gândesc la
ceas sau să simt nevoia să dau pagina repede. Citesc pe
îndelete, savurând fiecare cuvânt, dând textului accente
dramatice sau hazlii, însote de mimica potrivită. Fiul meu,
în vârstă de patru ani, este încântat, şi momentul când încep
să-i citesc povesti seara a devenit o întâlnire a gândurilor, şi
nu un război al cuvintelor. Vechile dispute: Mai vreau o
poveste - Nu, este de ajuns au luat sfârşit. Cu pun timp în
urmă, a avut loc un fapt remarcabil. Stăteam întins pe pat
alături de fiul meu şi îi citeam o poveste lungă despre un
uriaş. Avea omulme de întrebări şi m-am oprit de fiecare
dată când a dorit. Apoi i-am citit un basm mai lung decât
primul despre un zmeu şi un fiu de ăran. Când, în sfârşit, am
închis cartea, mi-am dat seama căaşfi dorit sămai citesc, deşi
habar nu aveam de timpul scurs de la începtul povestirilor.
264 I
Elogiu lenterii Concluzie
Vechea mea atitudine faă de o poveste la ora culcării era o
amintire. L-am întrebat pe fiulmeu dacă dorea să-imai citesc.
Şi-afrecat ochii: Tati, cred căe destul pentru astă seară. Mi-e
somn. M-a sărutat pe obraz şi s-a vârât sub plapumă. Am
făcut lumina mai mică şi am părăsit camera. Zâmbind, am
coborât încet scările.
Concluzie Elogiu lentorii
I 265
top related