lyceum t- - aicuzabarlad.ro · dansul popular specific locului, expoziţie de artă tradiţională...
Post on 19-Oct-2019
18 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
1
TRADIŢII POPULARE
Director, Prof. Mihaela Păiş
,,Tradiţia adevărată e singura merinde sufletească’’
Liviu Rebreanu.
Se spune că nimic altceva nu poate
defini mai bine spiritul unui popor decât
străvechile sale tradiţii şi obiceiuri. Tradiţiile
sunt comori ce nu ar trebui uitate sau părăsite şi
nici schimbate cu alte obiceiuri importate din
alte ţări. Ele sunt ale noastre, ne caracterizează,
ne definesc şi prin ele ne simţim mai bogaţi,
mai aleşi, mai altfel decât ceilalţi.
Ne amintim desigur de vremea
copilăriei, când fiecare sărbătoare era un prilej
de bucurie mult gustat de fiecare membru al
casei. Au trecut anii şi azi privim cu nostalgie
în urmă la vremurile de odinioară şi ne
bucurăm de frumusețea datinilor creştineşti.
Pentru ca adevăratele comori ale
poporului să nu se piardă în negura vremurilor,
din uitare sau neglijenţă, cadrele didactice sunt
cele dintâi care trebuie să le cunoască, să le
înţeleagă, să le păstreze şi să le transmită mai
departe.
În încercarea de a reînvia aceste
obiceiuri, elevii şi profesorii liceului au scos
din ,,lada de zestre” tradiții populare
româneşti, şi le-au dezvăluit frumuseţea în
cadrul unor activităţi cultural-artistice –
spectacole folclorice, „Parada portului popular"
- costume populare realizate de elevi, „Noi
umblăm şi colindăm" program artistic închinat
sărbătorii Crăciunului - obiceiuri tradiţionale de
Anul Nou precum Capra, Ursul, Jienii,
Pluguşorul, Sorcova, prezentarea, prin scenarii dramatice, a unor momente semnificative din
viaţa satului şi a omului: „Nunta la români -
Iertăciunea”, Sânzienele, Şezătoarea, Să-
nvârtim hora-mpreună – inițierea elevilor în
dansul popular specific locului, expoziţie de
artă tradiţională -„Icoana din sufletul meu" –
pictură pe sticlă, încondeierea ouălor, țesături populare.
Valorificând cele învățate în cadrul
activităților, s-a observat cum aceste
evenimente i-au unit, i-au sensibilizat şi i-au
bucurat în acelaşi timp, pe copii, profesori şi
pe părinți.
Activităţile în şezători au avut rolul
de a sintetiza toate formele de folclor asimilate
de elevi. Ei au spus zicători şi proverbe, au
recitat doine, au cântat cântece populare şi s-
au prins în dansuri populare presărate cu
strigături.
,,Frunzuliță busuioc
Am pornit cu toți la joc
Să jucăm doi câte doi
Cum se joacă pe la noi.”
Pe lângă celelalte creații folclorice, dansurile populare i-au familiarizat pe elevi
cu un nou element al folclorului, contribuind, şi
prin acesta, la dezvoltarea dragostei pentru arta
poporului nostru, la dezvoltarea simțului ritmic,
a capacității de coordonare a mişcărilor şi la
educarea gustul pentru frumos şi armonie.
Pentru început, li s-a prezentat dansul în
general, s-a vorbit despre locurile unde se joacă
şi li s-a cântat melodia. Elevii au fost selectați pentru formația de dansuri populare ținând cont
de aptitudinile, de simțul ritmic şi muzical, de
receptivitatea şi execuția elementelor predate. După executarea tuturor figurilor
dansului o atenție deosebită s-a acordat
strigăturilor care dau un colorit dansului şi o
nuanță de veselie.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
2
De asemenea, asigurarea costumului în
dans are un rol deosebit, la fel ca muzica sau
dansul propriu-zis.
Din bogăția folclorului local s-au ales două dansuri populare: „Hora
moldoveneasc㔺i „Sârba“ .
Portul popular reprezintă una dintre
cele mai importante forme de cultură ale unui
popor, pe baza lui realizându-se numeroase
cercetări: geneza istorică şi etapele principale
de evoluţie, formele contemporane şi aria de
răspândire, originalitatea sa în raport cu portul
altor popoare, contribuţia lui în procesul de
geneză al unui popor.
Cămaşa dacică, iţarul tracic, catrinţe,
fuste, brâie, bârneţe, sumane, cojoace, căciuli,
traiste, opinci, întâlnite pe cele două
monumente celebre: Tropaeum Traiani (106-
109 d.Ch.) din comuna Adamclisi, Dobrogea,
România şi Columna lui Traian (113 d.Ch.) de
la Roma, Italia amintesc de portul popular
existent până în contemporaneitate în toate
ţinuturile locuite de români.
Piesa de bază a fost cămaşa, purtată atât
de bărbaţi, cât şi de femei. De la naştere şi până
la moarte, cămaşa îl însoţeşte pe ţăran la
muncile câmpului şi la sărbători. Ea
îndeplineşte, de asemenea, rolul de marcă
socială, în cadrul societății rurale. Există o
cămaşă a duminicilor, a sărbătorilor de peste
an, a Paştelui şi Crăciunului, cămaşa fecioarei
şi a văduvei, a nunţilor, a naşterii şi a botezului,
a datinilor şi obiceiurilor, cămaşa morţii. Elevii
claselor de la specializarea textile coordonați de doamnele maistru Răşcanu L. şi Ioniță S. au
realizat costume populare specifice zonei
noastre.
Portul popular românesc s-a regăsit în
colecţiile marilor case de modă şi chiar în artă,
încă din 1940, când Henri Matisse a pictat „La
blouse roumaine”, reprezentând ia românească
cu mânecile largi, decolteul rotund, întărit cu
şnur răsucit, cusăturile cu motive geometrice
stilizate sau inspirate din natură.
Cea mai entuziastă susţinătoare a
vestimentaţiei tradiţionale româneşti a fost Regina Maria, care alegea fote şi ii pentru
baluri şi întruniri importante şi chiar a
organizat, în 1920, la Paris, o expoziţie în
cadrul căreia a prezentat portul românesc.
Inspirată din costumul popular este şi
colecția realizată de elevele şi cadrele didactice
de la catedra de textile. Scopul pieselor
inspirate din portul popular utilizând elemente
caracteristice - cusături, dantele - este de a oferi
un aspect boem ţinutelor prezentate.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
3
La şezătoare elevii şi profesorii au prezentat momente semnificative din viaţa
satului şi a omului : Nunta la români-
Iertăciunea, Sânzienele sau Drăgaica,Tradiții de Paşte.
Prin realizarea acestui proiect „Nunta la
Români - Iertăciunea”, s-a urmărit
familiarizarea elevilor cu frumuseţea datinilor
din străbuni şi transmiterea lor la generaţiile
următoare, formarea unor abilităţi practice
necesare mai târziu în viaţă, dezvoltarea
simțului estetic, precum şi petrecerea timpului liber într-un mod plăcut şi util. În cadrul acestui
proiect s-a pus accent pe păstrarea şi
transmiterea obiceiurilor şi a tradiţiilor
populare, legate de nunta tradiţională.
În data de 24 iunie, creştinii ortodocşi şi
catolicii prăznuiesc naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Acestui praznic i se suprapune o
sărbătoare câmpenească, consacrată zânelor
bune, cunoscută în popor sub numele de
Sânzienele sau Drăgaica.
Sânzienele sunt plante cu flori galben-
aurii şi plăcut mirositoare. În credința populară,
Sânzienele erau considerate a fi nişte femei
frumoase, adevărate preotese ale Soarelui,
divinități nocturne ascunse prin pădurile
întunecate, neumblate de om. Însoțite de
muzică şi chiuiturile flăcăilor, fetele adună
florile de Sânziene, fac colane şi împletesc
cununi circulare pentru fete şi cruciforme
pentru flăcăi. Aceste coronițe sunt aduse în sat,
unde sunt aşezate pe porți, uşi, ferestre, pe
stupi şi chiar în straturile de legume, în credința
că ele vor ocroti casa şi gospodăria de puterea
forțelor malefice, aducând totodată noroc,
sănătate şi belşug oamenilor, animalelor si semănăturilor (vor înflori ca Sânzienele). Sunt
considerate a fi plante oracol, plante magice,
plante tămăduitoare… Dacă dormi cu ele sub
pernă, îți arată ursitul, dacă le prinzi în păr, eşti
drăgăstoasă tot anul, dacă te scalzi în roua lor,
eşti frumoasă şi dragă cui vrei tu, dacă îți
înfăşori talia cu ele, te apără de dureri. Această sărbătoare e legată de cultul recoltei, al
vegetației şi al fecundității, şi păstrează în ea
un amestec fascinant de creştinism, păgânism
şi vrăjitorie. Sânzienele ca zâne, pot fi aducătoare de rele dacă oamenii lucrează în
ziua de 24 iunie.
Du-te, Soare, vino, Lună
Sânzienele îmbună,
Să le crească floarea - floare,
Galbenă, mirositoare,
Fetele să le adune,
Să le prindă în cunune,
Să pună la pălărie,
Floare pentru cununie,
Babele să le rostească,
Până-n toamnă să nuntească.
În ajun de Paşti, gospodinele
încondeiază ouăle, culoarea tradiţională fiind
roşu, mai apoi coc cozonacul, după care, în
noaptea învierii Domnului, membrii familiei
merg la sfinţirea acestor bucate specifice, iar în
dimineaţa de după sfinţire, fiecare se spală pe
obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea ce
simbolizează puterea şi puritatea, acest „ritual”
fiind urmat de o masă la care toată familia
sărbătoreşte împreună.
Ouăle încondeiate nu sunt doar
colorate, ci împodobite cu diverse motive
desenate cu ,,Chişița‟‟ un bețişor de lemn, care
are la un capăt un tub foarte subțire. După ce
ouăle se degresează cu apă caldă şi oțet, se desenează cu ceara topită motive precum:
Crucea, Soarele, brăduțul, pomul vieții, Luna,
prescura şi altele. Privind ouăle încondeiate de elevi
alături de d-na profesor Bejinariu Elena,
acestea ne transmit bucurie, smerenie,
împăcare, pentru că în ornamentația lor, au
operat cu simboluri, cu modele din natură şi cu
modele de țesături populare şi semne sacre.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
4
Arta tradițională-icoane pe sticlă, mărțişoare,
țesături
O definiție a icoanei pe sticlă spune că
aceasta se lucrează după model (izvod, izvor).
Izvodul era scos periodic de vechi meşteşugari
români pentru a se executa câteva lucrări şi după aceea era iar pus la păstrare.
Culorile se folosesc aproape
necombinate, poate doar mai stinse sau mai
luminate. Icoanele pe sticlă sunt în general
caracterizate de numărul mare de personaje.
Poate fi un personaj central cum ar fi Maica
Domnului ce apare în trei ipostaze: veselă cu
Sfântul Prunc, îndurerată cu Iisus pe cruce sau
la Naşterea Domnului.
Elevii coordonați de d-na profesor
Moldoveanu Camelia au descifrat tainele
picturii pe sticlă şi au realizat o miniexpoziție cu lucrările lor.
A schimba mărțişoare este un semn de
dragoste, respect, prietenie şi apreciere.
Tradiția mărțişorului este o moştenire
de la strămoşii noştri romani. Cuvântul
„mărțişor" are origini latine şi este numele
popular al lunii martie.
Simbolul şnurului realizat din cele două
părți răsucite, una albă şi cealaltă roşie, a fost
inițial folosit de daci înainte ca romanii să-i
cucerească. Pe acea vreme şnurul era alcătuit
din alte două culori: alb şi negru. Culoarea neagră reprezenta lâna neagră dată de Baba
Dochia nurorii sale şi simboliza întunericul
iernii. Partea albă simboliza lumina primăverii.
Lâna s-a schimbat, conform legendei, din negru
în alb, prin sacrificiul fetei. Din această cauză
partea roşie din mărțişor reprezintă sângele şi sacrificiul.
Semnificația mărțişorului a rămas
aceeaşi de-a lungul timpului: este un simbol al
primăverii, al revenirii la viață. El ne aduce
optimism şi credință. Forma acestuia s-a
schimbat în timp. La început mărțişorul era
simbolizat printr-o monedă. Mai târziu apare
sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb
şi roşu înşirate pe o ață. Acum mărgelele
frumos colorate, ceramica şi florile le-au luat locul.
În fiecare an elevii împreună cu cadrele
didactice - Negru C., Ibănescu M.,Bujoreanu
G., Bejinariu E., Tetiva D. – realizează
mărțişoare pe care le expun şi le oferă.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
5
Obiceiuri de iarnă
Bradul, un obicei specific sărbătorilor
de iarnă constă în aducerea în casă şi împodobirea unui brad. Un cântec de sezon
spune:
O brad frumos, o brad frumos/Cu cetina
tot verde…./Tu eşti copacul credincios,/Ce
frunza nu şi-o pierde…. Pomul de Crăciun, aşa cum îl
cunoaştem noi astăzi, decorat cu globuri în care
se reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor
sau a instalaţiei electrice, nu a fost dintotdeauna
împodobit astfel. Deşi în Europa originea sa
precreştină nu mai e contestată de nimeni,
părerile rămân totuşi împărţite: unii văd în el o
reprezentare a ,,arborelui lumii‟‟, alţii îl
consideră o referire directă la ,,arborele
Paradisului‟‟, împodobit cu mere de un roşu
aprins, care amintesc de păcatele comise de
primii oameni, înainte de alungarea lor din Rai.
La noi, obiceiul a pătruns odată cu
influenţa germană, când primii studenţi români
au început să meargă la studii la universităţile
din Berlin sau Viena, şi la curtea regală a
dinastiei Hohenzollern, sosită în Ţările Române
în 1866 unde prinţii şi prinţesele au început să
împodobească bradul.
Podoabele realizate de elevi şi cadrele didactice pentru împodobirea bradului au fost
apreciate în fiecare an de colegi, profesori şi de
agenții economici parteneri. Globurile din
polistiren cu mătase, clopoțeii din dantelă,
decorațiunile realizate au un aspect vintage.
Vechile datini româneşti ne ajută în
fiecare an să simţim şi să trăim atmosfera plină
de căldură şi veselie a sărbătorilor de iarnă.
Colindele reprezintă cântecul nostru
strămoşesc şi una din cele mai vechi forme de
manifestare a folclorului religios românesc.
Obiceiul colindelor este preluat de la
romani care sărbătoreau în această perioadă
„Naşterea Soarelui”. Calendele erau sărbători romane închinate soarelui, ele desemnează un
obiect rotund, o trimitere directă la discul solar,
de aici şi obiceiul de a împărți colaci şi nuci colindătorilor, toate simboluri ale cercului, ale
perfecțiunii.
„Ritualul se desfăşoară de obicei
începând din Ajunul Crăciunului (24
decembrie), până dimineaţa zilei următoare.
Grupul de şase până la treizeci de tineri
(colindători) aleg un vătaf, care cunoaşte
obiceiurile tradiţionale.
În seara zilei de 24 decembrie, îmbrăcaţi
în straie noi şi împodobiţi cu flori şi zurgălăi,
colindătorii fac urări mai întâi la casa gazdei,
apoi trec pe la toate casele din sat. Chiuie pe
străzi, cântă din trompete şi bat darabana,
pentru ca larma făcută să alunge duhurile rele şi
să-i vestească pe gospodari de sosirea lor. Ei
cântă prima colindă la fereastră şi, după ce au
primit învoirea celor ai casei, intră în casă şi îşi
continuă repertoriul, dansează cu fetele tinere şi
rostesc urările tradiţionale.
Colindătorii aduc sănătate şi bogăţie,
reprezentate de o rămurică de brad pusă într-un
vas plin cu mere şi pere mici. Exceptând
familiile cele mai sărace, de la celelalte primesc
daruri: colaci, plăcinte, fructe, carne, băutură,
etc. După ce au străbătut întreg satul, grupul
colindătorilor organizează o serbare la care iau
parte toţi tinerii.” (Mircea Eliade în Istoria
credinţelor şi ideilor religioase).
Copiii cu steaua vestesc Naşterea
Domnului şi sunt primiţi cu bucurie de gazdele
care îi răsplătesc cu mere, nuci şi colaci. Ei se
numesc stelari, crai, colindari sau colindători.
Steaua este reprezentată fizic printr-o stea, pe
schelet de lemn. Aceasta are 4-5-6-8 colţuri, iar
între colțuri stau întinse lanțuri de hârtie colorată. În centrul stelei stă o icoană de hârtie
cu Naşterea Domnului, Fecioara cu Pruncul sau
numai Iisus. Uneori de stea se ataşează un
clopoțel. Colindătorii sunt chipul îngerilor care
au vestit Naşterea Domnului.
Colinde precum: „Steaua sus răsare”,
„Trei magi de la răsărit”, „O ce veste
minunata”, „O brad frumos”, „Florile dalbe”,
„Buna dimineața la Moş Ajun”, sunt colinde
care amintesc de naşterea Domnului.
Aşa cum Crăciunul este dominat de colinde, Anul Nou este marcat, de urarea cu
Pluguşorul, Sorcova, Capra, Ursul, Jienii .
Pluguşorul este o colindă, având ca
subiect munca depusă pentru obținerea pâinii. Plugul ornat cu hârtie colorată, panglici,
şervete, flori şi un brad era o prezență nelipsită
în cadrul acestei colinde.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
6
Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în
Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat
de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui
animal, împodobită în dreptul urechilor cu
ciucuri roşii. Masca este condusă de un „ursar”,
însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un
întreg alai de personaje (printre care se poate
afla un copil în rolul „puiului de urs”). În
răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi
ajutată de un ciomag, masca mormăie şi imită
paşii legănați şi sacadați ai ursului, izbind
puternic pământul cu tălpile.
Semnificația este purificarea şi fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea
acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic. În
cadrul sărbătorilor agrare, jocul a devenit un
ritual menit să aducă rodnicie anului care
urmează.
Capra (Mersul cu capra) este numele
dat unui dans tradițional românesc practicat de Anul Nou. Este executat de un flăcău mascat
în chip de capră şi îmbrăcat cu un cojoc pe
dos. Capra şi însoțitorii ei umblă din casă în
casă, dansând la uşa fiecăruia.
Obiceiul de Crăciun de a merge cu
capra are legătura cu sporul de animale în
turmele păstorilor, fiind un ritual care aduce
roade mai bogate în anul care vine.
Unul dintre cele mai răspândite
obiceiuri de Anul Nou din județul nostru îl constituie teatrul popular de haiduci, cunoscut
sub numele de Jieni. Acest obicei
impresionează prin costumația interpreților în
care predomină elementele de port popular şi de uniformă militară. Alături de Iancu Jianu,
din distribuție mai fac parte: Anul Nou, Anul Vechi, doi haiduci, ciobanul, turcul, potera,
vânătorul şi Sultanina, iubita Jianului.
Elevii au învățat să recite şi să colinde,
şi-au însuşit cu uşurință textul în vederea pregătirii serbărilor organizate pe această temă,
au reuşit sa transmită emoția şi puritatea din
glasul lor. Pedagogii şcolari pregătesc în
fiecare an grupuri de colindători şi urători. Dacă i-am învăţat pe copiii noştri
versuri din cântecele vechi, tradiții populare,
paşi din dansul strămoşilor noştri, făcându-i să
înţeleagă că prezentul este valoros numai
împreună cu trecutul, înseamnă că am sădit în
sufletele lor unul dintre cele mai frumoase
sentimente.
Bibliografie
1.„Mică enciclopedie de tradiții româneşti”, Ion
Ghinoiu, Editura Agora, Bucureşti, 2008
2.Lyceum T – supliment ştiinţific , Colegiul
Tehnic,,Alexandru Ioan Cuza”, Bârlad
3.www.traditii.ro/
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
7
O TRADIŢIE VECHE DE 10 ANI…PREMII LA OLIMPIADA NAŢIONALĂ TEHNICĂ
DOMENIUL TEXTILE-PIELĂRIE
Prof. Ibănescu Teodora Magdalena
Olimpiadele şcolare sunt, cu certitudine,
modalități de afirmare a personalității elevilor,
modalități prin care îşi pun în valoare
abilitățile, competențele dobândite la orele de
curs dar şi în nenumăratele ore de pregătire
individuală sau de echipă, alături de alți colegi
dornici de performanță şi îndrumați de
profesori dăruiți meseriei de dascăl. De-a lungul a zece ani, elevii de la
domeniul Textile-Pielărie au obținut
performanţe deosebite. Aceste performanțe au
fost posibile datorită efortului acestor elevi,
care au muncit susținut, cu dăruire, dar şi datorită priceperii profesorilor de la
disciplinele tehnice care le-au îndrumat
învățarea. În spatele acestor rezultate deosebite stau ore de pregătire, de renunţare la preocupări
specifice adolescenţei, în favoarea performanţei
şcolare. Elevii noştri ne-au reprezentat cu
succes la toate edițiile Olimpiadei Naţionale şi
au făcut cunoscut numele liceului nostru pe
podiumul de premiere, în fiecare din cei 10 ani,
începând cu 2006.
Dintre aceşti elevi, câţiva au absolvit sau
sunt studenţi ai Facultăţii de Textile-Pielărie,
Iaşi, alţii au ales alte domenii pentru facultate
sau au optat pentru învăţământul postliceal
însă, oriunde au mers, au dovedit că acele
premii i-au motivat să înveţe în continuare. De
remarcat este faptul că profesorii care i-au
îndrumat către performanţa şcolară au păstrat
legătura cu aceşti elevi după absolvire şi le-au
oferit în continuare sfaturi şi sprijin pentru
cariera lor profesională, ori de câte ori a fost
nevoie.
Şi datorită tradiţiei de a fi câştigat în
fiecare an premii la faza naţională, iată că în
săptămâna ,, Şcoala altfel‟‟(18-22 aprilie 2016),
suntem onoraţi să găzduim ediţia din acest an a
Olimpiadei Naţionale Tehnice pe domeniul
Textile-Pielărie. Misiunea elevilor care ne
vor reprezenta şcoala şi judeţul la această ediție este grea… să ducă tradiţia mai departe.
Le dorim succes tuturor elevilor
participanți!
GALERIA DE OLIMPICI LA TEXTILE
2006 -Cluj 2007
Cernat Crina Corina Vîrgolici Silvia Nicoleta
Cls. a XII-a Cls. a XII-a RP
Locul III Menţiune
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
8
2008-Iaşi
Solomon Daniela Sîrbu Oana Florina Bîgu Ştefan
Cls. a XII-a RD Cls. a XI-a RD Cls. a XIII-a RP
Menţiune Locul II Menţiune
2009-Mediaş/Sighişoara, jud. Sibiu
Apostolide Simona Gabriela Arsene Ramona
Cls. a XIII-a RP Cls. a XI-a RD
Locul I Menţiune
2010-Braşov
Pană Diana Ursuleac Felicia Arsene Ramona
Cls. a XIII-a RP Cls. a XII-a RP Cls. a XII-a RD
Menţiune Locul I Menţiune
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
9
2011 - Tg. Secuiesc, jud. Covasna
Topală Alexandra Ursuleac Felicia
Cls. a XI-a RD Cls. a XII-a RP
Locul I Locul I
2012-Abrud, jud. Alba
Topală Alexandra
Cls. a XII-a
Locul II
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
10
2013- Iaşi
Drîmbă Georgiana
Cls. a XI-a
Locul I
2014- Braşov
Romaşcu Marina Săvescu Andreea
Cls. a XI-a Cls. a XII-a
Locul I Locul I
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
11
2015, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna
Dunăreanu Mădălina Romaşcu Marina
Cls. a XI-a Cls. a XII-a
Menţiune Locul I
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
12
OLIMPIADA TEHNICĂ
PERSEVERENŢĂ, PERFECŢIUNE, PERFORMANŢĂ
Prof. Gabriela Bujoreanu
Colegiul Tehnic ,,Al. I. Cuza,, Bârlad
An de an, catedra de Textile – Pielărie
şi-a făcut un bun obicei în a identifica şi a pune
în valoare elevii capabili de performanţă din
liceul nostru.
Olimpiadele şcolare la disciplinele din
aria curriculară ,,Tehnologii” au un rol
important în dezvoltarea personală a elevilor
noştri pentru că le stimulează interesul pentru
diferitele domenii ale tehnicii, le dezvoltă
competenţe legate de aceste domenii ale
realităţii umane, le dezvoltă spiritul de
competiţie, le stimulează imaginaţia,
creativitatea şi iniţiativa şi le lărgesc orizontul
de cultură. Lucrând pentru activitatea de
performanță aceşti elevi realizează că
perseverența în învățarea unui domeniu duce la
success.
În anul şcolar trecut, galeria de olimpici
a profilului textil a mai adăugat o nouă
performanţă – două diplome primite pe podium
de elevele noastre:
- Romaşcu Marina Cătălina – premiul I
la clasa a XII-a;
- Dunăreanu Mădălina – menţiunea I la
clasa a XI-a;
Dar ce se află în spatele acestor
rezultate e poate mai greu de sesizat. E vorba
de munca susţinută pe care o desfăşoară echipa
elev – profesor, o muncă începută la orele de
curs şi continuată în multele ore de pregătire în
care elevii, dirijaţi atent de profesori, dezvoltă
competenţele însuşite până la perfecţiune.
Un alt aspect al succesului înregistrat de
elevii noştri constă în felul în care atât elevul,
cât şi profesorul privesc relaţia dintre ei: o
relaţie caldă, armonioasă, bazată pe respect
reciproc, în care climatul afectiv are un rol
determinant şi o finalitate precisă – asigurarea
succesului elevilor noştri, promovarea
personală a acestora şi a valorii şcolii noastre.
Nu în ultimul rând aş aminti
profesionalismul echipei de cadre didactice
care pregăteşte aceşti elevi, pasiunea cu care
aceştia dăruiesc învăţătură, relaţia de echipă
care s-a consolidat în ultimii ani, ca o
mulţumire a lucrului bine făcut împreună.
Optimişti din fire, ne-am dori ca
succesul acestor elevi să inspire viitoarele
generații de elevi ale liceelor tehnologice. Ba
chiar, într-un scenariu ideal, să atragă atenția că
şi aceste instituții de învățământ există şi că ar
putea avea contribuții valoroase la pregătirea
resursei umane pentru piața forței de muncă,
dar şi la pregătirea inițială a viitorilor
specialişti în domeniu. Astăzi ne mândrim cu
faptul că multe dintre elevele care au făcut
performanță pe domeniul textil în liceul nostru
sunt inginere în fabricile de profil din zonă sau
sunt studente ale Facultății de Textile-Pielărie
şi Management Industrial din Iaşi.
Dacă ar fi să aleg povaţă din noianul de
învăţături pe care oameni remarcabili ai
vremurilor le-au lăsat generaţiilor care au
urmat, atunci aş dărui elevilor mei următoarele
cuvinte de căpătâi:
„Perfecţiunea înseamnă muncă.”
(Paul Ambroise Valery)
„Munca este îngerul păzitor al omului.”
(Concepcion Arenal)
„Numai perseverenţa duce la izbândă. ”
(Honore de Balzac)
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
13
INTERVIU CU CRINA CERNAT
Instructor educator pentru activităţi de resocializare,
Fundația ,,Cristi`s Outreach Program ”, Bârlad
Prof. Cristina Negru
Ce a însemnat locul al III-lea obţinut la Olimpiada Tehnică, faza naţională din 2006?
Am participat la Olimpiada Tehnnică în
liceu şi am ajuns la faza naţională doi ani la rând.
În 2006, la Cluj am obţinut locul al III-lea.
Dar acesta e doar un rezultat. Cel mai mult mi-a
plăcut drumul parcurs până la obţinerea unui loc pe
podiumul Olimpiadei Tehnice. Mi-a plăcut să trec
prin fiecare etapă care îmi aducea rezultate bune.
Prin rezultatele acelea creşteam în fiecare zi în sinea
mea, în ochii colegilor mei şi mai ales în ochii
profesorilor. Şi asta era ceea ce îmi doream atunci.
Să demonstrez că pot şi că sunt o persoană pe care
te poţi baza. Cred că asta se întâmplă cu orice elev
atunci când, la catedră are un profesor dăruit. Iar eu
aveam trei profesori dăruiţi. Cele trei doamne
profesoare - Bujoreanu Gabriela, Negru Cristina şi
Ibănescu Teodora - care, prin energia şi
determinarea dumnealor, m-au inspirat ca elevă şi
mai apoi ca om.
Participarea la Faza Naţionala a Olimpiadei
Tehnice a fost în sine o recompensă. Mi-a folosit
experienţa anului din urmă, dar mi-aş fi dorit să iau
cu mine la Cluj măcar una din profesoarele mele,
aşa cum aveau alţi participanţi.
Uitându-mă înapoi, a meritat să îmi colorez
viaţa de elev cu asemenea experienţe.
Mi-am pastrat în minte modelul doamnelor
profesoare Bujoreanu Gabriela, Negru Cristina şi
Ibănescu Teodora pentru care am tot respectul.
10 ani mai târziu le mulţumesc că şi-au
sacrificat timpul liber pentru reuşita mea şi pentru
faptul că pot spune cu mândrie că am fost elevă a
Liceului „ Alexandru Ioan Cuza”, Bârlad.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
14
MÂNDRĂ CĂ AM FOST „CUZISTĂ”
Topală Alexandra-Gabriela, Studentă Anul IV
Facultatea de Textile-Pielărie şi Management Industrial, Iaşi
Îmi face placere şi mă
bucur că am avut ocazia
de a va împărtăşi, prin
câteva cuvinte,
minunata experienţă
trăită la liceul
,,Al.I.Cuza„„, Bârlad.
Înainte de a începe cu impresiile pe
care mi le-a lăsat acest liceu, odată cu
terminarea lui, aş vrea să mă prezint vouă,
cititorilor. Mă numesc Topală Alexandra
Gabriela şi sunt o fostă elevă a Colegiului
Tehnic ,,Al.I.Cuza” din Bârlad. Am făcut parte
din promoţia 2008-2012 şi am urmat profilul
tehnic, specializarea „Tehnician designer
vestimentar”. Am făcut parte dintr-un colectiv
de care sunt mândră şi în ziua de astăzi şi de pe
urma căruia am avut de învăţat şi de câştigat.
Însă cea care ne-a îndrumat şi pe care eu,
în mod special am apreciat-o şi încă o apreciez
din punct de vedere al activităţii sale
profesionale, este fosta mea doamnă dirigintă,
Negru Cristina, căreia îi datorez o parte din
reuşitele mele. Acest liceu în care am învăţat
timp de 4 ani m-a format şi mi-a îndreptat
direcţia în ultimii 2 ani, cu ajutorul participării
mele la Olimpiada Naţională deTextile-Pielărie
(clasa a XI-a, am obţinut locul I, clasa a XII-a
am obţinut locul II), către Facultatea de
Textile-Pielărie şi Management Industrial din
Iaşi, fiind în prezent studentă în cadrul acesteia.
Cu ajutorul doamnelor profesoare Ibănescu
Teodora, Bujoreanu Gabriela, şi a fostei mele
diriginte Negru Cristina, am reuşit să ajung la
aceste performanţe. Datorită diverselor
activităţi organizate în cadrul acestui liceu, am
avut ocazia de a fi membru al proiectului
,,Volare„„, coordonat de doamnele profesoare
Sandu Anca, Budeş Rodica şi Chiriac Irina,
desfăşurat în mai multe ţări (Austria, Cipru,
Franţa, Turcia). Astfel, am vizitat o mică parte
din capitala Franţei, respectiv Paris, dar şi a
oraşului Bourges, în care am locuit timp de
aproape o săptămână, am reuşit să îmi fac noi
prieteni cu care ţin legătura şi în ziua de azi. La
finalul liceului, am fost numită ,,Şefă de
promoţie” (2008-2012). În perioada petrecută
la liceul tehnic „Al.I.Cuza”, am învăţat de la
profesorii, care m-au făcut mai ambiţioasă, să
nu fiu în permanentă concurenţă cu ceilalţi, ci
în permanentă concurenţă cu mine, astfel
perfecţionându-mă. Aşadar, pot spune că sunt
mândră că am învăţat la Colegiul Tehnic
„Al.I.Cuza” Bârlad şi sper ca rezultatele mele
de la facultate să îi facă mândri că le-am fost
elevă. Cum eu i-am considerat pe profesori un
model pentru mine, mă străduiesc să fiu la
rândul meu un model pentru alţii.
Îmi face mare plăcere să revin la liceu
pentru a-i revedea pe foştii mei profesori şi pe
doamna dirigintă, pentru a discuta cu ei, făcând
schimb de opinii.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
15
INTERVIURI CU FOSTE ELEVE OLIMPICE DE LA TEXTILE
Interviu cu Simona Apostolide, absolventă a
Colegiului Tehnic ,,Al.I.Cuza’’, promoţia 2009,
realizat de prof. Teodora Ibănescu
Ibănescu Teodora: Ai fost prima elevă care a
obţinut locul I la faza naţionala a Olimpiadei
Tehnice Interdisciplinare în anul 2009, profilul
tehnician în industria textilă. A fost greu să
ajungi la un asemenea nivel?
Simona Apostolide: Nu a fost greu deloc, am
avut timp suficient să mă pregătesc pentru
olimpiadă. Şi a contat şi faptul că mai
participasem şi la Concursul pe meserii în
2007, unde am obţinut locul II la faza
judeţeană, aşa că eram oarecum familiarizată cu
modul în care trebuie să te pregăteşti pentru a
avea succes.
I.T.: În prezent unde te-ai stabilit?
S.A.: În Bârlad, lucrez ca inginer confecţii
texile la societatea ,, Confecţii S.A.‟‟ de trei
ani. Am absolvit facultatea în 2013 ca şefă de
promoţie, mi-a plăcut foarte mult să învăţ. Se
vede că am avut o bună rampă de lansare de la
liceu, astfel că am înregistrat şi acest succes.
I.T.: Consideri că rezultatul obţinut la
olimpiadă te-a influenţat în alegerea facultăţii?
S.A.: Sigur, dacă nu mergeam la olimpiadă,
unde am căpătat încredere în forţele proprii, nu
alegeam să continui studiile. Am ales
Facultatea de Textile deoarece materia studiată
în liceu şi pentru olimpiadă mi-a facilitat mult
studiul disciplinelor de specialitate din facultate
şi implicit pregătirea pentru examene.
I.T.: Faptul că ai participat la olimpiadă ţi-a
oferit vreun avantaj? Ai fost în vreun fel
recompensată pentru efortul tău?
S.A.: Au fost şi avantaje. La Mediaş, unde s-a
desfăşurat faza naţională a Olimpiadei, am fost
recompensată cu un premiu în bani şi cu
diverse obiecte, iar condiţiile de organizare a
olimpiadei au fost foarte bune (cazare, masă,
excursii). Dar, trebuie să recunosc, premiul care
m-a motivat cel mai mult a fost cel oferit de
Clubul Rotary Bârlad, care premiază în fiecare
an toţi elevii din Bârlad, cu locurile I, II, III
obţinute la fazele naţionale ale olimpiadelor. În
cazul meu am primit suma de 1000 lei, cu
ocazia festivităţii de premiere, din noiembrie
2009. Aceşti bani mi-au prins foarte bine în
primul an de facultate, când m-am confruntat
cu dificultăţi financiare.
I.T.: Ce condiţii ţi-a oferit şcoala pentru a
ajunge la o asemenea performanţă?
S.A.: În primul rând profesorii de la
disciplinele de specialitate au contribuit foarte
mult la pregătirea mea, dar şi faptul că aveam
un laborator de materii prime textile, ateliere de
textile, laboratoare de informatică, toate bine
dotate.
I.T.: Cum te-ai pregătit pentru olimpiadă?
Cam câte ore pe zi ai alocat pregătirii?
S.A.: Din luna ianuarie 2009, am început
pregătirea intensivă pentru olimpiadă, când s-a
desfăşurat faza locală şi am continuat cu
pregătirea pentru celelate faze pâna în aprilie,
când a avut loc faza naţională. În medie cam 4
ore pe zi am alocat pentru materia de
olimpiadă.
I.T.: Trebuie ştiut că participarea la o
olimpiadă interdisciplinară este destul de
dificilă, în sensul că sunt mai multe module, din
ani de studiu diferiţi şi implicit mai mulţi
profesori care au predat modulele
respective.Câţi profesori te-au pregătit şi cum
ţi-ai împărţit timpul?
S.A.: Au fost doi profesori, d-ra prof. Ibănescu
Teodora la modulele de specialitate şi d-nul
prof. Miron Alexandru la modulul de Autocad.
Şi la probele practice de prim ajutor m-a
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
16
pregătit d-na asistentă Buţa Corina. Am făcut
pregătire atât în timpul săptămânii, cât şi
sâmbăta şi duminica.
I.T.: Consideri că ai fi reuşit şi singură să obţii
un asemenea rezultat?
S.A.: Clar că nu. Recunosc că, dacă nu erau
profesorii să mă pregătească şi să mă
încurajeze, nu aş fi reuşit.
I.T.: Ce sfat ai pentru elevii capabili de
performanţă de la noi din şcoală? Sunt
olimpiadele folositoare?
S.A.: Să profite de aceste ocazii pentru a se
afirma şi pentru a căpăta experienţă în ceea ce
priveşte examenele. Olimpiadele sunt foarte
folositoare, îţi dezvolţi spiritul de competiţie, îţi
verifici puterea de concentrare în situaţii de
examen, eşti şi recompensat pentru efortul tău.
Se merită!
I.T.: Îţi mulţumesc pentru timpul acordat şi îţi
doresc mult succes în continuare!
INTERVIU CU GEORGIANA DRÎMBĂ
absolventă a Colegiului Tehnic ,,Al.I.Cuza’’
promoţia 2014,
realizat de prof. Teodora Ibănescu
Numele meu este Drîmbă Georgiana şi am
terminat Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan
Cuza" Bârlad, profilul Tehnician în industria
textilă şi pielărie în anul 2014. Acum sunt
studentă în anul II, la Universitatea Tehnică
„Gheorghe Asachi" Iaşi, Facultatea de Textile
Pielărie şi Management Industrial, profilul
Inginerie şi Management. Cum am ajuns
studentă? Iniţial nu am vrut să continui să fac
studii superioare, din lipsă de resurse
financiare. În clasa a XI-a am participat la
Olimpiada de Tehnologii fiind pregătită de
profesori, care au pus temelia viitorului meu
precum: Magdalena Ibănescu, Negru Cristina,
Bujoreanu Gabriela, Aghion Costel. După
multă muncă făcută cu dragoste şi seriozitate,
am obţinut locul întâi la toate cele trei faze
(locală, judeţeană, naţională), am văzut că pot
mai mult şi faptul că eram foarte bine pregătită
în acest domeniu, ceea m-a determinat să merg
la facultate şi iată că acum sunt studentă în anul
II. Le mulţumesc tuturor celor care au fost
pentru mine, dar şi alături de mine, în special
profesorilor acestui liceu, doamnei diriginte
care m-a ajutat enorm de mult, Stoica Mioara,
dar şi colegilor care m-au încurajat. Sper şi îmi
doresc ca, în curând, să ajung un manager de
succes.Vă mulţumesc!
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
17
POVESTEA PERFORMANŢEI
Interviu realizat cu Romaşcu Marina Cătălina, studentă a Facultății de Textile-Pielărie şi Management
Industrial din Iaşi, fostă olimpică
Prof. Gabriela Bujoreanu
1. Ce a însemnat capitolul ,,olimpiadă”
pentru dezvoltarea ta personală?
Din punctul meu de vedere, orice
experiență ne ajută în propria dezvoltare,
datorită parcurgerii unui drum lung şi anevoios până la atingerea succesului.
Participând la un concurs de tehnică şi nu
numai, îți poți cunoaşte limitele intelectuale
şi astfel le poți depăşi. În acest fel poți fi în
permanentă competiție cu tine însuți, principalul scop fiind dezvoltarea
armonioasă a personalității şi a modului de a
gândi. Olimpiada Națională a fost o şansă de
a acumula experiență şi de a mă pregăti
pentru viață, cu greutățile şi cu frumusețile
ei.
2. Acum eşti studentă a Facultătii de
Textile-Pielărie şi Management Industrial
din Iaşi. Crezi că olimpiada ți-a influențat
în vreun fel opțiunea pentru carieră?
Am făcut performanță pe acest
domeniu şi ar fi fost păcat să risipesc
cunoştințele acumulate şi să nu le valorific
într-o facultate, şi mai apoi la un loc de
muncă în domeniu. Totuşi, plăcerea de a
creea şi de a da formă hainelor m-au făcut să-mi doresc să mă specializez în domeniul
textil. Alegerea facultății potrivite profilului
meu aptitudinal şi intelectual am considerat a
fi drept o etapă în atingerea unei cariere de
succes.
3. Ce rezultate ai obținut în urma
participărilor la olimpiada de profil?
Am obținut locul I atât în clasa a XI-
a, cât şi în clasa a XII-a.
4. Ai participat la două faze naționale ale
olimpiadei. Cum a fost atmosfera,
concurența şi bineînțeles participarea ta?
Ca la orice examen atmosfera a fost
destul de tensionată şi serioasă. Am fost
foarte pregătită şi m-am dus cu gândul de a
câştiga. Aşadar concurența nu a fost
importantă pentru mine, dar nici de neglijat.
5. Care sunt cele mai puternice impresii
care ți-au rămas după această experientă
şi ce sentimente ai încercat pe podiumurile
pe care ai fost premiată? Cum este să fii
cel mai bun?
A fi cel mai bun este plăcut şi te simți recompensat pentru efortul depus,
sentimentul de superioritate şi laudele de
după exaltându-te. Această experiență de pe
podium te face să îți doreşti mai mult şi să
munceşti în continuare pentru îndeplinirea scopului final.
6. Este olimpiada o competiție dificilă?
Cum te pregăteai pentru participările la
fazele județeană, respectiv națională ale
olimpiadei?
Dificultatea a constat în pregătirea
pentru olimpiadă, deoarece aceasta a
necesitat mult efort. În fiecare zi stăteam
după program, lucrând împreună cu domnii
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
18
profesori Bujoreanu Gabriela, Negru Cristina,
Ibănescu Teodora şi Aghion Costeluş,
activitatea continuând şi acasă unde reluam din nou materia.
7. Au meritat eforturile pe care le-ai făcut
pentru pregătirea în vederea participării la
olimpiadă?
Sigur că da, deoarece rezultatele au fost pe
măsura pregătirii mele şi implicit a eforturilor depuse.
8. Cum ai perceput relația profesor-elev,
elev-profesor pe parcursul pregătirii
pentru olimpiadă? Cât a contat pentru tine
ajutorul venit din partea profesorilor?
În primul rând domnii profesori au fost cei
care m-au ghidat pe acest drum. Relația mea
cu aceştia a fost una familială şi degajată, acest lucru determinându-mă să-mi facă
plăcere să colaborez cu dumnealor. În al
doilea rând familia mi-a fost alături, ajutându-
mă şi asigurându-mi toate condițiile necesare
studiului.
9. Ce carieră doreşti să îmbrățişezi după
terminarea facultății: inginer de producție
sau profesor de specialitate? De ce?
Cred că ocupația de inginer de producție
mi-ar caracteriza mai mult personalitatea,
deoarece îmi place să fiu în centrul procesului
şi să pun în practică toate cunoştințele acumulate.
10. Dacă ar fi să dai un sfat actualilor
elevi ai profilului textil din liceul nostru,
care ar fi acela?
Nu există un singur sfat pentru a atinge
culmile succesului, însă stabilirea țelurilor în
viață, munca, perseverența şi devotamentul
sunt principala cheie a succesului. În viață
drumul este mai frumos decât destinația.
PARADELE DE COSTUME- O TRADIŢIE ÎN DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII
ARTISTICE A ELEVILOR
Prof. Bujoreanu Gabriela
Colegiul Tehnic „Al. I. Cuza” Bârlad
Şcoala contemporană, centrată pe elev,
are un rol bine precizat în dezvoltarea
uriaşului potenţial intelectual, reprezentat de
inteligenţă şi creativitate care va asigura
neîntrerupt progresul socio-uman. Ea are
datoria de a găsi acele tipuri de activităţi, acele
forme, modalităţi de desfăşurare a acestora
prin care elevii îşi exersează şi îşi pun în
valoare creativitatea, făcând posibilă realizarea
unor produse care să îmbine cât mai armonios
funcţionalitatea cu estetica. Totodată şcolii îi
revine misiunea de a găsi, împreună cu elevii,
acele forme de abordare inter şi
transdisciplinară a temelor de creaţie, astfel
încât aceştia să dobândească un cumul de
competenţe specifice epocii actuale, într-un
mod cât mai atractiv şi mai motivant.
Poate mai mult decât în orice domeniu
al realităţii, în cadrul designului vestimentar
creativitatea se manifestă impresionant. Şi
pentru că în liceul nostru oferta şcolară pentru
filiera tehnologică include şi clase de profil
„textile-pielărie” cu calificarea „tehnician
designer vestimentar”, una din formele de
activitate extra-clasă şi/sau extraşcolară prin
care elevele noastre îşi formează competenţe
specifice domeniului tehnic o constituie
paradele de costume şi accesorii vestimentare,
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
19
parade prezentate la diverse serbări şcolare,
baluri sau activităţi aniversare şi de promovare
a imaginii şcolii.
Pregătirea costumelor vestimentare şi a
accesoriilor pentru aceste parade implică atât
elaborarea schiţelor de model, alegerea
materialelor cât şi confecţionarea modelelor de
produse vestimentare, competenţe pe care
elevele noastre le dobândesc la disciplinele
tehnice prin activităţile de la clasă. Aceste
activităţi au un real caracter formativ prin
faptul că le dezvoltă potenţialul creativ şi
aptitudinal, le pun în valoare talentul, le
dezvoltă simţul estetic şi nu în ultimul rând le
stimulează interesul pentru acest domeniu al
tehnicii şi de ce nu, le deschide drumul către
designul profesionist.
Această lume plină de culoare şi
fantezie este transpusă pe scenă, şi nu oricum,
pentru că prezentarea unui costum înseamnă
muzică, coregrafie, imagine şi prezenţă
scenică. Fiecare apariţie pe podium este
gândită în cel mai mic detaliu - de la nivelul
ţinutelor, la machiaj, coafură, până la
atitudine- toate, stabilite conform unui
scenariu. Iată cum defilările de modă se
transformă într-un ţinut magic al inter şi
transdisciplinarităţii, în care elevele noastre
gândesc şi schiţează modele, caută materiale,
confecţionează, dar caută şi rezolvări legate
de estetica corporală şi modeling.
Pentru că designul vestimentar este o
activitate hibridă al cărei succes depinde de
îmbinarea optimă între elemente ce aparţin atât
ştiinţei cât şi artei, acest domeniu de studiu
formează competenţe specifice tehnicii dar şi
competenţe ce ţin de domeniul artei cum sunt
sensibilizarea culturală şi exprimarea artistică.
Lucrând în grup, atât pregătirea colecţiei cât şi
prezentarea acesteia, elevele noastre dezvoltă
abilităţi de socializare, de lucru în echipă,
abilităţi de afirmare personală, dar şi a
întregului grup.
Un rol important în dezvoltarea la elevi
a tuturor competenţelor amintite mai sus le
revine cadrelor didactice de la profilul Textile-
Pielărie, profesori şi maiştri instructori, care cu
dăruire şi pasiune reuşesc să trezească
entuziasmul elevelor de la acest profil,
organizând activităţi pe care elevii le solicită
la toate serbările şcolare. În acest sens, au fost
organizate, de-a lungul anilor, parade de
costum în cadrul cărora au fost prezentate
colecţii cu teme sugestive şi care au reflectat
rezultatele unei activităţi de parteneriat elevi -
cadre didactice. Pot fi amintite, în acest sens,
prezentările colecţiilor:
„Boboc Fashion” de la Balul Bobocilor din
2008, „ Feerie de iarnă” la Carnavalul Zăpezii
în 2008, „Parada costumelor ciudate”-Bacău
2007, 2008, 2009, „Parada accesoriilor” -
Zilele Liceului în 2008, „Parada pălăriilor”
prezentată la Zilele Liceului în 2009, „Parada
costumelor populare”- Zilele Liceului în 2009,
„Flori de toamnă” prezentată la Balul
Bobocilor din 2010, ,,Black and White”
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
20
prezentată la Zilele Liceului în 2011 etc.
Creativitatea este dependentă de talent,
dar ea presupune şi multă perseverenţă în a
face ceea ce-ţi propui, iar perseverenţa este
susţinută şi de atractivitatea activităţilor la care
elevul optează să participe. Iată de ce
atractivitatea trebuie să constituie ingredientul
principal în desfăşurarea activităţilor didactice
de la clasă şi extraşcolare, elementul motivant
care să aprindă în elev dorinţa de a găsi soluţii
noi, de a persevera, de a se afirma profesional
şi social. Renumitul designer Vivienne
Westwood, profesor la una din renumitele
şcoli de modă din lume ( Berliner Hochshule
der Kuntestill) surprindea, într-o frază
succintă, dar care reflectă o experienţă trăită
cu dăruire, rolul important al dascălului în
trezirea interesului elevilor pentru activitatea
şcolară: „Un profesor bun este acela care
reuşeşte să trezească entuziasmul în elevii
săi”.
O povaţă, un îndemn, o confirmare
pentru ceea ce înseamnă relaţia profesor-elev
în cadrul catedrei de Textile-Pielărie a
Colegiului Tehnic „Al. I. Cuza” din Bârlad- o
relaţie stimulativă pentru creativitatea elevilor
noştri, un avantaj pentru dezvoltarea lor
personală.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
21
PĂSTRAREA TRADIŢIILOR POPULARE PRIN ELEVII DE LA TEXTILE
Prof. Instruire practică: Ioniţă Siveria
Trăim în zona de est a României, zonă ce
este vestită prin bogăţiile viticole, creşterea
animalelor, dar şi prin arta tradiţională
populară şi ospitalitatea localnicilor.
Încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare sau
a lui Cuza Vodă, zona Vasluiului era vestită
pentru arta meşteşugărească: prelucrarea
lemnului, olăritul, ţesutul, brodatul, dar şi
creşterea albinelor, a viermilor de mătase şi a
oilor. Sunt documente care atestă faptul că
francezul I. Culuvrin, în anul 1862, înfiinţează
două stabilimente de creştere a viermilor de
mătase la Tăcuta şi Odaia Bursucani, unde
sămânţa era distribuită gratuit celor ce creşteau
viermi de mătase şi prelucrau borangicul.
Fetele din aceste localităţi erau trimise gratuit
la şcoli în Iaşi, unde studiau arta ţesutului, iar
la absolvire erau înzestrate cu unelte necesare
continuării acestei meserii. Lâna a constituit,
una dintre materiile prime de baza în industria
casnică textilă, condiţiile naturale locale
favorizând creşterea oilor. Astfel, existau
localităţi – Iveşti, Perieni, Crâng, Odaia
Bursucani, Munteni de Sus, unde locuitorii se
ocupau numai cu creşterea oilor şi implicit
femeile, fetele cu prelucrarea lânii. În anul
1938 a fost înfiinţată la Vaslui topitoria de
cânepă, fapt ce uşurează munca femeilor în
obţinerea firului de cânepă.
Nimic nu poate fi mai frumos şi
emoţionant decât să stai şi să asculţi poveştile
bunicilor, iar ochii să îţi fie măngâiaţi de
frumuseţea şi gingăşia lucrărilor ieşite de pe
mâna lor. Dacă bărbaţii se ocupau cu
agricultura, păstoritul, prelucratul lutului şi
lemnului, nevestele şi fetele lor stăteau acasă
şi torceau lână, cânepa şi inul si urzeau,
năvădeau, ţeseau pânzeturi, lăicere, covoare,
carpete, brodau adevărate minuni ce încântă
privirea şi te fac să retrăieşti vremurile de mult
apuse.
Femeile, adevărate gospodine, au
moştenit şi transmit în continuare copiilor lor
datini şi obiceiuri ce le-au învăţat la rândul lor
de la bătrânele satelor. De-a lungul timpului
istoria şi-a pus amprenta pe meleagurile
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
22
vasluiene, lăsând moştenire posterităţii
adevărate capodopere de artă. În vizitele
noastre la muzee, în case ţărăneşti din jurul
Bârladului am rămas miraţi câte lucruri
minunate făceau fetele şi femeile de la ţară,
care nu aveau nici măcar curent electric, care
ţeseau la ,,opaiţ‟‟, care torceau firul de mătase
şi bumbac prin mărgică, care adunau culorile
câmpului şi stelele cerului şi le aşterneau pe
ţesături şi cusături într-un mod numai de ele
ştiut. În zestrea lor nimic nu este întâmplător,
totul are un loc şi un rost, totul are un nume şi
o explicaţie. Fiecare motiv poartă un nume
,,brăduţ, cocoş, căluţ, trandafir, floare de
cicoare, floare de măr”. Culorile folosite la
ţesături sunt armonizate parcă de cei mai
renumiţi pictori, nuanţele fiind rezultatul
dibăciei şi măiestriei femeilor, totul obţinându-
se în gospodăriile lor. Astfel din flori, plante,
coji de nuci verzi sau uscate, coji de ceapă,
coajă de prun, de cireş, vopseau firele de lână
obţinând culori şi nuanţe diferite, culori ce nu
s-au deteriorat în timp.
Ţesăturile lucrate manual în gospodăriile
săteşti, alcătuiau o parte din averea familiei.
După categoria şi numărul lor, după hărnicia
femeilor, se forma opinia sătenilor despre
autoritatea familiei în comunitatea rurală.
Conform tradiţiei populare, fiecare femeie, sau
fată, trebuie să ştie să coase, să ţeasă, să
tricoteze, să croşeteze pentru a-şi îmbrăca
membrii familiei, a împodobi casa, a pregăti
zestrea, atribute ritualice de nuntă, botez,
înmormîntare.
Ţesăturile confecţionate manual se
numeau peretare, ţoluri, prosoape, feţe de
masă, lăicere, carpete, velinţe şi se deosebeau
prin originalitatea cromatică, prin
ornamentaţia bogată, prin nivelul înalt al
măiestriei tehnico-decorative, prin
multitudinea de grupe tipologice şi variante
locale.
Toată această avuţie era folosită pentru
nevoile zilnice, dar surplusul era depozitat în
casa mare, în stiva de zestre sau în lada de
zestre (sipet).
Privite în ansamblul, textilele de interior
din judeţul Vaslui, întrunesc însuşirile
generale caracteristice ale creaţiei artistice
populare româneşti. Ele prezintă şi unele
particularităţile care îşi găsesc explicaţia în
realităţile social-economice în care s-au format
şi dezvoltat. Forma şi ornamentarea ţesăturilor
grăiesc în modul cel mai elocvent despre
rosturile pe care le-au avut în cadrul locuinţei
tradiţionale, totul fiind chibzuit pentru a
răspunde unor necesităţi de ordin practic şi
decorativ.
Astăzi când tehnologizarea,
automatizarea şi modernizarea pun stăpânire
pe tot şi toate, elevii Colegiului Tehnic ,,AL.I.
Cuza‟‟ din Bârlad, de la profilul textile,
îndrumaţi de colectivul de profesori de profil,
au înţeles ce lucruri minunate puteau să
realizeze bunele şi străbunele noastre, chiar
dacă nu prea mergeau la şcoli înalte. Când la
orele de practică li s-a propus să confecţioneze
costume populare pentru fete şi băieţi nu
credeau că ei, care nu ştiau aproape nimic
despre cusături şi ţesături o să poată vreodată
să numere fire şi să adune puncte, să realizeze
un motiv, să poată ţese măcar un centrimetru
de ţesătură. Începutul a fost greu, dar răbdarea
şi insistenţa au învins şi astăzi ne mândrim cu
12 costume de fete şi băieţi realizate în
totalitate în atelierele din şcoala noastră. Au
cusut iile şi cămăşile, au ţesut fotele, au
croşetat poalele, au cusut tricolorul pe
cingători şi ne mândrim acum că ei sunt cei ce
au reînviat un crâmpei de tradiţie în
patrimoniul şcolii noastre.
Odată cu reînvierea tradiţiei am avut
ocazia să punem în valoare talentul şi
priceperea elevelor noastre prin participarea,în
perioada 2011-2014, la Olimpiada Naţională
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
23
de Meşteşuguri Artistice Tradiţionale
desfăşurată la Sibiu, unde au obţinut mereu
premiile I şi II prin elevele Bîgu Corina, Dincă
Oana, Suharu Nicoleta, Mihailă Cristina.
La concursul ,,Cocoşul de Hurez‟‟ desfăşurat
la Horezu au obţinut, de asemenea, două
premii I prin elevele Vieru Delia şi Suharu
Nicoleta.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
24
CONCURSURILE ŞCOLARE, CALEA SPRE DEZVOLTAREA PERSONALĂ
Prof. Negru Cristina – Mihaela
Concursurile şcolare au ca obiectiv
general promovarea ideilor de competiţie şi
performanţă a studiului la disciplinele
prevăzute în curriculumul şcolar şi se
adresează elevilor cu aptitudini, înclinaţii şi
interese deosebite pentru domeniile şi
disciplinele studiate.
Aceste competiţii nu fac decât
să dezvolte elevilor abilităţi într-un anumit
mediu, să le caracterizeze nivelul de pregătire,
dar să şi diferenţieze nivelul de muncă al unui
individ faţă de celălalt. Astfel, o dată ce un
elev a făcut perfomanţă într-un
anumit domeniu, va avea scopuri bine definite
legate de viaţa sa, va avea o stimă de sine
puternică, bazată pe fundamente concrete
şi anume participarea la respectiva competiţie
şi va şti cum să înfrunte precarităţile
vieţii. Mai mult, un concurs şcolar
poate reprezenta mediul propice de afirmare al
unui elev, care nu se face remarcat în activităţi
de rutină.
În activitatea didactică, pregătirea
elevilor în vederea participării la concursuri
şcolare are un loc bine determinat, contribuind
la evaluarea instituţiei şi a rezultatelor
efortului suplimentar al profesorilor şi al
elevilor. Obţinerea unor rezultate notabile în
cadrul acestui tip de activitate are un impact
pozitiv atât asupra elevilor, care au
posibilitatea să-şi evidenţieze capacităţile
creative şi abilităţile pentru un anumit obiect
de studiu, cât şi asupra celor care îi îndrumă şi
îi pregătesc, profesorii.
A participa la un concurs înseamnă a
învăţa să accepţi că te poţi încadra într-una din
cele două categorii: cei care pierd şi cei care
câştigă. Pentru un elev, această lecţie poate fi
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
25
mai uşoară sau mai grea, în funcţie de felul în
care trăieşte această experienţă.
Dintre avantajele participării la
concursurile şcolare putem aminti:
Valorificarea interesului pentru un
anumit domeniu. Pregătindu-se pentru un
concurs, elevul are ocazia să afle o mulţime de
lucruri noi, pe care poate nu le-ar fi aflat dacă
nu ar fi participat la competiţie.
Învăţarea unor lucruri sau abilităţi
noi. În afară de informaţiile noi despre
domeniul pentru care se pregăteşte, elevul
învaţă să îşi organizeze timpul, să facă faţă
unei competiţii şi învaţă valoarea efortului şi
disciplinei. Pregătindu-se pentru un concurs,
un elev are ocazia să înveţe ce înseamnă
perseverenţa, răbdarea şi responsabilitatea.
Testarea cunoştinţelor asimilate.
Concursurile şcolare sunt modalităţi de a
verifica nivelul de pregătire la care se află
elevul.
Învaţă să facă faţă eşecului. Un
rezultat slab la un concurs sau ratarea unui loc
pe podium pot fi ocazii de a învăţa să facă faţă
eşecului. Deşi pare paradoxal, un eşec poate fi
o lecţie mai importantă pentru un elev decât un
succes. A gestiona stările emoţionale care apar
în astfel de momente, a nu renunţa şi a
identifica factorii care au dus la un rezultat
slab, sunt abilităţi care îl vor ajuta pe elev
atunci când se va confrunta cu alte situaţii
dificile.
Creşterea stimei de sine. Atunci când
participarea la o competiţie se încheie cu un
rezultat bun, elevul învaţă să aibă încredere în
sine şi descoperă că şi-a depăşit limitele. Toate
acestea contribuie la creşterea stimei de sine.
De-a lungul timpului, elevii de la
profilul textile - pielărie au participat la
diverse concursuri şcolare, unde au obţinut
premii cu care liceul nostru se poate mândri.
Astfel, au fost participări la:
1) Concursul Naţional de Creaţie Textilă „JUNIOR DESIGNER”, organizat de Facultatea de
Textile-Pielărie şi Management Industrial, Iaşi:
Perioada Numele şi prenumele elevului Premiul obţinut
Secţiunea
„Compoziţie
decorativă pentru
ţesături şi
imprimeuri ”
2009
Topală Alexandra Premiul I
Voivitcă Mariana Premiul al III-lea
Butnaru Dalila Menţiune
2011 Siriţanu Alexandra Premiul I
Topală Alexandra Premiul al II-lea
2013 Chelaru Oana Premiul al II-lea
Ganea Alexandra Premiul al III-lea
2015 Stan Diana Premiul I
Ciurescu Mihaela Olimpia Premiul al III-lea
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
26
Secţiunea
„Compoziţie
vestimentară pentru
adolescenţi”
2009
Şuhan Roxana
Premiul II
Sîrbu Oana Florina
Premiul II
2011 Topala Alexandra premiul al II-lea
2) Concursul Naţional „Parada costumelor ciudate”, Bacău
Perioada Numele şi prenumele
elevului
Premiul obţinut
2007 Liţă Ramona Premiul Special pentru „ cel mai migălit costum ”
Harja Raluca menţiune
2008 Mircea Cristina Premiul I
Premiul Special pentru „ cel mai migălit costum”
Mutu Simona Premiul I
Premiul Special pentru „ cel mai migălit costum”
Istrate Andreea Premiul al III-lea
Artene Irina Premiul al III-lea
2009 Călin Ana Maria Premiul al II-lea
Mircea Cristina Premiul al III-lea
Chirvase Valentina Premiul al III-lea
Onel Otilia Premiul al III-lea
Boţârlan Simona Premiul al III-lea
Morăraşu Alexandra Premiul al III-lea
Voivitcă Mariana Premiul al III-lea
Goraş Andreea Menţiune
Şuhan Roxana Menţiune
Georgiana Tănase Menţiune
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
27
3) Concursul Judeţean „Cultură şi civilizaţie în România”- Tema: „NUNTA LA ROMÂNI - Iertăciunea ” Negreşti, 26 martie 2010
Perioada Numele şi prenumele elevului Premiul obţinut
2010 Topală Alexandra menţiune
Goga Georgiana menţiune
4) Concurs Naţional de dans şi Costume Eco „Fantezii de vară ”
Perioada Numele grupului Premiul obţinut
Iunie
2011
Grup „Eco STAR”; Grup ,, Eco Fantasy’’, Grup ,, Eco Plastic ”, Grup ,,
Etno Eco ’’ şi Grup ,, Fashion Eco’’
Premiul I
Iunie
2013
Grup „Eco STAR”, Grup „Eco Plastic”, Grup ,, Fashion”, Grup ,, Etno Eco”
Grup ,, Eco Fantasy’’
Premiul I
Iunie
2014
Grup „Eco STAR”, ,,ECO Fantasy”, ,,ECO Style”, ,,Flower Power Grup,,
Grup ,, Eco Plastic’
Premiul I
Iunie
2015
Grup „Eco STAR”, ,,ECO Style”, ,,Flower Power Grup,, Grup ,, Eco Plastic’
Grup ,, Eco Fantasy’’
Premiul I
5) Concurs Judeţean de Dans şi Costume Eco „Fantezii de primăvară”
Perioada Numele grupului Premiul obţinut
Aprilie
2014
Grup „Eco STAR”, Grup ,,Eco Fantasy’’, Grup ,,Eco Plastic’’, Grup ,,Etno
Ecoˮ şi Grup ,,Fashion Eco’’
Premiul I
6) Concurs Interjudeţean de Dans şi Costume Eco „Fanteziile copiilor ”
Perioada Numele grupului Premiul obţinut
Mai 2014 Grup „Eco STAR”, Grup ,, Eco Fantasy’’, Grup ,, Eco Plastic”, Grup ,, Etno
Eco ’’, ,,Flower Power Grup,, şi Grup ,, Fashion Eco’’
Premiul I
Mai 2015 Grup „ Eco Style”, Grup „Eco STAR”, ,,Flower Power Grup”, Grup ,, Eco
Fantasy’’ şi Grup ,, Fashion Eco’’
Premiul I
7) Concursul Interjudețean ,,Lumea Viitorului” - Ediţia a II-a Perioada Numele si prenumele elevului Premiul obţinut
2015
Secțiunea modă
Neacşu Andreea Premiul I
Sîrghe Corina Premiul al II-lea
Iordache Maria-Mădălina Premiul al II-lea
Cheşcu Andrada Premiul al II-lea
Caciuc Ana –Maria Premiul al II-lea
Neacşu Andreea Premiul al II-lea
Voaideş Oana Premiul al III-lea
Tarciniu Mihaela Mențiune
Iovu Cătălina Menţiune
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
28
Concurs Judeţean de Dans şi Costume Eco „Fantezii de primăvară” Concurs Interjudeţean de Dans şi Costume Eco „Fanteziile copiilor”
Concurs Naţional de Dans şi Costume Eco „Fantezii de vară”
Concursul Interjudețean ,,Lumea Viitorului ˮ- Ediţia a II-a
Concurs Judeţean „Cultură şi civilizaţie în România”- Tema: „NUNTA LA ROMÂNI - Iertăciunea”
Negreşti, 26 martie 2010
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
29
Concursul Naţional „Parada costumelor ciudate” , Bacău
Concursul Naţional de Creaţie Textilă „JUNIOR DESIGNER ”- Iaşi
Secţiunea
„Compoziţie
decorativă
pentru
ţesături şi
imprimeuri”
Secţiunea
„Compoziţie
vestimentară
pentru
adolescenţi”
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
30
TRADIŢII ÎN PERFORMANŢĂ
Director adjunct
Prof. Mihaela Ilie
Şcoala asigură transmiterea acumulărilor
teoretice şi formarea abilităţilor practice la
nivelul standardelor europene, formând elevilor
personalitatea şi profesionalismul necesare
practicării optime a profesiei pentru care se
pregătesc.
La Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan
Cuza” Bârlad, se realizează un învăţământ solid,
cu tradiţie, pentru că performanţele şi rezultatele
de excepţie ne înnobilează activitatea de zi cu zi
prin rezultatele deosebite, pe care, an de an,
elevii noştri le obţin la olimpiade şi concursuri
naţionale. Aceste rezultate au devenit tradiţionale
în şcoala noastră prin corelarea următoarelor aspecte: dorinţa elevilor de a învăţa şi îndrumarea
acestora de către profesori motivaţi şi bine pregătiţi.
Tradiţia în activitatea de performanţă poate fi ilustrată foarte bine analizând rezultatele
obţinute la olimpiade şi concursuri naţionale, prezenţa elevilor şcolii noastre în competiţii pe
specialităţile, în care se pregătesc să profeseze, fiind remarcabilă. Voi prezenta, pentru a-mi
susţine ideea, doar rezultatele obţinute în ultimul an şcolar, 2014-2015, la:
Olimpiada ariei curriculare Tehnologii, faza naţională unde am fost reprezentaţi de:
Nume si prenume
elev
Domeniul Locul obtinut
Bejan Sava Adrian Mecanica participare
Bogos Iulian Valerian Mecanica menţiune
Dunăreanu Mădălina-
Oana
Industrie textilă şi pielarie menţiune
Romaşcu Marina Industrie textilă şi pielarie I
Postolache Daniel
Neco
Constructii, instalatii si lucrari publice participare
Plăcintă Nelu Sorin Constructii, instalatii si lucrari publice participare
Nimerenco Ina Turism si alimentatie I
Leica Alexandra Industrie alimentară participare
Concursul interjudețean de creativitate mecanică „Dumitru Mangeron”, desfăşurat la
Iaşi, în cadrul căruia s-au afirmat: Filiche Alexandru – Daniel – locul I, iar echipa
Colegiului formată din elevii: Toma Daniel - Ştefan, Nistor Marian – Cătălin, Munteanu
Dani – Gabriel, Filiche Alexandru – Daniel a obţinut, de asemenea, locul I.
Salonul Naţional de Inventică şi Creaţie Ştiinţifică pentru Tineret 2014 - Tehnologia
informaţiei. Echipa formată din elevii Mădălin Ilie, Bîrsan Bogdan, Ionuţ Spătaru a
obţinut Menţiune.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
31
Tot de tradiţia activităţii de performanţă este legată şi participarea elevilor la
concursuri de cultură generală. Astfel:
La disciplina Matematică elevii şcolii noastre au obținut rezultate remarcabile la faza
națională a Concursului de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici”. Au participat
elevii Mardare Ionut, Nimerenco Ina şi Nimerenco Cristina. Eleva Nimerenco Cristina a
obţinut Menţiune.
La disciplina Chimie reprezentarea şcolii a fost deosebită prin următorii elevi:
Concurs Nume şi prenume elev Premiul
obţinut
Concursul Naţional de
chimie ,,Petru Poni”
Hriţuc Emilia Mentiune
Concursul
,,Academician Cristofor
Simionescu”
Hriţuc Emilia III
Tănase Crina participare
Cele prezentate sunt doar o
enumerare a rezultatelor la fazele finale ale
unor olimpiade şi concursuri şi reprezintă o
mică parte a efortului depus de elevii
meritorii ai şcolii îndrumaţi de profesorii
lor, în activitatea de performanţă. Şcoala
noastră este prezentă în fazele locale,
judeţene şi zonale la toate disciplinele.
PROIECTE ŞI PARTENERIATE CU TRADIȚIE
Director adjunct,
Prof. Irina Chiriac
Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan
Cuza” este o şcoală cu tradiție în formarea
forței de muncă, atât pentru sectorul industrial,
cât şi pentru cel terțiar din zona Bârlad şi
zonele limitrofe. Încă din 1954, când s-au
deschis porțile Şcolii Profesionale de ucenici a
Fabricii de Rulmenți, Bârlad, se pregătea forță
de muncă calificată pentru oraşele Bârlad, Iaşi
şi Paşcani. Mai târziu, în anul şcolar 1971-
1972, pe lângă „Şcoala profesională de
ucenici” se pregăteşte prima serie de
absolvenți ai Liceului Industrial alcătuită
dintr-o clasă, curs de zi, şi o clasă, curs seral
specializate în meseria de prelucrător prin
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
32
aşchiere. Din anul 1973, liceul va funcționa cu
3 clase de aşchietori, 1 clasă maşini şi utilaje şi
2 clase de electricieni, devenind, astfel, Grup
Şcolar Industrial cu durata de şcolarizare de 5
ani. Din 2009, liceul primeşte titulatura de
Colegiu şi poartă denumirea de Colegiul
Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”.
Astăzi, misiunea şcolii este aceea de a
oferi, tinerilor şi adulţilor din zona Bârlad,
oportunităţi de educaţie şi instruire accesibile,
de înaltă calitate, şi de a asigura servicii de
formare şi instruire profesională în domeniile
mecanică, industrie textilă şi pielărie,
electronic şi automatizări, construcţii
instalații şi lucrări publice, turism şi
alimentație, comerț, industrie alimentară
precum şi în filiera teoretică, specializarea
matematică – informatică, stimulând
dezvoltarea carierei şi creşterea potenţialului
economic şi social al zonei.
Crearea unui sistem educaţional, care
să răspundă nevoilor de formare a tinerilor, pe
de o parte, şi care să satisfacă cerinţele
mediului de afaceri, pe de altă parte, este
foarte dificil de realizat doar prin implicarea
unităţii de învăţământ. Singuri nu putem
realiza acest lucru. Educaţia trebuie să fie
rezultatul unei colaborări între şcoală şi
comunitate.
Preocuparea pentru crearea
parteneriatelor cu agenţii economici în
vederea asigurării stagiilor de pregătire
practică a elevilor a constituit unul din
obiectivele prioritare ale şcolii, încă de la
înfiinţarea acesteia. Astfel, a devenit o tradiţie
ca în fiecare an, în luna decembrie, să se
organizeze o masă rotundă la care participă
profesori, elevi, agenţi economici şi părinţi.
Cu acest prilej au fost abordate
subiecte legate de prezentarea ofertei şcolii şi
competenţele obţinute de absolvenţi la final de
liceu, firme de exercitiu, proiecte
educaţionale, gânduri de viitor ale elevilor,
discuţii cu reprezentanţii angajatorilor locali.
În vederea sensibilizării şi
conştientizării tuturor factorilor implicați
asupra beneficiilor parteneriatului şcoală-
întreprindere pentru elevi şi pentru societate în
general, şcoala noastră a aderat la proiectul
strategic: Parteneriate active şcoală-
întreprindere pentru îmbunătățirea formării
profesionale inițiale- Paşii FPI alături de alte
100 unități de învățământ profesional şi
tehnic din România prin care s-a dezvoltat un
cadru de dialog cu angajatorii şi au fost
dezvoltate parteneriate active cu Întrepinderea
de Rulmenți, fabrica de Confecții, agenția de
turism Zemer, hotel Premier.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
33
Astăzi, Colegiul Tehnic „Alexandru
Ioan Cuza” a creat şi consolidat o rețea de
parteneriate care include un număr de 29 de
agenți economici şi are o strânsă colaborare cu
Agenția Locală de Ocupare a Forței de Muncă
din Bârlad.
Pentru a oferi elevilor o imagine cât
mai reală a comunităţii de afaceri şi a locurilor
de muncă, a fost inițiat în şcoală programul
internațional Junior Achievement - Job
Shadow Day. Prin participarea la program,
elevii petrec câteva ore în „umbra” unui
angajat dintr-o companie/instituţie pentru a
învăţa cât mai multe despre responsabilităţile
de la locul de muncă.
Consilierea şi orientarea elevilor în
carieră, asigurarea tranziției spre nivele
superioare de educație sau piața muncii a fost
realizată şi prin intermediul proiectului VIA-
Vocație, Interese, Autocunoaştere şi
dezvoltare, drumul către succesul profesional–
proiect POS DRU „Investeşte în oameni”. În
zona de N-E a țării, şcoala noastră a fost
selectată, alături de alte 2 şcoli din Iaşi şi
Suceava, ca să beneficieze de informare
competentă şi consiliere privind cariera pentru
100 de elevi din clasa a XII-a.
Alte proiecte de consiliere şi orientare
în carieră derulate în şcoală sunt:
Viitorul meu profesional (coordonator
prof. Iuliana Stoica) materializat cu Ghidul
viitorului absolvent - îndrumar pentru
consilierea şi orientarea profesională;
Vreau să am afacerea mea – realizat
în colaborare cu Centrul Europe Direct Vaslui
aflat la a treia ediție (coordonator prof.
Carmen Diaconu);
Continuitate pentru consiliere în
carieră– parteneriat cu S.C. Confecții S.A.,
S.C. VIADA S.R.L., Facultatea de Textile şi
Pielărie Iaşi, ediția a cincea (coordonatori
prof. Gabriela Bujoreanu şi prof. Mihaela Ilie).
Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi
a flexibilității absolvenților pe piața muncii
sunt dobândite prin metoda de învățare „firma
de exercițiu”.
În cadrul activităților derulate în
firmele de exercițiu din şcoală, elevii participă
voluntar şi motivat la propria formare şi se
adaptează rapid la cerinţele mediului de
afaceri devenind motivați, hotărâți şi
ambiţioşi.
Aşa cum spune şi Henry Ward
Beecher, cunoscut pentru susținerea sa în
abolirea sclaviei: pentru a deveni un om
capabil şi de succes în orice profesie, trei
lucruri sunt necesare: natura, studiul şi
practica.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
34
Parteneriatul şcoală – agenți economici
are efecte benefice pe termen lung oferind
partenerilor oportunitatea de a se implica
direct în formarea viitorilor angajați,
beneficiind de reclamă gratuită în comunitate
şi de programe de formare profesională şi
consiliere pentru proprii angajați, pe baza
experienței şi acreditării şcolii ca furnizor de
formare pentru adulți.
DESPRE TRADIŢIE ŞI... OBICEIURI ALE PROFESORILOR ŞCOLII
Prof. Oportov Mihaela
Dacă deschizi un dicţionar explicativ,
în dreptul cuvântului tradiţii, găseşti
următoarea explicaţie: TRADÍȚIE, tradiții, s.
f. Ansamblu de concepții, de obiceiuri, de
datini și de credințe care se statornicesc
istoricește în cadrul unor grupuri sociale sau
naționale și care se transmit (prin viu grai)
din generație în generație, constituind pentru
fiecare grup social trăsătura lui specifică. ♦
Obicei, uzanță. Şi cred că definiţia în sine ar
justifica ideea de tradiţie a teatrului în şcoala
noastră. Nu ştiu dacă se datorează
maiestuoasei vecinătăţi, preocupării pentru
activităţile extraşcolare sau, pur şi simplu,
ideii de a transmite ceva prin intermediul
acestei forme de manifestare artistică, dar cert
este că spectacolele de teatru (fie-mi iertată
lipsa de modestie) şi-au găsit loc, în fiecare an,
în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul
Zilelor şcolii.
Poate vă veţi întreba, ca şi cei de pe
Wikipedia, de ce, dacă noi jucăm în mod
natural niște roluri, avem nevoie de teatru? Şi
e firesc. Cine mai merge astăzi la teatru? Şi
totuşi, poate din dorinţa egoistă de afirmare,
poate din dragoste pentru frumos sau poate pur
şi simplu din dorinţa de a face altceva, în
şcoala noastră se face teatru. De amatori, e
drept (căci nu putem avea pretenţia de
profesionişti), dar aceşti amatori - cadre
didactice sau elevi - au reuşit, din 1999
încoace, an după an, să aducă zâmbete pe
chipurile invitaţilor, să se transforme într-o
oglindă prin intermediul căreia se reflectă,
dincolo de aspectele negative şi probleme
existenţiale tratate în manieră comică, sufletele
celor care dau viaţă rolurilor. Şi pentru că, aşa
cum le spun elevilor, nu putem face afirmaţii
fără să le susţinem cu exemple, mă voi
întoarce în timp, până la… începuturi.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
35
Începuturile au fost marcate de doamna
profesor Paveliu Mariana, care, în 1998, a
pregătit, cu elevii, adaptarea unei piese de
teatru franţuzeşti – Succesul (Le Tube) –
avându-le ca protagoniste pe surorile Volbea,
care şi-au făcut, peste ani, o carieră în teatru.
În anul următor, trecând la un alt nivel, s-a pus
în scenă, de astă dată cu profesori, Nota 0 la
purtare, adaptare a comediei scrisă de Virgil
Stoenescu şi Oct. Sava. Spectacolul, jucat în
holul Corpului B al şcolii, s-a bucurat de un
real succes, mai ales pentru că era un alt fel de
manifestare - nimeni nu se aştepta să vadă
cadre didactice în distribuţie. Şi succesul ne-a
încurajat. Ne-am făcut un obicei din a ne „da
în spectacol”, din a face spectacol. A urmat o
adaptare după Opera de trei parale a lui
Brecht, Un pedagog de şcoală nouă,
Cafeneaua XXL, Carré de dame - adaptare
după Gaiţele - prin intermediul căreia s-a
marcat şi finalul activităţii didactice a
protagonistelor. Nici elevii nu s-au lăsat mai
prejos. Având-o ca îndrumător pe doamna
profesor Paveliu, aceştia au pus în scenă
Chiriţa în provinţie, iar succesul nu s-a lăsat
aşteptat. Cu spectacolul lor au reuşit să ajungă
în Franţa, lângă Strasbourg (Illkirsch-
Graffenstaden), şi-au fost şi acolo aplaudaţi.
Ieşirea la pensie a doamnei Paveliu a
făcut ca rolul să-i fie redistribuit şi misiunea a
fost preluată de doamna profesor Stoica
Creola, care, într-un alt registru, a prezentat,
tot împreună cu colegii, Întâmplările unui
profesor tânăr, Şcoala viitorului, Miting în
Piaţa Centrală, Poveste cu două finaluri,
Poveste pentru părinţi.
În paralel cu piesele puse în scenă de
cadrele didactice, s-au jucat, pe scena
Teatrului V. I. Popa spectacole ale elevilor
coordonaţi de subsemnata. Astfel, în 2014,
invitaţii au vizionat Balada vremii care trece -
piesă jucată şi în urmă cu treizeci de ani de
(bineînţeles alţi) elevi ai şcolii, Take, Ianke şi
Cadâr - spectacol cu care am participat şi la
un Festival Naţional de Teatru pentru
Adolescenţi, la Cluj unde am obţinut şi premii.
Teatrul şi-a găsit loc şi în cadrul
spectacolelor sau activităţilor organizate cu
prilejul Sărbătorilor de iarnă, a datei de 24
ianuarie - Ziua Unirii - sau chiar a Zilei
absolventului şi sperăm, ca odată devenit
tradiţie, să fie dusă mai departe de generaţiile
care vor urma.
Lyceum T-supliment ştiinţific martie 2016 Tradiţii
36
DESPRE CULORI SAU… DESPRE LECȚIA DE ZBOR
Nu poți geometriza un vis, el are aburul său…așa cum nimeni nu ar bănui că un profesor de științe exacte ar putea fi artist… Despre tăcerea dintre respirații sau despre lecția de zbor de la Cercul de creație condus de doamna profesor de Fizică Daniela Tetiva:
Pe coridorul lung, cum mergi către
Nord, o ușă aparent comună, a doua pe stânga,
te conduce către un spațiu în care se intră fără
catalog.
Cine ajunge acolo observă frânturi de
suflet încadrate în rame, emoții în aer și multe,
multe culori. Sunt amintiri peste tot, aruncate
de-a valma pe rafturi, pe sticlă, pe pânze,
ducându-ne cu gândul la noi, cei care am
petrecut zile în șir pictând vitralii, mandale,
rochii, mobilier, sau realizând mozaicuri,
bijuterii, colaje textile, picturi murale.
E un loc în care timpul curge altfel, în care te
întâlnești cu tine, descoperindu-te și
reinventându-te, un loc în care furia și
frustrarea se transformă prin tușe energice în
înțelegere și acceptare.
E un loc în care înveți despre tăcere,
răbdare, atenție, curaj, dăruire, încredere,
prietenie și iubire.
E locul în care afli despre libertatea de
a fi tu însuți. Locul în care iei prima lecție de zbor…
Prof. Daniela Tetiva
top related