de loan purdea* misterul incarnarii si a mortii fiului lui dumnezeu
Post on 01-Feb-2017
249 Views
Preview:
TRANSCRIPT
41
CHENOZA
de loan Purdea*
Multe doctrine ale crestinismului au tost ,,foarte mult discutate,
dar si foarte putin intelese".1 Una dintre aceste doctrine, care a dat nastere
multor tnterpretari si teorii este doctrina despre chenoza sau golirea de
sine - termeni teologici crestini care se refera la incamarea lui Hristos/
Cauza pentru care aceasta doctrina este atat de greu inteleasa sta in
misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu, Cel care a devenit
om, fara a Tnceta sa fie Dumnezeu.' Aceasta problema teologica este
foarte proiimda, pentru ca atinge tangential si alte doctrine crestine
indelung dezbatute: doctrina Trinitatii, doctrina rascumpararii, doctrina
despre Hristos - Fiul lui Dumnezeu.4
H. R. Mackintosh defineste chenoza ca fiind ,,modul in care a
Doua Persoana a Trinitatii a putut intra in viata umana, asa incat sa aiba
ca rezultat expenenta omeneasca autentica descrisa de evanghelisti .
In acest studiu ne propunem sa gasim cele mai adecvate
raspunsun la intreban precum: De ce S-a dezbracal de Sine Hristos cand
a coborat pe Pamant? Ce a lasat El deoparte cand a devenit om? A murit
* Student in anul al II-lea la Institutul Teologic Penticostal din Bucuresti
1 Geoffrey W. Bromiley - ed., 77m? International Standard Bible Encyclopedia.
Grand Rapids, Eerdmans, 1982, p.7.
2 Ibid., p.7.
3 Bromiley, op. cit., p.7.
4 Merrill C. Tenney - ed., The Zondervan Pictorial Bible Dictionary, Grand
Rapids, Zondervan, 1975, p.463.
s J. D. Douglas - ed., DictionarBiblic, Oradea, Cartea Crestina, 1995 , p.224.
42
El - Dumnezeu- cand a devenit om? si altele legate de acestea, avand ca
punct de reper Filipeni 2:7.6 O analiza atenta a acestui verset, precum si a
contextului in care apare, ne va ajuta la formarea unei teorii corecte
despre chenoza si la o interpretare biblica obiectiva a acesteia.
Cu riscul de a ne lasa antrenati in studiul nostru in niste
profunzimi insondabile, am putea strapunge aceasta taina, nu bazandu-ne
pe anumite interpreted, care stint doar niste speculate,7 ci ramanand fideli
Scripturii si invataturii biblice.8 Chiar eliminand teoriile extremiste
despre chenoza, cum ar fi, de exemplu, teologia mortii lui Dumnezeu,9
vom observa ca diferente evidente exista chiar si intre teoriile moderate,
clasice sau evanghelice, astfel incat nu se poate vorbi despre o impunere
clara a unei teorii despre chenoza. De aceea se impune o critica atenta a
acestora si compararea lor cu adevarul biblic in masura in care este
exprimat, mentionarea aspectelor false sau gresite, precum si sublinierea
si sustinerea celor biblice, necompromise cu teoriile moderne
extrabiblice.
I. Etimologia cuvantului chenoza
Analiza corecta a doctrinei despre chenoza cere. In mod
obligatoriu, o etimologie corecta si cat mai completa a acestui cuvant.
Acest capitol ne va da unele lamuriri mai detaliate cu privire la originea,
sensul si folosirea acestui cuvant, indeosebi in stera religioasa.
a. Adjetivul
6 Filipeni 2:7 „ ci S-a dezbracat de Sine Insusisia luatun chip de rob. tacandu-se
asemenea oameni/or"
7 Merrill C. Tenney - ed., The Zondewan Pictorial Encyclopedia of the Bible,
Grand Rapids, Zondervan, 1975, p.784.
8 * * * Dictionarul Stephanus,trand. Constantin Moisa, Bucuresti, Stephanus,
1996, p.226.
9 In studiul de fata legatura dintre doctrina chenozei si teologia mortii lui
Dumnezeu constituie un capitol aparte.
43
Literal Kevog inseamna gol.10 In afara Noului Testament termenul
kenos era folosit pentru a exprima insusirea unor lucruri, formand
expresii de genul: ,,a lasa pe cineva cu mamile goale"11 sau ,,fara dar
sacrificiar.12
Sensul ligurat al cuvantului kenos se poate traduce prin zadarnic,
fara valoare, inutfl." In relatie cu persoanele umane tolosirea acestui
cuvant atrage mai mult decat o judecata intelectuala, o sugestie a unui
sens moral, element care devine mult mai puternic in greaca biblica.14
In Noul Testament cuvantul kenos este folosit cu sensul literal - gol -
in Marcu 12:3, Luca 20:10, Luca 1:53'\ in Luca observandu-se un sens
mai adanc al cuvantului.'''1 Sensul metaforic al cuvantului apare indeosebi
in epistolele pauline17, refenndu-se la cuvintele care contin invataturi
false18, la o persoana a carei credinta nu este urmata de fapte19, la
!"Gerhard Kiltel - ed., Theological Dictionary of the Sew Tcstament,Grav,d
Rapids, Eerdmans, 1993,voi. Ill, p.659.
" Cf. Gen. 31:42 „ Daca n-as fi avut cu mine pe Dumnezeul tatalui meu, pe
Dumnezeul lui Avraam, pe Acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drurruil
acum cu mainile goale..."
12 Cf. Deut. 16:16.
" Kittel. op. cit., p. 65l).
14 Douglas, op. cit., p.224.
!- Luca 1:53 ,,Pe cei tlamanzi i-a satiirat de bunatan. si pe cei bocati i-a scos
afara cu mamile goale. "
u> Pentru mai multe detalii vezi W. E. Vine, Vine's Expository Dictionary of the
New Testament Words, McLean, MacDonald, s.a., p.365.
17 Gerhard Schneider & Horst Balz - eds.. Exegetical Dictionary of the Sew
Testament, Grand Rapids, Eerdmans, 1993, vol III, p. 281 ft*.
18 Cf. Ef. 5:6 ,,Nimeni sa nu va msele cu vorbe desarte; caci din pricina acestor
lucruri vine mania lui IXimnezeu peste oamenii neascultatori."
19 Cf. Iacov 3:20 „ Vrei dar sa intelegi, om nesocotit, ca credinta lira fapte este
zadamica?"
44
respingerea harului lui Dumnezeu20, la alte forme de activitate si munca
crestina.21
Cuvantul sinonim al lui kcvos este udTaiog, care inseamna
zadarnic, exprimand lipsa de rezultat si de scop a unui lucru22, precum si
lipsa de continut, la fel ca si kenos.21
in Noul Testament nu se gaseste cuvantul kenos ca substantiv, dar a
fost adoptat incepand cu scrierile Parintilor Bisericesti, ca fiind un
sinonim al Tntruparii lui Christos, cu un accent aparte pe umilinta si
ascultarea care L-au marcat.24
b. Verbul
Cateva din cele mai uzuale sensuri ale verbului Kevoco , propuse de
Kittel, Balz-Schneider si Douglas sunt: a deveni (sau a face) zadarnic25,
a lua26, a nimici27, a se dezbraca pe sine.28 Kc vo<d cu ultimul sens
amintit apare in Noul Testament doar in Filipeni 2:7 in relatie cu Hristos.
Sensul literal - a deveni nimic, a se nega pe sine - este scos din calcul de
20 Cf. 1 Ccr. 15:10 ,,Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt i harul Lui fata de
mine nu a tost zadarnic; ba inca am lucrat mai mult decat toti: totusi nu eu, ci
harul lui Dumnezeu care este in mine.", 2 Cor. 6:1.
21 Cf. 1 Cor. 15:58, Gal 2:2, Filipeni 2:16, 1 Tes. 2:1, 3:5. In aceste texte
cuvantul kenos este folosit cu sensul de desert, zadarnic. degeaba.
" Vine, op. cit., p.365.
" Kittel. op. cit.. p.659.
-u David Otis Fuller, A Treasury ofEvangelical Writings. Grand Rapids. Kregel
Publications, 1980, pp. 15, 32, 59.
:5 Cf. Rom 4:14 ,,Caci daca mostenitori sunt cei ce se tin de Lege, credinta este
zadarnica, si fagaduinta este nimicita." I Cor. 1:17.
2(1 Cf. 1 Cor. 9:15 „ Dar eu nu m-am folosit de niciunul din aceste drepturi. i nu
va scriu aceste lucruri ca sa cer sa se faca asa cu mine; caci as vrea mai bine
sa mor decat sa-mi ia cineva pricina mea de lauda."
27 Cf. 2 Cor. 9:3 ,,Am trimis totusi pe frati, pentru ca lauda noastra cu voi sa nu
tie nimicita cu prilejui acesta, ci sa fiti gata, cum am spus."
28 Cf. Fil.2:7 ,,ci S-a dezrbacat pe Sine Insusi si a luat un chip de rob, racandu-
se asemenea oamenilor."
45
context29, in Filipeni 2:7 Kevou) insemnand golirea de Sine a lui Hristos.30
Este bine de subliniat ca subiectul verbului gkcvuxtcv este nu incarnarea,
ci Dumnezeu preexistent, spune Lohmeyer.31 Esenta ramane, modul de
existenta se schimba.32 Complementar acestui verset este 2 Cor. 8:43\ un
comentariu aproape complet al chenozei gasindu-se si in loan 17:5.34
II. Chenoza si Filipeni 2:7
a. Aspecte generale ale Epistolei catre Filipeni
Desi Policarp in epistola catre Filipeni (aprox.l 17 sau 135) vorbeste
despre Pavel ca fiind scriitor al mai multor scrisori la aceeasi biserica,
incepand cu F. C. Bauer cativa teologi au pus la indoiala paternitetea
paulina a epistolei .3S
Devreme ce Pavel era prizonier cand a scris scrisoarea (Filipeni
1:7,13,16), problema care trebuie rezolvata este din ce inchisoare a scris
Pavel. S-au sugerat Cezareea, Roma, Efes, dar un raspuns sigur este greu
de dat, din cauza argumentelor si contra argumentelor aduse in favoarea
sau impotriva fiecarei ipoteze.3ft
:v Balz & Schneider, op. cit., p.282.
V! Bromiley. op. cit., p.7.
M Kittel op. cit., p.659.
;2 Ibid., p.659.
" 2 Cor. 8:9 ,,Caci cunoasteti harul Domnului nostru Isus Hristos. El, macar ca
era bogat, s-a facut sarac pentru voi, pentru ca pnn saracia Lui, voi sa va
imbogatiti. "
M loan 17:5 ,,i acum. Tata, proslaveste-Ma la Tine Insuti cu slava pe care o
aveam la Tine inainte de a fl lumea."
35 James L. Blevins, Introduction to Philippians, "Review and Expositor", vol.
LXXVII,nr. 3 (1980), p.317.
36 Donald Guthrie, New Testament Introduction, Downers Grove, IVP, 1973,
pp.526- 536.
46
Aceasta epistola este o scrisoare a bucuriei, cum spunea un
comentator, ,,Summa epistolae, gaudeo gaudete " - ,,Rezumatul epistolei
este: eu ma bucur, bucurati-va'V'7 Cuvantul bucurie sau alte cuvinte cu
inteles asemanator apar de 16 ori in aceasta scurta scrisoare. James
Blevius spune ca desi multi vad tema bucuriei drept cuvantul cheie in
Filipeni, el sustine ca aceasta reprezinta doar ,jumatate din pictura".
Pavel spune ca fiecare crestin poate sa experimenteze bucuria in
suferinta. Filipeni a tost scrisa impotriva unui context favorabil
dezvoltarii unei teologii a martirilor in biserica.4" Aceasta idee - cea a
unei bucurii de alt tip, o bucurie in suferinta - a tost sustinuta de
Lohmeyer41, fiind preluata apoi de Ralph P. Martin42 si G. S. Duncan.4'
Aceasta bucurie vine impreuna cu pacea, din unitatea inimii si a mintii
credinciosului cu Hristos. Emest Scott spune ca Filipeni este o epistola de
dragoste.44 A.T.Robertson adauga si faptul ca epistola exprima o atitudine
de multumire si gratitudine a lui Pavel fata de dragostea bisericii din
Filipi.45 Dar mai mult decat un simplu multumesc exprimat in epistola.
■7 J. A. Bengel citat de Charles R. Erdman, The Epistle ofPaul to the Philippians,
Grand Rapids, Baker Book House, 1966, p.27.
58 J. J. Muller, The Epistles ofPaul to the Philippians and Philemon. "The New
International Commentary of the New Testament",Grand Rapids, Eerdmans.
1974, p.21.
' James Blevins. Review and Expositor.p.3i 7.
41 Joseph S. Exell, Ephesians, Philippians & Co/ossians. "The Biblical
Illustrator , Grand Rapids, Baker Book House, n.a., vol. 19, p.90.
41 Ernst Lohmeyer, Der Bnethn die Philipper. Gottingen. Vanderhoeck&
Ruprecht, 1930.
42 Ralph P.Martin, The Epistle of Paul to the Philippians ,Grand Rapids,
Eerdmans, 1959, pp.41-42.
43 G. S. Duncan, Philippians, "The Interpreter's Dictionary of the Bible1',
Nashville, Abingdon Press, 1962, III: 788.
44 E. F. Scott, Philippians, " The Interpreter's Bible", New York, Abingdon
Press, 1955, p. 12.
45 A. T. Robertson, WordPictures, New York, Harper & Brothers, 1931, p. 133.
47
Pavel se bucura de dorinta lor de a da si de a se sacrifica.46 In Biserica
nou- testamentala, mai mult decat bucuria, suferinta este o parte esentiala
a comuniunii al carei obiect este Hristos.47 Pentru a ilustra acest tip de
unitate, Pavel apeleaza la imnul hristologic care exprima gloria, umilinta,
moartea si din nou gloria lui Hristos. Crestinii trebuie sa fie condusi de
aceeasi constiinta.4h
b. Filipeni 2: 5-11 - imnul hristologic"9
Aceasta sectiune este cea mai importanta parte a scrisorii si cu
siguranta cea mai greu de interpretat.50 Din 1927 studiul acestui imn a
fost directionat pe noi canale prin opera lui E. Lohmeyer, in Kyrios
Jesus*' si apoi In comentariul epistolei.52 Cel mai dezvoltat studiu despre
46 James L. Price, Introduction to the New Testament, p.4I7.
" Gerald Hawthorne, Plrilippians, " Word Biblical Commentary ",Wacc, Word
Books, 1983, vol. 43, p.l.
48 W. E. Vine, Epistles to the Philippians and Co/ossians, London, Oliphants,
1955, p.25.
49 R. P. Martin argumenteaza in cartea sa The Epistle ofPaul to the Philippians
de ce pasajul citat se numeste imn. p. 107. Pnntre aceste argumente Martin
aminteste de stiiul solemn al cuvintelor si modu! in care sunt alcatuite trazele,
de alegerea riguroasri a cuvintelor. care la o citire cursiva dau senzatia unei
cadente ritmice, precum si de alegerea unor cuvinte foarte rar tblosite in
Scriptura.
Hawthorne, op. cit, p. 76. ,.Diversitatea opiniilor si interpretarilor privind
intelesul acestui pasaj este destul pentru ca cititorul sa dispere si sa fie afectat
de o paralizie inte/ectuala." Alexander Bruce, The Humiliation of Christ.
Edinburg, T.& T. Clark, 1881, p. 11.
E. Lohmeyer, Kyrios Jesus: Eine Untersuchung Phil. 2: 5-1L Heidelberg,
Winter, 1928.
E. Lohmeyer, Der Briefan die Philipper, Gottingen, Vandenhoeck&
Ruprecht, 1930.
50
48
acest pasaj este eel al lui R. P. Martin51, care spune ca J. Weiss a fost
primul care a recunoscut natura poetica a pasajului. El spune ca imnul
este construit din doua strofe fiecare avand patru versuri.M Desigur ca au
fost mentionate si alte aranjamente metrice ale imnului, cele mai
cunoscute fund ale lui H. Lietzmann55, E. Lohmeyer6, M. Dibelius>7, L.
Cerfaux58, J. Jeremias59, R. P. Martin6" sau C. H. Talbert61, toti acestia
sustinand ca Pavel este autorul imnului.62 F.W. Beare crede ca imnul a
fost scris de un crestin, care a vrut sa-si exprime lauda la adresa lui
Dumnezeu in forma practicii sale precrestine de a lauda eroii divini.M E.
Kasemann are cea mai radicala parere despre acest imn, sustinand ca in
spatele folosirii pauline exista o origine elena a imnului, adaptata la
" R. P. Martin, Carmen Cristi: Philippians 2: 5-11 in Recent Interpretation and
in the Setting of Early Christian Worship, Cambrige, Cambrige University
Press, 1967.
54 Frank Stagg, The Mind in Christ Jesus, "Review and Expositor", vol.LXXVII,
nr. 3(1980), p.340.
53 Lietzmann sustine ca imnul este compus din 17 versuri. Ibid., p.340.
5fl Lohmeyer. Der Briefan..., p. 91. El imparte imnul in sase strofe, fiecare avand
trei versuri.
" Dibelius imparte imnu! in doua strofe inegale. Hawthorne, op. cit., p.77.
** Cerfaux imparte imnul in trei stante de patru, cinci si sase versuri progresiv
Review and Expositor, voi. LXXVII. nr. 3 ( i 980 ). p.340.
v' Jeremias aranjeaza imnul in cuplete de trei stante, fiecare avand patm versuri
Joachim Jeremias, Ziir Gedankentiihmng in den paulimschen Briet'en. "
Studia Paulina". 1953.
("' Martin sugereaza o impartire a imnului in sase cuplete adaptate ritmului
antifonal. Hawthorne, op. cit.. p.76.
61 Talbert imparte imnul in patru strofe a cate trei versuri fiecare. Review and
Expositor, vol. LXXVII, nr. 3 (1980), p.340.
62 Frank Stagg, Philippians, "Broadman Bible Commentary", Nashville,
Broadman Press, 1971, XI: 180, 193-198.
63 F. W Beare, The Epistle to the Philippians, New York, Harper & Brothers,
1959, pp. 1-2.
49
drama salvarii, in care Hristos este personajul principal.64 Aceasta analiza
soteriologica-eshatologica a lui Kasemann nu are destule argumente.65 O
alternative mai moderata este cea a unui imn etic - de inaltare, sugerata de
F. Stagg.66
Oricare ar fi insa originea imnului67, acesta se integreaza perfect in
contextul dat; si acest context este eel mai bun ghid al nostru pentru a-1
putea intelege.68 Mai important decat originea imnului este intentia si
rostul lui in Filipeni. Multi teologi vad aici un apel de a-L urma pe
Hristos, chiar In umilinta si dezbracare de sine.69 Caird, de exemplu, vede
In acest pasaj exemplul eel mai inaltator pentru un crestin, eel al umilintei
si al supunerii lui Hristos, care a inceput in Cer si s-a terminat la
Golgota.70 Imnul il prezinta pe Hristos ca fund eel mai important exemplu
pentru orice actiune morala.71 Aceasta este cea mai natula explicate a
imnului privit in context.
Invatatura dominanta a imnului este subliniata de F. Stagg72:
64 Ernst Kasemami, A Critical Analysis of Philippians 2: 5-11 "Journal for
Theology and the Church", 5 (1968), 45-88.
65 Pentru o analiza detailata vezi articolul lui F. Stagg din Review and Expositor,
vol. LXXV11, 3 ( 1980 ), p. 340, 342.
66 Ibid., p.340.
^ Vezi rezumatul acestor pared tacut de Hawthorne in Phi/ippians.WBC, p. 79.
'* Karl Barth, The Epistle to the Philippians. trand. James \V. Leitch, Richmond.
John Knox Press, 1962, p.59 tf.
w Aceasta parere este bine prezentata de J. Hugh Michael, The Epistle ofPaul to
the Philippians. "The Moffatt New Testament Commentary", New York
Harper & Brothers, 1927, pp. 82-97.
7(v G. B. Caird, Paul's Letters from Prison. "New Clarendon Bible", Oxford,
Oxford University Press, 1976, p. 122.
71 J. B. Lighfoot, Saint Paul's Epistle to the Philippians, London, Macmillan,
1908 - Zondervan, 1976, p. 181 ff. Pentru o parere contrara vezi Martin,
Beare si Kasemann in operele citate.
72 Frank Stagg, The Mind in Christ Jesus, "Review and Expositor", vol.LXXVII,
nr. 3(1980),p.344-345.
50
,,Pierzand viata o gasesti. Devenind siujitorul tuturor, devii stapanul lor.
Dorind sa Hi ultimul, devii primul".
Filipeni 2:5-11 este locus classicus pentru doctrina preexistentei lui
Hristos si dubla statura a Sa - de umilinta si inaltare.
C. Filipeni 2:7
,,d\\(i cairrov ckcvuxtcu uc>p<J>tV bobkov XajiJiov , Iv 'o\ioui)\iaT\ avGp
(j5tt<ov yev6ucvo<r ko\ cjxi)(iaTi cupcGci? <I)9 dvTpumo^." 73
Pentru a Tntelege cat mai bine sensul figurat al cuvantului
chenoza folosit in Filipeni 7:2a, sa analizam cateva traduceri englezesti74,
in care se pot observa tbarte bine diferitele nuan|e75 de limba folosite
pentru a sublinia anumite aspecte ale chenozei.
Kurt Aland, Mattew Black, Carlo M. Martini, Brace M. Metzger si Allen
Wikgren, The Greek New Testament, 14 rev. ed., Stuttgart, Deutsche
Bibelgesellschaft, 1994, p.675.
The New Testament in Four Versions - K.JV. RSV. Phillips, NEB,
Washington, Christianity Today, 1969. The Living Bible , London,
Coverdale, 1974. The Holy Bible - X]V,Grand Rapids, Zondervan, 1978.
The Bible from 26 Translations. The Twentieth Century New Testament.
TCNT. Con, Amp.ASV. ,Grand Rapids, Baker Book House, 1985. Good
News Bible TEV, New York, American Bible Society, 1976. The Layman's
Parallel Bible - MLB Grand Rapids, Zondervan, 1973. The Holy Bible -
NKJV. Nashville, Thomas Nelson Publishers, 1983. New American Standard
Bible- NASB. Reference Edition.Chicago, Moody Press, 1976.
Se poate observa ca majontatea traducerilor englezesti prefera expresia " but
emptied Himself " - S-a dezbracat de Sine.o exprimare mai abstracts, care
lasa loc pentru mai multe interpretari. Celelalte expresii folosite accentueaza
anumite caracteristici ale chenozei in defavoarea celorlalte.Totusi este bine
de retinut ca aceste expresii sunt partial sinonime, folosite pentru a da
veridicitate anumitor teorii chenotice.
51
KJV:
RSV:
Phillips:
NEB:
The Living Bible:
MV:
TCNT:
Con:
Amp:
TEV:
ML:
NKJV:
ASV:
NASV:
,,hut made Himself of no reputation... "
,,but emptied Himself..."
,,but stripped Himself of all privilege..."
,,but made Himself nothing..."
,,but laid aside His mighty power and glory...'
,,but made Himself nothing..."
,,but impoverished Himself..."
„ but stipped Himself (of His glory)..."
,,but stripped Himself (of all privileges and
mightful dignity)..."
,,instead of this, oh His own free will, He gave
up all He had..."
,,but emptied Himself..."
,,but emptied Himself..."
,,but emptied Himself..."
,,but emptied Himself..."
Versetul 7 face parte din prima strata a imnului si se refera la
incarnarea lui Hristos. Luand chip de rob, simultan cu aceasta, Hristos a
devenit asemenea oamenilor. Aceasta denota ca felul uman de existenta
in care a intrat Hristos reprezinta o latura a chenozei/'' Hristos nu a venit
ca rege pe Pamant, in puterea si splendoarea unei naturi umane
glorificate, asa cum se va arata la a doua venire sau cum este acum in
starea de inaltare la Tatal, ci a venit ca om.77 El a venit ca un simplu om.
in toate lucrurile a lost ca noi (cu exceptia pacatului), cu chip de rob, In
care gloria divina nu s-a revelat pe sine Insasi.78 Expresia ,,chip de rob"
reprezinta mai mult decat ,,chip de om", in ea se subtntelege
76 Muller, op. tit., p.82.
77 Ibid. p.82.
78 Ralph P. Martin, Philippians, "Tyndale New Testament Commentaries",
Leicester, IVP, 1993, p. 100.
52
serviabilitatea si ascultatarea, nu dorinta de inaltare sau mandrie,
caracteristici dominante ale umanitatii adoptate de lisus.79
Hristos S-a dezbracat de Sine, devenind om, slujind, suferind si
dandu-Se pe Sine Insusi pe cruce. Hawthorne80 neaga faptul ca Hristos
,,S-a dezbracat, golit pe Sine de ceva" cand S-a incarnat. Alec Motyer81
sustine ca intrebarea care trebuie pusa nu este ,,de ce S-a dezbracat El?",
ci ,,m ce S-a dezbracat El?" 82 Acesta este mistenil care depaseste orice
ratiune, iar ,,gandul" din spatele tuturor acestor lucruri este modelul de
urmat la care sunt chemati cei din Filipi.81
84IV. Extrema teologiei chenotice: teoria mortii lui Dumnezeu
Majoritatea teologiilor radicale moderne se bazeaza pe distinctia
facuta de Barth intre adevarata credinta si religia umana, aceasta
excluzand distinctia intre viata religioasa si viata seculara.1'<i In spatele
crizei politice si sociale a bisericii, in spatele crizei de credibilitate a
mesajului ei si a formei sale institutionale, planeaza marea intrebare
hristologica: ,,cine este Hristos pentru noi astazi?"8" In mod inevitabil
aceasta intrebare se leaga intrinsec de ideea de Dumnezeu si ridica o alta
intrebare: ,,care Dumnezeu motiveaza credinta crestina: Dumnezeul
w Muller, op. cit., p.82.
Ko Hawthorne. Philippians. p. 85ft'.
81 Ben Witherington III, Friendship and Finances in Philippi. "The New
Testament in Context", Valley Forge, Trinity Press International, 1994, p.66.
8- Alec Motyer, The Message ofPhilippians, Leicester, 1VP, 1984, p. 113.
H F. Stagg, The Mind in Jesus Christ "Review and Expositor", vol. LXXVII,
nr.3(1980), p.344.
84 Pentru o istorie amanintita a ideii Dumnezeu a muritvezi Helmut Thielicke,
The Evangelical Faith, Grand Rapids, Eerdmans, 1974, pp. 232-264.
85 Stanley Grenz & Roger E. Olson, 20* Century Theology. God & the World in
Transition Age, Carlisle,UK, The Paternoster, 1992, p. 156 ff.
86 Jurgen Moltmann, The Crucified God, London, SCM Press, 1974, p.200.
__ 53
crucificat sau dumnezeii religiei?"87 Gandirea teologica moderna
concentreaza aceste intrebari, precum si cele despre cunoasterea lui
Dumnezeu, In moartea lui Hristos pe cruce si se incearca o intelegere a
modului de existenta a lui Dumnezeu prin prisma mortii lui Hristos.88
Prima si cea mai semnificativa gandire teologica radicala s-a
dezvoltat in anii '60, cand cativa ganditori ,,crestini"au adoptat afirmatia
lui Nietzsche, Dumnezeu este mort .8>) Ca reactie la aceasta ,,paper back
theology"9", in anii '60 multi crestini au folosit sloganul ,,Dumnezeul meu
nu este mort, imi pare rau pentru al vostru".91
Cele mai proeminente voci care au sustinut teoria mortii lui
Dumnezeu au fost: Thomas J.J. Altizer, William Hamilton, Gabriel
Vahanian si Paul van Buren.
Hans Urs von Balthasar spune ca ,,este imposibil sa vorbesti
despre incarnarea lui Dumnezeu, despre o teologie a Incarnarii care sa nu
fie urmata de o teologie a crucii: atat timp cat spui incarnare, spui
cruce".92 Cruce Inseamna suferinta, deci asa cum Dumnezeu a suferit in
Hristos, in acelasi fel se poate vorbi despre Dumnezeu care
experimenteaza moartea, spun teologii radicali.93 Barth nu sustine direct
aceasta alirmatie, ci pune o intrebare retorica: ,,Se poate face o distinctie
"Ibid., p.201.
ss Moltmann, op. c/'t., p. 201.
K0 Sinclair B. Ferguson, David F. Wright - eds.. .Yen Dictionary Theology.
Leicester, IVP, 1991, p. 189.
w n paper back theology" este un termen folosit pentru a desemna o teologie
ieftina, o teologie neteo/ogtca, o teologie care nu-L are in centru pe
Dumnezeu ca Dumnezeu ci ca un subject de studiu.
91 Grenz & Olson, op.cit.,,p. 157.
92 Hans Urs von Balthasar, Mysterium Pasca/e, in Mysterium Salutis. Grundriss
heilgeschichtlicher Dogmatic III, 2, 1969, p. 142.
93 Alister E. McGrath, Christian Theology. An Introduction,Oxford, Cambridge,
Blackwell, 1993, p.221.
54
intre Dumnezeul care L-a lasat pe Iisus sa moara si Dumnezeul care a
murit in acelasi timp cu Iisus?
Primul ganditor ,,crestin" care a sustinut teoria mortii lui
Dumnezeu a tost T. Altizer. El nu a inventat fraza Dumnezeu a murit,
pentru ca Tnainte cu un secol Friedrich Nietzsche in Thus Spake
Zarathustra a facut acelasi anunt. Ceea ce a reprezentat Nietzsche pentru
secolul sau a fost si Altizer pentru generatia anilor '60.9?i El afirma ca
,,Dumnezeu a murit in timpul nostru. in istoria noastra, in existenta
noastra" si nu vorbeste de o moarte ontologica a divinitatii, ci de faptul
ca, in prezent, Dumnezeu a murit.96 Altizer argumenteaza ca Dumnezeu a
devenit pe deplin uman in Hnstos si asa a pierdut atributele Sale divine
si, de aceea, si existenta Sa divina.97 Este semniticativ faptul ca Altizer
apeleaza la texte nou-testamentale pentru a gasi o baza biblica punctului
sau de vedere cu privire la moartea actuala a lui Dumnezeu. In incarnare,
Dumnezeu S-a anihilat pe Sine Insusi prin dizolvarea diferentei dintre El
si om.98 Ca sprijin pentru ideea sa ca Dumnezeu a experimental moartea
prin moartea lui Hristos aduce Filipeni 2:7. Chenoza sau golirea de sine,
proces care implica incarnarea, a fost unul ireversibil. ,,Resping ideea ca
Dumnezeu a devenit om in Hristos si intr-un anumit sens a anulat
umanitatea Lui intorcandu-Se in domeniul spiritual".99 Excluzand
invierea lui Hristos, inaltarea si sederea Lui la dreapta Tatalui, Altizer
spune ca in Hristos toti oamenii pot gasi noi resurse, care erau intr-un fel
de neatins atat timp cat Dumnezeu era viu, fund prea departe de om
atunci cand El era transcendent.1""
94 Karl Barth, Church Dogmatics, Edinburgh, T. &T. Clark, 1957, II, 2, p. 166.
95 Stanley N. Gundry & Alan F. Johnson, Tensions in Contemporay Theology,
Chicago, Moody Press, 1976, p. 162.
%Ibid.,p.l62ff.
97 Ferguson & Wright, op. city p. 189.
98 Gundry & Johnson, op. cit, p. 163.
99 Gundry & Johnson, op. cit, p. 164.
100 Ibid., p. 165.
55
William Hamilton spune ca omul modern ,,nu mair poate crede in
Dumnezeu"."" El isi insumeaza intelegerea sa despre aceasta teorie in
cativa termeni: ,,trebuie sa afirmam moartea lui Dumnezeu, de vreme ce
nu mai putem vorbi confidential cu El. Trebuie sa apara intr-un nou stil
care sa tie credibil In era noastra tehnologizata".102 El spune ca nu trebuie
sa ,,vorbim despre absenta experientei cu Dumnezeu, ci despre experienta
absentei lui Dumnezeu".1'"
Gabriel Vahanian nu otera o schema sistematica a ,,demisiei lui
Dumnezeu" cum face Altizer, nici nu propune un viitor creativ pentru
protestantii tipici, cum face Hamilton, opera lui continand Indeosebi
elemente traditionale culese, care contribuie la sustinerea ideii conform
careia Dumnezeu a murit, precum si expunerea lectiilor pe care crestinii
din ziua de azi le pot Invata din acestea.1011
Paul van Buren urmeaza linia filosofilor lingvisti in a argumenta
ca ideea, conceptul de ^Dumnezeu este fara infeles cognitiv", de vreme ce
existenta si natura lui Dumnezeu nu pot fi verificate de metodele
stiintifice.l05 Pentru Paul van Buren, cuvantul ,,Dumnezeu" este mort."16
In 1969, sociologul Peter Berger critica teologia lui Altizer si
Hamilton, spunand ca ,,societatea umana are resursele necesare pentru a
redescoperi supranaturalul".107 La randul sau, teologul Langdon Gilkey
sustine ca exista ,,posibilitatea reinnoirii limbajului divin in cultura
seculara"."18 Ambii ajung la concluzia ca teologiile radicals inclusiv
101 Ferguson & Wright, op. cit., p. 189.
102 Gundry & Johnson, op. cit., p. 165.
103 W. Hamilton citat de McGrath Tn Christian Theology, p.22!
104 Gundry & Johnson, op. cit., p. 165.
105 Ferguson & Wright, op. cit, p. 189.
106 Gundry & Johnson, op. cit, p. 168.
107 Grenz & Olson, op. cit, p. 160.
108 Ibid., p. 160.
56 __^_
teologia mortii lui Dumnezeu, interpreteaza in mod total gresit experienta
umana, ignorand deschiderea ei spre transcendentalul dincolo.m
Teologia mortii lui Dumnezeu a fost o mis,care minora (chiar
daca a avut o larga publicitate), dar una instructive, pentru ca ea a
subliniat decaderea liberalismului si slabiciunea neo-ortodoxismului, care
au dominat teologia secolului XX."° Chenotismul extremist al lui Altizer
are radacini in Barth, iar cuvintele lui Hamilton despre omul modern isi
gasesc ecouri In opera lui Bultmann.111 Tillich credea ca oricine poate
gasi pe Dumnezeu imbratisand necredinta."2 Crestinismul nereligios al
lui Bonhoeffer a influentat, de asemenea, teologia mortii lui
Dumnezeu.113 Daca suntem de acord cu.liberalismul si neo-ortodoxismul,
atunci Dumnezeu este prea transcendent pentru a putea f\ cunoscut sau
prea imanent pentru ca faptele si cuvintele Sale sa poata fi distinse de
acelea ale naturii sau omului, de aceea ce putem avea decat o moarte a lui
Dumnezeu sau un Dumnezeu inexistent ?!; se pare ca aceasta este singura
concluzie a acestor teorii. Majoritatea teologilor au respins teologia
mortii lui Dumnezeu, ca fiind prea radicala in afirmarea absolute!
imanente si eliminarea transcendentului."4
Gundry sustine ca aceasta teologie radicala are un oponent pe
care adeptii ei refuza sa-1 vada: puterea intrinseca a Cuvantului inspirat,
puterea Duhului Slant care a fost agentul inspirarii, motiv pentru care
aceasta teologie dispare asa cum a apamt.M%
1<W Ibid., p. 161.
ll0Thielicke. op. cit., p.264.
111 Ferguson & Wright, op. cit, p. 189.
112 Ibid., p. 189.
113 Ferguson & Wright, op. at., p. 189.
1M Grenz & Olson, op. cit, p. 161.
115 Gundry & Johnson, op. cit., p. 170.
57
V. Chenoza si chenoticismul116
Conceptul de chenoza este legat prin intelesul sau de relatia
dintre cele doua naturi divina si umana a lui Hristos. Incercandu-se
definirea acestei relatii, pe parcursul istoriei au fost respinse mai multe
teorii, precum: docetismul117, ebionismul"8, arianismul119, apolina-
116 Doctrina despre chenoza este explicate pe larg de Donald Dawe in The Form
of a Servant: A Historical Analysis of the Kenotic Motif .Philadelphia,
Westminster, 1963 si de A. B. Bruce in The Humiliation of Christ,
Edinburgh,
T. & T.Clark, 1881.
117 Docetismul isi ia numele de la verbul grecesc Sokguj, care inseamna a parea
sau a aparea. Teza lui centra la este ca lisus parea doar a fi uman. Dumnezeu
nu a putut deveni cu adevarat material, deoarece fntreaga materie este rea. iar
El este perfect, pur si sfant. Dumnezeu 1 transcendent nu s-ar fi putut uni cu o
influenta atat de corupta. Umanitatea lui lisus, natura Lui fizica, a fost pur si
simplu o iluzie, nu o realitate. lisus a fost mai mult o fantoma sau o aparitie,
decat o fiinta umana. J. F. Bethune - Baker, An Introduction to the Early
History ofChristian Doctrine. London, Methuen, 1903, p. 80.
118 Numele de ebionit, ce denva dintr-un cuvant ebraic, care Tnseamna sarac, a
fost aplicat initial tuturor crestinilor, apoi a fost folosit ?ntr-un sens mai
restrans pentru a-i desemna pe crestinii iudei, ulterior aplicandu-se doar unui
grup aparte sau unei secte de crestini iudaici eretici. In secolul II, aceasta
erezie a negat dumnezeirea lui Hristos, considerand ca lisus este fiul natural
al lui Iosif si al Mariei care a fost ales sa fie Fiul lui Dumnezeu cu ocazia
botezului, atunci cand El S-a unit cu Hristosul etern. Charles C. Ryrie,
Teologie elementara. Ghid sistematic pentru intelegerea adevarului biblic,
Fagaras, Agape, 1998, p.229.
"y Arianismul isi trage denumirea de la numele unui prezbiter alexandrin cu
numele de Arie. Aceasta este o erezie care a negat existenta eterna a lui lisus
ca Logos. Arius a argumentat ca de vreme ce lisus a fost nascut, El trebuie sa
fi avut un inceput. Arienii sustineau ca natura divina a lui Hristos era similara
cu a lui Dumnezeu, homoiousian, dar nu identica, homoousian. Conciliul de
la Niceea a condamnat aceasta invatatura in 325 d. H., afimand ca lisus a
58
rianismul120, nestorianismul121 sau eutihianismul.122 Pentru a pune capat
acestor dispute la Conciliul de la Calcedon din 451, ortodoxia a afirmat
ca Hristos este o singura Persoana cu natura omeneasca perfecta si
divinitate dep/ina.
avut aceeasi natura cu Dumnezeu. Mi Hard J. Enckson, Teologie s/stematica,
Oradea, Cartea Crestina, 1998, vol. 2, pp.268-272.
120 Apollinarius eel Tanar (care a murit pe la 390) a Tncercat sa evite separarea
nelegitima a naturilor lui Hristos. El a sustinut ca Hristos a avut un corp
omenesc si un suflet omenesc, dar ca El a avut Logosul divin in locul unui
spirit omenesc. Acest Logos a dominat corpul si sufletul omenesc pasiv.
Aceasta erezie afecteaza natura umana a lui Hristos. fiind condamnata la
Conciliul de la Constantinopol din 381. Ryrie, op. cit., p.229.
121 Nestorianismul L-a Tmpartit pe Hristos in doua Persoane (desi nu este Iiinpede
daca Nestorius insusi a sustinut in mod clar aceasta afirmatie). El explicat ca
Iisus Hristos a fost prosopon (forma sau aparenta) a unirii celor doua naturi.
Naturii omenesti i-a fost suprapusa forma Dumnezeirii, iar Divinitatea a luat
asupra ei forma unui serv. rezultatul fiind aparitia lui Iisus din Nazaret.
Astfel, fn aceasta conceptie ceie doua naturi au fost separate, avand ca
rezultat existenta a doua Persoane. Invatatura a fost condamnaia ia Concihul
de la Etes din 431. Ryrie, op. cit., pp.229-230.
"* Aceasta erezie este cunoscuta si sub numele de monotlzism. Eutih a sustinut
ca Hristos a avut o natura divina care n-a fost totalmente divina, si nici natura
omeneasca n-a fost in mod autentic omeneasca, rezultand o singura natura
amestecata. Aceasta idee a fost condamnata la Conciliul de la Chalcedon din
451. Jaroslav Pelikan, The Christian Tradition. Chicago, University of
Chicago, 1971, vol. I, pp.262-263.
O eroare similara a aparut dupa Chalcedon, si ea a sustinut ca Hristos avea o
singura vointa, desi recunostea verbal ca El are doua naturi. Aceasta
conceptie este numita monothelism. Ea a fost condamnata la al treilea
Conciliul de la Constantinopol in 680. Ryrie, op. cit. p.23O.
59
Chenoticismul, alaturi de adoptionalisml2\ hristologie
neipostatica124 si doctrina Tncamarii dinamice125, incearca sa fie un
raspuns la problema unirii celor doua naturi divina si umana In Hristos.
Prin hristologie chenotica intelegem o doctrina a incarnarii care
presupune cateva modiiicari reale ale atributelor divine, ca si conditie
necesara pentru o intrare reala si personala a Fiului lui Dumnezeu in
istoria si experienta umana.126
Toate teoriile chenotice au la baza pnncipiul lui Mackintosh:
,,Viata umana a lui Dumnezeu nu este posibila tara ca anterior sa fi
existat o ajustare, din proprie initiative, a divinitatii".127
Toate teoriile chenotice se pot incadra in una dintre urmatoarele
trei categorii128 definite si differentiate prin ceea la ce a renuntat Hristos
cand S-a golit de Sine.
123 Adoptionalismul sustine ca Iisus a tost ales de Tatal pentru a fl Fiul, fara nici
o considerate a preexistentei sau a golirii de Sine a lui Jisus Stanley Horton
- ed., SystematicTheology,Springfield, Lagion Press, 1995, p.317.
I2* Hristologia neipostatica spune ca umanitatea lui Iisus a fost impersonal!
Punctul principal al acestei teorii este ca omul Iisus nu a avut o subzistenta
separata de cea a celei de a doua persoane a Trinitatii. Ea spnjina aceasta idee
prin negarea faptului ca Iisus a avut o personalitate umana individual! Karl
Barth, Church Dogmatics, Edinburgh, T. & T. Clark, 1936, I, 1, pp. 149-150.
's Doctrina incarnarii dinamice sustine ca prezenta lui Dumnezeu m Dumnezeul-
om nu a fost sub forma unei uniri ipostatice a celei de-a doua persoane a
Trinitatii cu Iisus din Nazaret, o fiinta umana individual! Mai degraba.
incarnarea ar trebui imaginata ca prezenta activa a puterii lui Dumnezeu in
persoana lui Iisus (monarhismul dinamic ). Aceasta inseamna ca incarnarea
nu a fost atat de mult o unire a lui Iisus cu Dumnezeu intr-un fel de unire
ipostatica, cat o locuire a puterii lui Dumnezeu in El. Donald Bail lie, God
Was in Christ,New York, Scribner, 1948, pp.92-93.
126 Beare, op. tit, p. 160.
127 H. R. Mackintosh, The Doctrine of the Person of Jesus Christ, 3th edit.,
Edinburg,T-& T. Clark, 1914, p.470.
60
-a lasat unele atribute divine - asa-zise relative, adica neesentiale in
divinitate, precum omniprezenta, omnipotent si omniscienta. Printre
sustinatorii acestor teorii sunt: Thomasius, Kaftan, Delitzsch, Lange,
Crosby.
-a renuntat la toate atributele divine, inclusiv la functiile cosmice si etice.
El a parasit constiinta divina si a avut doar un suflet uman in timpul vietii
pe Pamant (Liebner, Gess, Godet, Hofmann).
-Hristos a renuntat numai la modul divin de existenta pentru a si-1 putea
asuma pe eel uman. Printre multii sustinatori ai acestei teorii sunt: Ebrard,
Bruce, Gore, Fairbainn, Denney, Mackintosh. Dintre multele obiectii
aduse chenoticismului cele mai importante vor fi subliniate in cele ce
urmeaza.
Teoria chenotica afecteaza si anuleaza doctrina scripturala a
Trinitajii, daca o persoana a Acesteia, Fiul, lasandu-si atributele sau
modul divin de existenta a incetat sa tie pentru un timp Dumnezeu.
Aceasta ar duce de de la doctrina Trinitatii la triteism.129
Chenoticismul se bazeaza pe conceptia panteistica conform
careia Dumnezeu si omul nu sunt absolut diferiti, si astfel unul poate sa
se transforme in celalalt. Ideea hegeliana a devenirii este aplicata lui
Dumnezeu si linia de diferentiere absoluta dispare.13"
De asemenea, chenoticismul aduce in discutie doctrina
mutabilitatii lui Dumnezeu. Acel Dumnezeu care zice ,,Eu sunt eel ce
sunt** este prin El Insusi neschimbabil. Un Dumnezeu schimbator nu este
Dumnezeul Scripturii.1'1
Teoria chenotica distruge adevarata divinitate a Fiului etern.
Hristos fara atributele divine nu este Dumnezeu adevarat; si un
1:8 Aceasta impartire are la baza clasificarile tacute de Miiller fn The Epistles of
Paul to the Phiiippians and Philemon, p. 83 si a lui Berkhor" in Systematic
Theology, Grand Rapids, Eerdmans. 1953, p.327.
129 MQller, op. cit, p.83.
130 Berkhof, op. cit, p.328.
131 A. A. Hodge, Outlines ofTheology,Gmnd Rapids, Zondervan, 1979, p.389.
61
Dumnezeu care ,,S-a amputat pe Sine" de atribute pentru a deveni om,
care i-a abandonat existenta div ina, nu mai este Dumnezeul real.132
Chenoticismul face ca slujba de mediator intre Dumnezeu si om a
lui Hristos sa fie imposibila. Hristos f&rfi atributele divine nu mai este
Dumnezeu - om, ci numai om, ceea ce ar insemna ca toata credinta si
increderea noastra in El sunt zadarnice.133
In cele din urma se poate spune ca textul din Filipeni 2:7 nu ne da
nici un motiv pentru a presupune ca ideea chenotica moderna a fost in
mintea lui Pavel cand a scris aceasta scrisoare filipenilor.I3J
VI. Concluzii
Problema golirii de Sine a lui Hristos sau a chenozei a tost mereu
discutata de-a lungul istoriei Bisericii. incepand cu Sinodul de la Antiohia
din 341, cand s-a afirmat ca Hristos S-a golit pe Sine de calitate a de a fi
egal cu Dumnezeu, continuand cu epoca Reformei cand discutia s-a
centrat in jurul posibilitatii ca Hristos sa Se fj golit pe Sine de unele
atribute divine fara sa afecteze divinitatea Sa esentiala, s-a ajuns ca in
secolul 17 sa se aiirme ca Hristos a fost, de fapt, mai putin decat o
Persoana divina.115 In secolul 19, sub influenta teoriilor evolutioniste si a
criticii radicale, au aparut noi forme ale teoriiJor chenotice, care au adus
cu ele dimensiunea negarii de Sine a lui Hristos.1V Noile teorii chenotice,
care au gasit un larg ecou in Germania la apantia lor. sunt in prezent tara
sustinatori, putin interes existand pentru acestea in Europa de Vest.1"
": J. I. Parker, Knowing God, Downers Grove, IVP. 1978, pp.52-53.
'■" Muller, op. cit.., p. 84.
!34 W. Morgan, The Religion and Theology ofPaul. Edinburgh, T. & T. Clark,1917, p.66.
135 Ryrie, op. cit, p.237.
136 Ryrie, op. cit, p.237.
137 Witherington III, op. cit. p.66.
62
Berkhof spune ca Hristosul chenotismului modem nu este nici
Dumnezeu, nici om, adica nu este nici Dumnezeul crestinismului.138
Ceea ce se poate accepta din doctrina chenozei este ca ,,in timp
ce nu a incetat sa fie in natura Sa ceea ce era Tatal, Hristos a ajuns sa fie
subordonat Tatalui din punct de vedere functional, pentru perioada
umanitatii. Asumandu-si o natura umana, El a acceptat anumite limitari in
functionarea atributelor divine. Aceste limitari nu au rezultat in urma unei
pierderi, chiar si de buna voie a atributelor divine, ci in urma adaugarii
atributelor umane.139 Isus putea sa-si exercite atributele divine doar in
dependents de Tatal si in limitele unei naturi umane depline.14' Asumarea
naturii umane a insemnat o umiliere incomensurabila, care a atras cu sine
toate neajunsurile conditiei umane.14!
Pentru crestinii din ziua de azi ceea ce este important de retinut
din teoria chenozei este exemplul pe care ni L-a dat Hristos in umilinta,
supunere si ascultare, exemplu care trebuie urmat de toti cei care cred in
E1.M2
138 Berkhof, op. cit, p.329.
lA" Erickson, op. cit., p.311-316.
140 Augustus Strong, Systematic Teolosy. Westwood, N.J.Reveli, 1907, pp.703-
704.
141 Erickson, op. cJt., p.353.
142 Ernest S. Williams, Systematic Theology,Springfield. Gospel Publishing
House, 1953, p.36.
top related