curs ct abdomen

Post on 15-Jan-2016

67 Views

Category:

Documents

2 Downloads

Download

DESCRIPTION

curs

TRANSCRIPT

Ficatul

Ficatul

Metode imagistice de examinare:

Ultrasonografia

Radiografia abdominala simpla

CT

Scintigrafia

Arteriografia hepatica

Splenoportografia

RMN

Tomografia cu emisie de pozitroni

Examinarea CT a ficatului se face nativ si cu SDC prin sectiuni groase de

10-18mm si contigue , in apnee de obicei expiratorie.

Explorarea nativa - este importanta permitind determinarea valorilor densitatii native a organului precum si decelarea proceselor patologice prin modificarile in sens hipo- sau hiper- ale acestei densitati.

Explorarea cu SDC completeaza imaginile native prin posibilitatea aprecierii comportamentului structurilor patologice fata de aceasta , de unde se pot trage concluzii diagnostice.

Administrarea SDC poate fi facuta in mai multe moduri :

Injectarea intravenoasa - se poate face :

- in bol : 100-150ml SDC 60-70 % injectata manual sau automatic - 1-1,5 ml/kg corp, 6-8ml/sec

- dinamic - efectuindu-se sectiuni seriate dupa 13-15 sec. de la debutul injectarii asociate cu diagrame densitate -timp

- prin perfuzie - 100 - 150 ml SDC 75% in ritm rapid .Examinarea incepe dupa ce a fost administrata jumatate din SDC

- asociat : initial in bol apoi in perfuzie

- expunerile tardive ( CT tardiva ) - la 4 ore dupa administrarea SDC este importanta reprezentind virful excretiei hepato-celulare cind ficatul este bine impregnat cu contrast pe cind leziunile focale nu.

- angiografia CT este cea mai senzitiva metoda pentru decelarea leziunilor focale.Metoda consta in injectarea selectiva a SDC dupa tehnica dinamica , in A. hepatica sau in AMS (CT portografia).Injectarea in artere produce o crestere a densitatii leziunilor pentru ca tumorile sint vascularizate de A.hepatica.Injectarea in AMS produce o crestere a densitatii circulatiei porte astfel incit leziunile vascularizate de A.hepatica apar ca zone negative.Datorita scurgerii laminare a singelui injectarea in AMS poate duce la o impregnare hepatica neuniforma de aceea este bine a se asocia cu injectarea simultana si in artera splenica.

Pentru vizualizarea tumorilor hepatice se poate utiliza lipiodolul ultrafluid sau EOE injectat in A.hepatica.Prin afinitatile sale pentru tesutul tumoral acesta este mai bine evidentiat.

Pentru studiul cailor biliare se pot injecta SDC cu excretie biliara.

Aspectul CT normal al ficatuluiFicatul este un organ parenchimatos omogen cu greutatea de 1500-1350 g, situat subdiafragmatic dr. Are densitatea cea mai mare 62-65 HU.

El este format din 2 lobi.Limita dintre ei fiind reprezentata de o linie care porneste de pe fata inferioara si contine ligamentul rotund (venos) sau pe linia care uneste V.C.I cu vezicula biliara si peretele abdominal iar in partea superioara de V.hepatica medie.

Hilul hepatic contine V.porta , A.hepatica si calea biliara principala care nu se pot diferentia pe sectiunile native.Vena porta e situata latero-extern ;calea biliara medial iar A.hepatica anterior caii biliare .Diferentierea elementelor anatomice componente ale hilului se face prin examinarile cu SDC.

Segmentele hepatice : ficatul poate fi divizat in 8 segmente:

Segmentul I - segmentul caudat prezinta o vascularizatie arteriala printr-o ramura a A.hepatice.Venele acestui lob se varsa in V.C.I. Topografic el este situat anterior V.C.I si posterior V.porte si hilului hepatic

Segmentul II - este situat in LHS cranial

Segmentul III - este situat in LHS caudal

Segmetul IV - este situat in LHS medial de ligamentul falciform, intre V.hepatica stinga si medie

Segmentul V - este situat caudal si ventral

Segmentul VI - este situat caudal si dorsal

Segmentul VII - este situat cranial ventral

Segmentul VIII - este situat cranial dorsal

Circulatia arteriala e reprezentata de A.hepatica ramura a trunchiului celiac care se divide in ramuri lobare si segmentare.A.hepatica se vede bine imediat dupa injectarea SDC apoi ea devine izodensa in comparatie cu V.P. care acumuleaza SDC.

Circulatia venoasa e reprezentata de V.suprahepatica si V.porta.

Venele suprahepatice in numar de 3 converg spre vena cava inferioara;ele sint situate in spatiile interlobare si intersegmentare.

Vena suprahepatica stinga separa segmentele II-III de segmentul IV.

Vena suprahepatica medie este situata intre LHS si LHD separind segmentul IV de segmentul VIII.

Vena suprahepatica dreapta este situata intre segmentele VII si VIII.

Vena porta se divide la nivelul hilului hepatic in 2 ramuri:

*V.porta dreapta care are un traiect orizontal si continua trunchiul principal.

*V.porta stinga care se dispune perpendicular pe trunchiul principal

Fiecare ramura a venei porte se divide in ramuri segmentare.

Artera hepatica , vena porta si canalele biliare se gasesc la nivel lobar si segmentar.

V.C.I are o forma ovala si este inconjurata de tesut hepatic in portiunea sa superioara - a nu se confunda cu un proces patologic hipodens .

Ficatul prezinta 2 fisuri :

*fisura ligamentului venos - dispusa orizontal

*fisura ligamentului falciform (terres) dispusa perpendicular.

Vezicula biliara este situata pe fata inferioara a ficatului , intre LHD si LHS, are o forma ovoidala,eliptica.Peretele vezicular este mai evident dupa administrarea SDC.Infundibulul este cudat si poate fi uneori confundat cu un calcul.

BOLILE PARENCHIMULUI HEPATIC; HEPATOPATII CIRCUMSCRISE

TUMORI MALIGNE

Carcinomul hepatocelular (Hepatomul)

Carcimonul hepatocelular se dezvolta din hepatociti si apare mai frecvent (50%) la bolnavii cu ciroza hepatica.In momentul diagnosticarii cele mai multe dintre ele sint nerezecabile.

Computer tomografic pe scanerele native apare ca o masa solitara hipodensa sau izodensa ,mare,inconjurata uneori de mase mici satelite.Periferia acestei formatiuni poate fi marcata de o zona ingusta mai intens hipodensa (in fomele expansive),alteori contururile nu se delimiteaza fiind difuze (in formele infiltrative).Pot fi observate si zone de necroza , hemoragii si uneori calcificari (10%).Tumora poate proemina din suprafata hepatica sau uneori poate fi chiar pediculata.

Dupa administrarea SDC comportamentul zonelor tumorale este diferit in functie de tipul de vascularizatie a tumorii.

Hepatomele hipervasculare 30% se opacifiaza rapid si intens in faza arteriala apoi opacifierea scade treptat in 4-5 minute deoarece creste densitatea parenchimului din jur devenind in final izodense sau slab hipodense.

Hepatomele izodense sint definite in faza portovenoasa si nu se opacifiaza in faza arteriala eventual pot prezenta un enhancement periferic.

Hepatomele hipovasculare se opacifiaza putin in faza arteriala , se evidentiaza bine in faza portovenoasa datorita contrastului dintre parenchimul hepatic hiperintens opac si zona tumorala neopacifiata.

Implicatiile vasculare fiind frecvente ,in hepatoame se produce o redistributie a fluxului hepatic.Frecvent este invadata vena porta ( 1/3 din cazuri) V.C.I si A.hepatica.

Sunturile arteriovenoase duc la opacifierea precoce si prelungita a V.porte.

Tromboza venoasa duce la cresterea calibrului vascular sli la neomogenitatea vaselor care nu trebuie confundata cu imaginea de bolus spalat.

La bolnavii cu ciroza hepatica hepatomele difuze sint greu de identificat.

Colangiocarcinomul

Colangiocarcinomul este o tumora maligna cu punct de plecare din epiteliul cailor biliare.Sediul de predilectie este reprezentat de confluenta celor 2 canale hepatice.Tumora poate fi mica situata endolobar sau poate avea dimensiuni mari avind densitate intermediara intre densitatea biliara si hepatica,contururi difuze.Caile biliare intrahepatice sint dilatate.

Angiosarcomul

Se localizeaza primar in parenchimul hepatic .El se aseamana cu hemangiomul dar este mai mare are aspecte bizare , contururi difuze .Ele sint fiabile -hemoragiile fiind frecvente.Dintre factorii favorizanti care pot induce angiosarcomul mentionam torotrastul.

Carcinomul fibrolamelar

Este diferit de hepatom ,se formeaya din hepatocite eozinofile si este invadat de structuri colagene.Apare la tineri si are un prognostic mai bun fiind rezecabil in 25% din cazuri.

Calcificarile intratumorale se intilnesc in 35%.

CT- imagine hipodensa , bine delimitata cu calcificari amorfe centrale.

Limfomul

Limfomele hodgkiniene si nonhodgkiniene pot avea localizare viscerala hepatica.De obicei sint insotite de localizari in grupele ganglionare abdominale si retroperitoneale.

Ele se pot reprezenta ca leziuni unice hipodense cu contururi difuze sau ca imagini hipodense multiple mici cu distributie uniforma in parenchimul hepatic.

In infiltratiile spatiilor periportale leziunile nu modifica aspectul hepatic.

Metastazele hepatice

Metastazele hepatice sint cele mai frecvente tumori hepatice.Aspectul CT este variabil neputindu-se stabili imagini caracteristice corespunzatoare structurilor histologice de provenienta .La bolnavii cu steatoza hepatica ele sint mai greu evidentiabile , uneori pot fi observate calcificari de tip punctiform sau psamomatos , necroze sau hemoragii.

Exista urmatoarele forme CT:

- metastaze hipodense ,hiperdense,izodense

- metastaze hipodense central ,hiperdense periferic

- metastaze hipo- , izodense central , hipodense periferic (in cocarda)

In cele mai multe cazuri ele sint bine delimitate , regulate , mai rar se intilnesc forme difuze care sint greu de identificat (cancerul mamar).

Dupa administrarea SDC comportamentul metastazelor est

top related