memoriu final 2a-2
Post on 12-Oct-2015
152 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
Autostrada Braov - Oradea corelat cu autostrada Bucureti - Braov va asigura o
legtur direct ntre Romnia i centrul i vestul Europei. Aceast autostrad va avea o
mare atractivitate att pentru traficul din zona Moldovei, prin reeaua de drumuri naionale
modernizate sau cuprinse n programul de modernizare, zona de sud-est (legtura cu portul
Constana), prin intermediul autostrzii Bucureti - Constana aflat n curs de realizare, i
zona de nord, ct i pentru traficul generat de marile centre urbane din zona de influen a
autostrzii. Construcia acestei autostrzi va genera o dezvoltare a zonei prin care se desfoar
traseul, crearea de noi locuri de munc, dezvoltarea industriei furnizoare de materii prime
necesare la realizarea diferitelor elemente ale autostrzii precum i un impact pozitiv din
punct de vedere al polurii prin atragerea traficului de tranzit din zonele locuite. De
asemenea autostrada va deveni o cale de acces pentru turitii din centrul i estul Europei. Autostrada Braov - Oradea a fost divizat n trei sectoare:
Sector 1: Braov - Trgu Mure (Ogra)
Sector 2: Trgu Mure (Ogra) - Cluj
Sector 3: Cluj - Oradea.
Sectorul 2 a fost divizat, n subsectoare, astfel:
Seciunea 2A - Ogra Cmpia Turzii L = 37,191 km
Seciunea 2B Cmpia Turzii Gilu L = 52,550 km
Total = 89,741 km
Sectiunea 2A a fost divizata in subseciuni , astfel:
Subseciunea 2A-1 km 0+000 km 3+600 L= 3,600 km;
Subseciunea 2A-2 km 3+600 km 37+191 L=33,591 km.
n aceast documentaie este prezentat subseciunea 2A-2 (km 3+600 km
37+191), seciune ce se desfoar pe teritoriul administrativ al Judeului Mure i Cluj.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
2
1.1. Amplasament Traseul de autostrad (subseciunea 2A-2, intre km 3+600 km 37+191) se
desfoar pe teritoriul Judeului Mure, ntre localitile Iernut si Hadareni, respectiv in
judetul Cluj, intre Hadareni si sud-estul orasului Campia Turzii (localitatea Luna).
1.2. Topografia Traseul de autostrada se inscrie in lunca Mureului si a Arieului.
1.3. Trasarea lucrrilor Pentru ntocmirea proiectului s-au efectuat ridicri topografice cu staii TOTALE n
coordonate planimetrice STEREO 70 i cote MAREA NEAGR 75. Studiile topografice s-au legat la reeaua naional cu sistem GPS.
Au fost materializate prin bornare, staiile de drumuire, culoarul autostrzii i staiile
GPS.
1.4. Date privind morfologia terenului Din punct de vedere morfologic, traseul autostrzii este situat n lungul culoarului
Rului Mure, parcurgnd aproape n totalitate (sectorul cuprins ntre localitile Ogra km
0+000 i Cheani km 25+000), zona de lunc i terase extinse ale acestuia; Excepie face
partea final a traseului, n care acesta parcurge lunca comun a rurilor Mure i Arie
(sectorul aflat la nord de localitile Cheani i Hdreni km 27+000), respectiv lunca i
terasele Arieului (sectorul cuprins ntre localitile Hdreni i Luna km 37+191).
Din punct de vedere geomorfologic (conform Enciclopediei Geografice a Romniei
Ed. tiinific i Enciclopedic, 1982), zona traseului aparine sudului subunitii Cmpia
colinar a Srmaului din cadrul unitii morfologice Cmpia colinar a Transilvaniei,
delimitat prin culoarul Mureului de nordul Podiului Trnavelor (unitatea Dealurile
Trnavei Mici subunitatea Podiul Trnvenilor).
Altitudinea terenului n aceasta zon este cuprins ntre 270 m si 315m.
Cmpia colinar a Transilvaniei se prezint sub forma unor asociaii de dealuri
prelungi cu versani asimetrici (cu altitudini de 400 500 m) individualizate prin Colinele
Mdraului, Colinele Comlodului i Colinele Luduului (subuniti ale Cmpiei Srmaului),
separate, pe direcia predominant nord-est sud-vest, de culoare depresionare de vale
(Lechina Comlod, Pru de Cmpie i Arie), culoare nsoite de lunci relativ largi i terase
mrginite de versani cu nclinri medii spre mari.
Podiul Trnavelor, extins la sud de valea larg i cu terase a Mureului
(reprezentat n zona traseului prin subunitatea Podiul Trnvenilor) este caracterizat de
interfluvii asimetrice, sub form de cueste, ai cror versani abrupi (cu altitudini de 450 500
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
3
m) sunt puternic fragmentai de toreni (majoritatea aflueni secundari ai Mureului) i de
alunecri de teren.
Vile Mureului, respectiv Arieului, ce separ cele dou uniti geomorfologice
(mai sus menionate) sunt insoite de depresiuni joase, prezint cursuri foarte meandrate, cu
zone de extinse de lunc, colmatat i frecvent mltinoas. Luncile celor dou ruri sunt
mrginite de terase i glaciesuri coluvio-proluviale. Albiile minore sunt afectate de eroziuni
laterale n zonele de meandru.
Procesele geomorfologice actuale i degradarea terenurilor n Cmpia colinar a
Transilvaniei (pe care se nscrie zona studiat) i Podiul Trnavelor (situat la sud de Rul
Mure n imediata vecintate a traseului), sunt de o mare varietate i, n acelai timp,
prezente cu o intensitate excesiv; Conform Enciclopediei Geografice a Romniei, Ed.
tiinific i Enciclopedic -1982, procesele geomorfologice specifice arealului n care se
ncadreaz traseul autostrzii sunt caracterizate n principal de pluvio-denudare, eroziune n
suprafa, iroire, fenomene de instabilitate de tipul alunecrilor de teren (de la curgeri
superficiale i semiprofunde pn la alunecri masive) i n egal msur de procesele
fluvio-toreniale. Sunt datorate n egal msur a prezenei n substrat ivirilor de roci moi
(argilo-nisipoase) i de sare pe alocuri, roci mai puin rezistente la eroziune, n alternan
cu roci mai dure (marne i tufuri) pe de o parte, i accelerate de activitile antropice (vaste
areale din cuprinsul versanilor sunt despdurite, neprotejate de vegetaie sau destinate
culturilor agricole) pe de alt parte;
Proceselor geomorfologice, mai sus menionate, ce duc la degradarea terenurilor, li
se adaug eroziunea lateral de mal, colmatarea i nmltinirea, ce afecteaz aproape n
ntregime albiile majore ale rurilor Mure i Arie; Aceste procese sunt foarte active la
precipitaii toreniale sau de lung durat, recpectiv la inundaii.
1.5. Date privind geologia si seismicitatea zonei Din punct de vedere geologic (conform Enciclopediei Geografice a Romniei - Ed.
tiinific i Enciclopedic, 1982, hrilor geologice sc 1: 200000 foaia Trgu Mure,
respectiv foaia Turda si studiilor geotehnice de teren executate pn n prezent pe
aliniamentul traseului i pe amplasamentele lucrrilor de art proiectate), formaiunile ce
afloreaz n aceast zon aparin ca vrst Neogenului i Cuaternarului Acestea fac parte
din cuvertura sedimentar post-tectogenetic i au o structur de sinclinale i anticlinale
conjugate, cu orientare NW - SE si NNW - SSE, pe un fond monoclinal ctre NE.
Sintetiznd informaiile din sursele / documentaia mai sus menionat, rocile puse n
eviden de-a lungul traseului pot fi grupate astfel:
Roci de vrst cuaternar (Holocen mediu superior qh i Pleistocen superior
qp3).
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
4
Sunt constituite din formaiunile aluvionare (amestecuri heterogene de nisip, pietri i
bolovni) ntlnite n zona albiilor majore i minore ale cursurilor de ap traversate (rurile
Mure, Arie i afluenii secundari ai acestora), cu grosini cuprinse ntre 0,50 5,70 m.
Tot de aceast vrst sunt i formaiunile de alteraie fizico-chimic (deluvii) ce acoper
pantele domoale ale versanilor din zona traseului (terasele medii i superioare ale rurilor).
Acestea sunt prezente cu mici excepii pe tot traseul i sunt formate, n principal, n urma
proceselor de alterare fizico-chimic a rocii de baz. Din punct de vedere litologic sunt
reprezentate prin argile, argile prfoase-nisipoase prafuri argiloase-nisipoase cu intercalaii
de nisipuri fine, nisipuri prfoase nisipuri argiloase; Sporadic n masa acestui material
deluvial pot fi ntlnite fragmente ale rocii de baz (marne i conglomerate) cu diferite grade
de alterare; grosimea materialului deluvial este foarte variabil de-a lungul traseului, fiind
cuprins ntre 1,20 8,30 m.
Roci ale fundamentului regiunii neogene - se ntlnesc de regul sub formaiunile de vrst cuaternar (menionate mai sus), dar apar uneori i la zi, sub form de
aflorimente.
Zonarea acestora, din punct de vedere al vrstei geologice i al litologiei arat astfel: Pannonian - (pn): este prezent pe parcursul traseului, pe sectorul cuprins ntre
localitile Ogra (km 0) i Bogata (km 16), fiind ntlnit n majoritatea sondajelor geotehnice,
executate n acest interval (sub formaiunile cuaternare), de la adncimi cuprinse ntre 2,10
8,30 m i pn la adncimea maxim de investigare a sondajelor (25 m); Din punct de
vedere litologic pannonianul este reprezentat prin argile - argile grase, argile marnoase n
alternan cu nisipuri i microconglomerate. Diagenetic sunt prezente cimentri pariale i
dizolvri selective. Local se dezvolt nivele de tufuri, orizontul tufului de Bazna fiind primul
reper stratigrafic - cartabil al acestui etaj (acolo unde acesta este prezent). Coninutul
paleontologic este reprezentat de fauna cu: Congeria banatica, C.subglobosa, Paradacna
lenzi, Melanopsis vindobonensis, Orygoceras.
Volhynian - Bessarabian inferior - (vh-bs1): este prezent pe parcursul traseului, pe
sectorul cuprins ntre localitile Bogata (km 16) i Luna (km 37+190), fiind ntlnit n
majoritatea sondajelor geotehnice, executate n acest interval (sub formaiunile cuaternare),
de la adncimi cuprinse ntre 3,80 10,50 m i pn la adncimea maxim de investigare a
sondajelor (25,10 m); Din punct de vedere litologic vh-bs1 este reprezentat prin argile
marnoase cu intercalaii de nisipuri i rar conglomerate (cu structofaciesuri depoziionale
masive, laminaii paralele i oblic tabulare, ondulaii de curent asimetrice i granoclasri
normale). Sunt prezente structuri erozionale n faciesuri de canal, pentru fracia grosier.
Diagenetic sunt prezente tasri difereniale i cimentri pariale. Local se dezvolt nivele de
tufuri, ca repere stratigrafice, dintre care, cele mai importante fiind tuful de Ghiri (n baza
etajului stratigrafic) i tuful de Srmel (la partea superioar a etajului). Coninutul
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
5
micropaleontologic este reprezentat n partea inferioar a etajului prin asociaii faunistice cu
forme de Elphidium, Nonion granosum, Cibicides conoideus si Leptociterrae, cu elemente
remaniate de Globotruncana i Gumbelina ; La partea superioar a etajului apar Semseya
lamellata, Sphaeridia papillata i Spirialis umbilicatulus.
Buglovian - (bg): afloreaz restrns n partea nordic i nord-vestic a traseului, pe
sectorul cuprins ntre localitile Cheani (km 24) i Luna (km 37+190), ns este larg extins
la nivel areal. Litologic buglovianul este reprezentat prin alternane de argile marnoase i
nisipuri, cu grosimi variabile, ntre care sunt intercalate strare subiri de de tufuri. Din punct
de vedere paleontologic sunt prezente forme de: Cibicides lobatulus, Articulina majori i
Erycina perlucida.
Tortonianul - (to): afloreaz foarte restrns n partea nord-vestic a traseului, pe sectorul
cuprins ntre localitile Cheani (km 24) i Grindeni (km 29), ns este bine dezvoltat n
adncime, cu o grosime relativ constant. Litologic tortonianul este reprezentat prin
conglomerate, argile marnoase, marne, nisipuri. De asemenea apar lentile de gips i tufuri,
cel mai important fiind tuful de Dej reperul stratigrafic cartabil, pe o arie foarte rspndit la
nivelul etajului. Coninutul paleontologic este reprezentat prin: Orbulina suturalis, O.
universa, Globigerinoides bisphaericus, G. trilobus, Globigerina bulloides, Nonion
pompilioides, Asterigerina, Bulimina i Cassidulina.
Din punct de vedere tecto structural (conform cu Geotectonica Romniei, Ed Tehnic - 1982 M. Sndulescu) zona traseului autostrzii aparine unitii geostructurale a
Depresiunii Transilvaniei. Aceasta reprezint o depresiune molasic neogen, prezent
ntre segmentele catenei orogenice carpatice; Depresiunea se suprapune peste dou etaje
tectonice i anume: elementele deformate tectogenetic ale diferitelor segmente aparinnd
Dacidelor interne i Transilvanidelor i cuvertura post-tectogenetic.
Din punct de vedere seismic, conform Codului de proiectare seismic P 100 - 2006, Partea I, acceleraia terenului pentru proiectare, pentru zona traversat de traseul
autostrzii, corespunztoare unui interval mediu de recuren (al magnitudinii) IMR = 100 ani
- ag prezint valoarea de vrf a acceleraiei terenului de 0,12 pentru intervalul km 0 km
30 (situat n judeul Trgu Mure), respectiv ag = 0,08 pe intervalul km 30 km 37+190
(judeul Cluj).
Perioada de col Tc corespunztoare zonei traversate de traseu este de 0,7
secunde, iar zona seismic de calcul pentru proiectare este E pentru sectorul cupins ntre
localitile Ogra i Hdreni (intervalul km 0 km 30), respectiv zona F pentru sectorul
Hdreni - Luna (km 30 km 37+190).
Conform SR 11100 / 1 martie 1993 (Macrozonarea teritoriului Romaniei harta de
zonare seismic), gradul de intensitate seismic pe tot cuprinsul traseului autostrzii
(judeele Trgu Mure i Cluj) este 71 (grade MSK), cu o perioad de revenire la 50 ani (1).
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
6
1.6. Date privind hidrologia zonei Din punct de vedere hidrologic, arealul traversat de traseul autostrzii este drenat
integral de sistemul hidrografic al rului Mure (ntre km 0 i km 37+191), mpreun cu
afluentul su principal (cel mai important) Rul Arie, n condiiile n care traseul se
desfoar aproape n totalitate (ntre km 0 localitatea Ogra i km 27+000 localitatea
Hdreni) n lungul culoarului Mureului, respectiv Arieului - partea final a traseului (ntre
Hdreni i localitatea Luna km 37+191).
Rul Mure izvorte de la altitudinea de 850 m, n sudul Depresiunii Gheorghieni ,
lng localitatea Izvorul Mureului (Judeul Harghita); Strbate pe direcia predominant NE -
SV i dreneaz mpreun cu afluenii si ntreg teritoriul judeului Mure, avnd o suprafa
de bazin (la ieirea din jude amonte de confluena cu Arieul) - S = 6.720 km2 desfurat
pe circa 125 km lungime; n zona traseului autostrzii, Mureul prezint un curs foarte
meandrat, o albie minor bine conturat, o albie major larg, presrat cu numeroase brae
prsite, suprafee mltinoase i grinduri laterale; Conform Enciclopediei Geografice a
Romniei (Ed. tiinific i Enciclopedic, 1982), panta general a rului, pe sectorul situat
ntre localitile Ogra i Cheani este redus, cu valori cuprinse ntre 0,5 1,0 o/oo; Debitul
mediu multianual al Mureului este, la ieire din jude (localitatea Stna de Mure situat la
circa 2,5 km sud-vest de Cheani) de 46 m3/sec., iar n timpul anului scurgerea pe anotimpuri
prezint un volum maxim primvara (n perioada martie mai) si un volum minim toamna
(perioada septembrie noiembrie).
Rul Arie cel mai important afluent pe dreapta al Mureului (constituit n partea
superioar a bazinului din Arieul Mare i Arieul Mic), i are izvoarele pe teritoriul judeului
Alba, din Munii Bihor (situai la vest de Oraul Cmpeni); Punctul de confluen cu Mureul
este situat la aproximativ 3 km sud de localitatea Hdreni (n zona limitei administrative
dintre judeele Alba, Cluj i Mure); n cadrul judeului Cluj, Arieul i desfoar cursul pe o
lungime L = 60 km i prezint o suprafa de bazin - S = 1.300 km2; n zona traseului
autostrzii (sectorul cuprins ntre Localitile Hdreni km 27+000 i Luna km 37+190),
rul prezint caracteristici similare Mureului (un curs foarte meandrat, o albie minor bine
conturat, o albie major relativ larg, presrat cu numeroase brae prsite, suprafee
mltinoase i grinduri laterale). Conform Enciclopediei Geografice a Romniei (Ed.
tiinific i Enciclopedic, 1982), panta medie pe acest sector este de 2,5 o/oo, iar debitul
mediu multianual al rului este de 20 m3/sec. la intrare n jude (localitatea Lungeti),
acesta crescnd pn la 26 m3/sec. n seciunea de confluen cu Rul Mure (zona
localitii Hdreni).
Reeaua hidrografic constituit din colectorul principal Mureul mpreun cu
afluentul su principal Arieul, cuprinde numeroi aflueni principali i secundari (tributari
bazinului), mare parte din acetia prezentnd lungimi L i suprafee S reduse,
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
7
cuprinse ntre 8 20 km (lungime), i respectiv 10 100 km2 (suprafa de bazin). Excepie
fac afluenii principali cu care Mureul conflueaz n zona traseului autostrzii, i anume:
- Lechina sau Comlod prezint L = 56 km i S = 538 km2; punctul de confluen cu
Mureul este situat n zona oraului Iernut, la aproximativ 2,5 km nord-est de acesta;
- Pru de Cmpie sau Ratna prezint L = 56 km i S = 546 km2; punctul de
confluen cu Mureul este situat n zona central a oraului Ludu;
Traseul autostrzii traverseaz i o multitudine de vi sezoniere / ravene / canale,
care n perioade cu precipitaii bogate pot avea caracter torenial i debit lichid semnificativ.
Nivelul apei subterane i caracterul acesteia:
Apa subteran a fost interceptat (ca nivele acvifere i / sau infiltraii) n majoritatea
forajelor executate pn n prezent de-a lungul traseului proiectat al autostrzii, fiind
cantonat, fie n lentile / straturi de prafuri argiloase, prafuri nisipoase argiloase, nisipuri
argiloase sau nisipuri fine din cuprinsul formaiuniilor coezive - argiloase , fie n stratele de
nisipuri prfos - argiloase cu pietri i pietriuri cu nisip din cuprinsul formaiunilor necoezive
(ce constituie cuvertura aluvial deluvial acoperitoare a terenului); De asemenea s-au
ntlnit sporadic i nivele de ap, sub form de infiltraii cu caracter nepermanent, cantonate
n lentile de nisipuri prfoase i prafuri nisipoase din cadrul complexului marnos pannonian
(ce constituie roca de baz a regiunii).
Apa a fost intalnit sub form de nivele hidrostatice (cu nivel liber sau sub presiune)
NH - locale sau areale, aproape de suprafaa ternului, la adncimi cuprinse ntre minim 0.60
m i maxim 8.30 m (fa de nivelul ternului natural).
n urma executrii i detubrii forajelor, msurtorile efectuate asupra nivelului
stabilizat al apei subterane (nivel piezometric NP) au oferit informaii cu privire la caracterul
acesteia (staionar - liber sau ascensional - sub presiune); Astfel s-au putut observa
diferenieri ale caracterului apei n funcie de morfologia terenului, n sensul c pe intervalele
pe care traseul proiectat traverseaz zone de interfluviu apa prezint caracter staionar, iar
n zonele albiilor majore ale cursurilor de ap traversate caracter predominant
ascensional. n ceea ce privete nivelul piezometric nlnit n zona traseului, acesta variaz
de la o zon la alta, i anume:
- zona subtraversrii la DN 14A km 4+750 km 4+940 (zon de lunc a Mureului):
NH 2.00 m 3.40 m NP 1.30 m 1.80 m;
- zona traversrii duble (peste meandrul Mureului) de lng localitatea Bogata km
15+750 km 16+280 (albia minor a Mureului prima traversare): NH 3.20 m 7.10 m
NP 1.80 m 4.80 m;
- zona km 19+320 (zon de teras medie / inf. a Mureului): NH 6.00 m NP
4.20 m;
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
8
- zona traversrii peste DC 95 i Rul Mure km 19+940 km 21+050 (albia major
i albia minor a Mureului): NH 2.60 5.40 m NP 2.30 3.80 m;
Sezonier, n urma perioadelor bogate n precipitaii, apar infiltraii de ap cu caracter
nepermanent. n sondajele forajele geotehnice executate pentru lucrrile de traseu, apa a
fost ntlnit sub form de infiltraii, att la suprafaa terenului (n solulul vegetal sau imediat
sub acesta), la adncimi cuprinse ntre 0.30 5.00 m (n majoritatea cazurilor). Prezena
infiltraiilor la suprafaa terenului este strns legat, pe de o parte, de morfologia terenului (n
mare parte teren cvasiplan zona de lunc i areale depresionare din cadrul acesteia) i
tipul de material, de regul necoeziv sau semicoeziv (permeabil), care permite circulaia
apei, n alternan cu strate coezive (impermeabile),
iar pe de alt parte strict influenat de regimul precipitaiilor; Sezonier, pot apare (n
urma unor perioade bogate n precipitaii) infiltraii de ap la nivele mai ridicate dect cele
interceptate n sondaje.
Caracteristicile de agresivitate ale apei subterane
Probele de ap prelevate din forajele geotehnice, executate pn n prezent, au fost
analizate n cadrul laboratoarelor de specialitate, stabilindu-se coninutul n elemente chimice
al apei subterane, cantitatea n care acestea particip, precum i tipul de agresivitate al apei
fa de betoane i metale.
In general s-a constatat o agresivitate slab / foarte slab carbonic i sulfatic (local
slab magnezian) fa de betoane (conform STAS 3349/83), iar fa de metale apa prezint
o gam larg a agresivitii (de la mic / medie la puternic conform STAS 114/76).
Excepie face intervalul km 23+000 km 37+190, n care s-a constatat o agresivitate intens
sulfatic fa de betoane.
Conform cu Agresivitatea natural pe teritoriul Romniei (C.D.C.A.S. Redacia
publicaiilor pentru construcii, 1973), harta cu zonarea agresivitii poteniale (fig. II -1),
menioneaz o agresivitate potenial sulfatic pe tot traseul sectorului 2A.
1.7.Date privind vegetatia si fauna zonei Diversitatea condiiilor geo - morfo - climatice, ale caror particulariti - pe parcursul
traseului autostrzii - au fost prezentate anterior, determin o distribuie variat a inveliului
vegetal. Conform Enciclopediei Geografice a Romniei (Ed. tiinific i Enciclopedic,
1982), unitatea de vegetaie predominant aparine zonei pdurilor de foioase - etajul
stejarului, alctuit la partea inferioar, din specii de stejar termofil (cerul i garnia), stejar
pedunculat, iar la partea superioara din gorun. Dealurile sunt acoperite cu pduri de carpen,
cer i gorun, dar prezint i zone (acolo unde panta este mai domoal) cu teren arabil n
care apar diverse culturi (porumb, cartofi, etc.). Terenuri cultivate se ntlnesc frecvent, ns,
n luncile rurilor Mure i Arie.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
9
n zona treseului autostrzii suptafaa terenului este constituit din soluri
argiloiluviale, cenuii i brun rocate (denumite argiluvisoluri), soluri brune i brune acide
(denumite cambisoluri) ce sunt favorizate de un climat moderat termic i umed.
Pentru pdurile de foioase fauna specific este reprezentat prin mistre i viezure,
precum i animalele de prad ca lup, vulpe i pisic salbatic, la care se adaug o mare
varietate de psri (ciocnitoare, cintez, etc.). Fauna acvatic este reprezentat prin clean,
mrean, precum i crap, caras, stiuc.
1.8. Date privind climatul zonei Din punct de vedere climatic (conform Enciclopediei Geografice a Romniei Ed.
tiinific i Enciclopedic, 1982), traseul autostrzii apartine sectorului cu clim continental
moderat, (inutul climatic al Podiului Transilvaniei).
Regimul climatic general Trsturile eseniale ale climatului continental - moderat
sunt imprimate de circulaia i frecvena a maselor de aer de la V la NV. Att dispunerea
reliefului n trepte i modul de orientare al principalelor forme de relief, precum i prezena
culoarelor largi de vale introduc o serie de variaii topoclimatice; Astfel iernile sunt reci,
umede i mai lungi dect n mod obisnuit, iar verile sunt racoroase, cu zile calduroase puine
la numar i cu precipitaii abundente.
Radiaia solar global Sumele medii anuale ale radiaiei solare globale prezint
valori cuprinse ntre 100 - 110 kcal/cm2an. Valorile cele mai mici sunt specifice intervalului
noiembrie ianuarie (2-3,5 kcal/cm2), iar cele mai mari sume medii lunare aparin perioadei
mai iulie (14,5 15,3 kcal/cm2).
Circulaia general a atmosferei Dinamica de ansamblu a circulaiei generale a
atmosferei este condiionat de deplasarea maselor de aer dinspre V i NV, la care se
adaug influenele i modificrile introduse de configuraia principalelor trepte de relief.
Temperatura aerului La nivel regional prezint variaii importante; Temperatura
medie anual la nivelul celor mai nalte culmi montane de la N, nregistreaz valori sub 00oC,
iar spre V i SV, aceasta crete treptat, n raport cu scderea altitudinii, ajungnd la 90oC n
vile Mureului (zona Ludu) i Trnava Mic (zona Trnaveni). Perifera vestic a munilor
vulcanici este conturat de izoterma anual de 60C, iar culmile dealurilor subcarpatice
prezint valori medii anuale cuprinse ntre 60C i 7.50C; Mediile lunii iulie se ncadreaza ntre
8 - 190C, iar mediile lunii ianuarie prezint valori cuprinse ntre 80C i 30C; Maxima
absolut de 40,60C a fost nregistrat n localitatea Sbed iar minima absolut de 32.80C la
Trgu. Mures. n intervalul rece al anului, numrul mediu al zilelor cu nghe totalizeaz 120
130 zile, n cadrul podiului, respectiv 100 120 zile, pe sectoarele culoarelor de vale ale
Mureului, Arieului i Trnavei Mici.
Zona traversat de traseul autostrzii este caracterizat de urmtoarele temperaturi:
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
10
- temperatura medie anual a aerului se situeaz n intervalul 9 10 oC;
- temperatura medie a lunii ianuarie: 4 6 oC;
- temperatura medie a lunii iulie: 18 20 oC.
Precipitatiile atmosferice Regimul acestora este intercondiionat de circulaia
general a maselor de aer (dinspre V i NV), orientarea reliefului din cuprinsul spaiilor
interfluviale i al culoarelor de vale, respectiv de gradul mare de ocupare al suprafeelor
mpdurite. Precipitaiile medii anuale se caracterizeaz prin cantiti cuprinse ntre 1.400
mm pe culmile nalte ale munilor vulcanici din nord (Girghiu i Climan) i 600 mm n
sectoarele cele mai joase ale reliefului din cadrul podiului.
Zona traversat de traseul autostrzii este caracterizat de urmtoarele cantiti:
- precipitaiile medii multianuale sunt cuprinse ntre 500 600 mm/an;
- cantitatea medie de precipitaii din luna ianuarie: 20 40 mm;
- cantitatea medie de precipitaii din luna iulie: 60 80 mm.
Stratul de zapad are stabilitate i grosimi din ce n ce mai mari pe msura
creterii altitudinii reliefului. Zona traversat de traseul autostrzii este caracterizat de
urmtoarele valori:
- numarul mediu de zile cu ninsoare este cuprins ntre 20 i 30 zile in zona de podi
Cmpia colinar a Transilvaniei;
- stratul de zapad este prezent ntre 55 80 zile pe dealuri i cmpie;
- grosimile medii ale stratului de zpad ating 50 - 60 cm in sectoarele de dealuri
submontane, respectiv 25 - 40 cm, mai jos n cmpie.
Vnturile Cea mai mare frecven anual o au vnturile ce acioneaz dinspre NV
(12.1%); n lunile de iarn, vanturile dominante sunt cele din NE cu frecvene cuprinse ntre
10.8% i 13.8%;
Conform SR 174 / 1 octombrie 2008 - Imbracmini bituminoase cilindrate
executate la cald. Condiii tehnice de calitate traseul autostrzii aparine n principal zonei
II zona rece. Exceptie face sectorul de nceput al traseului - cuprins ntre localitile
Ogra i Iernut (km 3+600 8+500), sector ce aparine zonei I zona cald.
1.9. ncadrarea diferitelor lucrri n categoriile geotehnice n vederea stabilirii exigenelor proiectrii geotehnice, conform normativului NP 074 /
2007 Normativ privind documentaiile geotehnice pentru construcii, este foarte important
a se stabili categoria geotehnic, asociat cu riscul geotehnic al lucrrii (n cazul de fa
Autostrada Braov Cluj Bor, sector 2A).
Factorii de definire ai riscului geotehnic sunt urmtorii:
- condiiile de teren: terenuri medii i dificile (*) - 3 puncte (respectiv 6 puncte - *)
- apa subteran: cazul b epuismente normale - 2 puncte
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
11
- clasa de importan a construciei: excepional - 5 puncte
- vecinti: fr riscuri - 1 punct
La punctajul stabilit pe baza celor patru factori se adaug punctale corespunztoare zonei seismice; n cazul de fa (conform P 100 - 2006), sectorul 2A traverseaz o zon cu
ag cuprins ntre 0,08 0,12, creia nu i corespunde nici un punct, i astfel nu influeneaz
punctajul general.
nsumarea punctelor corespunztoare celor cinci factori nseamn 11 puncte (respectiv 14 puncte). Avndu-se n vedere acest lucru riscul geotehnic al lucrrii (conform
punctajului) este de tip moderat, iar categoria geotehnic este 2.
Precizm faptul c zonele cu un punctaj general de 14 puncte (aflate la limita superioar a
riscului geotehnic moderat i implicit la limita superioar a categoriei geotehnice 2) sunt
reprezentate de anumite intervale din cuprinsul traseului care traverseaz zone cu terenuri
dificile, n care se ncadreaz (conform normativului mai sus menionat):
terenurile n pant, cu potenial de alunecare (zone afectate de instabilitate activ i / sau potenial) ntlnite ntre km 5+340 5+640 instabilitate potenial; menionm i
intervalul km 27+500 28+000 (kilometraj pe vechiul traseu iniial SF 2004) situat n
partea de nord a localitii Hdreni instabilitate activ.
terenurile constituite din pmntruri coezive (fine) cu consisten redus, avand indicele de consisten Ic < 0.5 ntlnite de regul la adncimi situate aproape de
suprafaa terenului, n zone cu umiditate excesiv, prezente frecvent pe parcursul traseului
(zonele de lunc i albie a Mureului i Arieului); Astfel de intervale, sunt prezente n
intervalele: km 0+350 0+450, km 2+050 2+150, km 5+000 5+300, km 8+000 8+525,
km 9+800 10+000, km 21+700 21+900, km 23+300 23+450, km 27+500 28+500, km
35+800 36+500 i km 36+700 37+000.
terenuri care traverseaza zone cu pmnturi argiloase ce prezint umflri i
contracii mari, (acestea fiind ntlnite pe tronsonul cuprins ntre localitile Hdreni - km 30
i Luna km 37+190).
Excepie de la categoria geotehnic 2 pot face anumite intervale din cuprinsul traseului (ce vor fi identificate amnunit la urmtoarele faze de proiectate), care la momentul
execuiei / constriciei lucrrilor (proiectate) vor necesita o abordare special; n aceast
situaie pot fi urmtoarele sectoarele de traseu:
- zone aflate n imediata vecintate a albiilor minore ale Mureului (km 16+250
16+650 i km 20+900 20+950), respectiv Arieului (km 28+500 28+600 i km 36+550
36+650), care n condiiile prezenei apei subterane, n strns corelare cu soluia de
fundare proiectat (excavaia cobornd sub nivelul apei) ar impune lucrri de epuismente cu
caracter excepional (datorate unor condiii hidrogeologice excepionale) cazul A 1.2.2. -
c cruia i corespund 4 puncte;
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
12
- zone aflate n imediata vecintate a unor construcii existente (km 16+250 16+650 zona dublei traversri peste Rul Mure i peste centrul comunei Bogata km 16+400
16+550), care n funcie de modul n care sunt realizate excavaiile, epuismentele i / sau
lucrrile de infrastructur proiectate, aferente construciei drumului, poate afecta construciile
i reelele subterane aflate n vecintate (existente n centrul comunei Bogata) risc moderat
- cazul A 1.2.4. - b cruia i corespund 3 puncte, sau risc major - cazul A 1.2.4. - c
cruia i corespund 4 puncte.
Astfel de zone, ncadrate de NP 074 / 2007 cu punctajele mai sus menionate, ar conduce la un punctaj general de situat n intervalul 15 - 19 puncte. Potrivit acestui punctaj
(pe tronsoanele ce vor fi delimitate la urmtoarele faze de proiectare), riscul geotehnic este
considerat major, iar categoria geotehnic 3 i va atrage dupa sine executarea /
efectuarea (n cadrul acestor zone) conform normativului ante-menionat a unor ncercri
geotehnice cu caracter special, att pe teren ct i n laborator.
1.10. Msuri pentru asigurarea stabilitii terenului Datorit morfologiei terenului, descris anterior, n zona traseului exist posibilitatea producerii unor fenomene fizico-geologice de genul: alunecri de teren, eroziuni n talvegul
cursurilor de ap traversate, torenialitate, iroirea i pluviodenudarea pe versant etc. ce
conduc la degradri ale terenului i implicit la stricarea echilibrului natural al acestuia.
Modificarea componentelor mediului natural i a structurii modului de folosin pe de o parte, diversitatea i diferenierea pe trepte de relief a proceselor geomorfologice actuale
de degradare a terenurilor, pe de alta parte, determin o etajare a acestor componente ale
mediului.
Din punct de vedere morfo-climatice etajul colinar al Cmpiei colinare a Transilvaniei i Podiul Trnavelor (descrise n cadrul datelor generale) i corespund
procese geomorfologice caracteristice, ce pun n eviden potenialul dinamic i mobilitatea
acestuia.
Etajul colinar (subcarpatic dealuri i depresiuni subcarpatice), prezent n zona traseului sectorului 2A al autostrzii, n care alternana rocilor marno - argiloase cu
pmnturile argilo prafoase - nisipoase, pe de o parte, i a pdurilor i / sau a terenurile
agricole, pe de alt parte, impune o diversitate n tipurile i intensitatea proceselor
geomorfologice actuale i implicit (ca efect direct), o accentuat dinamic a versanilor n
cazul de fa terasele medii i superioare ale Mureului i Arieului i a albiilor majore /
minore ale acestora.
Majoritatea versanilor / teraselor care intersecteaz formaiuni marno-argiloase prezint numeroase fenomene de instabilitate datorit alunecrilor de teren. n schimb, n
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
13
depozitele prfos-nisipoase, apar cu precdere procesele de ravenare, crora li se adaug
subordonat eroziunea n suprafa i uneori prbuirile.
Ambele sisteme fluviatile al Mureului i afluentului principal - Arieul, sunt supuse, n timpul viiturilor, unor puternice procese de modelare, ndeosebi eroziunea liniar.
Materialele dislocate i transportate sunt depuse n albiile sau n luncile rurilor colectoare
sub forma conurilor de dejectie la confluena cu afluenii secundari. De asemenea, tot n
timpul viiturilor, se constat o cretere accentuat a mobilitii i a energiei de relief a albiilor,
pus n eviden prin acumulri grosiere, sub form de bancuri submerse sau ostroave, sau
prin eroziunea lateral a malurilor.
Referitor la eroziunile de maluri prezente n zona traseului autostrzii, specificm
faptul c acestea nu sunt de mare amploare. Apar, pe sectoare limitate, n special n zonele
de meandru ale rurilor Mure u Arie.
Ca recomandari generale, n cadrul acestor zone, menionm: regularizarea albiilor
minore (pe sectoarele critice predispuse la eroziuni ale malurilor) i, n funcie de
rezultatele calculelor hidraulice, proiectarea unor aprri de maluri, disipatoare de curent,
peree amonte / aval de podurile proiectate i praguri de fund.
Luncile Mureului i Arieului n zona crora se afl traseul autostrzii, sunt
dominate de aluvionari cu materiale fine. n aceste zone datorit terenului cvasiplan i a
existenei n substrat a unor formaiuni predominant argiloase (ce mpiedic infiltrarea apei)
sunt prezente pe areale destul de vaste nmltinirile pe care se dezvoltat vegetaia
hidrofil (trestii, papur, stuf, pipirig). Astfel de zone mai apar chiar i pe versanii / terasele
(cu nclinare mic) pe care se nscrie traseul.
Zonele cu umiditate excesiv a terenului (identificate n urma tuturor investigaiilor geotehnice efectuate pn la momentul actual cartri i foraje geotehnice) sunt prezente n
intervalele: km 0+350 0+450, km 2+050 2+150, km 5+000 5+300, km 8+000 8+525,
km 9+800 10+000, km 21+700 21+900, km 23+300 23+450, km 27+500 28+500, km
35+800 36+500 i km 36+700 37+000.
Pentru contracararea efectelor negative ale acestor zone cu exces de umiditate sunt
de luat n considerare urmtoarele msuri de protejare.
raclarea terenului nmuiat i nlocuirea acestuia cu materiale granulare;
prevederea n baza rambleelor a unor perne din materiale granulare (pietri cu
nisip) armate ramforsate cu straturi de geogril;
compactri cu aport de material granular pn la refuz a patului drumului, n
zonele cu consistene sczute ale pmntului din care este constituit acesta;
consolidarea terenului de fundare (pentru reducerea tasrilor n timp) cu
anrocamente blocuri mari de piatr ( d = 50 70 cm), bine pilonate pe care apoi se vor
executa umpluturile prevzute, n zone cu consistene foarte sczute ale pmntului existent
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
14
la baza terasamentelor proiectate - (terenuri mloase); La aplicarea acestei msuri se va ine
cont de grosimea stratului moale foarte defavorabil;
consolidarea terenului prin intermediul coloanelor de balast (executate prin vibrare
sau batere, conform normativului C 29 / IV 85) la baza terasamentelor, pe intervalele cu
portan foarte sczut a terenului n zonele n care acestuia i se transmit sarcini / ncrcri
mari (rampele structurilor i podeelor, respectiv ramblee cu nlimi mai mari de 4 m);
sisteme de drenaj transversale i / sau longitudinale, pentru eliminarea excesului
de umiditate din ampriza drumului.
Predominarea rocilor moi, mai puin rezistente la eroziune, reducerea sau deteriorarea covorului vegetal i deplasrile laterale ale rurilor imprim proceselor de
eroziune pe versani i n albii, un ritm accelerat cu caracter de degradare, stimulnd de cele
mai multe ori apariia fenomenelor de instabilitate - ce mbrac forme foarte variate mai
sus prezentate (de la alunecri superficiale la cele profunde, sufozii, prbusiri, curgeri, etc.).
Dinamica proceselor de alunecare se accentueaz n timpul primverii, cand apele provenite
din ploi i topirea zpezilor provoac supraumectarea rocilor. Ele s-au dezlnuit odat cu despduririle masive, dar s-au reactivat puternic dup perioadele / anii ploioi, putnd fi
observate n momentul de fa, n diverse stadii de evoluie i n permanent reactivare, pe
majoritatea suprafeelor ce aparin etajului colinar.
Conform Ghidului privind identificarea i monitorizarea alunecrilor de teren
indicativ GT 006 - 97, arealul traversat de traseul autostrzii (situat n Depresiunea
Transilvaliei) prezint urmtoarele caracteristici i anume:
- potenial de producere a alunecrilor - ridicat
- posibilitatea de alunecare - mare
- coeficientul k prezint valori cuprinse intre 0,51 - 0,80.
Conform Planului de amenajare a teritoriului naional, Seciunea a V-a - Zone de risc natural (Alunecri de teren) - publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
726/14.XI.2001, anexele nr. 6, 6a i 7, zona traseului autostrzii prezint:
- potenial de producere a alunecrilor: sczut ridicat;
- probabilitate de alunecare: mare;
- tipul alunecrilor monitorizate: atat primare cat i reactivate.
Referitor la prezena fenomenelor de instabilitate de tipul alunecrilor de teren, precizm faptul c la nivelul amprizei traseului autostrzii (n urma tuturor investigaiilor
geotehnice efectuate pn la momentul actual cartri i foraje geotehnice) a fost identificat
un interval cu instabilitate potenial a terenului, cuprins ntre km 5+340 5+640, n care
traseul parcurge (n debleu) o zon de teras a Mureului (Dealul Cpuului); La fazele
ulterioare de proiectare (PTh i DDE) investigarea acestei zone va fi suplimentat. De
asemenea menionm i intervalul km 27+500 28+000 (kilometraj pe vechiul traseu
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
15
iniial SF 2004) situat n partea de nord a localitii Hdreni, interval n care terenul este
afectat de instabilitate activ.
La fazele ulterioare de proiectare vor fi prezentate detaliat msurile i recomandrile necesare proiectrii traseului n zonele afectate de instabilitatea potenial
sau activ a terenului.
Conform Codului de proiectare i execuie pentru construcii fundate pe pmnturi cu umflri i contracii mari (PUCM) - NE 0001 - 96 (harta cu rspndirea pmnturilor cu
umflri i contracii mari pe teritoriul Romniei), traseul autostrzii traverseaz terenuri cu
potenial de contracie - umflare medie pe intervalul cuprins ntre localitile Ogra si
Hdreni (intervalul km 0 km 30), respectiv terenuri cu potenial de contracie - umflare
mare pe intervalul cuprins ntre localitile Hdreni si Luna (intervalul km 30 km 37+190).
1.11. Stabilitatea terasamentelor
Sensibilitatea la nghe a pmnturilor traversate de traseul autostrzii (conform STAS 1709 / 2-90) aparine tuturor domeniilor de ncadrare i anume: insensibile,
sensibile i foarte sensibile la nghe.
Pantele taluzurilor (rambleelor si debleelor) vor fi fost stabilite innd cont de prevederile STAS 2941 84 i verificate prin calcule de stabilitate.
Condiiile hidrologice Conform STAS 1709/2-90 terenul natural pe care se nscrie traseul proiectat prezint, la momentul actual, condiii hidrologice defavorabile
(ntruct scurgerea apelor de pe terenul nconjurtor este neasigurat).
Adncimea maxim de nghe n terenul natural - Conform STAS 6054 - 77 n
zona traseului autostrzii este de 80 90 cm pe ntreg sectorul 2A.
Tipurile climatice i indicii de umiditate - Conform STAS 1709/1-90 (Adncimea de nghe n complexul rutier) - pe traseul autostrzii sunt:
- tipul climatic II (moderat umed) cu indicele de umiditate Thornthwaite Im = 0 20, pe
sectorul cuprins ntre localitile Ogra i Iernut (km 0+000 8+500).
- tipul climatic I (moderat uscat) cu indicele de umiditate Thornthwaite Im = -20 0, pe
sectorul cuprins ntre Iernut i Oraul Cmpia Turzii (km 8+500 37+190).
Conform STAS 1243 88 i PD 177 2001, pmnturile ntlnite pe traseul
autostrzii aparin tuturor tipurilor de ncadrare din punct de vedere al distribuiei procentuale
granulometrice (de la P1 - pietri cu nisip la P5 - argil, argila gras).
Conform nomogramei Casagrande din STAS 2914 84, pmnturile ntlnite pe parcursul traseului sectorului 2A aparin tuturor tipurilor de ncadrare din punct de vedere al
calitii acestora ca material pentru terasamente (de la 1a - necoezive, grosiere, insensibile
la nghet-dezghe la 4f - coezive, organice, cu umflri libere mari, foarte compresibile i
foarte sensibile la nghet-dezghe). n cazul prezenei pmnturilor de tip 4d (ce atest o
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
16
calitate rea), este necesar s se acorde o atenie deosebit asupra folosirii ca material
pentru terasamente, acestea trebuind tratate, la alegere, cu var (3 - 4 %), ciment (6 8 %),
degresate cu materiale granulare (25 30 %), sau nlocuite cu material corespunztor. n
cazul prezenei pmnturilor de tip 4e (ce atest o calitate rea), respectiv 4f (ce atest o
calitate foarte rea), acestea vor trebui nlocuite cu material corespunzator.
1.12. Categoria de importan a obiectivului Categoria de importan este B (DEOSEBIT) cu punctajul:
Importana vital i = 1
ii = 2 medie 3
iii = 4
Importana social-economic i = 4
ii = 4 medie 4
iii = 2
Implicare ecologic i = 4
ii = 1 medie 2
iii = 0
Durata de utilizare i = 6
ii = 4 medie 5
iii = 4
Adaptare la teren i = 6
ii = 6 medie 6
iii = 4
Volum de munc i materiale i = 6
ii = 6 medie 6
iii = 4
TOTAL 26
Cerinele de avizare sunt A4, B2, D2.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
17
2. DESCRIEREA LUCRRILOR PROIECTATE
MEMORII PE SPECIALITI
2.1. Lucrri de drum
2.1.1. Viteza de proiectare Viteza de proiectare adoptat pentru elementele geometrice ale autostrzii este de
120 km/h.
Traseul a fost studiat pe planurile rezultate n urma ridicrilor topografice, ntocmite la
sc. 1:5.000.
2.1.2. Traseul n plan Subseciunea 2A-2, care face obiectul prezentei documentaii, are o lungime de
33,591 km.
Traseul ncepe in partea de sud a localitatii Cipu, la km 3+600 i merge paralel cu
calea ferat 405 Deda Rzboieni printre localitile Cipu i Cucerdea pn la sud de
Iernut. La km 4+878 autostrada intersecteaz drumul naional DN 14A. n acest punct a fost
prevzut un nod rutier de tip trompet simpl.
In continuare traseul se desfoar n zona de sud i sud-vest a oraului Iernut i
intersecteaz dou drumuri comunale: DC 85 (km 7+643.30) i DC 86 (km 8+630.037) i
trece prin partea de sud a comunei Cuci. n continuare autostrada se ndreapt spre nord-
vest ctre rul Mure ocolind pe la sud comuna Orosia. Traseul intersectez drumul comunal
DC 87, fiind supratraversat de acesta, la km 13+166.
Traseul se continu spre nord-vest ctre cele dou meandre ale Mureului, ntre care
este situat com. Bogata. Pentru traversarea com. Bogata este necesar exproprierea n
vederea demolrii a trei case.
Autostrada traverseaz rul Mure n comuna Bogata de dou ori. Autostrada
traverseaz n com. Bogata drumul comunal DC 95. La km 18+800 se va amenaja o parcare
de scurta durat.
n continuare, prin sudul oraului Ludu, autostrada traverseaz, nc o dat rul
Mure i CF 405 Rzboieni Deda i se ndreapt ctre com. Cheani, pe care o ocoleste
apoi pe la nord i vest. In apropierea localitii Cheani, la km 21+900, este prevzut un nod
rutier de tip trompet dubl, care face lagtura cu DN 15.
Autostrada se ndreapt, in continuare, spre sud-vest ctre rul Arie i merge n
lungul acestuia, ocolind satul Hdreni pe la est, sud i vest.
Traseul autostrzii intersecteaz drumul naional DN 15 n trei seciuni,
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
18
supratraversndu-l (km 22+750 i km 28+550) sau fiind supratraversat de acesta (km
26+150).
Din partea de nord-vest a comunei Hdreni, traseul autostrazii se desfoar la
baza Dealului cu Bru, dup care, traverseaz rul Arie cu un pod la km 35+565 i are ca
punct de final intersecia cu DN 15 (km 37+191), unde a fost proiectat un pasaj pe DN 15.
n ceea ce privete amenajarea n plan, traseul este alcatuit din aliniamente si curbe
cu raze cuprinse intre 1200 m si 25000 m. Curbele au arce de clotoida sau nu, conform
normativelor in vigoare. Unele curbe necesita convertire sau supranlare, in functie de
valoarea razei curbei respective.
Lungimea total a traseului subseciunii 2A-2 este de 33,591 km, din care
lungimea total a traseului situat n aliniament este de 9,800 km, cca. 28 % din lungimea total a traseului.
2.1.3. Profilul longitudinal Profilul longitudinal, a fost proiectat dup urmtoarele criterii: - cotele pentru asigurarea de 2%, inclusiv nlime de gard pentru poduri la
traversarea cursurilor de ap; - gabaritele minime impuse pasajelor superioare pentru traversarea cilor ferate,
drumurilor naionale i locale;
- raze de racordare minime sau cele recomandate de confortul optic la racordrile n
plan vertical; - declivitatea maxim admis de 5%; - asigurarea scurgerii apelor n lungul autostrzii prin asigurarea unei pante
longitudinale minime de 0,3%; - asigurarea scurgerii apelor din structura rutier n zonele de es, prin proiectarea
liniei roii ntr-un rambleu de 1,50-2,00 m;
- micarea terasamentelor pentru a reduce realizarea gropilor de mprumut sau a
depozitelor de pmnt.
Declivitile rezultate n profil longitudinal, au valori cuprinse ntre 0,19-2,90%.
Raza minim convex adoptat este de 12000m, iar cea minim concav este de
15000 m.
Situaia declivitilor pe lungimi se prezint astfel:
- ntre 0 -1% L = 21,168 km;
- ntre 1% - 2% L = 6,825 km
- ntre 2% - 3% L = 5,598 km
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
19
2.1.4. Profilul transversal Seciunea profilurilor transversale tip ale autostrzii s-a fcut avnd n vedere
necesitatea satisfacerii unor debite i viteze de circulaie ridicate n condiii de siguran i
confort. Profilul transversal tip are urmtoarele caracteristici: - Profil transversal cu limea platformei de 26,00 m, din care:
- partea carosabil cu dou benzi de circulaie pe sens are 15,00 m (2x7,50 m) lime - benzile de ghidaj, cte dou pe fiecare sens de circulaie - 4x0,50 m = 2,00 m
- banda median de 3,00 m lime (impermeabilizat)
- cte o band de staionare de urgen pe fiecare sens de circulaie -
2x2,50m=5,00m - dou acostamente de 0,50 m lime - 2x0,50 m = 1,00 m
Aceste limi nu cuprind spaiile pentru parapete marginal, adic 2 x 0,75 m.
2.1.5. Structura rutier Prin Caietul de Sarcini, s-a solicitat analizarea a dou tipuri de structur rutier.
Astfel, dimensionarea structurii rutiere s-a realizat pentru dou tipuri de structuri
rutiere, una supl si una semi-rigid:
1. Structura rutier semi-rigid:
- 5 cm MASF 16; - 6 cm binder de criblur BAD 25m; - 10 cm mixtur asfaltic AB2; - 25 cm balast stabilizat; - 30 cm balast;
- 20 cm strat de form. 2. Structura rutier supl: - 5 cm MASF 16; - 8 cm binder de criblur BAD 25m; - 16 cm mixtur asfaltic AB2; - 30 cm piatr spart; - 30 cm balast;
- 20 cm strat de form. Traficul de calcul a avut la baz datele recensmantului general de circulaie din anul
2010.
Structura rutier a fost dimensionat n conformitate cu "Normativul pentru
dimensionarea structurilor rutiere suple i semirigide (metoda analitic) - PD 177-2001,
pentru o perioad de perspectiv de 20 ani.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
20
Deasemenea, s-a realizat i verificarea structurilor rutiere propuse la aciunea inghe-
dezgheului.
Datele centralizate ale calculului de dimensionare, precum si cele de la verificarea la
aciunea inghe-dezgheului se regasesc in tabelele de mai jos.
Pe sectorul 2B, Cmpia Turzii Gilu, structura rutier executat este structur supl. Astfel, pentru continuitatea sectoarelor de autostrad, structura propus de proiectant pentru subseciunea 2A-2 este, de asemenea, de tip suplu (varianta 2).
Structura rutier pe benzile de staionare de urgen, pe benzile suplimentare i pe
banda median de ntoarcere este aceeai cu cea prevzut pe partea carosabil a
autostrzii. Zona median va fi impermeabilizat cu urmtoarea structur:
- 5 cm MASF 16; - 15 cm piatr spart; - balast; - 20 cm strat de form.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
21
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
22
2.1.6. Scurgerea apelor Pentru drenarea i evacuarea apelor din structura rutier s-a prevzut prelungirea
stratului de balast pn la faa taluzului sau n drenuri longitudinale sub rigole (n zonele de
debleu
e acostament i descrcate pe taluze prin
casiuri
onei acesteia,
determ
erea apelor pe sub autostrad s-au prevzut podee cu lumina de 2,00 i
5,00 m
asaje, 3
viaduct
aterialului solid, s-au prevzut amenajri
amonte i aval la podurile i podeele proiectate.
aceast subseciune autostrada intersecteaz mai multe drumuri de diferite
unal);
at
continu derea de pasaje pe sau peste autostrad.
lusiv benzile de ncadrare) i platforma de 9,00 m. Structura
rutier
m;
art;
20 cm strat de form.
). La ramblee apele vor fi colectate n rigole d
la anurile prevzute n lungul autostrzii.
S-au realizat calcule specifice pentru determinarea debitelor din precipitaii i care
converg spre anuri de pe platforma autostrzii sau dinspre versanii limitrofi z
inndu-se, n final, seciunile utile ale anurilor, pe sectoare omogene. Pentru trec
i poduri.
A rezultat un numr de 37 podee de 2 m, 18 podee de 5 m, 5 poduri, 5 p
e si un portal. De asemenea, au fost prevzute lagune i bazine de retenie.
Podurile i podeele au fost dimensionate hidraulic la debite cu asigurarea de 2%.
Acolo unde exist potenial de antrenare a m
2.1.7 Intersecii denivelate fr acces la autostrad i restabiliri legturi rutiere Pe
categorii:
drumuri clasificate (national, judetean sau comdrumuri neclasificate (locale, de exploatare).
n ceea ce privete drumurile clasificate, tuturor acestora li s-a reasigur
itatea prin devierea acestora i/sau preve
Situaia acestora este descris mai jos:
km 4+878.28 DN 14A pasaj pe drumul national pentru supratraversarea autostrazii, precum si a caii ferate Deda - Rzboieni. Drumul national va avea parte
carosabil de 8,00 m (inc
va fi realizat din:
- 4 cm MASF 16;
- 5 cm binder de criblur BAD 25
- 6 cm mixtur asfaltic AB 2;
- 15 cm strat de piatr sp
- 20 cm strat de balast;
-
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
23
km 7+646.308 DC 85 pasaj pe drumul comunal pentru supratraversarea autostrazii. Drumul va avea parte carosabil de 6,50 m (inclusiv benzile de ncadrare)
i platforma de 8,00 m. Structura rutier va fi realizat din:
- 4 cm beton asfaltic;
- 6 cm mixtur asfaltic;
- 15 cm strat de piatr spart;
- 25 cm strat de balast. S-a prevzut i realizarea unei variante de circulaie pe timpul execuiei. Aceasta va
avea platforma de 8,00m iar structura rutier va fi realizat din:
-20 cm strat de piatr spart;
-25 cm strat de balast .
km 8+630.037 DC 86 pasaj pe drumul comunal pentru supratraversarea autostrazii. Drumul va avea parte carosabil de 6,50 m (inclusiv benzile de ncadrare)
i platforma de 8,00 m. Structura rutier va fi realizat din:
- 4 cm beton asfaltic;
- 6 cm mixtur asfaltic;
- 15 cm strat de piatr spart;
- 25 cm strat de balast.
S-a prevzut i realizarea unei variante de circulaie pe timpul execuiei. Aceasta va
avea platforma de 8,00m iar structura rutier va fi realizat din:
-20 cm strat de piatr spart;
-25 cm strat de balast .
km 13+171.13 DC 87 pasaj pe drumul comunal pentru supratraversarea
autostrazii. Pentru aceasta intersectie s-a prevazut realizarea unei variante de
circulaie pe timpul execuiei. Aceasta va avea parte carosabil de 6,50 m (inclusiv
benzile de ncadrare) i platforma de 8,00 m. Structura rutier va fi realizat din:
- 4 cm beton asfaltic;
- 6 cm mixtur asfaltic;
- 15 cm strat de piatr spart;
- 25 cm strat de balast.
km 19+266 autostrada blocheaz traseul drumului judeean DJ 107G pe care l
deviaz n DC 95 printr-o intersecie giratorie.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
24
km 19+975 DC 95 pasaj pe autostrad pentru supratraversarea drumului comunal DC 95.
km 22+750 - DN 15 supratraversarea drumului naional printr-un pasaj pe autostrad.
km 26+150.77 DN 15 pasaj pe drumul naional pentru supratraversarea autostrazii. Drumul national va avea parte carosabil de 8,50 m (inclusiv benzile de
ncadrare) i platforma de 10,00 m. Structura rutier va fi realizat din:
- 4 cm MASF 16;
- 6 cm binder de criblur BAD 25m;
- 8 cm mixtur asfaltic AB 2;
- 25 cm strat de piatr spart;
- 30 cm strat de balast;
- 20 cm strat de form.
n ceea ce privete a doua intersecie, pentru soluia cu pasaj pe DN 15 peste autostrad
s-a prevzut i realizarea unei variante de circulaie pe timpul execuiei. Aceasta va avea
parte carosabil de 6,50 m (inclusiv benzile de ncadrare) i platforma de 8,00 m.
structura rutier va fi realizat din:
-4 cm beton asfaltic
-6 cm mixtur asfaltic
-20 cm strat de piatr spart
-25 cm strat de balast
Dup realizarea pasajului i a rampelor, varianta de circulaie va fi dezafectat.
km 28+550 - DN 15 supratraversarea drumului naional printr-un pasaj pe autostrad.
km 37+190.85 DN 15 pasaj pe drumul national pentru supratraversarea autostrazii. Drumul national va avea parte carosabil de 8,50 m (inclusiv benzile de
ncadrare) i platforma de 10,00 m. Structura rutier va fi realizat din:
- 4 cm MASF 16;
- 6 cm binder de criblur BAD 25m;
- 8 cm mixtur asfaltic AB 2;
- 25 cm strat de piatr spart;
- 30 cm strat de balast;
- 20 cm strat de form. Pentru asigurarea circulaiei pe DN 15 pe timpul execuiei pasajului, s-a prevzut i
realizarea unei variante de circulaie. Aceasta va avea parte carosabil de 6,50 m
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
25
(inclusiv benzile de ncadrare), platforma de 8,00 m i structura rutier va avea
urmtoarea alctuire:
-4 cm beton asfaltic
-6 cm mixtur asfaltic
-20 cm strat de piatr spart
-25 cm strat de balast
Dup realizarea pasajului i a rampelor, varianta de circulaie va fi dezafectat. Traseul autostrzii intersecteaz o serie de drumuri agricole i de exploatare,
ntrerupnd continuitatea acestora.
Funcie de importana lor i de condiiile locale, s-a prevzut devierea lor n lungul
autostrzii.
Elementele geometrice ale profilului transversal pentru drumurile de exploatare sunt
urmtoarele:
- lime platform 5,00 m;
- parte carosabil 4,00 m.
Structura rutier adoptat pentru drumurile de exploatare este urmtoarea:
- 15 cm piatr spart;
- 10 cm balast.
Pentru scurgerea apelor de pe partea carosabil au fost prevzute anuri i rigole
pereate sau din pmnt.
2.1.8 Noduri rutiere
Nod rutier km 4+174 n zona km 4+170 este dispus un nod rutier la intersecia cu DN 14A Media Iernut,
de tip trompet simpl.
Bretelele sunt uni i bidirecionale, iar breteaua 1 supratraverseaz autostrada la km
4+174.569.
Nodul rutier este amplasat ntr-o zon dificil, culoarul autostrzii avnd limitri pe
ambele pri.
Astfel, pe partea stng terenul urc abrupt, existnd diferene de nivel de 20-30 m
fa de traseul autostrzii.
Pe partea dreapt este amplasat calea ferat 405 Deda Rzboieni la o distan
minim de 100 m.
Structura rutier a nodului este structura rutier supl si este urmtoarea: - 4 cm MASF 16; - 6 cm binder de criblur BAD 25m;
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
26
- 8 cm mixtur asfaltic AB2; - 25 cm piatr spart; - 30 cm balast;
- 20 cm strat de form.
Nod rutier km 21+890 n zona km 21+890, aproape de intersectia cu DN 15 este dispus un nod rutier de tip
trompet dubl.
Bretelele sunt uni i bidirecionale, iar breteaua 1 subtraverseaz autostrada la km
21+890.
Structura rutier a nodului este structura rutier supl si este urmtoarea: - 4 cm MASF 16; - 6 cm binder de criblur BAD 25m; - 8 cm mixtur asfaltic AB2; - 25 cm piatr spart; - 30 cm balast;
- 20 cm strat de form.
2.2 Lucrri de construcii 2.2.1 Parcare de scurt durat
In conformitate cu prevederile din Normativul Privind Proiectarea Autostrzilor
Extraurbane - PD 162-2002, corelat cu Standardele si Practica Recomandat TEM, Editia a
III a ,februarie 2002, in acord cu cerintele beneficiarului, pe autostrada Transilvania, sector
2A Ogra-Cmpia Turzii se va amenaja o parcare de scurta durat la km. 18+800.
Parcarea va fi amplasat atat pe partea dreapta cat si pe partea stang a autostrzii
si va fi destinat tuturor categoriilor de autovehicule, oferind tuturor utilizatorilor servicii
satisfctoare, corespunztoare unei parcri moderne. Platformele de parcare vor fi
accesibile prin intermediul unor bretele de acces care sa permit intrarea si iesirea din
parcare fara a stanjeni circulatia pe autostrad. De asemenea, intre carosabilul autostrzii si
platformele de parcare se va prevedea cate un spatiu de protectie de min. 10m ltime pe
ambele prti.
Pentru desfasurarea optim a activittilor de mai sus, fiecare amplasament are n
compunere urmatoarele :
-sistem de canalizare menajer si pluvial;
-gospodarie de ap potabil;
-sistem de alimentare si distributie energie electric;
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
27
-sistem de iluminat platforme si bretele de acces;
-telefon public;
-locuri de parcare, oprire si stationare pentru autoturisme,autocamioane si autobuze;
-amenajri spatii de protectie si agrement;
-toaleta public;
-benzi de decelerare si de accelerare;
-semne si marcaje rutiere;
-imprejmuiri exterioare si interioare pentru zonele de protectie sanitar;
Parcajele auto vor fi construite sau marcate dupa tipul de autovehicul (conform
normativ P132-93) dupa cum urmeaz:
-parcaje pentru autoturisme;
-parcaje pentru autobuze si microbuze;
-parcaje pentru autovehicule grele;
-parcaje pentru persoane cu mobilitate redusa (H).
Alimentarea cu ap si canalizarea apelor uzate in spatiul de servicii vor fi proiectate
luandu-se in calcul consumatorii conform prognozelor de trafic.
Din motive de functionalitate si exploatare fiecare din cele doua prti ale spatiului vor
avea dotri proprii din punct de vedere al alimentrii cu ap si canalizrii.
Canalizarea apelor pluviale se va face separat pentru partea stang si separat pentru
partea dreapt.Inainte de descarcrea in emisar toate apele pluviale canalizate vor fi trecute
printr-un separator de namol si hidrocarburi cu by-pass care asigur calitatea apelor epurate
conform normativului NTPA-001-2002.
Descarcarea in emisar a apelor pluviale epurate se va face prin guri de vrsare in
emisar, pentru protectia malurilor impotriva eroziunilor.
Alimentarea cu energie electric a tuturor obiectivelor aferente parcrii de scurta
durata se va face dintr-un post de trasformare care se va alimenta din cel mai apropiat punct
de alimentare cu energie electric, in conformitate cu avizul energetic emis de ctre
Autoritatea de furnizare si distributie a energiei electrice din zon.
2.2.2 Punct de sprijin pentru intreinere nod Cmpia Turzii In conformitate cu prevederile din Normativul Privind Proiectarea Autostrazilor
Extraurbane - PD 162-2002, corelat cu Standardele si Practica Recomandata TEM, Editia a
III a ,februarie 2002, in acord cu cerintele beneficiarului, pe autostrada Transilvania, in
nodul rutier existent Cmpia Turzii se va amenaja un punct de sprijin pentru intretinere.
Punctul de sprijin pentru ntretinere este o unitate de deservire a unui sector de
autostrada avnd rolul de mentinere n stare corespunzatoare de exploatare a autostrazii i
asigurarii securitatii circulatiei rutiere n sectorul arondat, fiind subordonat centrului de
ntretinere i coordonare desemnat de autoritatea administrativa. Acesta nu are facilitati ca:
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
28
centru de monitorizare (dar este integrat sistemului ITS al autostrazii), atelier de reparatii
utilaje de intretinere, spatii pentru politie, salvare, pompieri, instrumente si echipamente
pentru inspectarea autostrazii, etc.
Punctul de sprijin pentru ntretinere este un complex tehnic care are o serie de sarcini
grupate astfel:
- asigurarea ntretinerii curente de iarna-vara a autostrazii pe tronsonul aferent, a
marcajelor, a panourilor de semnalizare, a instalaiilor de iluminat i a instalaiilor de
telecomunicatii;
- refaceri i remedieri dupa accidente sau calamitati naturale;
- alimentarea cu combustibil a utilajelor de ntretinere;
- depozitarea materialelor de interventie;
- parcarea pentru utilajele de interventie.
- alte sarcini stabilite de autoritatea administrativa legate de supravegherea traficului,
a influentei factorilor meteorologici asupra circulatiei(prin sistemul ITS), sau a unor sarcini in
sprijinul CIC stabilite prin manualul de intretinere si operare al autostrazii pentru zona
arondata.
Pentru realizarea sarcinilor descrise mai sus, se prevede dotarea punctului de sprijin
pentru ntretinere, conform planului de situatie IPT-PI-2A2-ACC-PSI-001, cu urmatoarele
construcii :
cladire de serviciu cu centrala termica; sopron; magazie materiale antiderapante; statie alimentare carburanti; rezervor apa; put forat; platforma spalare; platforma namol; separator de namol i ulei apa spalare; statie pompe recirculare; statie pompe ape uzate; platforme parcare; rezervor combustibil pentru CT; separator produse petroliere; camin alimentare masini pompieri; depozite deschise; depozite acoperite; porti metalice;
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
29
mprejmuiri plasa srm; post trafo 250 kVA; platforma reziduri menajere; cabina poarta.
Lucrarile necesare realizarii punctului de sprijin sunt lucrari in specialitatile drumuri-
platforme(pentru realizarea bretelei de acces din nod, terasamentelor si suprastructurilor
platformei), arhitectura, rezistenta, instalatii electrice, instalatii sanitare, termice si de
ventilatii.
Dimensiunile n plan ale PSI-ului propriu-zis sunt 130 x 100 m.
Accesul din/spre breteaua de acces din autostrada este asigurat printr-un drum de
acces de cca 50 ml lungime i 7,50 ml latime, incadrat cu borduri prefabricate 20 x 25 cm,
asezate pe o fundatie din beton 20 x 30 cm. Structura rutiera a drumului si platformele din
incinta vor fi de tip rigid din beton.
Instalatiile sanitare cuprind:
- instalatii sanitare interioare la Cladirea de serviciu;
- retele de alimentare cu apa si canalizare n incinta si n afara incintei;
- instalatii hidraulice al cladirile aferente instalatiilor de apa si canalizare: gospodaria
de apa, cabina put forat, separatoare de grasimi, decantor separator de namol si produse
petroliere la rampa de spalare, statie pompe recirculare apa la rampa de spalare, statia de
pompe pentru ape uzate.
Sursa de alimentare cu apa potabila tehnologica si de incendiu a obiectivului o
constituie un put forat amplasat n incinta.
Pentru asigurarea debitului si presiunii necesare se prevede amenajarea unei
gospodarii de apa formata dintr-un rezervor de acumulare cu capacitatea de 100m3 si statie
de pompe si hidrofor.
Retelele de canalizare din incinta cuprind:
- reteaua de canalizare menajera;
- reteaua de canalizare a apei pluviale.
Reteaua de canalizare menajera va asigura scurgerea apei uzate spre o statie de
epurare compacta prevazuta pentru un debit maxim de epurare Qzi max=13 m3/zi. Apoi apa
uzata epurata si apa pluviala vor fi evacuate prin intermediul unei statii de pompare tip
cheson n raul Aries.
Reteaua de canalizare pluviala din incinta preia apa meteorica de pe acoperisul
Cladirii de serviciu si de la gurile de scurgere din incinta. Aceasta apa este trecuta printr-un
separator de namol si ulei si apoi ajunge n statia de pompare apa uzata si este refulata spre
raul Aries.
Punctul de sprijin pentru ntretinere va fi prevazut cu instalatie de hidranti exteriori.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
30
Alimentarea cu energie electrica pe 20 KV se va face de la un post de transformare
echipat cu un trafo de 250 kVA, 20/0,4 KV, n anvelopa de beton. Echiparea i amplasarea
n teren a acestui post de transformare este stabilita de societatea Electrica S.A prin
Sucursala de distributie i furnizare a energiei electrice Cluj, n urma datelor i informatiilor
oferite de proiectant in proiectul tehnic. Acesta va cuprinde proiectul de bransamente joasa
tensiune la obiectele aferente bunei functionari a platformei punctului i anume :
- cladirea de serviciu;
- magazia materiale antiderapante;
- statie alimentare cu carburanti;
- gospodaria de apa (formata din rezervorul de apa, statia de pompe i hidrofor, putul
forat), - statia de pompe ape uzate;
- statia de epurare mecano-biologica;
- platforma de spalare exterioara;
- cabina poarta;
- iluminat perimetral i acces in incinta.
Instalatiile termice se vor realiza la:
A. Cladire de serviciu - Instalaii termice interioare aferente cladirii de serviciu,
instalaii termomecanice i de combustibil aferente centralei termice amplasata n
cladirea de serviciu.
B. Statie de carburanti Instalaii depozitare pompare.
Pentru ventilare, n ncaperile functionale ale cladirii de serviciu, se vor prevedea
aparate de aer conditionat tip Split System, iar la bucatarii, deasupra masinilor de gatit,
hote cu filtre.
2.2.3 Descrierea lucrarilor ITS
A. Descrierea generala a lucrarilor Sistemul ITS va integra solutii pentru toate subsistemele distincte, utilizand ca mediu de
comunicatii o retea de cabluri cu fibre optice instalata intr-o canalizatie pentru telecomunicatii
nou construita de-a lungul autostrazii, subsistemele putand fi operate si comandate de la
distanta dintr-un Centru de Comanda Regional.
Echipamentele constitutive ale subsistemelor vor fi instalate, dupa caz, in Centrul de
Comanda Regional, cat si in locatiile pozitionate in lugul autostrazii (denumite in continuare
site-uri). Solutia de comunicatii prin fibre optice asigura conexiunile intre site-uri si Centrul de
comanda prin intermediul unei retele de tip Wide Area Network, utilizand ca protocol de
comuncatii Ethernet si avand o topologie de inel FO tip GigaBit Ethernet.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
31
Subsistemele componente sunt urmatoarele:
Masurare de trafic VEH Subsistem ce utilizeaza senzori de trafic pentru detectia numarului de autovehicule,
densitatii traficului, vitezei de deplasare, clasificarii vehiculelor (in functie de lungimea
acestora), volumului, distantelor intre autovehicule si diversilor timpi de asteptare. Prin
intermediul retelei de telecomunicatii, datele achizitionate vor fi transmise in dispecerat catre
echipamnetele de inregistrare, stocare si afisare dedicate acestui subsistem. Subsistemul va
contine si o componenta software care permite descarcarea, vizualizarea si afisarea in timp
real a datelor achizitionate.
Monitorizare parametrii meteorologici METEO Subsistemul este constituit din statii meteorologice monatate in diverse locatii
distante, statii care achizitioneaza parametrii ca temperatura, umiditatea relativa a aerului,
viteza vantului, directia vantului, cantitatea de precipitatii, starea de inghet in zona
monitorizata, grosime strat de zapada si vizibilitatea. Prin intermediul retelei de
telecomunicatii, datele achizitionate vor fi deasemenea transmise in dispecerat catre
echipamentele de inregistrare, stocare si afisare dedicate acestui subsistem. Subsistemul va
contine si o componenta software care permite descarcarea, vizualizarea si afisarea in timp
real a datelor achizitionate.
Telefonie de urgenta SOS Subsistemul utilizeaza cate o pereche de telefoane de urgenta (master and slave)
care vor fi instalate din doi in doi kilometri, la marginea carosabilului, de-o parte si de cealalta
a viitoarei autostrazi, conectate prin intermediul retelei de fibra optica la echipamentele de
achizitie, operare si comanda care vor fi instalate in Centru de Comanda.
Televiziune cu circuit inchis CCTV Subsistemul utilizeaza atat camere fixe cat si camere mobile de tip dome - PTZ
pentru achizitia si transmiterea de imagini din locatiile distante precum si un sistem complet
de inregistrare, stocare si afisare a imaginilor in Centrul de Comanda.
Recunoastere automata a placutelor de inmatriculare ANPR Subsistemul utilizeaza camere foto/video profesionale special concepute pentru
recunoasterea placutelor de inmatriculare. Prin intermediul retelei de telecomunicatii, datele
achizitionate sunt transmise in dispecerat catre echipamnetele de inregistrare, stocare,
afisare si alarmare dedicate acestui subsistem.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
32
Panouri de mesaje variabile VMS Subsistemul utilizeaza pentru afisarea diverselor mesaje, doua tipuri de panouri
cele de ruta si cele pentru bretele de acces. Prima categorie panourile de rute - va fi
constituita din doua zone de afisare distincte (una care afiseaza pictograme si una care
afiseaza text), a doua categorie - panourile pentru bretelele de acces - avand o singura
zona (cea pentru afisarea textului). Tehnologia utilizata pentru afisare este cea care
utilizeaza diode electroluminescente (LED). Prin intermediul relelei de comunicatii, panourile
vor fi adresate, operate si comandate din Centrul de Comanda.
Cabinete CONC Subsistemul este constituit in fapt din toate punctele de concentrare instalate in
locatiile distante aflate de-a lungul traseului viitoarei autostrazi (cabinete de exterior pentru
echipamente). In fuctie de necesarul de putere al diferitelor tipuri de echipamente instalate in
interiorul cabinetelor, punctele de concentrare vor fi alimentate cu energie electrica utilizand
doua solutii tehnice distincte:
a. bransarea la reteaua publica de energie;
b.alimentarea prin intermediul sistemelor de panouri solare.
Toate cabinetele cu echipamente vor fi conectate la reteaua de comunicatii prin fibra
optica.
Monitorizarea infrastructurii INFRA Subsistemul integreaza senzorii de monitorizare a temperaturii in interiorul
cabinetelor, senzorii de fum, senzorii de efractie si senzorii de umiditate care vor fi instalati la
nivelul punctelor de concentrare si un sistem de alarmare in cazul lipsei de tensiunii de
alimentare la intrare in site . Alarmele sesizate de catre detectorii enumerati mai sus vor fi
transmise in Centrul de Comanda unde vor fi afisate si inregistrate. Deasemenea, in vederea
accesului controlat in diversele zone ale Centrului de Comanda este necesara realizarea
unui sistem de control al accesului.
Masurarea vitezei in vederea acordarii de sanctiuni SE Sistemul de detectie a vitezei va premite detectia radar dar si masurarea distantelor.
Ca rezultat al acestui fapt, subsistemul va poate masura simultan viteza mai multor
autovehicule care se deplaseaza pe mai multe benzi de circulatie, oferind garantia unei
detectii corecte pentru fiecare dintre vitezele detectate.
Masurarea greutatii autovehiculelor in miscare WIM In vederea detectarii greutatii autovehiculelor in miscare este propusa o solutie prin
care se realizeaza o pre-detectie (pre-cantarire) cu ajutorul unor senzori piezoelectrici
conecati la platforma de detectie care este instalata in cadrul sistemului VEH, pentru ca apoi
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
33
cantarirea de precizie in vederea acordarii de penalizari celor care circula cu autovehicule
supraincarcate sa se realizeze in statii de cantarire special amenajate in paralel cu benzile
de rulare/in parcari. Directionarea autovehiculelor detectate la pre-cantarire ca fiind supra-
incarcate, vor fi directionate catre statia de cantarire cu ajutorul unui panou cu mesaj variabil
instalat in apropierea statiei. Masurarile se vor realiza in conformitate cu raportul COST 323-
Cantarire in miscare pentru vehicule-specificatii europene
Sistemul de comunicatii In deplina concordanta cu standardele Europene in vigoare, in vederea asigurarii
comunicatiilor de date intre locatiile distante (site-uri) si Centrele de Comanda va fi proiectata
o canalizatie pentru telecomunicatii capabila sa gazduiasca in interiorul acesteia o retea de
cabluri cu fibra optica prevazuta cu terminale in fiecare dintre punctele de concentrare aflate
pe site-uri, cat si la Centrul de Comanda. Comunicatiile de date vor fi asigurate prin
intermediul echipamentelor de tip IP care vor comunica intre ele utilizand protoclul Ethernet.
Subsisteme instalate in locatii distante (site-uri) In vederea realizarii si obtinerii functionalitatilor solicitate de beneficiar, in site-uri vor fi
instalate diverse detectoare, camere video si/sau alte tipuri de echipamente, acestea fiind
elemente constitutive ale subsistemelor solicitate:
- Masurare de trafic VEH
- Monitorizare parametrii meteorologici METEO
- Telefonie de urgenta SOS
- Televiziune cu circuit inchis CCTV
- Recunoastere automata a placutelor de inmatriculare ANPR
- Panouri de mesaje variabile VMS
- Cabinete CONC
- Monitorizarea infrastructurii INFRA
- Masurare a vitezei in vederea acordarii de sanctiuni SE
- Masurarea greutatii autovehiculelor in miscare - WIM
- Sistemul de comunicatii
Subsistemul INFRA Monitorizare infrastructura Acest subsistem se refera la integrarea , transportul, procesarea si afisarea alarmelor
generate de catre senzorii instalati in fiecare cabinet, pe fiecare site.
Acesti senzori vor detecta si alarma, in caz de:
- Efractie (usa deschisa);
- Umiditate crescuta;
- Temperaturi ridicate;
- Temperaturi scazute.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
34
Deasemenea, va fi generata o alarma si in cazul intreruperii tensiunii de alimentare la
intrarea in cabinet/site.
Aceasta functiune a sistemului va fi realizata utilizand un echipament special conceput
pentru astfel de aplicatii.
La nivelul dispeceratului, alarmele generate de senzorii sus-amintiti vor fi afisate.
Subsistemul de detectie incidente si congestii In vederea realizarii detectiei incidentelor de trafic si a congestiilor in cadrul sistemului
integrat este propusa utilizarea procesoarelor de imagini multi-functionale.
Procesorul de imagini este un modul multi-functional utilizat pentru procesarea de
imagini in aplicatiile de detectie si control ale traficului rutier. Procesorul este capabil sa
realizeze detectia automata de incidente, achizitia de date de trafic, detectie de prezenta,
inregistrare digitala a imgaginilor pre si post incidente si deasemenea este cababil sa
transmita imagini in timp real catre dispecerat.
Detectarea automata a incidentelor, colectarea datelor de trafic si detectarea de prezenta a vehiculelor Imaginile video obtinute de la camere CCTV standard (analogice) sunt utilizate ca date de
intrare pentru detectoare. Diferiti algoritmi de procesare a imaginilor ruleaza in paralel pentru
asigurarea diverselor tipuri de detectie. Detectorul ales permite selectarea tipurilor de
detectie dorite, in functie de aplicatiile in care acestea sunt utilizate sau in functie de limitarile
impuse de pozitionarea camerelor.
Astfel rezulta un sistem scalabil si usor upgrade-abil unde functiile de detectie si compresie a
imaginilor pot fi utilizate separat.
Interfata de comunicatii, evenimente, alarme si imagini video Transferul datelor achizitionate si procesate pe teren catre dispecerat se poate
realiza prin intermediul unei retele de telecomunicatii, pe baza de protocol IP.
Toate datele, evenimentele, alarmele si imaginile video vor fi transmise catre serverul
dedicat subsistemului aflat in Dispecerat.
In dispecerat, utilizand datele culese in teren, software-ul dedicat sistemului de detectie a
incidentelor instalat pe server ofera posibilitatea configurarii, inregistrarii, afisarii si generarii
de date statistice.
Structuri metalice In vederea instalarii de-a lungul autostrazii a senzorilor de trafic, camerelor video,
camerelor ANPR si a panourilor pentru mesaje variabile, dupa realizarea calculatiilor pornind
de la necesitatile impuse de catre fiecare echipament in parte, se propun spre confectionare
si instalare diferite tipuri de structuri metalice:
-Stalp metalic hexagonal, pentru instalarea camerelor video si a senzorilor de trafic;
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
35
-Traversa metalica , pentru instalarea panourilor de mesaje de ruta si a camerelor
ANPR;
-Portal de mici dimensiuni pentru sustinera panourilor de mesaje pentru bretelele de
acces.
Lucrari civile necesare realizarii site-urilor In vederea realizarii site-urilor sistemului sunt necesare urmatoarele lucrari civile:
- Lucrari de excavare;
- Lucrari de subtraversare;
- Lucrari de pozare a subtuburilor si cablurilor necesare realizarii site-urilor;
- Lucrari de realizare a diverselor fundatii (pentru structurile metalice, cabinete,
telefoane de urgenta, etc);
- Lucrari de instalare a structurilor metalice;
- Lucrari de instalare a cabinetelor;
- Lucrari de pozare a cablurilor electrice;
- Lucrari de realizare a impamantarilor;
- Oricare alte lucrari civile care vor fi necesare in vederea realizarii site-urilor in
concordanta cu specificatiile tehnice.
Lucrari de instalare si configurare a echipamentelor pe site-uri Dupa finalizarea lucrarilor de construire a insfrastructuii sistemului pe fiecare site vor
fi necesare activitatile de instalare, pozitionare si configurare a tuturor echipamentelor
subsistemelor solicitate in respectivul site, astfel incat acesta sa devina functional si pregatit
pentru integrarea cu Centrul de Comanda.
Alimentarea site-urilor cu energie electrica In functie de necesarul de putere al diferitelor tipuri de echipamente instalate pe site-
uri in interiorul cabinetelor, punctele de concentrare vor fi alimentate cu energie electrica
utilizand doua solutii tehnice distincte:
a. Bransarea la reteaua publica de energie;
b. Alimentarea prin intermediul sistemelor de panouri solare.
Pentru a fi respectata cerinta de functionare a echipamentelor din site-uri 7 zile din 7 si
24 ore pe zi, va fi prevazuta amplasarea unor grupuri electrogene .
Site-uri bransate la reteaua publica de energie electrica Pentru locatiile unde se solicita acest lucru, alimentarea cu tensiune se va face de la
reteaua publica de distributie a energiei electrice.
Deasemenea, in conformitate cu specificatiile subsistemelor care vor fi instalate si cu
estimarile necesarului de energie pe fiecare echipament este necesara realizarea de
racorduri electrice intre echipamentele din site.
-
Autostrada Braov-Cluj-Bors Sectiunea 2A, OGRA-CAMPIA TURZII, km 0+000 km 37+191 Subseciunea 2A-2, km 3+600 km 37+191
36
Site-uri alimentate cu ajutorul panourilor fotovoltaice Pentru locatiile unde se solicita ca alimentarea sa fie realizata cu ajutorul panouri solare, va fi
dimensionat un sistem care sa asigure o functionare neintrerupta a echipamentelor,
indiferent de conditiile meteo si de anotimp. Sistemul este prevazut cu panouri solare,
acumulatori tampon si un grup generator diesel de mici dimensiuni. Panourile solare vor fi
montate pe un stand metalic care sa poata permite pozitionarea cat mai facila a acestora.
Toate echipamentele active care constituie sistemul de alimentare cu panouri solare
(convertor DC/DC, redresor distributie sarcini etc) vor fi montate in cabinetul prevazut pentru
site, bateriile tampon fiind instalate intr-un cabinet separat.
B. Reteaua de comunicatii
top related