coaliția pentru dezvoltarea româniei -...
Post on 02-Sep-2019
6 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Coaliția pentru Dezvoltarea României Grupul de lucru Educație
Propuneri
A. Învățământ preuniversitar
A1. Obiectiv: Formare iniţială de calitate înaltă a cadrelor didactice.
1. Alinierea programelor de formare cu standardele europene (prevăzute în lege în majoritatea statelor).
2. Selectarea riguroasă la intrarea la cursurile de pregătire pentru profesori și la absolvire.
3. Accent pus pe practică pedagogică și stagii de lungă durată. Marirea numărului de ore de practică pedagogică de la 2 semestre cât este acum la 6 semestre – practica pe toată perioada școlarizării. Aceste stagii de practică pot fi efectuate atât în țară cât și în străinătate pe baza acordurilor de parteneriat cu instituții de educație similare.
4. Un număr redus de facultăți din țară care să organizeze departamente de pregătire pentru profesori.
5. Doi ani de stagiu ca profesor asistent. Profesorul asistent va lucra în clasa celor mai buni profesori din învățământ și va participa la toate activitatile acestora – de la orele de predare, la sedințele cu părinții excursii, comisii în școală, etc.
6. Revizuirea criteriilor de acces și ieșire din profesie – meseria de profesor e prea valoroasă ca să nu avem oameni dedicați dezvoltării permanente a acestora, cum le arătăm că merită să fie aleși și dezvoltați – politică națională de susținere a profesiei de dascăli cu profesionisti – HR, coach, mentor etc.
7. Înființare de centre locale cu profesori suplinitori calificați care pot să înlocuiască profesorii absenți din școli pe o perioada scurtă, medie sau lungă. Scopul acestora este menținerea calității educației și in absența din varii motive a profesorilor de la clasă.
A2. Obiectiv: Formare continuă a cadrelor didactice – formare pe tot parcursul carierei
1. Formarea continuă a profesorilor să cuprindă cel puțin 3 zile de formare continuă, oblicatorii, in fiecare an de profesie. Este necesar ca formarea să se reflecte și în
activitatea de la clasă: o propunere ar fi ca acordarea creditelor să se facă în 2 etape: 1. absolvirea cursului în urma unui test de evaluare; 2. prezentarea unui proiect, a unor imagini, fotografii, inregistrari video pe parcursul a 3-6 luni care să demonstreze aplicarea la clasă, în practică a tehnicilor/metodelor discutate la curs
2. Din 3 în 3 ani profesorii participă la formări cu conținut pedagogic aferente ultimelor noutăți din domeniu
3. Sunt încurajate schimburile dintre profesori, de tip job shadowing, fie în cadrul aceleiași școli, fie în școli partenere din oraș sau din alte orașe.
A3. Obiectiv: Regândirea sistemului de evaluare a elevilor și profesorilor.
A3.1. Evaluarea elevilor
1. Evaluare pentru învățare – revizuirea sistemului de notare prin adoptarea unuia bazat pe feedback, creștere și motivare a elevilor. Nota e formata din 3 aspecte – academic (cunostinte), efort (abilitati) si comportament (atitudini), se propune eliminarea totală a notei la purtare.
2. Standardizarea notării, a evaluarii elevilor la clasă: care este nivelul minim de cunoștințe/competențe pe care trebuie să le aibă elevul pentru a trece clasa, la fiecare disciplină?
3. Eliminarea notei de la gimnaziu în calculul mediei de admitere – notele trebuie să reflecte nivelul real al elevului – analfabetismul funcțional trebuie depistat din timp, nu camuflat sub note nejustificate.
4. Toleranta 0 la furt/ copiat – obligatoriu pentru formarea caracterelor. A3.2 Evaluarea profesorilor
1. Criterii clare de intrare în profesie, parcurgerea programului de formare inițială și selectarea vocațională a candidaților
2. Luarea în considerare mai ales a rezultatelor la clasă ale profesorilor în evaluarea acestora anuală
3. Criterii clare de ieșire din profesie a acelor profesori care nu se ridică la standardele de calitate ale profesiei
5. Toleranta 0 la furt/ copiat – formarea caracterelor.
A4. Obiectiv: Reducerea analfabetismului funcțional și promovarea literației.
1. Programe cât mai variate de îndrăgire a lecturii începând cu clasa 2a.
2. Elaborarea unor programe de diagnostic și remediere a analfabetismului funcțional și
formarea a cel puțin unui profesor în fiecare școala, care va deveni specialist în recuperarea elevilor cu dificultăți de citire/ învățare.
3. Programul de remediere trebuie să fie atractiv, cu multe elemente de învățare prin joc, să răspundă nevoii de lucru diferențiat și individualizat. Intrarea în program e temporară și deschisă oricărui copil. La sfărșitul programului elevul trebuie să știe să citească și să înțeleagă un text potrivit vârstei lui.
4. Programe remediale de vară – la finalul fiecărei clase în primar – test de evaluare a textului scris/citit/vorbit și cei care nu sunt la standard să intre în programul remedial – prevenție/ intervenție coerentă pentru literație.
5. Accent mai mare pe rezolvarea de probleme, gândire critică, gândire creativă la clasă, dar și la examenele de evaluări naționale II, IV, VI, VIII.
A5. Obiectiv: Reorganizarea școlii ca să fie compatibilă cu noile realități economice și
sociale.
1 Regândirea structurii anului scolar, a orarului copiilor și a vacantelor în funcție de
necesitătile societății contemporane și a economiei (să susțină economia națională) – prelungirea cu cel puțin 4 săptămâni a anului școlar, vacanțe diferențiate pe zone geografice.
2 Regândirea spațiilor de învățare: clasa și scoala să aiba spații plăcute copiilor, de lectură, pentru pasiuni, mici grădini, coțtul pasionaților de știință și tehnologie, etc.
3 Introducerea în școli a cantinelor – aceste cantine pot servi drept laborator pentru clasele duale HORECA și pot funcționa în sistem catering pentru școlile care nu au spații de pregătire a hranei calde.
B. Învăţământul profesional, tehnic şi dual- legătura cu piața muncii B1. Obiectiv: Cresterea atractivitatii invatamantului si reputatiei invatamantului tehnic
1. Campanie la nivel național pentru creșterea interesului tinerei generații de învățare a unei meserii.
2. Exemplele de bune practici să fie promovate pe websiteurile de școlilor, inspectoratelor școlare, etc, susținute de cifre de angajabilitate.
3. Crearea unui grup de elita al Colegiilor Tehnice similar celor al Colegiilor Nationale.
4. Unitatile de invatamant tehnic si profesional isi vor promova activ specializarile disponibile
5. Creșterea numărului de consilieri școlari în ciclul gimnazial pentru a asigura traseul cel mai potrivit fiecărui elev. Instruirea acestora pentru a prezenta oferta educationala din regiune in mod echilibrat : tehnic vs. Teoretic.
6. Introducerea transparentei in traseul copiilor de la scoala la profesie in REVISAL - sa avem transparenta pe angajabilitatea din scoli (sa poata fi corelat traseul profesional in viata cu tipul si nivelul de educatie primite) –demonstrarea cresterii angajabilitatii din IPT ar atrage dupa sine atractivitatea invatamantului tehnologic B2. Obiectiv: Corelarea locurilor din invatamantul tehnic si dual cu nevoile reale ale pietei
1. Cifrele de școlarizare în învățământul tehnologic sa fie bazate pe nevoia pieței muncii din regiune, prin consultarea reală a operatorilor economici relevanți. Scoala are un rol activ in acest proces: cartografiaza anual companiile active in regiune si se pliaza pe nevoile concrete de specializari ale acestora; Scoala este flexibila si isi adapteaza planurile de invatamant conform cerintelor pietei muncii din regiune.
2. Crearea in mod prioritar de specializari in zona tehnologiilor avansate si renuntarea cat mai repede la specializari din ce in ce mai putin cerute pe piata muncii. Este necesara revizuirea impreuna cu mediul privat a intregului portofoliu de meserii pentru care sunt pregatiti tinerii astazi in scolile profesionale si liceele tehnologice. B3. Obiectiv: cresterea calitatii invatamantului tehnic
1. Formarea cadrelor didactice implicate în învățământul dual si tehnologic pentru a putea asigura complementaritatea între ceea ce se predă la școală și practica efectuată la operatorii economici.
2. Școala - actor proactiv în a indentifica operatorii economici care au capacitatea de a oferi cadrul de formare de calitate (tehnologie; tutore de practică) ;
3. Parteneriate reale școală - operatori economici în beneficiul unui învățământ profesional de calitate; Companiile care investesc in dotarea scolilor sa aiba un cuvant important de spus in administarea scolii prin dobandirea unui numar important de locuri in consiliile de administratie ale scolilor.
4. Resursele educationale folosite in procesul educational tehnic sa fie construite
impreuna cu companiile interesate. 5. Este importanta cresterea ponderii practicii vs teorie la examenele de absovire si
implicarea companiilor cu care liceele/scolile profesionale au lucrat in procesul de examinare.
6. Posibilitatea organizării învățământului dual și pentru calificări de nivel 4 si 5.
Posibilitatea ca ruta educațională a acestor copii să continue cu programe universitare (vezi Universities of Applied Sciences din Finlanda)
7. Verificarea și autorizarea operatorilor economici care solicită școlarizarea elevilor în
sistem dual;
8. Prioritate la cazare pentru elevi în internatele școlare; implicarea administrației școlilor în dotarea modernă a atelierelor.
B4. Obiectiv: Cresterea numarului companiilor implicate si a calitatii implicarii in sustinerea invatamantului tehnologic.
1. Clarificarea rolului Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în
Învățământ Dual.
2. Intelegerea meseriilor, vizite de studii in companii, vizite ale angajatilor de top din companii in scoala sa devina parte integranta din consilierea in cariera.
C. Învățământ Universitar
1. O mai bună corelare a ofertei educaționale cu cerințele actuale ale pieței muncii, în considerarea tendinței de globalizare (prin adaptarea programei de învățământ și a specializărilor academice);
2. Încurajarea proiectelor de asociere de tip “dual degree” și înființarea de centre de cercetare știintifică universitară în asociere cu entități private - dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului superior prin prioritizarea refacerii capacității și imaginii învățământului superior românesc pentru a redeveni un centru educațional regional de excelență - un “hub” academic - (așa cum era considerat în perioada 1970-1990 când atrăgea un număr semnificativ de studenți străini din zone extra-europene, cu precadere la specializările Medicină și Inginerie, de ex.: industrie grea, exploatari petroliere, construcții de mașini, etc.). Concret, obiectivul ar putea fi atins (și) prin încurajarea deruării programelor de asociere între centre universitare românești și străine, conform modelului “dual degree”. Inițiativa se aplică la scară largă în majoritatea țărilor europene, constituind o abordare academică modernă în mediul concurențial generat de globalizare. Aceaste programe răspund nevoilor:
• universităților (al căror număr de studenți este în scădere semnificativă și constantă);
• Potențililor studenți (care au, astfel, acces la programul educațional dorit fără a suporta costul relocării)
• mediului de afaceri (universitățile putând înființa centre de cercetare știintifică în asociere cu societățile comerciale în zone care presupun costuri logistice și de personal reduse).
3. Schimburi de experiență între profesorii din universități și specialiști din companii –
profesorii merg în vizita la companii și țin lectures/seminarii și invers, cei din companii vin la facultăți și țin prezentări/workshop-uri.
1. Elevi
Pierdem foarte mulţi copii pe drum
Dintr-o clasă de 24 de elevi în
clasa I în anul 2005-2006, doar
10 au promovat examenul de
bacalaureat peste 12 ani. Doi elevi din 24 s-au înscris la şcoala profesională, care nu se finalizează cu examen de BAC.
sursa: edu.ro, ISE-Unicef 2017
100% 42%
226,324202,427
183,312
169,230
111,544
86,813
Absolvenţi şcoală profesională 2016
19,423
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
0
50,000
100,000
150,000
200,000
Copii înscriși în clasa I 2005-2006
Absolvenți de clasa a IV-a 2008-2009
Absolvenți clasa a VIII-a 2012-2013
Absolvenți clasa a X-a 2014-2015
Prezenți bac 2016-2017
Promovare bac2016-2017
sursa: ISE-Unicef 2017, ANOSR 2017
La calcularea abandonului şcolar a fost exclus procentul de elevi repetenţi: 2-3% pe ciclu şcolar. Nu au fost excluşi elevii care au migrat în alte ţări, alături de părinţii lor.
8.4% 16.4% 21.9% 58.0%0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
70.0%
Abandon primar (I-IV) Abandon clasele I-VIII Abandon clasele I-X Respinşi sau nu se prezintă BAC 2016-2017
2.Rezultate examene Evaluare Națională 2015-2018
Mulţi elevi cu note mici la matematică
sursa: edu.ro
În anul 2018, 39% din totalul de elevi au obţinut note mai mici de 5 la proba de matematică.
În schimb, cei mai mulţi elevi au obţinut note între 8 şi 10 la proba de Limba şi literatura română,
la fel ca anii trecuţi, ceea ce poate arăta că subiectele date au fost prea uşoare.
sursa: edu.ro
17% note sub 541%
note între 5 și 8
42% note între 8 și 10 0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
40,000
elevi
absenți
elevi cu
note între
1-2
elevi cu
note între
2-3
elevi cu
note între
3-4
elevi cu
note între
4-5
elevi cu
note între
5-6
elevi cu
note între
6-7
elevi cu
note între
7-8
elevi cu
note între
8-9
elevi cu
note între
9-10
Rezultate la examenul de Evaluare Naţională - Limba și literatura română(2018, 2017, 2016, 2015)
39% note sub 5 45% note între 5 și 817%
note între 8 și 100%
20%
40%
60%
80%
100%
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
elevi
absenți
elevi cu
note între
1-2
elevi cu
note între
2-3
elevi cu
note între
3-4
elevi cu
note între
4-5
elevi cu
note între
5-6
elevi cu
note între
6-7
elevi cu
note între
7-8
elevi cu
note între
8-9
elevi cu
note între
9-10
Rezultate la examenul de Evaluare Naţională - Matematică(2018, 2017, 2016, 2015)
2.Rezultate examene Evaluare Națională 2015-2018 Notele de la examen sunt mult mai mici decât cele obţinute la şcoală
sursa: edu.ro
Ce medie au obţinut elevii la examen comparativ cu mediile obţinute la şcoală, de la clasa a V-a
la clasa a VIII-a? Datele arată că 32,2% dintre elevii din 2018 au avut la clasă medii cu peste
3 puncte mai mari faţă de media de la examen.
17.0%medii asemănătoare
50.8%medii la clasă mai
mari cu 1 - 3 puncte
32.2% medii la clasă cu peste
3 puncte0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
70.0%
80.0%
90.0%
100.0%
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
40,000
45,000
50,000
Variație între -2 și -1 Variație între -1 și 0 Variație între 0 și 1 Variație între 1 și 2 Variație între 2 și 3 Variație peste 3
Diferența dintre mediile de la clasă (V-VIII) și media de la Evaluarea Națională(2018, 2017, 2016, 2015)elevi
Subiecte la matematică de nota 5
sursa: sorinborodi.ro
Pe o scală de la 1 la 10, dificultatea subiectelor la matematică din anul 2018 a obţinut nota
5,05.
În anul 1995, subiectele primeau nota 7,35 la gradul de dificultate. Numărul de exerciții și
probleme a crescut de la 9 la 18, dar majoritatea fac apel la algoritmi de rezolvare memoraţi prin
repetare, iar nu la abilităţile de rezolvare de probleme ale elevului.
9 14 14 19 15 23 23 24 24 21 20 20 18 18 18 18 18 18 18 18 18
8.33
7.35
6.21
5.73
7.13
6.005.47
5.08
4.79
5.90 5.60 5.90 5.55 5.38 5.504.88 5.05
4.16
4.27
4.11
5.05
0
5
10
15
20
25
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
19
89
19
95
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
Gradul de dificultate a subiectelor EN VIII - Matematică și numărul
de itemi itemi
Filiera teoretică, 44%
Filiera tehnologică și
Învățământ profesional,
49%
2.Rezultate examene Repartizarea elevilor la licee și școli profesionale 2017
Mai mulţi elevi sunt repartizaţi în învăţământul tehnic şi profesional decât la liceele teoretice.
49% din totalul elevilor sunt repartizaţi în licee tehnologice sau aleg să urmeze o şcoală
profesională. Peste 4 ani promovarea examenului de bacalaureat va deveni un obstacol prea
dificil pentru mulţi dintre elevii din liceele tehnologice.
Profil umanist, 17%
Profil real, 27%
Tehnic, 10%
Servicii, 14%
Resurse naturale și protecția
mediului, 4%
Învățământ profesional,
21%
Învățământ vocaţional, 7%
Număr de elevi absolvenți pe domenii, în învăţământul profesional şi tehnic - 2018
sursa:edu.ro
3,127
521
3,9442,403
11,051
4,045
1,699
4,342
2,3551,649
3,488 3,525
70
17,726
330
2,954
93982 13
12,359
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
Agr
icu
ltu
ră
Ch
imie
ind
ust
rial
ă
Co
mer
ț
Co
nst
rucţ
ii, in
stal
aţii
şi lu
crăr
i pu
blic
e
Eco
no
mic
Elec
tric
Elec
tro
mec
anic
ă
Elec
tro
nic
ă au
tom
atiz
ări
Este
tica
şi i
gie
na
corp
ulu
i om
en
esc
Fab
rica
rea
pro
du
selo
r d
in le
mn
Ind
ust
rie
alim
enta
ră
Ind
ust
rie
text
ilă ş
i pie
lări
e
Mat
eria
le d
e c
on
stru
cţii
Mec
anic
ă
Pro
du
cţie
med
ia
Pro
tecţ
ia m
ed
iulu
i
Silv
icu
ltu
ră
Teh
nic
i po
ligra
fice
Teo
logi
c
Turi
sm ş
i alim
enta
ţie
2.Rezultate examene BAC 2015-2017
Rezultate foarte slabe la liceele tehnologice
Cei mai mulţi elevi din liceele
tehnologice nu reuşesc să obţină o
notă de trecere la BAC.
62% dintre ei au picat BAC-ul în
2018.
La liceele teoretice cei mai mulţi
obţin medii peste 7.
sursa: edu.ro
elevi 62%nu
promovează(2018)
38% promovează
(2018)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
elevi eliminați
elevi neprezentați
elevi respinși elevi cu noteîntre 6-7
elevi cu noteîntre 7-8
elevi cu noteîntre 8-9
elevi cu noteîntre 9-10
Rezultate la BAC - Licee Tehnologice (2018, 2017, 2016, 2015)elevi
sursa: edu.ro
17% nu promovează(2018)
83% promovează(2018)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
elevi eliminați elevi neprezentați elevi respinși elevi cu note între 6-7
elevi cu note între 7-8
elevi cu note între 8-9
elevi cu note între 9-10
Rezultate la BAC - Licee Teoretice (2018, 2017, 2016, 2015)elevi
2.Rezultate examene – PISA 2015 - Citire
2.Rezultate examene – PISA 2015 – Citire
Mulţi elevi analfabeţi funcţional, foarte puţini performeri de nivel înalt
Elevi analfabeţi funcţional (sub nivelul 2 la PISA), în procente - Citire
sursa: OECD
Elevi cu performanţe înalte (nivel 5 şi 6 la PISA), în procente - Citire
sursa: OECD
19.7 % 20.1 %
38.7 %
0 %10 %20 %30 %40 %50 %60 %70 %80 %90 %
100 %
Ho
ng
Ko
ng
Irla
nd
aEs
ton
iaC
anad
aFi
nla
nd
aSi
nga
po
reM
acao
Jap
on
iaC
ore
eaV
ietn
amP
olo
nia
No
rveg
iaD
anem
arca
Slo
ven
iaG
erm
ania
Span
iaR
usi
aTa
ipei
Po
rtu
galia
No
ua
Zeel
and
aLe
ton
iaM
area
Bri
tan
ieO
lan
da
Au
stra
liaSu
edia
SUA
Bel
gia
Euro
pea
n U
nio
n…
Cro
atia
Elve
tia
OEC
D a
vera
geIt
alia
Fran
taA
rgen
tin
a…C
hin
aR
epu
blic
a C
eha
Isla
nd
aA
ust
ria
Litu
ania
Luxe
mb
urg
Isra
elG
reci
aU
nga
ria
Ch
ileR
epu
blic
a Sl
ova
caM
alta
Cip
ruM
alae
zia
Ro
man
iaU
rugu
ayTu
rcia
Co
sta
Ric
aEm
irat
ele
Ara
be…
Kaz
ahst
anB
ulg
aria
Mex
icA
rgen
tin
aM
un
ten
egru
Trin
idad
si T
ob
ago
Co
lum
bia
Mo
ldo
vaIo
rdan
iaTh
aila
nd
aA
lban
iaB
razi
liaQ
atar
Geo
rgia
Pe
ruIn
do
nez
iaLi
ban
Mac
edo
nia
Tun
isia
Rep
ub
lica…
Rep
ub
lica
Ko
sovo
Alg
eria
8.7 % 8.3 %
2.0 %
0 %2 %4 %6 %8 %
10 %12 %14 %16 %18 %20 %
Ho
ng
Ko
ng
Irla
nd
aEs
ton
iaC
anad
aFi
nla
nd
aSi
nga
po
reM
acao
Jap
on
iaC
ore
eaV
ietn
amP
olo
nia
No
rveg
iaD
anem
arca
Slo
ven
iaG
erm
ania
Span
iaR
usi
aTa
ipei
Po
rtu
galia
No
ua
Zeel
and
aLe
ton
iaM
area
Bri
tan
ieO
lan
da
Au
stra
liaSu
edia
SUA
Bel
gia
Euro
pea
n U
nio
n…
Cro
atia
Elve
tia
OEC
D a
vera
geIt
alia
Fran
taA
rgen
tin
a…C
hin
aR
epu
blic
a C
eha
Isla
nd
aA
ust
ria
Litu
ania
Luxe
mb
urg
Isra
elG
reci
aU
nga
ria
Ch
ileR
epu
blic
a Sl
ova
caM
alta
Cip
ruM
alae
zia
Ro
man
iaU
rugu
ayTu
rcia
Co
sta
Ric
aEm
irat
ele
Ara
be…
Kaz
ahst
anB
ulg
aria
Mex
icA
rgen
tin
aM
un
ten
egru
Trin
idad
si T
ob
ago
Co
lum
bia
Mo
ldo
vaIo
rdan
iaTh
aila
nd
aA
lban
iaB
razi
liaQ
atar
Geo
rgia
Pe
ruIn
do
nez
iaLi
ban
Mac
edo
nia
Tun
isia
Rep
ub
lica…
Rep
ub
lica
Ko
sovo
Alg
eria
2.Rezultate examene – PISA 2015 - Matematică
Elevi analfabeţi funcţional (sub nivelul 2 la PISA), în procente - Matematică
sursa: OECD
Cu 39,9% analfabeţi funcţional la Matematică ne situăm pe unul dintre ultimele locuri din Europa, la mare distanţă de media UE:
22,1%.
În acelaşi timp, doar 3,3% din totalul elevi se situează în top. Media UE: 10.7%. La citire cifrele sunt asemănătoare.
22,1 % 23 %39,9 %
0 %10 %20 %30 %40 %50 %60 %70 %80 %90 %
100 %
Mac
aoSi
nga
po
reH
on
g K
on
gJa
po
nia
Esto
nia
Taip
eiFi
nla
nd
aD
ane
mar
caC
anad
aIr
lan
da
Co
reea
Elve
tia
Ch
ina
Slo
ven
iaO
lan
da
No
rveg
iaG
erm
ania
Po
lon
iaR
usi
aV
ietn
amB
elgi
aSu
edia
Leto
nia
No
ua
Zeel
and
aR
epu
blic
a C
eh
aA
ust
ria
Mar
ea
Bri
tan
ieA
ust
ralia
Euro
pe
an U
nio
n…
Span
iaIt
alia
OEC
D a
vera
geFr
anta
Isla
nd
aP
ort
uga
liaLi
tuan
iaLu
xem
bu
rgR
epu
blic
a Sl
ova
caU
nga
ria
Mal
taSU
AC
roat
iaIs
rae
lK
azah
stan
Arg
enti
na
(Bu
en
os…
Gre
cia
Mal
aezi
aR
om
ania
Bu
lgar
iaC
ipru
Emir
atel
e A
rab
e U
nit
eC
hile
Mo
ldo
vaTu
rcia
Mu
nte
neg
ruTr
inid
ad s
i To
bag
oU
rugu
ayA
lban
iaTh
aila
nd
aA
rgen
tin
aM
exic
Ge
org
iaQ
atar
Lib
anC
ost
a R
ica
Per
uC
olu
mb
iaIo
rdan
iaIn
do
nez
iaM
aced
on
iaB
razi
liaTu
nis
iaR
epu
blic
a K
oso
voA
lger
iaR
epu
blic
a D
om
inic
ana
Elevi cu performanţe înalte (nivel 5 şi 6 la PISA), în procente - Matematică
sursa: OECD
10,7 % 11 %
3,3 %
0 %
5 %
10 %
15 %
20 %
25 %
30 %
35 %
40 %
Mac
aoSi
nga
po
reH
on
g K
on
gJa
po
nia
Esto
nia
Taip
eiFi
nla
nd
aD
anem
arca
Can
ada
Irla
nd
aC
ore
eaEl
veti
aC
hin
aSl
ove
nia
Ola
nd
aN
orv
egia
Ger
man
iaP
olo
nia
Ru
sia
Vie
tnam
Bel
gia
Sued
iaLe
ton
iaN
ou
a Ze
elan
da
Rep
ub
lica
Ceh
aA
ust
ria
Mar
ea B
rita
nie
Au
stra
liaEu
rop
ean
Un
ion
AV
ERA
GE
Span
iaIt
alia
OEC
D a
vera
geFr
anta
Isla
nd
aP
ort
uga
liaLi
tuan
iaLu
xem
bu
rgR
epu
blic
a Sl
ova
caU
nga
ria
Mal
taSU
AC
roat
iaIs
rael
Kaz
ahst
anA
rgen
tin
a (B
uen
os
Air
es)
Gre
cia
Mal
aezi
aR
om
ania
Bu
lgar
iaC
ipru
Emir
atel
e A
rab
e U
nit
eC
hile
Mo
ldo
vaTu
rcia
Mu
nte
neg
ruTr
inid
ad s
i To
bag
oU
rugu
ayA
lban
iaTh
aila
nd
aA
rgen
tin
aM
exic
Geo
rgia
Qat
arLi
ban
Co
sta
Ric
aP
eru
Co
lum
bia
Iord
ania
Ind
on
ezia
Mac
edo
nia
Bra
zilia
Tun
isia
Rep
ub
lica
Ko
sovo
Alg
eria
Rep
ub
lica
Do
min
ican
a
3.Profesori
Salariile mici pentru tinerii profesori fac ca meseria să fie neatractivă pe piaţa muncii
sursa: INS, BNR, FMI
În 1990, salariul net anual al unui tânăr profesor, aflat în primul an de învăţământ, reprezenta 80% din PIB per capita. Echivalentul
acelui salariu ar fi, în 2018, 839 de dolari pe lună pentru un profesor debutant. Realitatea: profesorul debutant din 2018 câştigă net
doar 46% din PIB per capita.
80%85%
52%
36% 38%46%
32%
40% 40%
43% 46%138 $
104 $ 132 $ 134 $
231 $
694 $ 684 $ 712 $
792 $
896 $
1048 $
111 $ 89 $ 68 $ 49 $88 $
316 $
222 $285 $ 319 $
384 $ 479 $
839 $
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
0 $
200 $
400 $
600 $
800 $
1,000 $
1,200 $
An
ul 1
990
An
ul 1
991
An
ul 1
997
An
ul 1
999
An
ul 2
003
An
ul 2
007
An
ul 2
010
An
ul 2
012
An
ul 2
016
An
ul 2
017
Pro
iecț
ie F
MI
anu
l 20
18
Salariul net la debut în învățământ raportat laPIB per capita (USD); Salariu 2018 USD echivalent 1990
Şi salariile medii ale profesorilor sunt neatractive, în comparaţie cu industriile care atrag tinerii:
IT şi finanţe
sursa: ins.ro
1.97
1.85
1.01
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
An
ul 1
990
An
ul 1
991
An
ul 1
992
An
ul 1
993
An
ul 1
994
An
ul 1
995
An
ul 1
996
An
ul 1
997
An
ul 1
998
An
ul 1
999
An
ul 2
000
An
ul 2
001
An
ul 2
002
An
ul 2
003
An
ul 2
004
An
ul 2
005
An
ul 2
006
An
ul 2
007
An
ul 2
008
An
ul 2
009
An
ul 2
010
An
ul 2
011
An
ul 2
012
An
ul 2
013
An
ul 2
014
An
ul 2
015
An
ul 2
016
An
ul 2
017
An
ul 2
018
ian
-mai
Salariul mediu net pe industrii (învățământ, IT și finanțe)raportat la salariul mediu pe economie
3.Profesori
Salarii mici la debut şi o perioadă lungă pentru a ajunge la salariul maxim
sursa: Eurydice, The teaching profession in Europe, 2015
19
1.9
%
17
9.3
%
24
5 %
13
8.3
%
11
9.8
%
18
8 %
14
6.4
%
14
6.8
%
15
0.4
%
14
2.1
%
15
3.9
%
14
6.5
%
93
.4 %
69
.2 %
12
5 %
54
.6 %
13
6.2
%
13
6 %
12
6.9
%
92
.4 %
92
.1 %
92
%
91
.5 %
87
%
84
.8 %
81
.7 %
80
.9 %
59
.8 %
55
.3 %
51
.1 %
47
%
35
.8 %
0.0 %
50.0 %
100.0 %
150.0 %
200.0 %
250.0 %
Span
ia
Ger
man
ia
Po
rtu
galia
Ital
ia
Fin
lan
da
Ola
nd
a
Slo
ven
ia
Cro
atia
Au
stri
a
Fran
ta
Gre
cia
Un
gari
a
Po
lon
ia
Slo
vaci
a
Ro
man
ia
Litu
ania
Salariile de bază brute anuale minim și maximîn procente față de PIB-ul per capita
sursa: Eurydice, The teaching profession in Europe, 2015
Salariul de debut în învăţământ reprezintă 47% din PIB per capita în România vs 80% din PIB per capita în alte ţări. În România
durează 40 de ani pentru ca un profesor să ajungă la salariul maxim. Media în UE este de 24 de ani.
ani
24
33
38
29
35 35
44
12
34
20
34
40
25
32
20
169 %
189 %
141 % 174 %
164 %
150 %
208 %206 %
191 %
169 %
192 %
266 %
161 %
135 %130 %
0 %
50 %
100 %
150 %
200 %
250 %
300 %
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
EU
Gre
cia
Span
ia
Fran
ta
Cro
atia
Ital
ia
Un
gari
a
Ola
nd
a
Au
stri
a
Po
lon
ia
Po
rtu
galia
Ro
man
ia
Slo
ven
ia
Slo
vaci
a
Fin
lan
da
Numărul de ani necesar pentru a obține salariul maximDiferența relativă între salariul minim şi maxim (%)
profesori gimnaziu 2013-2014ani
3.Profesori
Tot mai puţini tineri care doresc să urmeze o carieră în STEM aleg să devină profesori
Din cei 5249 de candidaţi la examenul de definitivat în învăţământ (ce se poate obţine după un an de vechime), doar 8% sunt
profesori de ştiinţe: matematică, biologie, fizică, informatică.
sursa: edu.ro
candidați candidați candidați
308
386
273
66 319 1380
50
100
150
200
250
300
350
400
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Matematicăcandidați / note peste 8
135149
107
36 128 570
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Biologiecandidați / note peste 8
19 18
23
6 11 40
5
10
15
20
25
30
35
40
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Fizicăcandidați / note peste 8
5249437
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
candidați candidați candidați
top related