metodologia cercetarii prevenirea criminalitatii juvenile
Post on 20-Feb-2018
226 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
1/35
METODOLOGIA EVALUARII SI
PREDICTIEI FENOMENULUI DE
DELINCVENTA JUVENILA
1. Specifcul metodologiei utilizate in evaluarea cantitativa si
calitativa a enomenului de delincventa juvenila.
Metodologia cercetarii enomenului de delincventa juvenila
reprezinta unul dintre cele mai importante domenii ale practicii
sociologice si criminologice, deoarece de modul in care se culeg
datele si se analizeaza continutul lor inormational depinde, in
cea mai mare masura, conturarea unor directii de actiune pentru
prezent si pentru viitor, elaborarea unor programe unitare de
prevenire care sa tina seama de multiplele determinari si
conditionari cauzale ale enomenului.
Insufcienta atentie acordata acestei laturi undamentale a
investigatiei de teren constituie una dintre cauzele principale ale
erorilor care se mai comit inca in evaluarea semnifcatiei actelor
de incalcare a normelor penale de catre minori, prin ignorarea
specifcului psihologic al perioadei adolescentine ( perioada de
varsta care urnizeaza cea mai mare pondere de delincventi ), a
caracterelor particulare ale universului amilial in care se
socializeaza acestia, a ansamblului de reguli care determina sau
avorizeaza transormarea unei conduite deviante ocazionale intr!
http://andreivocila.wordpress.com/2010/03/11/metodologia-evaluarii-si-predictiei-fenomenului-de-delincventa-juvenila/juvenile-delinquency/ -
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
2/35
o conduita inractionala mai mult sau mai putin structurata si
persistenta.
"e aceea, cea mai importanta conditie a validitatii si efcacitatii
cercetarii intreprinse in acest domeniu o reprezinta situarea ei pe
o baza metodologica temeinic undamentata, constand intr!un
ansamblu unitar de instrumente si tehnici prin intermediul carora
sa poata f identifcata interactiunea logica dintre dieritele
variabile cu caracter psihologic, pegagogic, sociologic si
criminologic care contribuie la e#plicatia si predictia delincventei
juvenile, enomen in intelegerea caruia simpla acumulare de date
descriptive nu este sufcienta."in punct de vedere operational,
metodologia cercetarii transgresiunii normelor penale de catre
adolescenti are un specifc aparte, care nu se reduce la
instrumentele traditionale ale sociologiei si criminologiei
( ancheta, observatia, interviul,etc. ), ci implica o totalitate de
metode si tehnici dintre care unele sunt preluate din
metodologiile specifce ale pedagogilor si psihologilor, iar altele
ac parte integranta din corpul de metode si tehnici ale
statisticienilor, economistilor, juristilor, medicilor, ale celorlalte
categorii de specialisti care activeaza in domenii cone#e cu cel ce
isi propune sa defneasca tendintele prezente si viitoare ale
delincventei juvenile.$ele cinci dimensiuni analitice ( statistica,
criminologica, sociologica, psihologica si prospectiva ) implicate,
cu prioritate, in orice evaluare cantitativa si calitativa a
enomenului deviantei penale adolescentine nu pot f
operationalizate decat cu ajutorul unei metodologii comple#e,
care sa tina seama, pe de o parte, de caracterul obiectiv al
inractiunii ( stabilirea conditiilor cu caracter juridic care pun in
dependenta conduita adolescentului de reglementarile
legislatiei ), iar pe de alta parte, de caracterul subiectiv
( particularitatile procesului de dezvoltare biologica a
adolescentului, continutul socializarii morale primite in amilie,
in%uentele si incitarile primite din partea anturajului etc. ).In
acest sens, utilizarea conjugata a unor tehnici curente, asa cum
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
3/35
sunt e#perimentele psihologice, sociogramele, testele
psihologice, biografile, cazuisticile, e#pertizele psihiatrice,
analizele statistice, evaluarile dosarelor penale, anchetele cu
subiecti minori sau e#perti in domeniu, poate aduce multiple
clarifcari enomenului de delincventa juvenila, coroborand
punctul de vedere al sociologului sau criminologului cu evaluarile
altor specialisti.
&laborarea unor metode din ce in ce mai perectionate de
cercetare este strans legata de obiectivele practice de combatere
si prevenire a delincventei juvenile si de particularitatile acestui
enomen care solicita o tratare ata de cea oerita enomenului de
inractionalitate a adultilor."efnindu!se prin triplul ei caracter
( e#plicativ!inormational, predictiv si operational ), metodologia
aplicabila evaluarii cantitative si calitative a enomenului de
delincventa juvenila trebuie sa permita atat stabilirea unor relatii
constante intre apte, conte#te de viata si structuri sociale
generatoare de ocazii inractionale si conduite delincvente, cat si
estimarea unor tendinte in baza carora se poate elabora un
program de masuri cat mai adecvat.
In masura in care procedurile penale ca atare ( procesul si
sanctiunile ) nu pot stabili importanta si ierarhia actorilor care
guverneaza incalcarea normei penale de catre adolescenti, apare
necesara o evaluare e#plicativa si predictive de ansamblu,
realizata in mod etapizat, la capul careia se impune, ca o cerinta
obligatorie, elaborarea unui model caracterizat printr!un inalt
nivel de generalizare teoretica, care sa valorifce toate datele
obtinute, punandu!le in corelatie si interdependenta.'umai astel
putem f in masura sa oerim un raspuns convingator la
intrebarea pentru ce incalca adolescentii normele penale si
sa remediem erorile educative sau de alta natura care au acut
posibila incalcarea normelor de catre cei pe care ii denumim, in
mod impropriu, delincventi, dar care nu sunt, in ond, decat
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
4/35
minori in deriva *, care solicita ajutor din partea intregii
societati.
+. $ercetarea predictiva a delincventei juvenile o latura
indispensabila a analizei etiologice .
-vand o conditionare aparte de cea a enomenului inractional, in
ansamblul sau, delincventa juvenila, constituie o problema
sociala care nu poate f abordata asa cum am mai apreciat
numai din punct de vedere juridic.Specifce si comportamentului
adultilor si celui al tinerilor, evaziunea de la normele juridice si
incalcarea regulilor de convietuire morala dobandesc o
semnifcatie particulara in cazul adolescentilor, care nu au inca
maturitatea necesara pentru a discerne consecintele aptelor cu
caracter antisocial pe care uneori le savarsesc."in acest punct de
vedere, schemele etiologice traditionale se dovedesc neviabile,
e#plicatiile cele mai vehiculate in domeniul delincventei juvenile
neoerind repere precise pentru a distinge intre inractiunile
comise de adult si delictele savarsite de adolescenti.-ceasta
situatie apare complicata si de e#istenta unor conduite
predelincvente ( umatul, consumul de alcool, agresivitatea,
perormantele scolare scazute, evaziunea din mediul scolar si
amilial etc . ) care nu pot f clasifcate propriu!zis ca delincvente,
deci nu pot f judecate in termenii stricti ai normei juridice, dar
care pot constitui semne ale unei viitoare cariere de
delincvent.utem oare ca, plecand de la aceste semne de
predelincventa, sa precizam cu certitudine, aparitia unui
comportament delincvent /n raspuns erm apare hazardat in
acest domeniu, deoarece enomenul de predelincventa, prin
marea varietate de conduite specifce mai ales adolescentului, nu
inaugureaza, in mod obligatoriu, o cariera de delincvent,
maturizarea treptata a tanarului putand implica eliminarea
ulterioara a conduitelor indezirabile si integrarea corespunzatoare
in cadrul societatii.In alte cazuri, dimpotriva, predelincventa
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
5/35
constituie o anticamera a veritabilei delincvente.entru acest
motiv, interpretarea juridica este unilaterala, find necesare
multiple evaluari de natura psihologica, medicala, pedagogica si
sociologica care sa evidentieze intregul comple# de actori ce pun
in dependenta personalitatea inca slab structurata a minorului de
situatia personala si sociala in care se gaseste amplasat.
-sa cum am aratat intr!un capitol anterior, tendintele spre
devianta sunt deosebit de specifce adolescentilor, ale caror
trasaturi de personalitate ( egocentrism, labilitate, agresivitate,
indierenta aectiva etc. ) nu trebuier interpretate, in mod
necesar, ca un nucleu al unui tip de personalitate delincventa.-
califca anumite actiuni de revolta a tinerilor ata de educatorii lor
drept delincventa sau a inera, plecand de la o serie de conduite
adolescentine deviante, tendinte delincvente certe, inseamna a
ignora multiplele difcultati de adaptare a tinerilor la cerintele
vietii adulte.Iata deci ca nici o e#plicatie nu apare valida daca nu
este insotita de predictie, constand in elaborarea, plecand de la
diagnosticul conduitei, a unui prognostic al evolutiei acesteia in
viitor.-ceasta este o sarcina difcila, daca nu imposibila, deoarece
presupune e#aminarea fecarui caz in parte."e aceea, in
evaluarea tendintelor enomenului de delincventa juvenila,
analiza cazului individual este inlocuita de analiza statistica, a
carei dimensiune estimativa si prognostica este asigurata de
predictie.
Inscriindu!se printre cele mai importante domenii aplicative ale
sociologiei delincventei, cercetarea predictiva asupra
enomenului inractional in randul tinerilor apare justifcata cel
putin din doua ratiuni 0 pe de o parte, necesitatea prevenirii aptei
delincvente inainte ca aceasta sa fe comisa, pe de alta parte,
necesitatea construirii unor modele prospective prin intermediul
carora se poate oeri o prognoza aparitiei comportamentului
delincvent.
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
6/35
-sa cum se stie, interventia sociala nu are, de cele mai multe ori,
decat o e#presie juridica, concretizata in sanctiunea penala care
apare posterioara momentului comiterii actului delincvent.In
acest sens, sanctiunea penala este de natura terapeutica si nu
preventiva, motiv pentru care perspectivei juridice ii lipseste acel
demers predictiv capabil sa aca efcace actiunea de
preventie.-ceasta situatie, izvorata din natura obiectiva a
enomenului de delincventa juvenila, a contribuit o perioada
indelungata de timp la mentinerea ideii conorm careia e#istenta
unei inrastructuri specializata este, prin ea insasi, capabila de a
asigura o protectie sociala sufcienta contra actelor antisociale
comise de tineri si a generat interpretarea interventiei sociale
e#clusiv dupa schema traditionala inractionalitate!
represie.&volutia ulterioara a enomenului de delincventa juvenila
a dovedit insa ca acest domeniu nu este supus hazardului si de
aceea trebuie luate din vreme masuri pentru elaborarea unei
politici stiintifce, care sa orienteze resursele, sa stabileasca
prioritatile si sa fe in masura sa anticipeze tendintele.In prezent,
organismele de preventie si tratament al delincventei din dierite
tari isi f#eaza aceasta politica pe o baza planifcata, in unctie de
e#igentele sociale si imperative economice, elaborand multiple
programe de actiune in cadrul carora cercetarea predictiva sau
previzionala constituie o latura undamentala.
In mod evident, abordarea delincventei juvenile in cadrul studiilor
predictive se ace de pe pozitii teoretice dierite, urmarind
indeaproape punctul de vedere, ipoteza sau teoria
adoptata.iecare dintre acestea deschide o anumita perspectiva
de lucru, care in%uenteaza, in mod particular, programele de
preventie si strategia adoptata./nele dintre aceste ipoteze sau
teorii nu au decat o capacitate de generalizare limitata la cadrul
social particular in care se desasoara actele inractionale ale
tinerilor, altele au o raza mai mare de generalizare, find valide in
conte#te sociale dierite.entru a nu oeri decat un e#emplu,
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
7/35
teoria asociatiilor dierentiale ( &.-.Sutherland ), a
subculturilor delincvente ( -.2.$ohen ) sau rezistentei la
rustratie ( 3.$.4ec5less ), larg utilizate in criminologia si
sociologia contemporana au o puternica incarcatura
paternalista *, neputandu!se sustrage evaluarii acute in
conte#tul unor societati care se conrunta cu difcultati sociale
dierite.entru acest motiv, nu intotdeauna solutiile adoptate
privesc punctul de vedere al subculturii tinerilor, ci se a#eaza
cu prioritate asupra unui punct de vedere ofcial si paternalist
care califca drept problematic orice act care atenteaza la ordinea
si stabilirea sistemului social.$a urmare, majoritatea programelor
de actiune vor f elaborate e#clusiv dintr!o perspectiva economica
care urmareste mai putin ameliorarea situatiei sociale a celor
care incalca ordinea stabilita si!si propune ca scop principal
perectionarea sistemului institutional de reprimare a delincventei
( marirea alocatiilor si resurselor destinate institutiilor cu rol de
control social, infintarea unor noi inchisori si case de corectie etc.
).
In momentul de ata asa cum demonstreaza lucrarile de
specialitate nu e#ista o teorie generala a enomenului de
delincventa juvenila care sa fe unanim acceptata si care sa oere
repere comune cercetarilor din dierite domenii stiintifce.-ceasta
situatie ace ca studiile predictive desasurate in dierite tari sa
nu aiba o baza teoretica comuna, transerurile si imprumuturile
de e#perienta avand loc, in cea mai mare parte, numai la nivelul
metodologiilor adoptate.In esenta sa, cercetarea predictiva nu
poate sa aiba insa numai o dimensiune metodologica, ea avand,
obligatoriu, si un caracter programatic, concretizat in anticiparea
unei stari dezirabile in viitor.In acest sens, in domeniul
delincventei juvenile, predictia nu inseamna numai determinarea
dinamicii viitoare a enomenului inractional, dar si reducerea sa
in proportii rezonabile, prin capacitatea de a interveni activ
asupra cauzelor si conditiilor care o produc."at find ca aceste
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
8/35
cauze si conditii sunt de o mare comple#itate, find produsul unei
multitudini de actori de esenta dierita, orice predictie sau
previziune in acest domeniu are un caracter incert, de
probabilitate, ea nefind numai operatie de e#trapolare logica, dar
si un mod de a interveni activ asupra enomenului delincvent,
chiar in cursul desasurarii lui.redictia in acets domeniu
reprezinta decisi un tip de previziune operationala *, care
implica elaborarea unor strategii de actiune de larga amploare
sociala.
$ercetarea predictiva asupra evolutiei conduitelor delincvente
poseda deci o mare comple#itate si o valoare operationala
deosebita, deoarece de rezultatele ei depinde modul in care un
anumit numar de adolescenti in deriva va f salvat de pericolul
alunecarii pe panta deviantei penale.6 asemenea cercetare
trebuie sa fe capabila de a identifca, din ansamblul conduitelor
predeviante, viitoarele conduite delincvente si a elabora un
program de masuri de preventie care sa impiedice maniestarea
lor ulterioara.
-vand un triplu caracter inormational, predictiv si operational,
cercetarea previzionala in domeniul delincventei juvenile permite
schitarea tendintelor viitoare ale enomenului si, totodata,
stabilirea unor legaturi intre anumite apte, conte#te de viata,
structuri sociale si propensiunea spre delincventa a unor
adolescenti.$oncentrarea eorturilor de investigatie asupra
identifcarii delincventilor potentiali se bazeaza, in mod
undamental, pe estimarea prin intermediul e#trapolarii,
analogiei si repetabilitatii a acelor parametrii ai situatiei din
viitor care rezulta din situatia prezenta.Spre deosebire de aceasta
estimare predictiva care solicita consultarea statisticilor, se pot
intreprinde si cercetari prospective, care e#ploreazaaspecte
inedite ale enomenului si care nu rezulta din prezent sau
trecut."in punct de vedere metodologic, distinctia intre estimarea
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
9/35
predictiva si evaluarea prospectiva include, ca o dimensiune
importanta, durata previziunii.entru a evidentia aceasta
dimensiune la nivelul amiliei, se pot utiliza, de pilda, trei tipuri de
metode 0
a) e#trapolarea pe termen scurt ( in medie, un an ), realizata prin
sondaje asupra unui esantion de minori si prin constructia unui
model care permite deducerea cauzelor si conditiilor amiliale si
sociale pentru care acesti minori sunt mai predispusi decat altii
sa comita acte cu caracter antisocial 7
b) perspectiva de durata medie ( intre 8!19 ani ), constand in
intocmirea unor tabele de recidivas si utilizarea unor predictori
prin intermediul carora se pot determina la nivelul amiliei
delincventii potentiali si modul in care se prelungesc in viitor
tendintele actuale ale enomenului de delincventa juvenila,
avorizat de circumstantele amiliale ( asa!numitul postulat al
constantei tendintei ) 7
c) prospectiva pe termen lung ( intre 19!+9 ani ), bazata in esenta
ei pe ecuatii de regresie, constituite pornind de la covariatiilepredictorilor, sau pe elaborarea unor scenarii si tipologii amiliale,
realizate cu ajutorul e#pertilor.
Intr!o serie de tari au ost intreprinse studii predictive, utilizandu!
se metode relativ simple cum ar f 0
! determinarea tendintei de delincventa in uncti de dierite grupe
de varsta si dierite grupuri amiliale, ca si stabilirea unei rate adelincventei pentru fecare varsta si tip de amilie7 aplicarea
acestei rate la serii demografce previzionale7
! determinarea tendintelor de delincventa la nivelul dieritelor
generatiisi presupunerea unei prelungiri nelineare a acestor
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
10/35
tendinte7 identifcarea complementara a delincventilor primari si
recidivisti si a conditiilor vietii lor amiliale7
! evaluarea caracteristicilor celor mai comune ale mediului
amilial si operarea unei ierarhii a acelora care avorizeaza in cel
mai inalt grad comportamentul delincvent7
! previziuni simulate pentru o perioada de 1: ani, luand in
considerare recventele ( (lipsite de serii continue ) variabilelor
dependente ale delincventei si utilizarea, in acest scop, a
analizelor de regresie7 analiza de regresie lineara a ratei de
delincventa prin considerarea e#clusiva a actorilor demografci si
amiliali7 analiza de regresie pornind de la corelatii simple ( de
pilda, o singura variabila socioeconomica sau o singura variabila
amiliala )7 analiza de regresie prin considerarea simultana a doua
variabile socioeconomice sau amiliale7 analiza de regresie
multidimensionala bazata pe corelatii intre actori complecsi
( individuali, amiliali si sociali ) s.a.m.d.
-sa cum indica evaluarile acute, aceste metode n!au oerit
intotdeauna rezultatele scontate, atat datorita alegerii unorvariabile independente ara pertinenta, cat si datorita ordonarii
unor serii statistice ara capacitate predictiva.Incercand
remedierea acestor defciente, cercetatorii rancezi, care
activeaza in institutele de cercetare afliate Ministerului ;ustitiei
( $entrul 'ational de Studii si $ercetari enitenciare, $entrul de
Instructie si $ercetare a &ducatiei sub Supraveghere ) au
dezvoltat o cercetare predictiva asupra delincventei, pornind de
la analiza descriptiva comparativa a confguratiilor actelorantisociale comise de tineri si a conte#tului lor geografc,
demografc, amilial, socioeconomic si juridic.$a elemente de
esantionare au ost stabilite unitati geografce (
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
11/35
cele
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
12/35
multe scheme teoretice7 in mod paralel, adancirea analizei
domeniului delincventei juvenile pana la descoperirea actorilor
sai determinanti ( problema e#plicatiei )7
c) testarea acestor modele in practica, prin deducerea tuturor
consecintelor lor si verifcarea capacitatii lor de a produce
generalizari adecvate ( problema predictiei )7
d) considerarea enomenului delincvent din perspectiva
consecintelor lui atat pentru tanar, cat si pentru amilie si
societate ( problema evaluarii )7
e) edifcarea unor programe de actiune si strategii de preventie
operationale ( problema interventiei sociale ).
$ele cinci categorii de probleme alcatuiesc continutul oricarei
cercetari predictive a enomenului inractional, rezolvarea lor
implicand multiple aspecte teoretice si practic!aplicative.
=. $onditii de validitate a predictiei comportamentului delincvent
juvenil.
In ansamblul lor, tehnicile de predictie, care servesc la
identifcarea delincventilor potentiali, reprezinta baza stiintifca a
oricarui program de prevenire a delincventei.In conditiile
cercetarii de teren, identifcarea delincventilor potentiali
echivaleaza cu posibilitatea de predictibilitate a unor conduite in
conditii determinate.-ceasta inseamna, in mod practic,
evidentierea celor mai relevanti actori sociali sau amiliali, ca si acelor mai semnifcative conditii de dezvoltare a unei persoane
delincvente.
>otodata, actiunile de identifcare a delincventilor potentiali
impun si stabilirea limitelor de la care anumite conduite
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
13/35
predelincvente ale tinerilor pot f califcate ca find
delincvente.>rebuind sa se bazeze in esenta lor pe predictie,
cercetarile care incearca sa stabileasca premisele aplicative ale
unor programe de preventie a delincventei juvenile trebuie sa fe
capabile a depista, cat mai devreme, tendintele deviante si a
distinge, plecand de la unele pacate minore *, conduite care se
vor agrava in viitor.-ceasta cu atat mai mult cu cat o serie de
investigatii, eectuate atat in tara noastra cat si peste hotare,
demonstreaza ca unele tendinte antisociale, avorizate de un
climat amilial inadecvat, se pot instala de la o varsta oarte
rageda, cand inca e#ista posibilitatea unei interventii operative
asupra conduitei.-ctivitatea de prevenire din vreme a
delincventei juvenile este legata deci, in mod undamental, de
identifcarea timpurie a acestor tendinte antisociale si, implicit,
de capacitatea de a nu conunda unele conduite delictuale, tipic
adolescentine, cu veritabilul comportament delincvent.
$ele mai multe programe de identifcare a delincventei potentiale
se bazeaza pe doua principii logic distincte 0 e#trapolarea si
vulnerabilitatea conditionala.
rimul principiu presupune ca minorii sau adolescentii care
savarsesc in mod recvent acte predelincvente vor deveni in mod
mult mai probabil decat altii, delincventi.$el de!al doilea principiu
presupune ca acei minori sau adolescenti care sunt e#pusi unor
circumstante amiliale sau sociale despre care se crede ca produc
sau avorizeaza un comportament delincvent vor deveni mai
probabil delincventi decat cei care nu sunt e#pusi unor asemenea
circumstante.-mbele principii presupun grade dierite de
probabilitate a ipotezelor continute in ele, acestea ormand, in
cea mai mare parte, baza celor mai multe studii predictie
eectuate in domeniul delincventei juvenile.In absenta lor, pare
ca nici o predictie nu reuseste sa!si realizeze fnalitatea."e aceea,
o problema importanta care se pune cercetarii de teren consta in
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
14/35
identifcarea unor date si inormatii care sa confrme justetea
ambelor principii si sa depisteze din vreme conduitele
predelincvente, plecand de la presupunerea ca minorii sau
adolescentii care savarsesc recvent acte de predelincventa si
care ttraiesc intr!un mediu avorabil dezvoltarii unor conduite
antisociale vor deveni, in mod mult mai probabil decat altii,
delincventi de cariera.
$ele mai multe din aceste date pot f gasite in inregistrarile
ofciale ale organelor si institutiilor care se ocupa cu asigurarea
ordinii publice."ata find neomogenitatea lor, ele nu re%ecta
distributia pe se#e, varste, medii rezidentiale sau tipuri de amilie
a minorilor in cauza.entru a deveni utile, aceste date trebuie
transormate in date statistice ordonate si clasifcate dupa
scopurile urmarite.rincipiul e#trapolarii se maniesta si la acest
nivel, deoarece in generalizarile acute se pleaca de la
presupunerea ca o inormatie valabila pentru anumiti minori sau
adolescenti este valabila pentru o colectivitate mai larga.Ipoteza
defcitului de socializare, verifcata de pilda in cazul acelor minori
sau adolescenti care provin din amiliile dezorganizate, este
e#tinsa adesea si la cazul minorilor care provin din amilii
organizate, caracterizate insa de o serie de disunctii si
carente.e teren insa, studiile de caz contrazic de multe ori
generalizarile statistice.In plus, inormatiile statistice cuprind
semnifcatii dierite pentru diverse pentru categorii de specialisti
care lucreaza in acest domeniu.entru juristi, ele re%ecta, de
e#emplu, incalcarea legilor, in timp ce pentru psihologi sau
pedagogi pot evidentia multiple difcultati de adaptare specifce
crizei de identitate a adolescentului.Intrucat statisticile nu
cuprind specifcarea acestor dimensiuni particulare, intr!o serie
de cercetari cu caracter predictiv s!au acut incercari de a colecta
date asupra delincventei independent de inregistrarile ofciale.
-tunci cand sunt aplicate in conditii adecvate, chestionarele si
interviurile oera inormatiile dorite, cu conditia de a nu se
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
15/35
conunda declaratiile respondentilor ( parintilor, de e#emplu ) cu
aptele insasi.In cazul adolescentilor, ele pot urniza date asupa
comportamentului delincvent nedetectat sau asupra unor
tendinte potentiale spre delincventa.-lte tehnici, cum ar f, de
pilda, scalale de atitudine, solicita chiar de la subiecti evaluari
asupra propriului lor comportament antisocial, ca si aprecieri
asupra in%uentei amiliei, scolii, vecinatatii etc.?aza pentru
predictie este, in acest caz, de cele mai multe ori subiectiva.6
predictie cu adevarat stiintifca nu se poate ace insa
independent de evaluarea obiectiva a actorilor si conditiilor
sociale, care determina aparitia unor comportamente
predelincvente si continuitatea lor in viitor.$orectitudinea unei
predictii este dependenta, de apt, de o teorie care identifca
cauzele si conditiile ( de ordin personal, amilial, social, etc. ) si
oera un ghid pentru tratament.
roblema este similara actiunilor epidemiologice din medicina
preventiva, care se concentreaza asupra cauzelor pentru a
suprima eectele.In absenta teoriei, predictia devine conuza si
ara operationalitate pentru activitatea de interventie
sociala.>ipul de tratament este orientat chiar catre actorul
etiologic implicat in aparitia comportamentului predelincvent.In
unele cazuri, daca e vorba de difcultati personale, se poate
utiliza tratamentul individual ( tehnicile case!@or5 *!ului ), in
alte cazuri, daca sunt implicate probleme de socializare in amilie,
se poate apela la terapia de grup.Sa intelegem de aici ca
eorturile de identifcare a delincventilor potentiali si programele
de tratament apar dependente de prejudecati si conceptii, mai
ales atunci cand teoriile apar gresite "esigur, nu A4eerindu!ne
la importanta teoriei, avem in vedere necesitatea ca datele sa nu
fe lasate sa vorbeasca de la sine, ci sa fe integrate si organizate
in asa el incat sa se poata orienta cercetarea si sa indice,
totodata, si solutii realiste de preventie.6 asemenea teorie,
departe de a f speculativa, trebuie sa abordeze problemele
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
16/35
esentiale ale evolutiei personalitatii minorului sau tanarului si sa
evidentieze, cu claritate, principalele difcultati cu care se
conrunta acesta in mediul amilial, scolar etc. si resorturile
undamentale ale propensiunii spre delincventa.$onditiile de baza
ale predictiei, care rezulta din teorie si o valideaza, de apt, in
mod stiintifc, sunt precizia, corectitudinea si
operationalitatea.-ceasta echivaleaza, pe de!o parte, cu
confrmarea reala a cazurilor anticipateca evoluand spre
delincventa, iar pe de alta parte, cu oerirea unor solutii imediate
de tratament educational intensiv.ista insa pericolul de a
e#clude din predictie acele cazuri care nu ridica in aparenta
probleme, dar care ulterior se pot dovedi problematice
*.Indicarea unei prognoze avorabile sau neavorabile depinde de
discernamantul cu care au ost analizate si clasifcate datele, ca
si de capacitatea de a oeri un suport stiintifc atat predictiei
cazurilor nondelincvente, cat si predictiei cazurilor
delincvente.$hiar daca in acest domeniu predictiile se realizeaza
cu o mare marja de eroare si cu o mare probabilitate, aceasta nu
impiedica de a actiona de la inceput asupra acelor actori
etiologici estimati ca produc sau determina savarsirea unor acte
delincvente. 'ici unul dintre actorii etiologici undamentali
observa cu indreptatire ;.>obB nu trebuie sa!si aca aparitia dupa
ce predictiile originare au ost ormulate *.entru acest motiv, cel
putin in aparenta, cele mai corecte predictii se pot elabora atunci
cand minorii au varstele cele mai mici, adica atunci cand
in%uenta actorilor etiologici este de abia la inceput si cand poate
f initiata cu succes o actiune de amploare impotriva lor.In
literatura de specialitate nu e#ista consens asupra acestei
probleme, o serie de cercetari insistand asupra ideii ca cele mai
corecte predictii se elaboreaza in stadiile timpurii ale dezvoltarii
personalitatii ( preadolescenta ), in timp ce altele presupun ca o
predictie corecta trebuie elaborata pornind din etapa cristalizarii
personalitatii tanarului ( postadolescenta ), in acel moment cand
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
17/35
relatiile sale ( amiliale si sociale ) apar pe deplin structurate si
constientizate.
e de alta parte, in cursul studiului, e#ista posibilitatea schimbarii
in%uentei dieritilor actori etiologici sau a aparitiei altora noi ( de
e#emplu, schimbarea statusului socio!ecomonic al amiliei,
dezorganizarea acesteia etc. ), ceea ce nu este de natura a
contribui la corectitudinea predictiei, mai ales daca consideram
ca aceasta schimbare are eecte determinante asupra evolutiei
personalitatii minorului sau tanarului.
In acest sens, premisele oricarei predictii asupra delincventei
potentiale trebuie sa se bazeze pe urmatoarele doua presupuneri
implicite 0
a) rolul undamental al e#perientei primei copilarii ( socializarea
primara ), care in%uenteaza conduita minorului, in orice
imprejurare, independent de schimbarile intervenite la nivelul
relatiilor amiliale si sociale7
b) rolul undamental al e#perientelor de viata ( socializareacontinua ), care schimba, in mod radical, cunostintele si
deprinderile dabandite in cursul primei copilarii.
In timp ce prima presupunere este utilizata mai recvent de catre
psihologi in metodologia studiului de caz, cea de!a doua este
olosita cu precadere de catre sociologi in cercetarile de mai mare
amploare, care urmaresc in%uenta ansamblului actorilor sociali si
amiliali asupra minorilor si adolescentilor.e teren ar f de dorit oimbinare echilibrata a ambelor perspective, ceea ce ar contribui
esential la sporirea corectitudinii predictiei, in conditiile in care
viata amiliala nu poate f detasata de conte#tul social, iar intre
socializarea primara si socializarea continua e#ista o relatie
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
18/35
de continuitate, noile e#periente de viata venind sa se adauge,
mai mult sau mai putin armonios, e#perientei primei copilarii.
6 cercetare cu adevarat stiintifca trebuie sa evidentieze toate
aceste aspecte de la inceput, un inventar al problemelor legate
de ormularea unor predictii corecte si viabile find de natura a
clarifca multe dintre difcultatile cu care se conrunta astazi
specialistii in actiunea de identifcare a delincventilor potentiali.
:. Metode si tehnici de cercetare a tendintelor de evolutie a
delincventei juvenile.
Metodologia cercetarii enomenului de predelincventa si
delincventa juvenila este constituita dintr!o multitudine de
metode, tehnici si instrumente de evaluare, estimare si predictie
care, utilizate intr!o serie de tari, au permis alcatuirea unui bogat
ond operational ce poate servi ca baza de reerinta si pentru
cercetarile intreprinse in tara noastra.-cest ond poate f
dezvoltat si imbogatit in continuare, tinand seama de e#perienta
acumulata, de realizarile si esecurile unor investigatii anterioare
si cu conditia de a construi modele etiologice si ipoteze teoreticeadecvate realitatilor specifce ale tarii noastre.
:.1. >abelele de predictie Cluec5.
rimele instrumente de predictie in domeniul deviantei juvenileau
ost construite inca din perioada interbelica de catre Sheldon si
&leanor Cluec5.$ontributia lor esentiala a constat in ormularea
principalelor variabile e#plicative ale deviantei juvenile, ingruparea lor sub orma unor seturi de predictori si intocmirea pe
aceasta baza a mai multor tabele de predictie.$onceptul central
valorizat de sotii Cluec5 in studiile lor este acela de identifcare
timpurie a comportamentului deviant *.Media de varsta stabilita
de ei pentru inceputul acestui comportament se situeaza intre D
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
19/35
si 19 ani.In scopul evaluarii acestui tip de comportament au ost
stabilite doua esantioane de minori 0 unul ormat din 899 de
devianti identifcati ca atare si altul, similar ca numar si structura,
ormat din minori nondevianti.-naliza comparativa dintre aceste
esantioane a ost eectuata de o echipa multidisciplinara alcatuita
din antropologi, psihologi, psihiatri, sociologi si investigatori
sociali, care au determinat si evaluat un numar de :9+
caracteristici, distribuite in ambele loturi.$ele mai relevante
caracteristici, care marcheaza deosebirile cele mai semnifcative
intre grupul de devianti si cel de nondevianti, au ost grupate
cate cinci, pentru a orma patru tabele de predictie.
'ici unul din cele patru tabele considerat separat nu poate ace
predictii corecte independent de celelalte, intrucat ansamblul
tabelelor, clasifcarea ( scorul ) reprezinta insumarea scorurilor
obtinute de fecare minor in urma investigatiilor sociale sau
testelor eectuate, pentru a evidentia intensitatea fecarui set de
cinci actori in parte, iar evaluarea reprezinta sansa de devianta.
>abelele de predictie Cluec5
?aza de predictie
Sansa de deviantamaimica decat
jumatate
Sansamaima
jumataclasifcare(scor ) evaluare clasifc
?azat pe cinci actori sociali predictivi( disci!plinarea minorului de catre tata,supraveghe!rea sa de catre mama, aectiunea tatalui,
aec!
tiunea mamei, coeziunea amiliei ) ( 1) Mai putinde+89 ( 1E,9F )
+89saupe
?azat pe cinci trasaturi predictive alestructu!rii caracteriale ( afrmare sociala,sfdare, sus!
Mai putinde+88
( +
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
20/35
piciune, tendinte distructive, labilitateemotio!
nala ( + )
?azat pe cinci trasaturi predictive depersona!litate ( aventurism, e#travertit inactiune, su!gestibilitate, incapatanare, instabilitateaecti!
va ) ( = ) Mai putinde+:8 ( +1,EF )
+:8saupe
?azat pe cinci actori predictivi ai
testuluipsihologic ( scor de inormatie,abaterede la scor, coefcient de lectura, coeHcient
aritmetic, scorul calculului aritmetic al var!
stei in luni ) ( : ) Mai putinde+=9 ( =E,1F )
+=9saupe
( 1 ) rezultati din investigatii sociologice
( + ) rezultate din testul 4orschach
( = ) rezultate din interviul psihiatric
( : ) rezultate din scorurile de inteligenta derivate din testele
3echsler ?ellevue si Stanord.
"etalierea tabelului 1 a permis, de pilda, sa se observe ca
sansele de a obtine cele mai mari scoruri de devianta le au
minorii care provin din amiliile lipsite de coeziune, aceia lipsiti de
aectiunea si supravegherea mamei si cei disciplinati cu mijloace
severe de catre tata.-cest tabel, completat de celelalte trei,
rezultate in urma aplicarii testelor si a interviului psihiatric, are o
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
21/35
capacitate predictiva sporita, ceea ce ii permite estimarea
dieritelor sanse de devianta in unctie de corelatia tuturor
predictorilor olositi.>abelele sunt utile pentru estimarea sanselor
unui minor care a savarsit acte predeviante de a deveni deviant
si pentru evidentierea probabilitatii ca unii minori cu difcultati
comportamentale sau cu situatii amiliale deosebite sa ajunga
devianti.&le atrag atentia asupra celor mai relevanti actori care
determina sau in%uenteaza comportamentul deviant.
4eprezentand o inovatie in domeniul predictiei comportamentul
deviant si delincvent, tabelele Cluec5 au ost olosite intr!o serie
de cercetari intreprinse in mai multe tari europene, care si!au
propus adaptarea predictorilor originari la conditiile specifce tarii
respective.$u unele e#ceptii, rezultatele s!au dovedit
contradictorii, tabelele neavand efcienta prognostica scontata,
atat datorita unor mari dierente in selectia dieritelor seturi de
predictori, cat si modului deosebit in care in%uenteaza acestia
comportamentul deviant, in dierite medii sociale si
culturale./rmatoarele difcultati par sa fe cel mai des invocate 0
1) tabelele presupun o succesiune atalista a cauzei si
eectului, in asa el incat nu e#ista posibilitatea ca, in conditii
determinate, un comportament sa ia alta directie decat cea
prezisa7 in apt, nu se poate dovedi, cu certitudine, daca o serie
de minori caracterizati de defciente comportamentale sau avand
situatii amiliale difcile ( coeziune slaba, lipsa de supraveghere,
de autoritate, de aectiune etc. ) se vor conorma p8rognozei
si vor deveni, cu adevarat, devianti penal7
+) tabelele se ocupa de subiecti ca tipuri statistice, motiv pentru
care nu pot f aplicabile in cazuri individuale7
=) tabelele nu permit individualizarea tratamentului care trebuie
aplicat diversilor minori7
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
22/35
:) utilizarea lor produce etichetarea ( stigmatizarea ) minorilor
care au savarsit doar acte predeviante, nesemnifcative,
determinandu!i sa se incadreze obligatoriu in cariera de individ
deviant.
In pofda acestor limite, tabelele Cluec5 se dovedesc utile pentru
situatiile unde actioneaza actorii predictori mentionati, cu
conditia de a e#perimenta pe esantioane largi validarea lor
predictiva si a converti teoria ( in cazul tabelelor mentionate, este
luata ca baza teoria socializarii ) intr!o directie
convenabila."upa modelul lui Cluec5 se pot construi tabele care
sa aiba ca baza predictiva si alti actori, in unctie de teoria
adoptata si de modul in care se impleteste actiunea acestor
actori.
:.+. >ehnica predictiva bazata pe principiul *e#trapolarii.
Identifcarea deviantilor si, in unele cazuri a delincventilor
potentiali, prin intermediul tabelelor de predictie lasa sa se
intrevada aptul ca minorii savarsesc, in mod recvent, acte
predeviante au mai multe sanse de a deveni predelincventi,decat cei cu o conduita morala corecta.-ceasta subliniere se
reera la asa!numitul principiu al e#trapolarii *./n studiu devenit
clasic, care a utilizat acest principiu este cel intreprins in deceniul
: asupa minorilor din orasele $ambridge si Sommerville.
In acest sens, au ost selectionate doua grupuri de minori avand o
varsta medie de circa 19 ani si jumatate.rimul grup ( numit
grup de tratament > ), a%at in supravegherea asistenteisociale, era ormat din =+8 de baieti minori, care prin comiterea
unor acte predelincvente dovedeau ca se indreapta catre o
cariera delincventa *.
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
23/35
$el de!al doilea grup ( numit grup de control $ ), lasat sa
evolueze liber, ara interventia asistentei sociale, era ormat tot
din =+8 de baieti minori, similari din punct de vedere al
caracteristicilor personale si sociale cu cei din grupul de
tratament, dar care nu savarsisera anterior nici un act
predelincvent.
Studiul a durat 19 ani, find bazat pe ipoteza undamentala ca
daca cele doua grupuri sunt similare de la inceput, atunci orice
dierenta semnifcativa intre ele, aparuta ulterior, poate f
atribuita variabilei e#perimentale concretizate de tratamentul
asistentei sociale.
&valuarile asupra celor doua grupuri, acute in urma inormatiilor
culese de la vecini, rude , proesori si din inregistrarile ofciale, au
permis elaborarea unei scale de predictie ordonata de la minus 8
( cea mai mare probabilitate ca un minor sa devina delincvent ) la
plus 8 ( cea mai mica probabilitate ca un minor sa devina
delincvent ).unctul 9 a ost considerat limita de la care un minor
poate sa evolueze spre delincventa sau nondelincventa.
In urma acestor evaluari, la sarsitul studiului, compararea
predictiilor cu situatia reala a aratat ca circa :1F din grupul de
tratament a ost judecat cel putin pentru o inractiune grava, in
timp ce aceeasi situatie s!a gasit evidenta pentru =DF din grupul
de control.$u alte cuvinte, in mod surprinzator, lotul >, care
benefcia de serviciile asistentei sociale, a dat un indice mai mare
de delincventa decat lotul $.
"esi rezultatele lasa sa se intrevada benefciul asistentei sociale,
cercetarea n!a atins efcienta scontata, iar predictiile n!au ost
confrmate decat in mica parte.-ceasta si din cauza ca marea
majoritate a predictiilor olosite erau bazate pe presupunerea
unui univers bimodal implicat de principiul e#trapolarii 0 minorii
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
24/35
care savarsesc anterior acte predeviante vor deveni, cu cea mai
mare probabilitate, devianti, in timp ce minorii ara asemenea
probleme vor ramane cu cea mai mare probabilitate nondevianti.
Se vadeste, astel, ca predictiile bazate pe principiul e#trapolarii
nu sunt intotdeauna corecte, find necesar a se tine seama de
multiplele aspecte care pot aparea in viitor.$riticii minorilor din
$ambridge Sommeville considera ca acesta s!a a#at prea mult
asupra ideii identifcarii timpurii a tendintelor spre delincventa la
o varsta ( circa 19 ani ) cand e#perienta de viata nu este atat de
sufcienta incat sa determine tendinte antisociale persistente la
anumiti tineri.
:.=. >ehnica scalarii centroide a variatiei
ropunandu!si operationalizarea notiunii de cariera delincventa
pe o baza predictibila, un grup de cercetatori americani a pus
recent la punct o tehnica prospectiva de analiza a delincventei
juvenile, denumita scalarea centroida a variatiei *.Subliniind
aptul ca suportul euristic al analogiei dintre conceptul de
evolutie a carierei ocupationale si cel de evolutie a cariereidelincvente oera instrumente analitice pentru descirarea
regularitatilor si variatiilor comportamentului delincvent,
cercetatorii mentionati considera ca semnifcatia fecarui delict nu
poate f descirata decat in conte#tul biografei
subiectului.-nalogia dintre cele doua concepte, larg vehiculate in
sociologia proesiilor si, respectiv, in sociologia delincventei,
deschide o perspectiva mai clara asupra raportului stabilit intre
gravitatea sau intensitatea delictului si antecedentele biografeiindividuale, permitand o noua metrica de ordonare ( cu caracter
multidimensional ) a actelor antisociale comise de tineri.6
asemenea perspectiva reuseste sa operationalizeez in mod mult
mai adecvat traiectoriile reale de evolutie a carierei delincvente
dupa o metrica care se arata superioara scalarii unidimensionale
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
25/35
de tip Cuttmann.-sa cum se stie, acest tip de scalare urmareste
sa masoare gradul de gravitate a delictului in unctie de un
continuum de violenta *, astel ca nici un tanar nu poate comite
anumite tipuri de delicte pana nu a comis altele.In noua metrica
propusa, specializarea delincventilor pentru anumite tipuri de
delicte impune o traiectorie plata a carierei delincvente, in timp
ce trecerea de la delicte minore spre delicte din ce in ce mai
grave se maniesta ca o traiectorie cu evolutie progresiva.-ceste
traiectorii dupa care evolueaza cariera delincventa permit
clasifcarea tinerilor in unctie de anumite delicte si succesiuni de
acte delincvente, acilitand predictibilitatea comportamentului
delincvent."in punct de vedere grafc apare astel posibila
legarea tuturor delictelor care caracterizeaza o cariera
delincventa intre ele, in succesiunea in care au ost
comise./tilizandu!se dierite valori sau scoruri de scala pentru
fecare delict in parte, se pot stabili si observa traiectorii
sistematice de evolutie a carierei delincvente.
-ceasta noua metrica este parte componenta a tehnicii scalarii
centroide a variatiei, o tehnica derivata din analiza de grafc, care
atribuie fecarui delict o anumita localizare intr!un spatiu
multidimensional.-ceasta se poate determina ca urmare a
identifcarii ( prin intermediul analizei actoriale sau scalarii
multidimensionale ) coaparitiei unor tipuri specifce de delicte
( de e#emplu, urt si talharie, huliganism si tentativa de viol etc. )
unitatea de analiza find cariera delincventa a fecarui tanar in
parte.
"at find continutul dierit al carierelor diversilor delincventi,
ele vor avea in spatiul multidimensional o lungime inegala.entru
a micsora variatiile individuale ale fecarui delict, acestuia i se va
acorda o anumita valoare de scala in raport cu criteriul
specializarii delincventului.In acest mod, delictele nu vor mai f
privite izolat, ci vor f circumscrise unei cariere delincvente tipice,
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
26/35
fecare avand in cadrul mai multor cariere similare aceeasi
valoare de scala.
-ceasta tehnica a ost utilizata intr!o cercetare intreprinsa in
S./.-. asupra unui lot de DE8 de delincventi in varsta de la 1= la
1< ani, sanctionati penal pentru comiterea a G.999 de delicte ( in
medie, apro#imativ 11,D delicte de persoana ).-ceste delicte au
ost clasifcate in =E mari categorii care au oerit posibilitatea
eectuarii unei analize detaliate a carierelor delincvente.Matricea
de analiza cuprinde DE8 de randuri ( subiecti ) si =E de coloane
( tipuri de delicte ), celulele ei indicand de cate ori a ost judecat
si sanctionat un tanar pentru fecare delict comis.
$a rezultat al aplicarii tehnicii analizei centroide a variantei au
putut f evidentiate patru dimensiuni semnifcative ale delictelor (
doua pe orizontala si doua pe verticala ).In timp ce prima
dimensiune ilustreaza raportul dintre delictele comise contra
persoanei si cele comise contra proprietatii, cea de!a doua
dimensiune evidentiaza raportul dintre dierite apte penale
circumscrise categoriei de delicte contra persoanei.rivite
impreuna, aceste doua dimensiuni oera evidenta codelictelor *,
adica a acelor tipuri de delicte care pot sa apara cu probabilitatea
cea mai mare in cadrul unei cariere delincvente.6rdonarea
dieritelor cariere de!a lungul celor doua dimensiuni e#plica
pentru ce clasifcarea unidimensionala este limitata, trebuind sa
fe inlocuita cu una multidimensionala 0 in timp ce in prima
dimensiune delictele sunt privite ca find similare, iar cariera
delincventa ca find specializata *, in a doua dimensiune, aceste
delicte sunt privite ca nefind legate intre ele, iar cariera
delincventa ca find orientata de diversitate./rmatoarele doua
dimensiuni ( a treia si a patra ) ilustreaza intensitatea
delincventei ( in sensul raporturilor e#istente intre delicte cu
dierite grade de gravitate si periculozitate ) si recventa
condamnarilor pentru anumite categorii de delicte.
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
27/35
4ezultatele acestui tip de analiza apar semnifcative, deoarece
evidentiaza aptul ca o mare parte din carierele delincvente este
organizata in jurul unui anumit tip de delict si cuprinde o
succesiune particulara de apte cu caracter penal, ceea ce da
posibilitatea schitarii unor traiectorii predictibile ale
comportamentului delincvent.$a urmare, se poate anticipa din
vreme evolutia carierei delincvente a unui tanar, inainte ca ea sa
ia un curs specializat sau progresiv, orientat spre comiterea unor
delicte din ce in ce mai grave.
:.:. >este de masurare a propensiunii spre delincventa.
ermitand o descriere cantitativa, controlabila a
comportamentului unui individ plasat intr!o situatie defnita, prin
reerire la comportamentul indivizilor dintr!o grupa plasata in
aceeasi situatie *, metoda testelor este o metoda larg raspandita
in domeniul sociologiei delincventei juvenile, in masura in care
reuseste sa identifce o serie de dierente intre minorii sau
adolescentii devianti sau delincventi si permite previziunea
anumitor comportamente caracterizate prin tendinte
antisociale.rintre cele mai utilizate teste in acest domeniu se
numara testele de inteligenta, testele de personalitate si testele
sociometrice.Incercand sa surprinda gradul de inteligenta,
trasaturile de caracter, constantele personalitatii, atitudinile
morale si modul de dispunere a relatiilor in anturaj, majoritatea
acestor teste cauta sa identifce propensiunea spre delincventa
ca si masura in care tinerii reusesc o integrare sociala
satisacatoare in viata sociala, dezvoltand un comportament
compatibil sau nu cu normele de natura moral!juridica.
"e o deosebita utilitate, in acest sens, se dovedesc a f testele
proiective, defnite de catre a@rence ran5 ca o metoda de
studiu a personalitatii, care conrunta subiectul cu o situatie la
care el va raspunde in unctie de semnifcatia ei pentru el *.In
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
28/35
consens cu un asemenea punct de vedere proiectia consta in
transerarea unui proces subiectiv asupra unei situatii obiective.
:.:.1. >estul 4orschach.
$onsta in prezentarea unor pete de cerneala subiectului, acesta
trebuind sa identifce imaginile pe care le vede.In primele sale
e#perimente, creatorul acestui test, psihiatrul elvetian
J.4orschach a utilizat 18 planse cu pete de cerneala, apoi 1+,
pentru ca in fnal sa se f#eze la 19, care cuprind pete clasifcate
in trei categorii 0 negre cu nuante gri, negru cu nuante de rosu si
colorate.-tat orma obiectelor, cat si identifcarea culorii prezinta
importanta pentru caracterologie."e e#emplu, indicarea unei
orme precise denota o buna capacitate de concentrare si
observatie, in timp ce miscarea unui obiect arata o puternica
tendinta de introversiune, imaginatie si productivitate interioara.
a randul lor, culorile pot semnifca dierite tendinte de
e#traversiune."upa 4orschach, caracterul consta intr!o anumita
proportie intre introversiune ( miscarea obiectelor ) si
e#traversiune ( culoarea lor ).?azat pe aceasta proportie,4orschach a stabilit patru tipuri de indivizi 0
! intratensivi ( pentru care culoarea este mai mica decat miscarea
), caracterizati printr!o viata interioara bogata, vointa, imaginatie
si relatii puternice7
! e#tratensivi ( pentru care miscarea este mai putin vizibila decat
culoarea ), caracterizati prin sociabilitate si spirit practic7
! ambiegali ( pentru care miscarea este egala cu culoarea ),
caracterizati printr!o buna dotare interioara si echilibru psihic
adecvat7
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
29/35
! coartati ( pentru care nu e#ista semnifcatie nici in culoare, nici
in miscare ), caracterizati prin pedanta, rezonanta aectiva slaba,
melancolie, deprimare etc.
iind util pentru identifcarea unor trasaturi caracteristice
delincventului, testul 4orschach oera inormatii pretioase asupra
unor componente ale personalitaii, asupra con%ictelor intra si
interpersonale ( cu amilia sau cu anturajul ) ca si asupra
mobilurilor si motivatiilor specifce ale unor eventuale conduite cu
caracter antisocial.
:.:.+. >estul de perceptie tematica ( >.-.>. )
In orma sa defnitiva elaborata de J.-.MurraB in 1G:=, acest test
consta intr!un set de =9 desene care reproduc o serie de
personaje a%ate intr!o situatie ambigua.Subiectului i se cere sa!si
imagineze istoria acestor personaje, inventand, cate o poveste
pentru fecare plansa.Scopul testului consta in revelarea anumitor
tendinte inhibate si prounde pe care subiectul nu le poate
constientiza.Interpreatrea unui asemenea test permite
evidentierea a trei niveluri ale personalitatii 0 tendinte reulate,gandirea interioara si comportament.-stel, in timp ce analiza sa
ormala da posibilitatea dezvaluirii gradului de intelegere a
sarcinii de eectuat si a interpretarii stilului si limbajului utilizat,
analiza continutului testului de perceptie tematica permite
descirarea unor tendinte latente constand in 0 orme agresive,
autoagresive, dominatie, supunere, protectie, independenta,
dependenta etc.Se oera, in acest mod, o lista completa a
difcultatilor cu care se conrunta subiectul, a originii acestora sise incearca evaluarea gradului sau de adaptare la diverse situatii
interindividuale.
In domeniul sociologiei delincventei, testul este util pentru
evidentierea unor sentimente si atitudini ale tinerilor ata de
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
30/35
anumite persoane ( parinti, educatori, prieteni ) si situatii sociale
rustrante ca si pentru descirarea unor motivatii si tendinte care
greveaza asupra conduitei 0 impulsivitate, agresivitate, echilibru,
inertie etc.
:.:.=. >estul 4osenz@eig.
4eprezentand un test de rustrare, acesta cuprinde +: de desene,
care reproduc personaje plasate intr!o situatie rustranta 0
personajul din stanga isi prezinta opinia sa asupra acestei situatii,
iar personajul din dreapta cu care este invitat sa se identifce
subiectul urmeaza sa!si e#prime ( prin cuvintele subiectului )
re%ectia sa asupra acestei situatii.iecare desen cuprinde, astel,
doua chenare 0 unul in care este cuprinsa vorbirea persoanei
rustrate sau rustrante, altul gol, care urmeaza sa fe completat
de subiect.
?azat pe ipoteza rustrare agresivitate, testul permite
evidentierea anumitor tendinte agresive sau masochiste, care
caracterizeaza tanarul caracterizat prin tendinte antisociale.Sunt
posibile trei directii posibile de dirijare a agresiunii 0
! e#trapunitiva, in cadrul careia agresiunea este proiectata spre
e#terior, asupra individului care este cauza rustrarii7
! intrapunitiva, in cadrul acrei subiectul seautoacuza7
! impunitiva, in cadrul careia se minimalizeaza situatia rustranta,
evitandu!se implicarea oricarei responsabilitati.
Identifcarea acestor directii constituie un mijloc util de depistare
a unor dezechilibre aective si a orientarii unor conduite pe cai
indezirabile din punct de vedere social.Ipoteza undamentala care
sta la baza testului se reera la ideea ca violenta conduitelor
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
31/35
agresive este direct proportionala cu intensitatea motivatiei
rustrante.
:.:.:. >estul Szondi.
&ste construit in unctie de ideea ca fecare individ realizeaza,
ara a f constient de acest lucru, o polaritate ascunsa, care poate
f evidentiata prin alegerea unor obiecte care!l atrag.>estul consta
din E seturi de otografi, fecare cuprinzand cate < otografi care
reprezinta bolnavi psihici ( psihopotici ).Subiectului i se prezinta
fecare set in parte, cerandu!i!se sa aleaga cate doua otografi
acre contin fguri ce!i sunt simpatice si doua otografi
reproducand fguri care!i apar antipatice.Se obtine in total un
numar de +: de otografi, dintre care 1+ corespund unor indicatii
de preerinte, iar alte 1+ unor indicatii de respingere.Inregistrate
pe fsa corespunzatoare, raspunsurile oera posibilitatea
construirii unor diagrame care releva tendinte undamentale si
caracteristici antisociale ale personalitatii tanarului.$reatorul
testului, psihologul de origine maghiara Szondi, considera ca
fecare individ este constrans sa aleaga otografile in unctie de
genotropismul sau pround, deoarece, genele sale il pot defni in
mod undamental ca structura caracteriala.
:.:.8. Inventarul multiazic al personalitatii ( testul Minnesota ).
Spre deosebire de testele proiective anterioare, acest test
deosebit de comple#, find reprezentat de un chestionar
cuprinzand 889 itemi construiti astel incat sa permita evaluari
asupra principalelor elemente ale personalitatii si adaptariiacesteia la dierite situatii sociale.unctul de vedere in unctie de
care este construit testul Minnesota este acela al psihiatrului sau
psihologului clinician, care incearca sa distinga trasaturile
caracteristice unor defciente cu caracter psihopatologic.>estul
cuprinde +E categorii de intrebari al caror continut se reera la o
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
32/35
multitudine de aspecte 0 sanatate, conditie fzica, obisnuinte
alimentare, deprinderi de munca, relatii amiliale, de prietenie,
erotism, atitudini morale, interese, conduita sociala
etc.Subiectului i se cere sa clasifce toate enunturile in trei
categorii de raspunsuri 0 adevarat, als, nu stiu.-ceste raspunsuri
sunt ordonate astel incat sa ormeze G scale clinice, fecare
dintre ele permitand evidentierea unor caracteristici
psihopatologice specifce 0 ipohondrie, depresie, isterie,
psihopatie, masculinitate!eminitate, paranoie, psihastenie,
schizorenie si hipomanie."esi fecare dintre aceste scale se
reera la un anumit sindrom clinic, o serie de studii au demonstrat
ca ele au semnifcatii precise si pentru domeniul normal.e de
alta parte, unii itemi ai testului nu sunt valabili pentru tinerii
adolescenti, reerindu!se numai la caracteristici ale adultului.In
ansamblul sau, testul este util pentru evidentierea unor trasaturi
care caracterizeaza moralitatea adolescentina si raporturile
tanarului cu educatorii, parintii si cu membrii anturajului sau.
>estul mai cuprinde scale de validare aditionale, care identifca
atitudinea subiectului ata de test si oera un indiciu al gradului
sau de fdelitate ( prudenta, evaziune *, sinceritate
e#cesiva *, autocritica etc. )."e asemenea, mai sunt incluse o
scala care testeaza gradul de adevar sau neadevar al
raspunsurilor, precum si un set de itemi indicativi ai
e#centricitatii ( originalitatii ), lipsei de responsabilitate *,
simularii deliberate *, introversiunii sociale *, satisactiei
sociale *, tolerantei sociale etc.
Interpretarea se obtine cu ajutorul unor grile de evaluare, care
permit identifcarea proflului clinic al subiectilor si, implicit,
depistarea unor tendinte de devianta, simptomatice pentru
prognosticul conduitelor ulterioare.
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
33/35
"esi oera o abundenta de inormatii cu privire la propensiunea
spre delincventa, testul Minnesota n!a ost inca etalonat in tara
noastra, motiv pentru care aplicarea sa intampina o serie de
difcultati.
4ubricile itemilor testului Minnesota
1. Stare generala a sanatatii G intrebari+. Simptome neurologice generale 1G intrebari=. Simptome neuro!psihice 11 intrebari:. Motricitate si coordonare E intrebari8. Sensibilitate 8 intrebari
E.
Sistem vaso!motor, tulburari trofce, limbaj, organede
secretie 19 intrebariD. Sistem cardio!respirator 8 intrebariendinte sadice si masochiste D intrebari+:. Morala == intrebari
+8. Itemuri privind masculinitatea si eminitatea 88 intrebari+E. Incadrarea intr!o situatie neavorabila 18 intrebari>6>- 889 intrebari
>oate aceste teste se dovedesc utile in domeniul deviantei
adolescentine, mai ales cand se coroboreaza cu alte metode si
permit elaborarea unui diagnostic asupra personalitatii tanarului,
ca si stabilirea unui prognostic asupra tendintelor conduitei sale
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
34/35
viitoare.Kaloarea lor inormationala nu trebuie, insa, absolutizata
cu atat mai mult cu cat validarea unui test apare in%uentata atat
de interpretarea care i se ace, cat si de personalitatea
e#aminatorului.C.?outhoul, intr!o serie de studii docimologice, a
demonstrat, de pilda, ca testele de cunostinta apar deosebit de
ragile, deoarece personalitatea e#aminatorului, se#ul, varsta si
chiar vocea sa in%uenteaza, in mod considerabil, subiectul, iar
into si Cra@itz evidentiaza lipsa de certitudine a interpretarii
rezultatelor, datorita interventiei stimulilor situatiei
e#perimentale.entru acest motiv, in ansamblul ei, activitatea de
validare a testelor solicita conruntarea intre rezultatele obtinute
in laborator si tendintele conduitei maniestate in mod real, in
viata sociala.rincipiul general care trebuie sa guverneze
aplicarea unui test, subliniaza S.acaud, consta in observarea si
analiza aptelor, stabilirea unei ipoteze e#plicative care permite a
lega aptele intre ele si, in fne, eectuarea unei e#periente
cruciale, care sanctioneaza valoarea acestei ipoteze, permitand a
completa sau rectifca e#perimentarea.
In ceea ce priveste domeniul specifc al delincventei juvenile, in
aara majoritatii testelor mentionate, care se aplica atat tinerilor,
cat si adultilor, e#ista o multitudine de alte teste care urmaresc
sondarea anumitor trasaturi de caracter si atitudini morale,
printre acestea numarandu!se 0 testele lacunare sau, ca variante
de completare, testele pentru cinste, testele care urmaresc
stapanirea de sine, perseverenta, prudenta!imprudenta,
constiinciozitatea, spiritul de raspundere, judecata morala s.a.
In ansamblul lor, rezultatele acestor teste, care se aplica intr!un
mod oarte simplu, trebuie interpretate cu prudenta, pentru a nu
considera ca defnitive si certe acele trasaturi de caracter si
atitudini care se maniesta cu pregnanta in situatia
e#perimentala, ara a f valabile in situatii sociale reale.
-
7/24/2019 Metodologia Cercetarii Prevenirea Criminalitatii Juvenile
35/35
About these ads
http://en.wordpress.com/about-these-ads/http://en.wordpress.com/about-these-ads/
top related