eseu la inefabil - george borza
Post on 13-Jun-2015
263 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Eseu
la inefabil
Eseu
la inefabil
George Borza
Editura Geo G
Baia Mare 2002
George Borza
Eseu la inefabil
Editura Geo G Baia Mare 2002
2
Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale a României
BORZA, GEORGE
Eseu la inefabil / George Borza. - Baia Mare:
Editura Geo G, 2002
p.;cm.
ISBN 973 – 85760 – 1 – 6
821.135.1-4
Editura Geo G
Corectur�: Florentina Neme�
3
PREFA��
Tuturor celor ce m� iubesc, m-au ajutat sau m-au înv��at ceva,
oriunde s-ar afla ei!
Dou� ar fi motivele pentru care aceast� “c�r�ulie” a v�zut
lumina tiparului:
Primul este acela de a prezenta cititorului, în modul cel
mai l�murit, subtilit��i ce am senza�ia c�, în mod inten�ionat,
sunt eliminate din a�a-zisele c�r�i de specialitate. Consider c�,
de fapt, majoritatea acestor c�r�i ce trateaz� domeniul
parapsihologiei sau al psihologiei sunt scrise în urma unor
compila�ii de materiale sau a unor specula�ii pur teoretice �i,
deci, aceasta este marea lor problem�.
Cel de-al doilea motiv ar fi legat de specificul naturii
umane, anume de faptul c� informa�ia la care ajungem nu
trebuie �i nu avem voie s� o bloc�m la nivelul propriei fiin�e,
ea exist� �i va exista dup� trecerea noastr� prin material, a�a
c� nu are nici un sens s�-ncerc�m s� re�inem ceea ce nu ne
apar�ine sau, mai bine zis, nu apar�ine naturii noastre. Omul
poate accesa informa�ia, o poate folosi �i trebuie s� o transmit�
4
celorlal�i în modul cel mai l�murit, altfel existen�a lui î�i
pierde latura pragmatic� atât pentru societate, cât �i pentru
Univers. Poate c� unii dintre dumneavoastr� ar spune c� exist�
adev�ruri ce ar întoarce pe dos sufletul omului. Întrebarea mea
în acest caz este urm�toarea: “Cine v� opre�te s� preg�ti�i
oamenii s� primeasc� adev�rul?”
Prin urmare, rostul acestei c�r�i este acela de a r�spunde
unor întreb�ri, de a încerca s� prezinte unele idei cu privire la:
Univers, Dumnezeu, via��, moarte, putere, for��, inteligen��,
pace �i echilibru; iar în situa�ia în care ve�i aborda �i partea
practic�, atunci sper s� v� ofere m�car posibilitatea de a privi
pe gaura cheii prin poarta sufletului sau o comunicare mult
mai bun� suflet – minte – corp.
………….
5
6
PRIMA PROBLEMATIZARE
Dac� v-a�i hot�rât s� întoarce�i pagina, propun s�-ncepem
cu câteva no�iuni introductive. Ar trebui pentru început s�
abord�m trei idei (concepte) necesare existen�ei umane .
Vom vorbi deci despre Dumnezeu, Univers �i Suflet.
Dac� nu se ajunge la un numitor comun în sensul în care
trebuie privite cele trei concepte, atunci bazele oric�rei discu�ii
despre psihicul uman �i manifest�rile acestuia sunt inutile. În
primul rând ele sunt concepte, deoarece, orice personificare
este inutil�. Oricum, sarcina pe care mi-am propus s-o port în
cârc� în doar câteva pagini este destul de grea �i ar putea
supune cartea unor critici violente. Nu m� vor deranja criticile
din dou� motive. S-ar putea s� fi gre�it eu �i, în acest caz,
criticile s� fie spre binele tuturor sau, în caz contrar, nu este
decât o consecin�� a faptului c� adev�rul, cu cât e mai
dezbr�cat, „pute” mai tare �i devine din ce în ce mai greu de
suportat. Ce s�-i faci dac� toat� lumea arunc� gunoi pe el �i
nimeni nu-l spal� s�-l pun�-n vitrin�?
Despre Dumnezeu, dac� încerc�m s� vorbim, nu putem s-
o facem f�r� a atinge planul religios �i pe orgolio�ii lui. Dac�
7
pornim de la Biblie, afl�m c� Dumnezeu este omniprezent,
omnipotent �i atoate�tiutor. Dac� nu facem alte specula�ii �i
interpret�ri inutile, ci aplic�m în mod direct vorbele din Biblie,
abia atunci am ob�ine o idee mult mai apropiat� de adev�r
decât în situa�ia în care i-am urma pe m�run�ii teologi ce se
întrec în interpret�ri cât mai originale �i f�r� nici un rost ale
unor texte ce nu vor s� spun� mai mult decât ceea ce au de
spus. Cum s-ar fi putut explica la acea vreme c� genele
transmit informa�ii urma�ilor, decât spunând c�: „p�catele
p�rin�ilor vor c�dea asupra copiilor acestora pân� la a V-a
genera�ie.” Revenind la ideea de Dumnezeu, observ�m c�
acesta ar trebui s� fie cam peste tot, s� �tie totul �i s� poat�
face totul, ceea ce înseamn� c� el ar trebui s� fie prezent în
fiecare atom în acela�i timp, dar s� aib� �i universalitate �i
con�tiin�� de sine.
Pentru a putea fi omnipotent înseamn� c� el ar trebui s�
fie capabil s� poat� face atât cel mai mare bine, cât �i cel mai
mare r�u (pentru cititorii pripi�i repet: a fi capabil nu înseamn�
a face). Dac� respect�m condi�iile din Biblie, ob�inem un semn
de identitate intre Dumnezeu �i tot ceea ce se nume�te
energie.
Existen�a energiei, la nivel universal, este men�inut�
printr-un echilibru relativ – dinamic simbolizat foarte bine în
8
diagrama YIN/YANG ce ne arat� c� energia se men�ine printr-
o mi�care continu� în echilibru în ansamblu s�u, deci nu în
fiecare parte în acela�i timp. Acest tip de echilibru este de
natur� relativ – dinamic�, dup� cum spuneam �i este dat prin
propria-i existen�� la fel ca �i în cazul lichidelor, ce în mod
natural iau forma vasului în care sunt puse.
Dac� despre Dumnezeu putem spune cu certitudine (�i v�
rog s� m� crede�i) c� este energia în totalitatea ei, atunci ce
este Universul? Dup� cum spune �i în Genez�, bineîn�eles în
limbaj specific, el este manifestarea lui Dumnezeu ca materie
prin particule, atomi �i structurile pe care ace�tia le formeaz�.
Prin urmare, în Universul în care tr�im oric�rei particule îi este
asociat� o cantitate, mai mic� sau mai mare, de energie. Pentru
a nu crea falsa impresie c� am fi un fel de celul� în corpul lui
Dumnezeu, v� repet: el este energia în totalitatea ei, deci
exist� �i în afara Universului, care este doar manifestarea
acestuia ca materie (am spus manifestarea �i nu � ). Cu alte
cuvinte el a f�cut regulile, ele sunt acelea�i pentru to�i, iar
acum st� �i prive�te partida.
Mergând mai departe în studiul nostru, propun s�
încerc�m s� analiz�m ce este sufletul. Eu v-a� propune s�-l
vede�i ca pe o cantitate de Dumnezeire (energie) necesar�
9
pentru a men�ine ordinea într-o existen�� material�, ce poate fi
mai mult sau mai pu�in evoluat�, pozitiv� sau negativ�.
Pozitivismul este convergent prin natura sa, iar forma
material� de mulaj (corpul), împreun� cu sufletul ce-l posed�
vor tinde con�tient sau nu (în func�ie de gradul de pozitivism
�i evolu�ie al energiei) spre ceea ce le-a dat na�tere. În cazul
negativismului, care este divergent prin natura sa, totul tinde
spre disipare, reînnoire �i reîntoarcere în Univers.
Revenind la Sfânta Scriptur�, propun s� analiz�m
urm�torul fapt „…�i Dumnezeu l-a f�cut pe om dup� chipul �i
asem�narea sa…”. Cum s-ar fi putut face acest lucru dac� nu
„energetic”. Materia are o mul�ime de posibilit��i de
combinare �i aranjare, pe când energia (sufletul), indiferent de
mulajul material ce-o înconjoar�, este aceea�i la „chip”, difer�
doar tendin�a intern�.
Pentru a sus�ine aceast� ultim� afirma�ie, v� voi prezenta
un fapt inten�ionat ignorat de biseric� într-o anume perioad�,
iar acum, o dat� cu trecerea timpului, luat ca atare drept
adev�r. V� aminti�i cum sunt prezentate for�ele negative, cu
coarne, copite, fa�a este o combina�ie între om �i �ap �i a�a mai
departe. Dac� vrem s� lu�m în calcul o reprezentare simbolic�,
�i nu numai pe ea, atunci a� putea fi de acord cu aceste desene,
dar cum omul de rând când intr� în biseric�, nu intr� ca un
10
critic de art�, atunci el ia lucrurile ca atare f�când o mare
gre�eal� spre binele teologilor care au mai g�sit înc� o
„imagine” ce sperie prostimea.
De ce nu pot fi prezentate lucrurile în mod mai clar �i mult
mai aproape de adev�r? Poate abia atunci am putea vedea mai
bine cine sunt cei care intr� în altar. Oricum ce pot s� v� spun
în leg�tura cu imaginea spiritelor negative este urm�torul
lucru: difer� doar culoarea, nu �i „chipul”, sufletul lor �i al
celor pozitive putând lua orice form�; difer� stilul �i nu forma.
Am v�zut îngeri cu suflet de diavoli �i nu m-am l�sat
p�c�lit, am fost ademenit s� ies pân� afar� �i nu am ie�it, am
fost for�at s� ies afar� , m-am opus doar cu o rug�ciune �i abia
atunci am fost l�sat în pace. Dac� noi am fi l�sa�i în pace s�
intuim �i s� vedem lucrurile a�a cum sunt, am observa c�
prejudec��ile sunt cele mai puternice arme ce pot fi îndreptate
împotriva sufletului.
Poate c� v-a�i întrebat de nenum�rate ori de ce se
întâmpl� toate acestea �i ce face Dumnezeu acum? Nimic mai
simplu, el a f�cut o singur� regul� – „legea compens�rii” –
sau cu alte cuvinte: dup� fapt� �i r�splat�. Noi cunoa�tem
aceast� regul�, dar facem tot ce ne st� în putin�� s� o neg�m;
Dumnezeu ne transmite tuturor iubire sau dorin�� de evolu�ie
(de reg�sire) privind cu triste�e cât de pu�ini au în�eles regula
11
simpl� pe care a creat-o în jocul vie�ii �i cu mai mult�
dezam�gire cât de pu�ini sunt de acord cu aceast� regul�, iar
dintre ace�tia doar o cantitate minuscul� sunt cei care accept�
s� joace dup� regul�.
Pentru o sistematizare mai bun� v� propun urm�toarea
schem� a evolu�iei:
Energie � idee � informa�ie � procesare primar� �
materie � procesare complex� � con�tientizarea
�energiei �i utilizarea ei � (+) integrarea în armonia
energetic� � (-) disipare a energiei pe principiul: lumina
care arde se consum�. În aceast� schem� Dumnezeu este
singurul capabil de crea�ie, iar în ce prive�te principiul
organiz�rii materiei spre a permite con�tientizarea energiei
putem spune c� Darvin a g�sit metoda prin care s-a realizat �i
nu cauza !!!
12
O A DOUA DISCU�IE:
despre crea�ie
Una dintre cele mai mari minciuni pe care oamenii �i-o
inoculeaz� unii altora este aceea c� omul or fi capabil de
crea�ie, �i v� rog s� m� crede�i c� este una dintre cele mai
periculoase, nu numai pentru c� este u�or de crezut, dar �i
pentru c�-i satisface omului orgoliul s�u de gânganie.
Adev�rul este cu totul altul. Tot ceea ce încerc�m s�
facem nu este decât o încercare foarte timid� de a imita
crea�ia divin�. Culmea iluziilor umane este ideea de a crea o
„fiin��” , o ma�in�rie cu care s� ne putem în�elege �i care s� ne
poat� în�elege, dac� se poate chiar mai bine decât semenii
no�tri �i care, în final, s� munceasc� pentru noi. Omului i-ar
r�mâne în acest caz doar rolul de Dumnezeu vis-à-vis de
aceast� fiin��.
Din fericire omul nu va fi niciodat� capabil s� creeze
ceva, deoarece îi lipse�te credin�a. F�r� adev�rata credin�� nu
va putea niciodat� s� fac� cu adev�rat ceva. Nu va fi niciodat�
capabil s� gândeasc� „s� se fac� lumin�” �i s� i se
îndeplineasc� aceast� dorin��. Din acest motiv omul nu este
13
capabil de crea�ie, niciodat� nu va putea da suflet unui obiect
în a�a fel încât acel obiect s� înceap� s� tr�iasc�, s� aib� o
lume a sa �i s� posede con�tiin�a nemuririi propriului suflet.
Dac� privim istoria omenirii nu putem nega faptul c�
omenirea nu ar fi evoluat din punct de vedere al diversific�rii
uneltelor, al g�sirii de algoritmi �i înlocuitori ce le u�ureaz�
oamenilor, din acea perspectiv�, via�a , dar cum men�ionasem,
este vorba de g�sirea unor metode, formule �i înlocuitori
pentru diferite obiecte sau chiar organe din corpul uman �i nici
într-un caz de crea�ie.
O dat� cu na�terea Universului s-au n�scut �i toate ideile
posibile, deoarece cum v� spuneam ele sunt anterioare
informa�iei �i materiei, deci inventatorii nu au f�cut altceva
decât s� pun� în practic� o idee care li se p�rea c� le apar�ine.
V� ve�i întreba cum se pune atunci problema oamenilor
de art� despre care se spune c� într-adev�r creeaz�. Dac� nu
facem altceva decât s� lu�m una dintre cele mai clare defini�ii
pe care Benedetto Croce o d�dea artei, atunci vom fi cu to�ii
de acord c� arta este „o viziune, o iluzie, o fantasm�” pe care
artistul, dup� posibilit��i, o exprim� mai bine sau mai greu.
Deci în nici un caz nu este vorba de crea�ie, ci de copiere,
reproducere a unei idei, a unei st�ri. Meritul adev�rat al
arti�tilor este acela de a vedea mai mult decât oamenii
14
obi�nui�i �i de a transpune foarte bine, pe în�elesul tuturor,
st�rile, sentimentele �i viziunile pe care le-au cunoscut în
vreun fel. Dac� în cazul acestor st�ri am fi putut vorbi despre
crea�ie, ar fi o gre�eal�, ele �i-au f�cut apari�ia o dat� cu
crea�ia �i persistând în ea sunt eterne prin natura lor, prin
urmare neputând fi decât descoperite �i redescoperite la
nesfâr�it. Noi, bie�ii ignoran�i, nu facem altceva decât s�
r�mânem înm�rmuri�i la cât de orbi am trecut prin via�� �i cât
de frumoas� �i plin� de mister este ea în fapt.
Cel mai dificil lucru pentru om este de a vedea c� nu
poate schimba �i c� nu poate tri�a în jocul vie�ii. Fiecare lucru
are pre�ul lui pe care-l pl�tim într-un fel sau altul �i nimic în
afar� de iubirea divin� nu primim gratuit, aceasta ar fi, dac�-l
con�tientiz�m, singurul punct unde omul iese în câ�tig.
În schimbul lipsei de ignoran��, Dumnezeu ne d�ruie�te
dragostea sa �i nu trebuie s�-i pl�tim cu nimic mai mult decât
“un sincer mul�umesc”, sau chiar mai simplu prin
con�tientizarea existen�ei sale. Din p�cate acest lucru pare a fi
cel mai greu pentru oameni.
Orbirea este un proces organizat la cel mai înalt nivel în
cadrul societ��ii, el este controlat �i dirijat în a�a fel încât
omului s� i se schimbe sistemul valoric. Banul devine etalon
pentru orice schimb , �i ce alt etalon am putea avea atâta timp
15
cât nu reu�im s� vedem nici m�car sufletul din noi, dar�mite
pe cel din al�ii. Nimic nu este ceea ce pare a fi ! Este la fel �i
în cazul crea�iei umane, �i cu asta nu am f�cut decât s� repet o
idee ce a fost pe buzele tuturor în�elep�ilor omenirii.
16
O PROBLEM� MULT PREA COMUN�:
despre libertate �i fericire
Dac� am vorbi despre Libertate f�r� a analiza �i
“Liberul Arbitru” n-am face altceva decât s�-ncerc�m a-i
explica unui orb din na�tere ce frumos str�luce�te Soarele pe
cer. Liberul Arbitru este, dac� ar fi s-o spunem mai direct,
piatra de temelie a libert��ii umane.
Cea mai mare problem� de care se love�te acest concept
este de natur� religioas�. Negarea existen�ei lui sau punerea lui
în bra�ele îndoielii este cauzat� de o caren�� în ce prive�te
conceptul de “Dumnezeu” �i modul de ierarhizare �i
coordonare a for�ei în Univers. “To�i suntem liberi, în
m�sura în care accept�m acest lucru!” Despre Dumnezeu
ar�tasem c� este “omniprezent” �i analizasem acest lucru, fapt
ce nu intr� în contradic�ie nici cu “Primul mi�c�tor nemi�cat”
pe care l-am întâlnit la Aristotel �i nici cu “Substan�a unic�” a
lui Spinoza sau cu “Marele Anonim” de la Blaga, nu intr� în
contradic�ie nici m�car cu ceea ce afirma Nietzsche: “Trebuie
s� ne ferim s� credem c� Universul ar fi o fiin��! Cu ce s-ar
17
hr�ni ea?...” �i cu multe alte viziuni de acest gen ale marilor
filosofi.
Dac� vedem corect ierarhizarea for�elor în Univers �i
interdependen�a ce apare între ele, abia atunci putem afirma c�
am avea �ansa s� începem s� în�elegem Liberul Arbitru. Dac�
vedem libertatea ca pe un lucru ce face parte din aria de
manifestare real� a voin�ei, atunci am în�elege-o ca pe o
posibilitate de a lua decizii în m�sura a ceea ce ne impune
ra�ionalul, f�r� ducerea la extreme. Dar toate lucrurile sunt,
într-un anume fel, foarte strâns legate între ele... Cum am
putea vorbi atunci de libertate? Cred c� libertatea �i
în�elepciunea, în mod normal, sunt singurele concepte ce fac
cas� bun�. Dac� nu avem în�elepciunea necesar�, nu vom
putea observa libertatea pe care o avem �i modul în care ne
putem manifesta liber.
Masa este direct propor�ional� cu energia �i dac� nu sunt
suficient de explicit în acest sens voi ad�uga c� masa
presupune particule, iar particulele nu pot exista f�r� energie
asociat� (chiar �i în cazul neutronilor). For�a este definit�
F=m�a unde a = accelera�ia, iar m = masa; masa este direct
propor�ional� cu energia, dup� cum spuneam, iar accelera�ia
reprezint� gradul de libertate de mi�care a energiei.
18
Dac� ajungem s� asociem masei o energie cu grad cât
mai mare de libertate, atunci ne vom apropia de un grad mai
ridicat de Liber Arbitru. De ce? Universul are o energie
inerent� lui per ansamblu, iar noi, în m�sura în care ne vom
confunda cât mai mult cu aceast� energie, vom putea avea o
libertate de mi�care mai mare. Altfel spus: o und�
electromagnetic� poate fi bruiat� sau i se poate modifica
informa�ia ce o transport� doar în situa�ia în care apare o alt�
und� de aceea�i frecven�� �i intensitate cel pu�in egal� cu unda
dat�.
Astfel trebuie s� în�elegem c� în ce prive�te omul,
autonomia lui, sau “Liberul s�u Arbitru” în raport cu
Universul este asem�n�toare cu libertatea de decizie ce o are
ficatul în anumite probleme vis-à-vis de creierul ce
coordoneaz� activitatea întregului organism. Exist� deci un
firesc al ac�iunilor, iar în situa�ia în care acest firesc se
încearc� a fi denaturat, “ecoul” de refacere a firescului poate fi
distructiv pentru for�a ce a generat nefirescul, Universul
înc�rcându-se la fel ca un condensator înainte de generarea
impulsului creator sau regenerator.
NU TREBUIE S� NE JUC�M DECI CU PROPRIA
FOR��!
19
Diferen�a dintre for�a �i puterea uman� este dat� de faptul
c� prima reprezint� doar manifestare �i poten�ialul
manifest�rii, pe când a doua este o combina�ie dintre prima �i
în�elepciune, ea reprezentând un exemplu viu de a nu ac�iona
pripit.
Cu alte cuvinte, for�a este posibil s� fie pozitiv� sau
negativ�, pe când puterea nu poate fi decât pozitiv�! �i
cum singura surs� adev�rat� de “Liber Arbitru” este dat� de
putere, de faptul c� vedem tot ceea ce putem face, dar facem
doar ceea ce trebuie pentru c� e spre binele nostru tot ceea ce
se întâmpl�. Cel mai important lucru “în via��” este s�
supravie�uie�ti din punct de vedere psihic.
În concluzie: exist� Liber Arbitru, dar nu poate fi
perceput în mod evident decât dup� ce se ajunge la
putere!!!
Ce se poate face atunci, în situa�ia în care un om ce nu
cunoa�te puterea �i-ar pune problema Liberului Arbitru?! Aici
ne lovim de ceea ce este obstacolul clasic al filosofiei, �i
anume prostia sau, dac� dori�i s� o numim mai frumos, de�i nu
v�d motivul, atunci i-am putea spune lipsa de în�elepciune.
Dar s� revenim la problema pe care am pus-o în discu�ie.
Cum ar putea un om care nu posed� nici în�elepciune �i nici
for�� s�-�i dea cu p�rerea asupra Liberului Arbitru? S-ar putea
20
s� fie bune în acest sens, �i exemplele lui J.J. Rousseau sau ale
altor sus�in�tori ai Liberului Arbitru. Oricum pentru început le
propun o încercare “mai ciudat�”: s� înceap� s� citeasc� Biblia
�i pe m�sur� ce o citesc s� încerce s� o contrazic�. Chiar dac�
nu vor reu�i, trebuie s� fie con�tien�i de un singur lucru:
“exist� Liber Arbitru” altfel, cum ar putea ei, ni�te p�c�to�i,
s� contrazic� “Sfânta Scriptur�”? Cum ar putea s� fac� un
lucru atât de grav altfel decât sub inciden�a acestui Liber
Arbitru?!
Dac� am încercat s� vedem cum st� treaba cu cei care
“cred în Dumnezeu” s-ar putea s� fie pu�in mai dificil în cazul
ateilor, deoarece ace�tia au la baza sistemului lor de
cunoa�tere doar �tiin�a, în sensul ei de experien�� uman�
acceptat� în mod “universal” cum ar fi faptul c�: “P�mântul
are o form� de geoid de rota�ie”. Dar cine-i opre�te s� cread�
altceva? �i iat� c� �i în cazul lor am încercat s� d�m un
exemplu. Cum ar putea ei s� se îndoiasc� de un adev�r
“universal valabil” dac� nu datorit� Liberului Arbitru?!
Ve�i spune c� aceast� abordare a Liberului Arbitru din
punct de vedere al gândirii �i al libert��ii acesteia sufer� de
grave caren�e practice. Ve�i spune c� nu întotdeauna facem
ceea ce gândim... V� voi propune în acest caz o alt� problem�:
de ce citi�i acum ceea ce am scris eu? De ce exist� aceast�
21
carte? Pentru c� dumneavoastr� sunte�i de acord cu existen�a
ei, pentru c� a�i acceptat ideea c� exist� c�r�i. Îmi ve�i spune c�
�i dac� nu le-a�i fi acceptat, ele ar fi existat. Este o eroare!
Obiectivitatea este o form� de manifestare a imagina�iei �i a
credin�ei.
Dac� nu a�i încerca s� v� imagina�i c� lucrurile ar putea
s� fie �i altfel, atunci ele nu ar mai fi a�a. Dar cu aceast�
afirma�ie trecem de sfera Liberului Arbitru �i ajungem într-o
zon� în care putem discuta despre “PUTEREA GÂNDULUI”,
putere ce n-ar exista f�r� Liberul Arbitru. (S� nu uit�m c�
puterea este doar pozitiv�!!!).
O dat� cu acceptarea ideii de Liber Arbitru, mintea
omului alearg� cu vitez� astronomic� spre problema fericirii.
Într-una din zilele în care scriam cartea am avut o discu�ie cu
un foarte vechi prieten de-al meu despre dorin�ele oamenilor �i
cred c� în cadrul acesteia am analizat destul de bine problema
fericirii pentru cre�tini. Era vorba despre frica oamenilor de
suferin��; to�i vrem s� fim ferici�i �i, în dorin�a noastr�
exprimat� în toate dimensiunile fiin�ei, majoritatea oamenilor
uit� s� ia în calcul ambele fe�e ale monedei. Totu�i avem
curajul s� ne numim cre�tini! �i uit�m de cel care a dat numele
religiei, uit�m de fiul lui Dumnezeu, care s-a întrupat din
Fecioara Maria �i din Duhul Sfânt �i care a ar�tat clar pentru
22
toat� lumea c� “mântuirea sufletului” sau calea spre adev�rata
fericire este dat s� fie plin� de suferin��. Cum am putea �ti ce
este fericirea dac� nu am cunoa�te foarte bine �i opusul ei?
Cum crede�i c� am putea deveni ferici�i dac� nu am fi
imuni la nefericire?! Ori imunitatea, la nivel psihic, se
formeaz� într-un mod analog mecanismului biologic de
producere a anticorpilor. Cum crede�i c� se pot crea anticorpi
la ceva ce nici nu �tim ce e �i cum e? Acesta este scopul
suferin�ei, acesta este rolul ei pedagogic, ca s�-i spunem a�a,
acela de a înv��a c� totul este posibil �i de a ne sensibiliza
urechile pentru a auzi pulsul Universului sau, cu alte cuvinte,
de a percepe ritmul în care Dumnezeu face schimb�rile.
Deci suferin�a este necesar� pentru a �ti cum s� ne ferim
de ea, iar modul în care ne ferim trebuie s� fie cât mai deta�at
de scopul ac�iunilor. Ea este util� în a ne ajuta s� discernem
binele de r�u.
Dificultatea cunoa�terii binelui �i a r�ului const� în
faptul c� în via�a de zi cu zi, nu-l g�sim pe niciunul în stare
pur�. Binele �i r�ul pot fi separate doar pe nivelurile
conceptual �i spiritual. Amestecul celor dou�, din nefericire
pentru unii, este atât de fin, încât îi face pe oameni s� afirme
adesea c� nu exist� decât unul sau cel�lalt, de fapt cel pe care
starea lor de spirit îl sesizeaz� mai bine în acel moment.
23
Ne întreb�m de ce este societatea atât de lipsit� de
moralitate? Nimic mai simplu. Societatea, în ciuda
aparen�elor, a sus�inut �i încurajat o moralitate dubioas� �i asta
cu atât mai dureros cu cât în ultimii 2000 de ani a f�cut-o în
spatele m��tii cre�tinismului. Pu�ini sunt acei care pot s� se
deta�eze, s� ignore limitele �i constrângerile impuse de
societate. Oamenii au fost, sunt �i, din p�cate, înc� vor mai fi
înv��a�i c� banul este singura valoare, singura surs� cert� a
bun�st�rii personale, singura cale spre un trai lini�tit; vor fi
înv��a�i s� lupte de dragul luptei �i s� g�seasc� un mod prin
care pot face o art� din aceasta. Vor fi înv��a�i s�-�i g�seasc�
resursele doar în propriul corp �i în acele lucruri ce nu apar�in,
în fapt, firii omene�ti.
Banii sunt f�cu�i s� vin� �i s� plece, s� ne folosim de ei
într-un mod sau altul, dar, în nici un caz nu trebuie s�
amestec�m lucrurile. Banii sunt un concept, un sistem actual
de evaluare în societate, dar nu �i un sistem de evaluare
spiritual�. E de admirat un om care are valoare �i are �i bani,
dar s� nu ne imagin�m c� un om de valoare poate tr�i în
mizerie pentru c�, dac� a început s� priceap� regula jocului, î�i
d� seama de dimensiunea uman� a existen�ei �i de
constrângerile ei naturale �i nu aparente. Banul este necesar
24
existen�ei, dar e anormal s� devin� scopul vie�ii cuiva, la fel
ca orice alt lucru ce nu apar�ine în mod absolut naturii noastre.
Oamenii sunt obi�nui�i s� cad� sub vraja lumii materiale
�i se aga�� exact de lucrurile pe care trebuie doar s� le
foloseasc� drept unelte, dac� nu chiar s� le ignore. V�
vorbeam despre masca cre�tinismului. Ce înva�� omul când
merge la biseric� (la ceea ce ar trebui s� fie o biseric�)? Înva��
c� bunii cre�tini au strâns bani pentru construirea bisericii
respective, pentru cump�rarea diferitelor lucruri necesare
acesteia, iar în situa�ia în care are o nunt�, un botez sau o
înmormântare, pe lâng� faptul c� i se percepe un impozit
pentru religie, o tax� pentru parohie, mai trebuie s�-i pl�teasc�
cât mai gras �i pe cei care-�i spun preo�i. Pe cei care ar trebui
s� ne înve�e despre sufletul nostru, despre ceva ce habar nu au
ce e!!! Nu v� mai obosi�i s� c�uta�i adev�rul în modul acesta
(nu m� refer la religie!!!). Încerca�i s� face�i tot posibilul s�
ave�i o inser�ie cât mai armonioas� în societate �i ve�i fi “omul
potrivit la locul potrivit”.
Orientarea omului în via�� este una dintre cele mai
importante probleme ce au afectat fiecare genera�ie, nu numai
pentru tinerii ce urmeaz� s� ia decizii majore în planul socio-
profesional la vârsta de numai 18 ani.
25
Dac� ar fi s�-l credem pe Napoleon, ar însemna c�
“fiecare soldat are în sac bastonul de mare�al” �i depinde de el
dac� îl va g�si �i va �ti s�-l foloseasc�. Evident ideea marelui
strateg militar era aceea pe care am men�ionat-o anterior, �i
anume de a proceda fiecare individ în a�a fel încât “s�-�i
g�seasc� singur chemarea”.
Lucrul cel mai greu este cum s� o facem evident�
aceast� chemare pentru fiecare individ în parte, altfel
risc�m s� ob�inem doar oameni ce vor alerga o via��
întreag� dup� himere. Aceasta este una din problemele pe
care �coala �i sistemul de înv���mânt ar trebui s� le abordeze
foarte serios �i nu cum sau mai bine-zis cât s�-i copiem pe
occidentali la acest capitol, dac� am dat frumos din coad� cu
reforma �i vom fi sau nu l�uda�i de liderul grupului politic din
care facem parte sau de c�tre occidentalii care au senza�ia c�
habar nu avem ce �i cum trebuie s� facem. Într-adev�r mai
avem multe de recuperat datorit� regimului comunist, dar atâta
timp cât deocamdat� avem olimpici mai buni decât ei, cred c�
ar trebui s� existe o colaborare �i nu o impunere, ori nu sunt ei
aceia care bat toba când e vorba de rela�ii deschise între
profesor �i elev? Din p�cate asta se întâmpl� în înv���mântul
românesc, de la modul de numire al inspectorilor, la cel de
selectare a viitorilor profesori titulari. Acest subiect îns�, ar
26
putea deveni tema unei c�r�i de sine st�t�toare. Revenind la
ideea anterioar�, singurul sfat ce-l poate da un om bine
inten�ionat în acest sens este acela de a v� c�uta singuri �i
la modul cât mai sincer motiva�iile ac�iunilor, chiar dac�
sinceritatea doare!
27
PARTEA PRACTIC�
Acest capitol v� va permite, dac� urma�i exerci�iile, s� v�
îmbun�t��i�i capacitatea de concentrare la început �i s� vede�i
mai clar anumite aspecte ale umanului, deci ale societ��ii, s�
v� m�ri�i în mod real coeficientul de inteligen�� prin simpla
practicare a exerci�iilor, pentru ca în final, prin dobândirea
unor capacit��i a�a-zis extrasenzoriale, s� pute�i comunica în
modul cel mai direct cu semenii dumneavoastr�, s�-i citi�i ca
�i pe ni�te c�r�i deschise.
Ca un sfat pentru to�i cititorii ar putea fi urm�toarea
rug�minte: “Nu folosi�i ceea ce �ti�i în scopuri personale sau
altfel de probleme ce �in de un a�a-zis bine comun sau public.
Este o himer�! Orice utilizare a for�ei în alte scopuri decât cele
ce �in de evolu�ia voastr� spiritual� nu este altceva decât o
manifestare negativ�!”
Aten�ie! : Fiecare exerci�iu va dura o s�pt�mân�, cu
excep�ia primelor dou�, care se execut� pe toat� durata
preg�tirii, adic� nou� s�pt�mâni.
28
EXERCI�IUL NR. 1
Acest exerci�iu se va face pe durata întregului a�a-zis
antrenament, deci în paralel cu celelalte. Pe o foaie de hârtie
alb� format A4 la început, A3 mai târziu, se fixeaz� un punct
negru în centrul foii (cam de m�rimea unui bob de linte).
Plasa�i foaia de hârtie cam la 20 - 30 cm distan�� fa�� de
ochi, perpendicular pe direc�ia normal� a privirii �i încerca�i s�
percepe�i punctul cât mai clar �i în acela�i timp s� ave�i �i o
viziune spa�ial� a foii de hârtie, în sensul c� cele patru col�uri
�i punctul s� fie v�zute cu aceea�i claritate. Încerca�i deci, s�
realiza�i o viziune de ansamblu a întregii pagini A4 la început,
iar A3 mai târziu; imaginea trebuie s� fie în final cât mai clar�
�i perceput� din ce în ce mai natural (f�r� efort).
Prima constatare pe care o ve�i face este legat� de
dimensiunea redus� a razei vizuale în care ochiul distinge clar,
putând oferi detalii de textur�, de aceea ar fi preferabil s�
folosi�i un carton texturat. Rolul acestui exerci�iu este de a
oferi, în primul rând, creierului un num�r cât mai mare de
informa�ii cu un minim de efort. Ve�i sesiza, de asemenea,
c� v� este mult mai u�or s� procesa�i informa�ia venit� pe cale
29
vizual�.
EXERCI�IUL NR. 2
Unul dintre exerci�iile pe care le recomand s� se fac� în
fiecare sear� este relaxarea! Înainte de a adormi, a�eza�i-v� pe
spate �i imagina�i-v� c� sta�i pe o gelatin�. Sim�i�i greutatea
corpului, încerca�i s� v� percepe�i corpul bucat� cu bucat�,
începe�i de la piciorul drept (de la degete), continua�i cu
stângul, urmeaz� centura pelvian�, mu�chii fesieri �i … , în
final, ve�i ajunge la cap.
La început se recomand� s� face�i relaxarea pe segmente
de corp cât mai mari, pentru ca în final s� ajunge�i s�
controla�i aproape fiecare segment, fiecare mu�chi.
Dup� ce sim�i�i în întreg corpul o u�oar� plutire sau chiar
senza�ia de suspendare undeva în spa�iu, încerca�i s� v�
imagina�i cum corpul dumneavoastr� înmagazineaz� lumin�.
Încerca�i s� vizualiza�i cum atrage�i razele de lumin� spre
dumneavoastr�. Când ave�i senza�ia de ap� în corp este bine s�
v� opri�i.
Dac� în timpul relax�rii v� fur� somnul, nu e nici o
problem�. De asemenea relaxarea o pute�i folosi �i peste zi, ca
metod� de reînc�rcare cu bioenergie.
30
EXERCI�IUL NR. 3
Stând relaxa�i pe un scaun cu sp�tar, pe aceea�i foaie de
la exerci�iul nr. 1 o a�eza�i la 20 - 30 cm de ochi, astfel încât
punctul negru s� se afle undeva în dreptul ochilor, cu alte
cuvinte, în direc�ia în care se îndreapt� privirea, atunci când
sunte�i relaxa�i.
Începe�i s� privi�i acest punct f�r� s� clipi�i. Încerca�i s�
face�i acest lucru f�r� efort, asta înseamn� c� privirea trebuie
s� fie relaxat�, dar ferm� în acela�i timp, iar în momentul în
care încep s� v� curg� lacrimile, v� rog s� v� opri�i. Trebuie s�
dep��i�i limitele biologice nu printr-un efort de voin��
focalizat în ac�iunea de moment, ci printr-un efort de voin��
îndreptat înspre perseveren��. (Nu e greu s� faci, e greu s�
te men�ii!)
La început ve�i observa c� nu pute�i sta foarte mult timp
f�r� s� clipi�i, dar în timp ve�i constata c� ve�i ajunge s� fixa�i
punctul timp de 15 minute f�r� efort. Abia în acest moment
ve�i putea cu adev�rat s� v� concentra�i numai asupra
punctului astfel încât nimic s� nu v� poat� perturba.
31
EXERCI�IUL NR. 4
Pe o foaie neagr� fixa�i un punct alb de aceea�i m�rime
ca �i cele de la exerci�iile anterioare, în rest exerci�iul este
identic cu cel de mai sus.
EXERCI�IUL NR. 5
Lua�i un creion �i fixa�i-l într-un suport, astfel încât s�
stea pe vertical� �i cu vârful în sus. Fixa�i cu privirea vârful
creionului ca �i în cazul exerci�iilor anterioare (pân� la 15
minute).
EXERCI�IUL NR. 6
A�eza�i-v� pe un scaun cu sp�tar sau pe un fotoliu �i
�ine�i în mân� un creion foarte bine ascu�it (cu vârful în sus).
Întinde�i bra�ul �i urm�ri�i cu privirea, la fel ca în exerci�iile
anterioare, vârful creionului. Dup� ce a�i ajuns s� ave�i bra�ul
întins, începe�i s�-l mi�ca�i lent de la stânga la dreapta �i
invers, urm�rind în tot acest timp cu privirea vârful creionului.
32
La acest exerci�iu s-ar putea s� v� oboseasc� mâna
înaintea privirii, în acest caz, în timpul mi�c�rii pute�i schimba
mâinile, dar nu pierde�i contactul vizual cu vârful creionului.
EXERCI�IUL NR. 7
Singura modificare fa�� de exerci�iul nr. 6 este aceea c�
mi�carea nu este lateral�, ci frontal� (apropia�i �i dep�rta�i
creionul).
EXERCI�IUL NR. 8
A�eza�i-v� în fa�a unei oglinzi la 20 - 30 cm, astfel încât
s� v� pute�i vedea în oglind�. Cu tu�, cerneal� sau creion
dermatograf desena�i-v� la r�d�cina nasului un punct cam
de aceea�i m�rime ca �i la exerci�iile anterioare. Privi�i punctul
f�r� a clipi în acela�i mod ca �i pe foaie.
Faza a II - a a exerci�iului: privi�i prin punct ca �i în
situa�ia în care a�i încerca s� privi�i imaginea din oglind� în
ceaf�.
33
EXERCI�IUL NR. 9
În timp ce sunte�i pe strad�, în mers, fixa�i-v� privirea pe
un punct; la început este bine ca acel punct s� fie fix în spa�iul
în care v� mi�ca�i (pe un copac sau stâlp), iar apoi mobil (pe
haina cuiva de pe strad�, un nasture de exemplu).
Încerca�i s� urm�ri�i acel punct aproximativ în acela�i
mod ca �i în cazul exerci�iilor, dar cu privirea mult mai
relaxat�, deoarece sunte�i pe strad�, iar lumea din jur v�
prive�te mai mult sau mai pu�in atent, dar în orice caz, cu
deosebit interes dac� p�re�i ciudat. Este exerci�iul
dumneavoastr� �i nu v� prive�te decât pe voi!
EXERCI�IUL NR. 10
În cazul acestui exerci�iu ave�i nevoie de o persoan� care
nu trebuie s� �tie c� particip�. De exemplu, într-o sal� de
cinematograf, v� a�eza�i în rândurile din urm� �i fixa�i cu
privirea (dup� ce se stinge lumina, spre a nu fi v�zu�i) un
punct imaginar situat în ceafa unei persoane din sal�,
aproximativ în locul unde ar fi prima vertebr� (Alege�i în mod
arbitrar persoana respectiv�, nu v� face�i planuri!).
34
În timp ce face�i acest lucru, gândi�i-v� foarte intens la
urm�toarea idee pe care a�i dori s� o transmite�i celui privit:
”Te rog frumos, vrei s� te întorci s�-�i spun ceva?”, iar dup� ce
se va întoarce �i v� va privi în ochi: “Î�i mul�umesc!”.
La început, pân� când se deschide canalul de comunicare,
subiectul (persoana în cauz�) va fi u�or agitat(�), va începe s�
se uite în stânga �i în dreapta oarecum iritat. Nu v� pierde�i
credin�a, în cel mai scurt timp el se va întoarce �i nu se va
lini�ti pân� când nu va privi �int� în ochii dumneavoastr�!
Este vorba doar de un exerci�iu de comunicare
extrasenzorial�, dar pe care dac�-l practica�i mult îl pute�i
folosi în autohipnoz� sau chiar hipnoz�. Nu v� recomand
totu�i folosirea hipnozei �i a autohipnozei decât dup� ce în
prealabil ave�i “vechime” în practica exerci�iilor, deoarece,
altfel pot ap�rea complica�ii pe care dumneavoastr� vi le-
a�i creat �i de care va fi acuzat autorul c�r�ii!!!
35
EPILOG
Închei aici cu speran�a c� nu v-am plictisit sau
obosit prea tare, dar adev�rul este un lucru mult prea
simplu �i direct, fapt ce-l face inefabil (imposibil de
explicat în limbajul comun) �i-i d� enorm de multe �anse
filosofului de a crea cititorului iluzia c� se bate apa în piu�.
36
SUMAR:
PREFA��
…………...…3
PRIMA PROBLEMATIZARE
……………...6
O A DOUA DISCU�IE: despre crea�ie
…………….12
O PROBLEM� MULT PREA COMUN�:
Despre libertate �i fericire
…………….16
PARTEA PRACTIC� …………….27
EPILOG …………….35
Cartea sper să ofere cititorului
posibile răspunsuri pentru unele
probleme legate de
VIAŢĂ
(Autorul)...
ISBN 973–85760–1–6
top related