obst i natio
Post on 05-Jul-2018
225 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/16/2019 Obst i Natio
1/122
BALOGH BÉLA
OBSTINĀTIŌTRADUCEREA MIRCEA SERBAN
EDITURA ECHIM
„ Rămâne un mister faptul,
că, deşi suetul omului tânjeşte
după acel Adevăr
în care-şi găseşte clar libertatea şi fericirea,
prima reacţie a oamenilor
faţă de acest Adevăr
este ura şi teama!
Ant"on# $e %ello
&R'(A)A A*)+R**
1
-
8/16/2019 Obst i Natio
2/122
.n nopţile de vară, privind bolta de stele, o stare aparte,
mă copleşeşte /pectacolul fabulos al lucitoarelor stele se
face una cu gândul că universul e minunat, perfect ordonat
şi atât de mare, că a-l cuprinde cu privirea sau a-l descoperi
cu mintea, ori a-l înţelege pe de-a întregul, probabil nici că
se poate 0ederea stelelor îmi tre1eşte, adeseori, o
deosebită amintire din vremea copilăriei2
Aveam opt ani %ergeam pe-o stradă .n 3luj +prindu-
mă, de-odată, am început să privesc când cerul inundat de
stele, când casele din jurul meu şi, precum cel căruia „îi pică
4sa! că aici ceva nu e în regulă- cu o ciudată stare de golinterior şi naivitate copilărească mi-am pus întrebarea5 6
„ Aceasta să 4e totul7 $in asta să 4e alcătuită întreaga
lume7 ' imposibil8! %ai târ1iu, de cum se 49ară în
conştiinţa mea elementele concepţiei materialiste asupra
lumii, am simţit ca su4ciente e9plicaţiile cu privire la
naşterea stelelor, mişcarea planetelor şi continua sc"imbare
a mediului, puse pe seama unor reacţii c"imice, efecte 41ice
şi interacţiunea acestora 'ram convins, de asemenea, că41ica, c"imia şi biologia, prin legile lor pot oferi e9plicaţii
pentru tot şi toate şi -în ciuda faptului că deocamdată nu
suntem acolo-, este doar o c"estiune de timp până când
vom primi răspunsuri mulţumitoare la toate întrebările
*lterior, mi-am dat seama că asta nu e c"iar aşa :ici legile
41icii, nici cele ale c"imiei nu oferă e9plicaţii asupra celor
mai elementare fenomene ale vieţii 3ugetul şi sentimentele
sunt cele ce ne orientea1ă viaţa, dar nici gândurile şi nicisentimentele nu pot 4 măsurate /unt incomensurabile
nstrumentele de care dispunem nu indică, dacă cineva se
gândeşte la vreun elefant ori, tocmai splendidul apus de
2
-
8/16/2019 Obst i Natio
3/122
-
8/16/2019 Obst i Natio
4/122
globală în care încap, paşnic şi complementar, toate
elementele componente ale mediului şi vieţii noastre7
*ndeva, în adânc aveam percepţia, probabil doar intuiţia,
necesităţii unei doctrine, unui sistem, care în amplitudinea-i
generoasă ar putea să aducă la un numitor comun
numeroasele concepţii despre lume ntuiţie încoace, ori
încolo, deocamdată gândul despre un întreg se alcătuia din
părticele şi deseori aveam sentimentul că pe de-o parte ştiu
prea puţin, iar pe de alta am la îndemână prea multe
informaţii pentru ca, ţinând cont de toate detaliile, să pot
cuprinde totul .n tot acest timp îmi duceam la bun
sfârşit, sistematic, munca de inginer constructor dedrumuri, ce-mi consuma su4cient de multă energie .mi
rămânea tot mai puţin timp pentru meditaţii legate de
*nivers şi semnele lui de întrebare, dar scânteia curio1ităţii
nu se stinse a trei1eci şi trei de ani am reuşit să emigre1
în /uedia unde am ajuns în preajma unor persoane
cunoscute ca „iniţiate!, unor maeştrii, -oameni care sunt
percepuţi deseori de conştiinţa colectivă ca 4ind
„mistici! Aceşti mistici vorbeau despre „legi alesuetului! universal valabile, care în totalitatea lor sunt
imposibil de trecut, independent de faptul că cineva crede
sau nu în ele Aceasta mi-a sporit curio1itatea, în mod
special pentru faptul, că în opinia lor toate aceste „legi ale
suetului! sunt în armonie cu re1ultatele cercetărilor
ştiinţi4ce desfăşurate până în pre1ent &entru început doar o
singură sen1aţie neobişnuită mă încolţea5 „oameniiăştia ştiu ceva, ceea ce noi, muritori de toate 1ilele, nu ştim,
sau, nu prea înţelegem &unându-le sub semnul întrebării
toate a4rmaţiile, cu neobosită prudenţă am început să mă
apropii de învăţăturile lor /incer, m-a impresionat
simplitatea cu care aceşti „mistici! au sc"iţat esenţa şi
4
-
8/16/2019 Obst i Natio
5/122
funcţionarea *niversului .n învăţătura acestora nu era nimic
„mistic! 'i a4rmau că *niversul este e9plicit, limpede,
esenţa 4inţării sale este inteligibilă imbajul acestora era
-probabil- aparte, utili1ând o simbolistică ce eluda
obişnuitul, dar aceste e9presii şi repre1entări aveau
corespondenţe atât în 41ică şi matematică, pe de-o parte,
cât şi în diferitele religii, pe de alta $upă câţiva ani de
studiu am ajuns la conclu1ia că adevăraţii „mistici! posedă
cunoştinţe deosebite în legătură cu crearea şi e9istenţa
*niversului
.n timp ce cercetările cu caracter ştiinţi4c studia1ă*niversul din perspectiva materialistă, iar temeliile religiilor
se structurea1ă pe valorile umane şi învăţăturile moralei, în
imaginea misticilor despre panorama universală capătă loc
fenomene şi e9plicaţii logice pe care oamenii în majoritatea
lor le cali4că drept ine9plicabile, paranormale, accidentale,
sau pur şi simplu „minuni! :umai că, a e9istat un
obstacol .ntre aceste trei direcţii abia dacă e9istă
comunicare8 ' drept, e9istă 41icieni precum (ritjof 3apra,care a descoperit paralelisme esenţiale între 41ică şi
4lo1o4a orientală, sau &aul $avies conform căruia,
„ *niversul arată de parcă se desfăşoară conform unui
proiect, sau desen proiectiv! .mbucurător mi se
pare şi faptul, că e9istă tot mai mulţi gânditori îndră1neţi
şi decişi a se abate de le o direcţie de cercetare, care după
toate aparenţele conduce către o fundătură, dar a1i aceşti
cercetători e9ercită o prea mică inuenţă asupra unorsemeni
-
8/16/2019 Obst i Natio
6/122
/tăteam deci, în faţa proiectului declarat de cunoaştere
a noastră şi a *niversului, oferit de cele trei posibilităţi
distincte de abordare )oate cele trei conţin informaţii
preţioase, dar se pare, că nici una nu e su4cientă în sine
spre a oferi un răspuns compre"ensiv la întrebarea legată de
alcătuirea şi funcţionarea *niversului >i-atunci s-a
întâmplat ceva cu totul deosebit .ntreţinerea condiţiei
41ice, mai mult sau mai puţin sistematică, înseamnă pentru
mine acea jumătate de oră pe 1i de alergare uşoară,
jogging, activitate pentru care mica pădure din preajma
locuinţei mele din /toc?"olm îi asigura un spaţiu deosebit
de plăcut 0remea splendidă, cu soarele carestrălucea, iar eu conştiincios alergător pe cărarea
presărată cu surcele din coji de copac meditând între timp la
facerea şi e9istenţa *niversului2apoi, am simţit dintr-o
dată, că am descoperit ceva 3u claritate, risipind orice
urmă de îndoială, şi-a făcut loc în mintea mea răspunsul la
una din întrebări *n sentiment e9trem de înălţător m-a
cuprins, dar n-am apucat să savure1 pe deplin starea, căci
tocmai sosea următorul răspuns, apoi următorul şiurmătorul2a un moment dat am avut sentimentul că
trebuie să note1 totul altminteri voi uita, sau mi se vor
încâlci toate în minte, aşa că am alergat într-un suet până
acasă şi m-am aşe1at 6fără să mă m-ai sc"imb- la masa de
scris, am luat o coală începând a scrie febril gândurile care
mă inundau %-am străduit a scrie cu cea mai mare
rapiditate dar şi aşa abia dacă puteam ţine pasul cu şuvoiulde idei
%âna, c"ircită, a-nceput să mă doară de efort :otam
totul, fără un sistem anume şi fără să-mi pese dacă e9istă
cone9iuni, interdependenţe, între propo1iţii Aşa am
6
-
8/16/2019 Obst i Natio
7/122
umplut foaie după foaie şi în ciuda durerii tot mai aprige
care-mi stâlcea mâna, eram prins de o ine9plicabilă şi mare
adoraţie 'ram, în sfârşit, convins că am descoperit ceva ce,
în a cărui căutare, eram de mult Această stare deosebită a
luat sfârşit după apro9imativ o jumătate de oră :ici un
gând, nici o idee nu-mi mai dădea târcoale Am pus creionul
jos cu o mare uşurare, strângând foile de "ârtie risipite pe
birou
Ameţit de-a binelea am început să citesc cele scrise
Aveam în faţa oc"ilor principiul funcţionării *niversului,
deocamdată sub forma unor gânduri aşternute de-a valma,la întâmplare, dar surprinsesem esenţa Această
„esenţă! era incredibil de simplă &e de altă parte era
precum un „concentrat! contraindicat u1ului uman .n al
treilea rând, aveam în mână un „re1ultat! 6dacă se putea
numi astfel- fără ca să 4 parcurs, pas cu pas, vreun drum
până la acest re1ultat, dimpotrivă la acea dată ne ştiind
dacă e9istă un asemenea drum >i atât de neobişnuit şi
diferenţiat faţă de tot ce asimilasem la şcoală despre*nivers era acest re1ultat, încât perple9itatea şi
suspiciunea nu m-au părăsit săptămâni întregi %i se părea
logic, verosimil, într-o oarecare măsură simplă c"iar, numai
că era incredibilă
&osibil şi deloc 7 -mi-am pus întrebarea formulată de
mintea mea de inginer- oare nu vine în contradicţie cu legile
41icii7 +arecum neîncre1ător am început să ordone1 dateleşi în acest timp mă gândeam că, c"iar dacă ar 4 totul
adevărat, dacă structura *niversului este aidoma, cine m-ar
crede7
7
-
8/16/2019 Obst i Natio
8/122
%i-au fost de trebuinţă câţiva ani pentru a clasi4ca şi
ordona datele; la început căutând să descopăr 4suri din
perspectiva ştiinţelor materialiste, ale 41icii, mai apoi
străduindu-mă a găsi eventualele inadvertenţe din
perspectiva învăţăturii „iniţiaţilor! şi doctrinelor e1oterice
)reptat, au început să mi se desfacă în faţa oc"ilor
liniile unei noi repre1entări a lumii cosmice, ale unui univers
inteligibil şi într-o oarecare măsură transparent,
compre"ensiv, în care şi-au găsit loc, alături de preceptele
unor învăţători care au inuenţat istoria şi spiritualitatea,
etica umanităţii, precum @ermes, risna, Bud"a, sus, şi
re1ultatele unor cercetători contemporani precum5 'istein,@eisenberg, Bell (enomenele cali4cate drept paranormale
au încetat a mai 4 paranormale, găsindu-şi loc într-un mod
natural în întregul acestei perspective %ai mult c"iar, aşa
numitele „legi de nepătruns ale suetului! de4nite astfel de
către iniţiaţi, erau într-o perfectă armonie cu legile 41icii
'u mi-am început cariera de inginer ca şi constructor
de poduri .ntr-o oarecare măsură această carte este un podAnume unul care nu se aşea1ă pe divergenţele diferitelor
ideologii, ci pe dimensiuni ce contopesc perspectivele lumii
cosmice, unindu-le diversitatea Acest pod nu a fost
construit de mine Acest pod a e9istat din totdeauna 'u am
încercat să evidenţie1 pilonii acestui pod, pentru cititorii
mei care se simt capabili a sfărâma cătuşele cu care le-au
fost ferecate perspectivele lumii şi au curajul de a se căţăra
pe cel mai înalt punct al acestui pod de unde auperspectiva celor două maluri, precum şi "ăul ce se cască,
dar şi înălţimi ce nu cunosc limite2
&AR)'A -a
8
-
8/16/2019 Obst i Natio
9/122
3A&3A:A *C +R
„ Atunci când epler
şi-a dat seama că re1ultatele cercetărilor sale
nu corespund credinţelor sale
a acceptat cruda realitate
A ales adevărul
în locul răsfăţatelor ilu1ii,
iar aceasta e ceea ce de4nim
ca 4ind suetul ştiinţei!
3arl /agan
/e spune, că cercetarea originii *niversului şi a
sensului vieţii ţine de când lumea
3ine dintre noi nu a stat pe gânduri întrebându-se5
care să 4e sensul vieţii, dacă e9istă viaţă după moartea
trupului, dacă e9istă raţiune şi orientare
centrali1ată
-
8/16/2019 Obst i Natio
10/122
+ parte din aceste ilu1ii sunt comune şi de aceea este
natural să constituie un element de construcţie al unei
presupuse realităţi a imaginii noastre despre lume $rept
consecinţă a acesteia, istoria umanităţii este plină de erori,
4e tragice, 4e amu1ante a o scurtă privire retrospectivă
asupra principalelor borne ale tre1irii conştiinţei şi modului
de gândire al umanităţii, a1i ne stârneşte compasiunea
cre1ul unor înaintaşi, care considerau că &ământul e plat,
aşe1at pe spatele unei uriaşe broaşte ţestoase ţinută în
spate de patru elefanţi 'i au găsit e9plicaţii logice până şi
pentru cutremure, care se porneau la 4ecare mişcare a
elefanţilor
Abia după un timp ceva mai îndelungat au apărut
primele opinii legate de rotunjimea pământului .n DEFG
3olumb, care voia să ajungă în ndii a luat-o spre apus,
ajungând abia în apropierea continentului american 3re1ând
însă că a ajuns la destinaţie i-a bote1at pe indigeni5 indieni
Aşa că, a1i avem atât indieni nord-americani, cât si indieni
sud-americani; lipsesc doar indienii indieni (ăcând însăabstracţie de acest amănunt, totuşi trebuie să recunoaştem
că datorită acţiunii temerare a lui 3olumb am început să
ne sc"imbăm opiniile legate de )erra, imaginii unui pământ
plat luându-i loc repre1entarea sferică a globului pământesc
Adevărata sc"imbare însă s-a produs numai în conştiinţa
noastră, căci pământul a fost din totdeauna rotund2 *na din
ilu1iile omenirii s-a destrămat, dar i-a luat locul o alta, cu şi
mai mare putere %ultă vreme s-a cre1ut că &ământul se aă în centrul universului .naintaşilor noştri aceasta era un
clişeu şi dacă facem abstracţie de ceea ce am învăţat, din
oricare punct al pământului am privi, avem sentimentul că
într-adevăr planeta noastră stă pe loc iar celelalte corpuri
10
-
8/16/2019 Obst i Natio
11/122
cereşti se mişcă în jurul ei A pune la îndoială această
ilu1ie până mai ieri repre1enta un „pericol de moarte!,
Halilei 4ind silit de către nc"i1iţie să-şi renege cre1ul
'9emplul tragic, totodată cumplit, i-a fost oferit de
înaintaşul său Hiordano Bruno, care şi-a menţinut cu
obstinaţie convingerea Recunoaşterea adevărului nu a
coincis cu învăţătura bisericii, de aceea Bruno a fost
condamnat la ardere pe rug $esigur, toate acestea nu
au sc"imbat cu nimic realitatea faptică; pământul nici
înainte nu stătea locului, continuându-şi mişcarea de rotaţie
în jurul soarelui şi după ce vântul a risipit cenuşa rugului
%işcarea de revoluţie a pământului precum şi cea de rotaţie în jurul a9ei sale nu e o demonstraţie ci o c"estiune
de consimţire maginea despre lume -cea vec"e- a fost
sc"imbată, din nou, de către omenire însă şi de această
dată sc"imbarea s-a produs numai în conştiinţa oamenilor
3u sacri4cii, ce-i drept, dar am ajuns la un nivel superior de
cunoaştere $eja, nu &ământul îl considerăm ca
4ind „buricul lumii!, dimpotrivă, încetul cu încetul va trebui
să renunţăm şi la teoria "eliocentrică 3u ajutorul legilor41icii neItoniene, omenirea a reuşit să calcule1e şi apoi să
asimile1e propriei conştiinţe câmpurile planetelor şi stelelor
.n detrimentul unei imagini despre lume ba1ată pe credinţă,
a-nceput să câştige teren, pas cu pas, te1a fundamentată
pe argumente demonstrabile, materialismul
$e mai bine de două mii de ani ne ba1ăm calculele pe
a9iomele euclidiene, fără să pre1umăm barem e9istenţa şialtor geometrii $upă cum ştim, ulterior şi acest domeniu a
oferit surpri1e, JKnos Bol#ai reuşind un pas înainte 3reând şi
demonstrând geometria ne-euclidiană, potrivit căreia calea
cea mai scurtă dintre două puncte nu mai este o dreaptă,
11
-
8/16/2019 Obst i Natio
12/122
dacă din diverse motive ne aăm pe-o suprafaţă parabolică,
sau ondulată A apărut însă 'instein, care a aruncat vălul
ce plutea deasupra teoriilor noastre despre spaţiu şi timp
.naintea apariţiei sale, noi oamenii am considerat timpul
drept o constantă absolută A fost de-a dreptul anevoioasă
acceptarea teoriei
-
8/16/2019 Obst i Natio
13/122
universului, la esenţa vieţii, nu au primit un răspuns )eoria
evoluţionistă este în contradicţie cu legile 41icii 3reierul
uman ascunde multe necunoscute în ce priveşte modul de
funcţionare +riginea unei părţi a radiaţiilor cosmice este
necunoscută &erspectiva materialistă asupra lumii este
perturbată neîncetat de fenomene pe care -din lipsa unor
e9plicaţii plau1ibile- le de4nim ca paranormale +ri de câte
ori am reuşit să recunoaştem ilu1ii comune ne-am apropiat
de realitate &arado9al, am fost convinşi din totdeauna că
noua imagine despre lume e de4nitivă şi de neclintit 'i
bine, după cum repede am aat, încă mai e9istă câteva ilu1ii
comune ce stau ca piedică la o mai profundă înţelegere alumii $upă toate aparenţele continuăm confu1ia în ce
priveşte evoluţia timpului şi a spaţiului, a gravitaţiei, a
funcţionării creierului, şi, c"iar a însăşi materiei, a propriei
noastre 4inţe
%A)'RA '/)' %A)'R' 7
$omnilor8
3a 41ician, deci ca bărbat cu judecată,
care şi-a pus întreaga viaţă în slujba studiului materiei,
mă simt disculpat de a 4 considerat naiv;
astfel, a4rm cu curaj, că re1ultatele
-în urma cercetărilor efectuate asupra atomului-
sânt următoarele5
%aterie în sine nu e9istă
13
-
8/16/2019 Obst i Natio
14/122
ndiferent de natura sa,
materia ia naştere numai cu ajutorul unei forţe adevărate,
forţă care aduce părticelele oricărui atom în stare devibraţie,
până şi micro particulele atomului 4ind
menţinute drept parte a sistemului solar
.nsă, în univers nu e9istă
nici forţă inteligentă, nici forţă perpetuă,
trebuie deci, să admitem ca determinare că,
în spatele acestui atom se aă
un spirit inteligent
%a9 &lanc?
/ă începem imediat cu materia, căci pentru percepţia
noastră cea de toate 1ilele, este cel mai sigur sprijin 3ui i-ar
trece prin cap să pună la îndoială e9istenţa şi adevărul
materiei7 .n ciuda acestui fapt c"estiunea nici nu e atât de
evidentă2 %ateria repre1intă nu doar pentru 4lo1o4, dar
şi pentru oamenii de ştiinţă contemporani o temă di4cilă
.n antic"itate se credea în e9istenţa unor aşa numite !
elemente-constitutive!, care nu se mai pot divi1a, întreagalume materială 4ind alcătuită din acestea +riginea
cuvântului atom trebuie căutată în limba greacă şi
înseamnă5 indivi1ibil &utem a4rma, că a trecut multă vreme
de când am perceput atomul ca 4ind nedivi1ibil Am aat,
14
-
8/16/2019 Obst i Natio
15/122
la început, că atomul are un nucleu în jurul căruia
gravitea1ă electroni Apoi, am descoperit, că mie1ul
atomului este alcătuit din părticele numite5 protoni şi
electroni &osibilităţile scindării nu s-au oprit însă, aici,
aceste particule la rândul lor putând 4 !rupte! în me1oni şi
barioni .n ce stadiu se aă cercetările a1i7
” Elementele componente ale materiei nu sunt
considerate drept particule dense, sau indestructibile.
Particulele fără masă, ca de pildă fotonul, păstrează
caracteristici ale materiei, în acelaşi timp unele din
particule, spre exemplu pozitronii şi electronii pot transformate, pe deplin, în energie radiantă. Nu s-a reuşit
inerea sub obser!aie a unor particule elementare precum
"uarcurii şi, probabil, nu e posibilă dislocarea în !ederea
studierii sale drept fenomen izolat. ” # $or %agnar &er'olm(
Enciclopedia Naională )uedeză, *++, sub titlul materia”
)-a abandonat căutarea pietrei elementare de
construcie a materiei c/nd zicienii au descoperit at/teafragmente minuscule elementare, înc/t abia dacă mai pot
numite elementare. 0n urma experienelor desfăşurate în
ultimele decenii, zicienii au constatat materia ca ind
instabilă, iar la ni!el subatomic ei au obser!at că, nu există
materie în locuri determinate, dar tinde către existenă. ”
# 1itatul aparine zicianului 2arbara 3nn 2rennan, fost
cercetător la N3)3 -&oddard )pace 4lig't 1enter-, autoare
a cării 5/ini tămăduitoare”, Pag. 6
3onclu1ia este surprin1ătoare8 !2 nu e9istă materie în
locuri determinate, dar tinde către e9istenţă ! 3u alte
cuvinte, particule e9trem de mici nu sunt de găsit8 $acă
încercăm desfacerea materiei în particule e9trem de mici, ea15
-
8/16/2019 Obst i Natio
16/122
dispare precum viaţa printre degetele biologului dacă
acesta o caută cu bisturiul A devenit un loc comun faptul
că, lumina este -în unele condiţii- undă pulsatilă, alteori
posedă caracteristicile materiei Această neobişnuită
dualitate este valabilă şi în ce priveşte „ceva! din ceea ce
41icienii consideră a 4 materie
0n anul *+67 s-a conrmat că o rază luminoasă se
poate comporta precum o undă pulsatilă, căci la ciocnirea
acesteia cu un cristal se constată o interferenă, fapt care
face posibilă şi măsurarea lungimii de undă a electronului.
%ezultatul a coincis cu cel înainte calculat de 8ouis de2roglie. Electronul, deci nu poate considerat precum o
mică bilă, sau în general precum un obiect material. 0n
această lume care ne încon9oară este e!ident faptul că un
obiect, de pildă o minge de fotbal, în nici un caz nu se !a
comporta precum o undă pulsatilă. 4otonii, electronii şi
atomii, c/t nu sunt obiecte, se comportă astfel înc/t aceştia
doar uneori pot determinate în baza stării, formei şi
masei lor. 3lteori, se înt/mplă ca fotonii, electronii, c'iar şi atomii se comportă pulsatil. Electronul nu este undă şi nu
este nici particulă. E electron ” # )!ensson )( 5ole:;lerna
genoms:
-
8/16/2019 Obst i Natio
17/122
mai puţin evidente 3e s-ar întâmpla dacă am aplica materia
conform comportamentului pulsatil &osibilităţile
matematico-41ice sunt date 'LmcM, arată 'instein în )eoria
/pecială a Relativităţii, unde ' este energia, m este
masa, c este vite1a luminii în spaţiu vid (ormula arată câtă
energie corespunde unei particule cu o anumită masă 3u
alte cuvinte aceste particule pe care noi le percepem drept
materie sânt de fapt „pac"ete energetice! 'nergia acestor
particule, potrivit teoriei lui %a9 &lanc? pot 4 e9primate şi
prin frecvenţe .n anul DFNN %a9 &lanc? a descoperit,
că energia este direct proporţională cu numărul
oscilaţiilor; astfel, diferitele tipuri de unde şi oscilaţii sântcorespun1ătoare particulelor cuantice diferite 3eea ce este
perceput de noi ca 4ind materie, în realitate este descris ca
undă, însă aici nu este vorba de unde obişnuite, ci de acele
unde speciale cunoscute sub numele de unde staticeO
Aceste unde, contra1icându-şi denumirea, nu caută să arate
cum că ar 4 vorba de ceva static Aceste unde statice pot
4 create de pildă, cu ajutorul unui elastic având o lungime
de câţiva metri a capătul liber al elasticului
-
8/16/2019 Obst i Natio
18/122
celelalte sunt puncte de creştere *nde statice similare pot
4 evidenţiate şi în tuburile unei orgi, sau strunele unei viori
.n primul ca1, curentul de aer este cel care produce undele
statice, pe când la cel de-al doilea e9emplu, vibrea1ă c"iar
cor1ile viorii .n sc"iţa care evidenţia1ă oscilaţiile care se
produc pe membrana unei tobe #g. ?, unde statice pe
membrana unei tobe, secvenţele numerotate de
la a la c indică unde statice simetrice faţă de centrul
membranei, pe când în cele de la d la f simetria este vi1ibilă
doar în funcţie de unul din diametre
$abel
#E!ident acest tabel !a re-creat în timpul te'noredactării
1analul lungimilor de undă ale materiei raportat laspectrul electromagnetic
18
-
8/16/2019 Obst i Natio
19/122
4rec!ena#numărul
de
BscilaiiCsec.
5aterie
*D>
*DF
*DG
*D
*DHF
ultra!iol ete
8uminalizibilă
Infraroşii
@ltrascur te
$J
@ndemedii
%adiaii cosmice
%adiaii &amma
%adiaii
%oentgen
8umina
%adar
@nderadio
ungimea de undă a fotonului absorbit, sau al celui
cedat oferă posibilitatea unei măsurări e9trem de precise anumărului de oscilaţiiAplicând metoda de cercetare de mai
sus în ca1ul unei anali1e asupra materiilor care ne stau la
îndemână, observăm că, „materia! acoperă o destul de largă
„bandă de frecvenţă!
-
8/16/2019 Obst i Natio
20/122
gamma (aptul că am însemnat nivelul inferior la frecvenţa
luminii, se datorea1ă faptului că aici se aă dilema, potrivit
căreia fotonii ra1ei de lumină aată sub observaţie sânt de
natură materială, sau oscilatorie ' cunoscut faptul că putem
reali1a e9perienţe în cadrul cărora vom sesi1a natura
oscilatorie a fotonului precum şi cele în care e vi1ibil
comportamentul de particulă materială al fotonului (iind
vorba e9clusiv de materie terestră, care nu este capabilă de
radiaţii cosmice, am ales drept nivel superior ra1ele gamma
&utem deci, răspunde la întrebarea de ce percepem ca
materie ceea ce practic e undă5 41icianul austriac Qolfgang&auli a demonstrat în anul DFG conjectura, într-un atom nu
pot e9ista doi electroni identici *n electron cu un
comportament speci4c e9clude e9istenţa altuia
identic )eoria Respingerii, care demonstrea1ă
incompatibilitatea descrisă mai sus, i-a oferit lui &auli, în
anul DFE şansa conferirii premiului :obel 3e se întâmplă
dacă încercăm să comprimăm doi atomi identici, de pildă doi
atomi de carbon7 &ăi, dacă doi atomi sânt identici atunci,este evident că, e9istă în interiorul lor electroni, protoni şi
neutroni perfect întocmai 3apătă valabilitate principiul
respingerii, iar undele statice caracteristic şi energetic
sinonime, raportate una la cealaltă, vor înfăţişa caractere
materiale Acesta e „marele secret! al materiei &otrivit
observaţiilor noastre cotidiene materia se pre1intă cu totul
diferit decât lumina, sunetul, unda radio, dar întrebarea
esenţială este5 raportat la ce anume7
- $ependent de ce anume, funcţie de ce se diferenţia1ă
fundamental materia de lumină
-
8/16/2019 Obst i Natio
21/122
Răspunsul e simplu şi pare de la sine de înţeles
- (uncţie de sen1orii noştri, precum şi raportat la
sine $ependent de suprafaţa epidermei noastre, de
plămânii, de organele noastre interne2 Răspunsul „ de lasine înţeles ! este ilu1oric 3orpul şi organele noastre depun
mărturie, realmente, despre faptul că lumea înconjurătoare
este de natură materială .nsă, materia componentă a
corpului nostru este alcătuită din aceiaşi materie, aceiaşi
atomi -deci, unde statice- identici, care se regăsesc în
natura înconjurătoare, căci practic prin procesul de
alimentaţie aceste componente sunt introduse şi asimilateorganelor noastre, 4ind elemente materiale alcătuitoare ale
corpului Aceste elemente materiale ce alcătuiesc corpul
nostru, precum şi materia din lumea înconjurătoare, sunt
acelaşi tip de energie 'ste evident, că electronii, protonii şi
neutronii unor elemente componente ale organismului şi
corpului nostru, precum carbon şi apă, nu sunt diferite faţă
de cele ale carbonului şi apei aate în afara acestuia, adică
în lumea înconjurătoare corpului nostru +ri de câte ori cevaeste sesi1at de către noi ca 4ind materie , nu facem altceva
decât să comparăm două lungimi de undă8 $e fapt, noi
comparăm mulţimea undelor statice ce compun propriul
nostru corp, cu mulţimea undelor statice care alcătuiesc
domeniul e9terior corpului nostru 3u alte cuvinte,
comparăm nivele energetice aate în apropiere unele de
altele >i o facem, cu vârful sau buricul degetelor, cu
întreaga suprafaţă a corpului nostru, cu gura sau organeleinterne, căci şi respiraţia şi mâncatul, sunt componente ale
acestui sistem de cercetare comparatist $in această
perspectivă materia nu este altceva decât o scală 6 relativ
largă-de lungimi de undă, alcătuită din unde statice şi, care
21
-
8/16/2019 Obst i Natio
22/122
indică însuşiri ale materiei doar atunci când această scală a
lungimilor de undă este comparată cu ea însăşi Atâta
timp cât atomii din corpul nostru conţin un mare număr de
electroni, neutroni şi protoni de construcţie identică cu cel al
atomilor din e9teriorul corpului nostru, comparaţia între
aceste unde statice ne va apare ca materie, mai mult sau
mai puţin maleabilă &ercepţia materiei se va sc"imba
radical în momentul în care reuşim să sc"imbăm frecvenţa
internă a obiectului Apa repre1intă un foarte bun e9emplu
pentru o asemenea e9perienţă $acă putem micşora nivelul
energetic al apei -adică, al numărului de oscilaţii al undelor
statice ale atomilor de o9igen şi "idrogen ce alcătuiescmolecula de apă-, atunci apa se transformă într-un solid,
prin îng"eţare 3a1ul contrar ne arată, că ridicând numărul
intern de oscilaţii, apa începe a 4erbe şi se transformă în
abur &rin abur putem trece mult mai uşor decât prin g"eaţă
.l inspirăm, ori e9pirăm, aat într-o oarecare concentraţie
nici nu luăm cunoştinţă de e9istenţa saO Aici trebuie deci,
căutat secretul „materiei!, în diferenţa nivelelor de energie
e9istente inter-raporturi )otul depinde de ce se raportea1ăfaţă de ce şi faţă de ce se compară .n acest fel noţiunea de
relativitate se răsfrânge şi asupra „percepţiei materiale!
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS6
O )rebuie să preci1ăm faptul, că două unde sepercep reciproc în orice situaţie, dacă
lungimea lor de undă este identică, orilungimea de undă a uneia este multiplul întregului celuilalt + cât de mică deviaţie dela acest fapt, face ca cele două unde să nu ia
22
-
8/16/2019 Obst i Natio
23/122
cunoştinţă una de cealaltă, adică „trec! unaprin cealaltă
• Adaugat de +ctav5
o n ceea ce este aici subliniat este secretul
majoritatii TmiracolelorT 3eea ce tot spunem
despre coe9istenta dimensiunilor in acelasi spatiu,
fenomene de invi1ibilitate si multe altele se e9plica
tocmai prin jocul frecventelor, atat la emisie cat si
la receptie $isparitia celei de-a treia dimensiuninu este nici ea Uobiectiva! ci se incadrea1a e9act
aici8 /i da, procesul este 4resc si probabil imposibil
de evitat in dinamica actuala din cadrul jocului
frecventelor
o )ot aici se incadrea1a si a4rmatia ca Unu poti
vedea o R'A)A)'!, cata vreme ea nu e9ista-ca
frecventa-in tine $eci Uboala! e si ea o frecventa,
fricile in general tot asta sunt, ori '' :* A* 3*%
'V/)A inafara ta, daca in interior nimic nu le
recunoaste 'ste si motivul pt care eu spun mereu
U(R'30':)A (A3' 'H'A!
R'A)0)A)'A3A *:)A)' $' %W/*RW *:3W
„ 3ine are un ceas,
23
-
8/16/2019 Obst i Natio
24/122
ştie cu preci1ie cât este ora e9actă
3ine are două ceasuri,
acela e cuprins de îndoială!
anon#mus
A4rmăm, deseori, că în *nivers totul este
relativ &robabil, mult mai rar, ne gândim la înţelesul a ceea
ce acoperă această a4rmaţie 3uvântul „relativ! este de
origine latină -relativus- şi înseamnă, care se raportea1ă la
ceva, dependent de ceva fără de care nu aresens *neori, aproape cu fanatism, ne agăţăm de re1ultatele
măsurătorilor noastre uitând de faptul că, orice măsurătoare
efectuată, orice percepţie sen1itivă, care cu ajutorul
sen1orilor de care dispunem ne transmit informaţii despre
lumea înconjurătoare, este o simplă comparaţie8 ocul pe
care îl ocupă în *nivers, calitatea, dimensiunea, valoarea,
sau oricare altă caracteristică, a orişice din tot şi
toate, poate 4 determinat numai prin raportare la altceva,doar prin comparare cu ceva .n virtutea acestor comparaţii
împărţim lumea şi privim la ea ca 4ind alcătuită, pe de-o
parte din materie, iar pe de cealaltă din unde pulsatile $acă
valoarea a orişice din tot şi toate este oferită numai prin
raportare la altceva, doar prin comparare cu ceva să
e9amină, succint, natura informaţiilor la care accedem prin
mijlocirea organelor noastre sen1oriale &rima c"estiune şi,
probabil, cea mai importantă, cu care intrăm în contact
este5 sunetul .l au1im încă din pântecele matern .n ca1ul
sunetelor, evident, este vorba despre unde, mai e9act
despre unde sonore *rec"ea umană, în cel mai bun ca1,
poate distinge sunete cuprinse pe o bandă de frecvenţă
24
-
8/16/2019 Obst i Natio
25/122
între DX şi GNNNN @1 )impanul percepe, structura
anatomică a urec"ii transmite creierului aceste semnale
sonore, iar creierul le anali1ea1ă &otenţialul timpanului
însă, e limitat :u este capabil să intre în re1onanţă cu
sunete situate sub o frecvenţă de DX @1 dar, nici cu cele
peste GNNNN de @1 situaţie valabilă numai în ca1ul celor cu
un au1 performant, foarte bun $eterminăm astfel, prin
raportare au1ului nostru, limita inferioară, respectiv
superioară, din banda percepută drept sunet Astfel
delimităm limita inferioară, respectiv superioară a unei
ben1i de frecvenţă a undei care raportată au1ului nostru
este perceput drept sunet $esigur, este vorba de comparaţiişi aici 3apacitatea de re1onanţă a membranei este
comparată cu frecvenţele surselor e9terne +scilaţiile aate
sub DX @1 sunt unice, incomparabile, cu oscilaţiile
membranei Acestea sunt infrasunetele Registrul
ultrasunetelor, ceea ce aă peste GNNNN @1 adică, dincolo
de limita sensibilităţii membranei $eseori au1im despre
capacitatea liliecilor, sau a câinilor de a au1i, de a percepe
ultrasunetele, dar nu este vorba decât de faptul că urec"eaacestora s-a adaptat la alte frecvenţe 3eea ce aude un
liliac, raportat la urec"ea noastră, este ultrasunet doar
pentru urec"ea noastră Raportat la urec"ea liliacului este
un sunet ca oricare altul &roprietăţile sunetelor sunt aparte,
secretul profund, care de-altfel l-am putea obţine din partea
*niversului, este criptat în mu1ică /cara mu1icală, ba1ată
pe şapte sunete, cea de-a opta 4ind corespondentulre1onanţei primului (iecărui sunet îi corespunde un număr
de oscilaţii 3u cât e mai ridicat numărul de oscilaţii cu atât
este mai înalt şi sunetul $o de jos şi $o de sus nu sânt
aceleaşi sunete + melodie, c"iar dacă va 4 cântată cu o
octavă mai jos, sau mai sus, va putea 4 recunoscută ca
25
-
8/16/2019 Obst i Natio
26/122
melodie asemănătoare %erită de observat faptul, că
repetarea octavelor dincolo de frecvenţa celor GNNNN de
"ert1i nu poate 4 oprită doar pentru considerentul că
urec"ea noastră nu le poate percepe /unetele reectate de
către insecte, impropriu „ultrasunete!, nu sunt decât o
mu1ică stelară ale cărei sunete le de1voltă pofta de
mâncare $upă cum aăm imediat, reeditarea octavelor nu
este o proprietate e9clusivă a sunetelor $escompunerea, cu
ajutorul unei prisme, a ra1ei de lumină are drept consecinţă
apariţia unui spectru al culorilor, adică al celor şapte culori
de ba1ă ale spectrului +rdinea şirului de culori este,
crescător, dată de numărul oscilaţiilor, unde, roşul esteculoarea cu cel mai mic număr de oscilaţii percepute de
oc"iul uman, violetul 4ind nivelul superior de oscilaţii
&entru a ne satisface curio1itatea în ce priveşte observarea
celor aate dincolo de această lungime de undă avem nevoie
de instrumente mult mai sensibile decât oc"iul uman .n
ca1ul unei dorinţe privitoare la o fotogra4e în infraroşu,
frecvenţa oscilaţiilor radiaţiei termice, trebuie transformată
corespun1ător unui canal de frecvenţă pe care oc"iul îlpoate sesi1a .n ca1ul unei imagini în ultraviolet fenomenul e
invers umina diferitelor lungimi de undă pare culoare doar
în raport cu oc"iul nostru, sensibilitatea acestuia 4ind
determinanta în ceea ce vedem şi, cât vedem
$iferenţierea culorilor se reali1ea1ă în funcţie de lungimea
lor de undă, adică de numărul oscilaţiilor ceea ce ne duce cu
gândul că, şi în ca1ul lor trebuie să e9iste „o octavă maisus!, adică numărul oscilaţiilor poate 4 perceput şi dincolo
de ultraviolet 3eea ce este însă evident, e că în ca1ul
luminii, omul nu vede decât „o octavă!, aceasta 4ind
consecinţa capacităţii limitate a oc"iului uman şi nu o lipsă a
luminii $acă am avea un oc"i mai sensibil registrul de
26
-
8/16/2019 Obst i Natio
27/122
dincolo de ultraviolete ar 4 la fel de colorat precum al
luminii2
:e sânt deosebit de importante şi mirosurile şi
capacităţile gustative :e este mai simplu să indicămsunetele şi lumina drept unde, despre mirosuri şi gust avem
însă opinii probabil diferite Acestea, în general, sânt
asociate materiei şi, probabil, opinăm diferit, în general ca
4ind caracteristici ale materiei $acă recunoaştem că
materia în de4nitiv este mulţimea ordonată a undelor statice
determinate de simetrie şi numărul de oscilaţii, atunci pare
natural faptul că atât mirosul, cât şi gustul nu pot 4 altcevadecât unde Aceste energii sânt identi4cate cu ajutorul
papilelor gustative aate pe limbă, respectiv pe cale na1ală,
în ciuda faptului că, potrivit unor emisiuni )0, japone1ii ar 4
creat deja un detector pentru anali1a celui mai urât
mirositor peşte :e aă încă departe de 1iua când vom vorbi
despre infra-mirosuri, sau ultra-mirosuri, ceea ar putea
deveni verosimil dacă am reuşi evaluarea unor odoare,
miresme, parfumuri aate undeva în afara limitelor deperformanţă a capacităţilor olfactive
Acea repetiţie a octavelor e speci4că deci în ca1ul
sunetelor şi luminii3ui i-ar trece prin gând că poate e9ista
ceva asemănător şi în ca1ul aceluiregistru de unde cali4cat
drept materie 7 >i totuşi, 2e9istă8 .n sistemul periodic al
elementelor lui %endeleev acestea sânt aşe1ate pe şapte
rânduri ori1ontale $e ce se c"eamă sistem periodic7 $at4ind faptul că poate 4 observată o repetare a însuşirilor
c"imice şi 41ice ale elementelor +ri, ne trimite cu gândul, ca
o i1bitoare asemănare, la acea repetiţie constată în ca1ul
sunetelor şi luminii ' posibil ca şi materia să repete acelaşi
27
-
8/16/2019 Obst i Natio
28/122
model7 &oate e9ista materie cu o „octavă mai sus!7 &oate
să pară carag"ioasă conjectura, darmateria este alcătuită
din unde statice cărora le aparţine un număr bine
determinat de oscilaţii $e ce nu ar e9ista o „octavă mai
sus!7 (aptul că nu percepem , sau c"iar dacă percepem,
dar nu considerăm materie, poate 4 datorat faptului că
informaţiile sosite prin intermediul sen1orilor noştri sunt
datul comparaţiilor unor unde de diferite frecvenţe şi
simetrii 3omparăm undele e9terioare trupului nostru cu
undele alcătuitoare ale corpului nostru
:u e întâmplător, că cercetătorilor nu le e dat săgăsească „particule materiale elementare! )otul depinde de
mărimea diferenţelor nivelului de energii ori frecvenţe
comparate ndependent de faptul că este vorba de sunete,
unde radio, fotoni, sau „ unde materiale „ dacă e su4cient
de mare diferenţa de frecvenţă aceste unde se
întrepătrund 3onstatăm de-altfel, că undele radio nu
sunt obstrucţionate de pereţii casei; ceea ce pentru corpul
nostru este o piedică pentru acestea nu Ascultăm, cu mareplăcere emisiuni radio cu uşile şi ferestrele
înc"ise $iferenţa între cele două frecvenţe, ale undelor
radio şi ale pereţilor casei, este mult prea mare de aceea nu
pre1intă însuşiri materiale una faţă de cealaltă + aşa
numită cutie (arada#, alcătuită din sârme de oţel, e de
nepătruns pe de-o parte urmare materialului de construcţie,
pe de alta structurii sale, practic materială, repre1intă o
piedică pentru unda radio, care nu poate pătrunde prinori4ciile, prin care degetele noastre intră fără nici o
di4cultate *ndele radio pot 4 „stinse!, sau bruiate cu unde
radio de frecvenţă asemănătoare, acestea comportându-se
una faţă de cealaltă la fel de material precum un perete
28
-
8/16/2019 Obst i Natio
29/122
pentru corpul omenesc &rin perete nu doar unda radio, ci şi
sunetele pot pătrunde 0ecinii ne conving deseori de acest
fapt .n măsura în care concepem materia drept mulţimea
undelor statice, atunci putem arunca o lumină şi asupra
altor mistere ale *niversului &rimul pas ar 4 acela de a
recunoaşte5 :ici o unda statică nu „stă! de la sine, cel puţin
în mu1ică nu *nda statică creată în tubul naiului, sau al
orgii, ori pe struna viorii persistă atâta vreme cât o
alimentăm cu energie /ă nu 4e verosimilă aceasta şi în
ca1ul materiei7 Aplicarea diferitelor modele teoretice, în
numele logicii, ar 4 un fapt deosebit $acă întregul *nivers
-toate corpurile şi obiectele astro41ice, deci stele, planeteetc- este alcătuit din unde statice, atunci cum este posibil
ca aceste unde statice pot a se menţine fără adaos de
energie7 $acă pentru a se menţine în condiţii optime nici nu
este nevoie de energie de alimentare, de întreţinere, unde
se aă acea sursă care a generat aceste unde
statice7 3ăci aşa cum o undă radio nu poate lua naştere în
lipsa unui „emiţător! , tot aşa nici o undă nu poate lua 4inţă
fără o sursă generatoare888 .n ce mă priveşte, în aceastăapro9imare ceva m-a încurcat întotdeauna &e de-o parte la
şcoală am învăţat că a construi un perpetuum mobile -cel
puţin într-un sistem înc"is- nu este posibil, căci ar
contra1ice principiul conservării energiei &e de altă parte
observ faptul, că în *nivers totul este, fără nici o e9cepţie,
într-o continuă mişcare, totul se mişcă, valsea1ă, vibrea1ă,
etc :ici nu ar 4 nimic rău în asta, dacă cel puţin un electronar putea 4 oprit +scilaţia însă nici în preajma lui 1ero
absolut nu încetea1ă 'i bine, ori ne aăm în faţa unui imens
perpetuum mobile, care contra1ice toate legile 41icii, ori
această splendidă lume, capătă energie -printr-un anumit
mod- care generea1ă şi menţine mişcarea şi undele statice
29
-
8/16/2019 Obst i Natio
30/122
Acest univers al materiei, din toate cercetările efectuate
re1ultă însă, că nu este un sistem înc"is Aceasta înseamnă,
că 4ecare electron, proton şi neutron, c"iar întregul *nivers
cunoscut de către noi, este creat şi „susţinut! de
ceva $eci, ar trebui să e9iste o asemenea sursă de energie
-am putea-o denumi c"iar unitate energetică centrală-
undeva într-un „ plan secundar ! < şi-aici mă gândesc la
un nivel, faţă de materie, fundamental mai înalt de
energie =, de-altfel această energie trebuind să dea
e9plicaţie în ce priveşte stabilitatea materiei2&robabil
această întrebare şi-au pus-o mai mulţi, dar problema cred
că este faptul, că o asemenea energie -care ar trebui săsusţină *niversul, cel pe care îl cunoaştem, de asemenea să
dea e9plicaţii în ce priveşte stabilitatea materiei-, ei bine,
o asemenea energie nu poate 4 măsurată .n lipsa unor
re1ultate consecinţă a măsurătorilor, nici un 41ician nu ar
îndră1ni să a4rme e9istenţa unei asemenea energii .nsă, ne-
am apropia de soluţionarea dilemei dacă am face câteva
considerente asupra c"estiunii, ce e de fapt măsurătoarea7
'ste o comparaţie şi nimic mai mult8 %ăsurătoarea nu oferăvalori absolute8 +rice măsurătoare este relativă8 3eea ce
măsurăm sunt unde determinate de numărul de oscilaţii,
respectiv simetrii %ăsurăm cu ceva -un
instrument- ce este alcătuit tot din unde, de4nite de
simetria şi numărul de oscilaţii &entru o măsurătoare
efectivă este imperios necesar, ca ceea ce dorim a măsura
să aibă, în interiorul instrumentului, un corespondent faţăde care cea ce avem de măsurat să poată 4 comparat Astfel,
instrumentul de măsură va 4 apt pentru determinarea acelor
frecvenţe mai mari, sau egale cu frecvenţele ce alcătuiesc
materia alcătuitoare a instrumentului :u pot 4 măsurate
direct acele unde electromagnetice, acele unde statice, care
30
-
8/16/2019 Obst i Natio
31/122
au un număr de oscilaţii mai mare decât nivelul energetic al
instrumentului cu care efectuăm măsurarea Bine, dar
frecvenţa radiaţiilor cosmice este mai ridicată decât
frecvenţa componentelor materiale ale instrumentului -ar
putea spune oricine, privind 4e doar o clipă la un tabel de
anali1ă spectrală-, cum este posibil ca o parte a lor să poată
4 măsurată 7 (i1icienii au găsit soluţia atunci
când au observat că, radiaţiile cosmice inuenţea1ă materia
3ristalele s-au dovedit cele mai oportune pentru reali1area
unor asemenea măsurători &ractic, noi nu măsurăm energia
cosmică ci, efectul radiaţiilor cosmice asupra acestor
cristale Acelaşi principiu este aplicat când, spre e9emplu înca1ul unei fracturi, micşorând frecvenţa undelor roentgen
reali1ăm un 4lm, sau imagini ale acestei fracturi Yinând în
mâini această imagine suntem, evident, conştienţi de faptul
că, nu sunt efectiv ra1ele roentgen în sine ci, efectul
acestora asupra suportului fotosensibil &utem spune că pe
acel suport avem efectul analog al radiaţiei roentgen într-un
registru al frecvenţelor pe care oc"iul este capabil a-l
distinge Alte instrumente, ca de pildă un aparat Heiger-%Zller, care măsoară gradul de ioni1are al ga1elor sub
efectul radiaţiilor
'i bine, dacă am adunat su4cient curaj ca în ciuda lipsei
unor re1ultate ale măsurătorilor să pre1umăm nivele
energetice mai presus decât cele ale radiaţiilor
cosmice, următorul pas ar 4 acela de a evalua gravitaţia din
altă perspectivă Având în vedere faptul că în *niversmateria este alcătuită din unde statice, gravitaţia nu prea
poate 4 altceva decât un fenomen de re1onanţă $e ce ar
atrage materia materie dacă nu ar 4 alcătuită din unde
electromagnetice, care ajung în re1onanţă unele cu altele
31
-
8/16/2019 Obst i Natio
32/122
(recvenţele joase, precum undele radio şi lumina sesi1abilă
pot părăsi, fără oprelişti, &ământul (recvenţele ultraînalte
precum şi radiaţiile cosmice de înalt nivel energetic se
deplasea1ă liber şi printre cele mai mari corpuri cereşti, iar
ceea ce este important, sânt capabile de a trece fără a le
modi4ca orbitele &ână şi apa este capabilă de a învinge
gravitaţia, de cum îşi măreşte puţin frecvenţa începe şi se
evaporă, dar sub formă de ploaie se reîntoarce de cum şi-a
micşorat frecvenţa şi temperatura
Hravitaţia L Re1onanţă
< n contul unei demonstraţii ulterioare poate ar 4 ocale de străbătut, dacă am cerceta analogia e9istentă între
teoria re1onanţei şi legea gravitaţiei:u este opinia unui
specialist, dar am impresia că în interiorul unui atom avem
de-a face cu un fenomen de re1onanţă între aşa numitele
forţă minimă şi forţă ma9imă .n acest ca1 s-ar desc"ide noi
perspective în faţa 41icii, în vederea fu1ionării forţei
gravitaţionale cu a celei electromagnetice =
%ai repede sau mai târ1iu, va trebui să ne punem
întrebarea ce nu se lasă ocolită5 'ste posibil ca toate acele
unde statice pe care noi le percepem drept materie, să 4e
concepute urmare efectului unor niveluri energetice mult
mai înalte, al unor frecvenţe e9trem de înalte, pe care noi nu
suntem capabil a le măsura cu instrumentele noastre
materiale ' posibilă e9istenţa unor niveluri superioare deenergie în stare să „susţină! lumea materială 7 $eocamdată
avem de-a face cu trei factori, capabili a valida această
conjectură5
D
3onservarea undelor statice ce alcătuiesc materia,
32
-
8/16/2019 Obst i Natio
33/122
G 3onsolidarea materiei,
[
Hravitaţia 6aceasta indirect, căci condiţia acesteia
este dată de e9istenţa şi conservarea undei statice a
materiei
3u aceasta nici pe departe nu am ajuns la capătul şirului
)'+RA „/('R'+R .:A)'!
%u1ica ne oferă un e9emplu simplu şi elocvent .ntr-un tub
de orgă, sau pe struna unei viori putem reali1a o undă
statică doar cu condiţia reali1ării unei alimentări constantecu energie /unetul emis va 4 de frecvenţă relativ joasă, cel
puţin raportat la instrumentul mu1ical respectiv, adică la
frecvenţele undelor statice ale materialului din care este
confecţionat instrumentul în cau1ă *n instrument este
capabil de a crea un sunet *n sunet nu este capabil de a
crea un instrument 3u alte cuvinte, un nivel superior de
energie şi aferenta-i frecvenţă ridicată este capabil de a crea
un nivel inferior de energie cu frecvenţa aferentă acesteianversul acestui fenomen nu este posibil, adică independent,
un nivel inferior de energie cu frecvenţă aferentă acesteia
nu poate reali1a, sub nici o formă, un nivel superior de
energie $acă apreciemmateria ca 4ind mulţimea undelor
statice, pasul următor este acela de a accepta
posibilitatea e9istenţei unui nivel superior de energie, care
generea1ă şi menţine aceste unde statice .n anul DFEE, la
(lorenţa, 41icianul %a9 &lanc? a făcut referire la această
ipote1ă, în cadrul unei comunicări cu titlul Esena materiei ,
în care a nominali1at un spirit inteligent ” ca potenţială
sursă de energie dar, -independent dacă în perspectivă se
va veri4ca sau nu această ipote1ă-, deocamdată căutăm
33
-
8/16/2019 Obst i Natio
34/122
soluţia cu ajutorul normelor 41icii ' posibilă validarea
principiului probat în mu1ică, unde frecvenţa inferioară este
creaţia unui instrument material ce aparţine unui spectru de
frecvenţe ridicate, iar nivelul minor de energie este
dependent de cel major 7 .n acest ca1, unde ar trebui
căutat acel nivel de energie capabil a crea şi menţine
materie, ba c"iar radiaţii cosmice situate la cel mai înalt
nivel de energie7 (ante1ia omului nu cunoaşte limite /e
nasc, uneori, gânditori curajoşi, care nu se mulţumesc cu
această imagine despre lume căutând răspunsurile în sfere
mai înalte, lumi paralele ori alte dimensiuni 3oncepte
identice, sau asemănătoare fac parte din le9icul literaturii/(, dar nu este complet e9clusă o direcţie bună indicată de
fante1ia noastră '9istă modele matematice, care operea1ă
cu mai mult de trei dimensiuni, dar omului nu îi este dată
percepţia dincolo de tridimensional 3"iar şi c"estiunea
timpului, care după unii ar 4 cea de-a patra dimensiune,
ridică probleme deosebite în faţa omului :u suntem
capabili a vedea ceea ce s-a întâmplat cu câteva secunde
înainte, ori ceva ce se va întâmpla peste o 1i, sau peste unan 3"iar dacă am accepta timpul ca pe a E-a dimensiune,
suntem nevoiţi a ne raporta la memorie, logică şi aprecieri
improbabile, în ca1ul că suntem curioşi a-l observa .ntr-un
e9erciţiu de percepţie al altor dimensiuni ne i1bim de o
di4cultate identică evaluărilor cu aparate de măsură şi
control $acă în acel instrument de măsură e9istă ceva
corespun1ător celui sau celei de măsurat, comparaţia eposibilă $acă ar e9ista în noi ceva corespun1ător celei de-a
E, sau a -a dimensiuni, atunci şi numai atunci am reuşi o
privire introspectivă în aceste dimensiuni /pre a clari4ca,
să ne imaginăm o lume bidimensională $eci, complet plată
/ă ne-o imaginăm ca 4ind locuită de 4inţe raţionale, de
34
-
8/16/2019 Obst i Natio
35/122
asemenea bidimensionale 3reierul acestora posedă lungime
şi lăţime .i lipseşte înălţimea $acă despărţim, printr-o linie,
aceste 4inţe, obstacolul acesta nu l-ar putea depăşi decât
e9clusiv ocolindu-l &entru a putea concepe a treia
dimensiune ar avea nevoie de un creier tridimensional, care
ar oferi posibilitatea e9istenţei unui punct dincolo şi
deasupra acestei lumi plane .nsă, nu posedă un creier cu
trei dimensiuni, motiv pentru care nici nu pot să pre1ume a
treia dimensiune 3orpul şi mintea le este determinată de
două dimensiuni
-
8/16/2019 Obst i Natio
36/122
oricărei radiaţii, ale cărei niveluri -inferior şi superior- sunt
determinate de sensibilitatea sen1orilor şi instrumentelor
noastre de măsură )oate aceste unde aparţin lumii
tridimensionale a 41icii /ă privim acum, o singură „octavă!
a spectrului undelor electromagnetice, inclusiv materia
/ă presupunem acum, faptul că toate acestea se repetă,
la fel ca în mu1ică, „cu o octavă mai sus! /ă ne imaginăm
lumea întreagă, ca mulţimea undelor electromagnetice
oscilând la cea mai ridicată frecvenţă &recum în ca1ul
sunetelor ce se repetă din octavă în octavă, c"iar dacă nu
sunt identice, caracteristicile sunt asemănătoare
.n interiorul unei lumi „re1onând cu o octavă mai
sus! sistemul de raporturi de dependenţă e9istent între
oscilaţii, oferă resursele unei lumi i1bitor de asemănătoare
celei terestre, ca urmare aceloraşi particularităţi relative,
indicate de diferitele unde electromagnetice în raporturile
de interdependenţă dintre ele /ă denumim această
repre1entare
-
8/16/2019 Obst i Natio
37/122
animalele şi toate clădirile sunt alcătuite din unde
electromagnetice de frecvenţă înaltă 7
ocuitorii unei sfere mai înalte reali1ea1ă contacte cu
lumea e9terioară, cu trupul lor aat la un nivel energeticmai înalt cât şi sen1orii de care dispun, lume care le este tot
atât de materială , raportată la nivelul energetic al corpului
lor, precum cea terestră raportată la trupul nostru )otuşi,
noi nu sesi1ăm toate acestea + sferă cosmică aată la un
nivel energetic ridicat se poate suprapune peste lumea
41ică fără a se perturba una pe cealaltă :u e un fenomen
neobişnuit acesta, ci asemănător radiaţiilor cosmice, sau aundelor radio, se aă mereu printre noi, reuşind a ne şi
penetra ubite cititorule8 &oţi reali1a, înc"i1ând pleoapele,
această ilu1ie7 .ţi poţi imagina întregul *nivers alcătuit din
nivele diferite de energie, probabil mai multe, impregnându-
se una pe cealaltă, din sfere înalte şi tot mai înalte7 &recum
pe &amânt aidoma şi în aceste sfere, revelaţia materiei este
oferită de raportul de interdependenţă dintre diferitele
nivele de energie
'i bine, dacă ai reuşit aceasta te ai foarte aproape de
o altă repre1entare a lumii + 4inţă bidimensională nu e
capabilă să îşi imagine1e lumea tridimensională, o 4inţă
tridimensională e incapabilă a-şi înc"ipui o lume cu patru
dimensiuni şi aşa mai departe .n măsura în care dumneata,
4inţă inteligentă şi gânditoare, îşi poate imagina o întreagă
lume, o sferă mai înaltă, a cărei pre1enţă într-o a E-a sau a-a dimensiune nu e de neînţeles, ci pur şi simplu se găseşte
la un nivel energetic mai înalt, atunci $umneata nu eşti o
4inţă limitată la o dimensiune terestră, plăsmuire materială
întâmplătoare8 Atunci, $umneata eşti mai mult de-atât2
37
-
8/16/2019 Obst i Natio
38/122
mult mai mult2 $acă în interiorul dumitale nu ar e9ista ceva
ce aparţine acestor sfere înalte, nu ai putea să îţi imagine1i
toate acestea2
$esigur, dacă e9istenţa unei sfere înalte ar putea 4 oe9plicaţie plau1ibilă privind gene1a lumii 41ice, ar 4
prematur să tragem conclu1ii 3ondiţia primordială a
sferelor înalte este e9istenţa unor unde cu un număr ridicat
de oscilaţii, a unor nivele energetice pe care lumea 41ică
este incapabilă de a le produce .n acest ca1 nu trebuie să
înţelegem ca lume materială doar lumea terestră, ci întregul
univers >i, după cum va re1ulta din cele ceurmea1ă,re1ultatele cercetărilor validea1ă această ipote1ă
3itatul de mai jos, e9tras din lucrarea 1'estiuni
nerezol!ate în astrozică” lucrare aparţinând autorilor
Ba"call şi +stri?er, în traducerea subsemnatului, arată5
%aze cosmice cu energia de ordinul a *DK eJ au fost
obser!ate din anul *+F?. )unt extrem de rare. P/nă azi au
fost înregistrate opt e!enimente de acest gen, ceea cecoincide unui Aux cu densitatea de D,7 C:mCsecol. Louă
unde cosmice, extrem de rare, au fost sesizate nu cu mult
timp în urmă, a căror energie depăşeşte !aloarea de 6M*DK.
3cestea s/nt e!enimente extrem, extrem de rare. 8ipseşte
un model plauzibil care să poată explica această acceleraie.
Le !reme ce nu şi-au micşorat ni!elul energetic sub 6,
radiaie cosmică de fond, punctul de plecare al acestor raze
se aAă la *DD5pc de galaxia noastră. Lacă aceste radiaiis/nt protoni extragalactici -pare !erosimil- c/mpul
magnetic nu îi poate de!ia. 3stfel, punctul de start al
acestor raze ar trebui pus în e!idenă de orbite, care orbite
nu au în apropierea lor surse astrozice. 3pariia acestor
38
-
8/16/2019 Obst i Natio
39/122
radiaii de ni!el energetic extrem de mare este enigmatică,
soluia acestei enigme poate conduce, fundamental, la o
nouă zică, sau astrozică.”
#2a'call O Bstri:er( @nsoled problems in astrop';isics, pg.?67. Princeton @ni!ersit; Press. *++
'9istă, prin urmare, energii uriaşe, radiaţii sau unde cu
frecvenţă ridicată +bservaţiile sunt rare, frecvenţa redusă a
acestor observaţii trebuie atribuită modalităţilor de
măsurare şi control $eocamdată însă, lipseşte o asemenea
sursă energetică capabilă să asigure gene1a unor asemenea
radiaţii +ri, condiţia esenţială 4inţării unei unde este osursă de energie $in nimic, nimic răsare, cum ar spune
poetul /e pare, că sursa radiaţiilor cosmice cu cel mai înalt
nivel energetic, cunoscute până în pre1ent, îşi are
originea nu în lumea materială ştiută de noi Atunci unde să
4e7 'vident în afara câmpului de observaţie şi măsură, mai
precis deasupra acestui câmp $e1voltarea instrumentelor
de măsură şi control, creşterea din ce în ce a preci1ieiacestora, va duce -c"iar dacă nu nemijlocit, ci prin
numeroase formule intermediare- la înregistrarea de nivele
ridicate de energie @abar n-avem însă, de unde provin
aceste radiaţii cosmice bene4ciare de nivele de energie atât
de ridicate şi, nu am reuşit nici măcar reali1area unor
modele credibile în ce priveşte originea lor $eci nu e
super4cială progno1a a celor doi autori citaţi mai sus, în ce
priveşte noua 41ică şi astro41ică
&utem deci completa, cu încă două puncte, şirul
care face trimitere spre nivelul energetic superior aat în
fondul esenţial al lumii materiale5
39
-
8/16/2019 Obst i Natio
40/122
- &rimul, este e9istenţa radiaţiilor cosmice cu nivelul cel
mai mare de energie,
- Al doilea, capacitatea de a ne imagina e9istenţa unei
sfere mai înalte
D %pc L D megaparseci L un milion parseci
D parsec L [,N\P 9 DNO] ?m L [,GX[[ ani lumină
(aptul că suntem apţi a ne imagina o sferă mai înaltă, a o
gândi, ba mai mult, a face aprecieri în ce o priveşte, pune
sub semnul întrebării esenţa şi originea propriu 1is materialăa 4inţei umane, pe care teoriile ştiinţi4ce, pornind de la
principiile evoluţioniste, caută a le e9plica, atribuindu-le
structurii vii şi creierului
'/)' 3A&AB 3R''R* $' A R'ACA $'7
Qc/nd fenomene noi, ne determină
a ne sc'imba modul de g/ndireQp/nă şi zicienii
cei mai a!ansai se aAă într-o situaie dicilă.
3-i modica modul de a g/ndi
induce un sentiment asemănător senzaiei
că-i fuge păm/ntul de sub picioareQ
3ceste dicultăi, cred, că nu trebuie subapreciate.
Lacă omul a trecut peste faptul
40
-
8/16/2019 Obst i Natio
41/122
că este deştept şi prietenos
cu c/tă rezistenă se opun oamenii de ştiină
în sc'imbarea modului de g/ndire
înc/t îi !ine să te întrebi cu nedumerire
cum de-au fost posibile,
în general,
asemenea re!oluii ştiinice.
Rerner SeisenbergT
+ricât de di4cilă este sc"imbarea modului de gândire,
acesta e preţulcercetărilor ştiinţi4ce &are inofensiv gândul
-şi, poate 4 împărtăşit fără di4cultate-, că e posibilă
e9istenţa unor energii cosmice, pe care n-am reuşit a le
măsura pote1a că poate e9ista viaţă la nivele energetice
mult mai înalte, ba c"iar aceea că propria noastră viaţă nueste îngrădită la dimensiuni terestre, din întâmplare e de
altă natură 3eea ce este cert este că suntem dotaţi cu o
e9traordinară fante1ie $acă ne putem imagina sfere mai
înalte, atunci acestea c"iar pot e9ista $esigur, aceasta e
legată de o condiţie precisă /pre a ne putea imagina o
sferă înaltă, trebuie să e9iste în noi ceva, ce corespunde
acestei sfere mai înalte, adică trebuie să dispunem de un
corp cu un nivel energetic superior, ce ţine de o sferă aatăla un înalt nivel energetic + 4inţă bidimensională nu este
capabilă a-şi forma o părere despre lumea tridimensională
dat 4ind faptul că acea a [-a coordonată lipseşte
„creierului! său :ici noi, oamenii, nu am 4 apţi a ne imagina
41
-
8/16/2019 Obst i Natio
42/122
sfere cosmice mai înalte, dacă 4inţa noastră ar 4 limitată
1onelor oscilatorii ale lumii terestre 3reierul uman este
deosebit de complicat, deşi în ultima instanţă are un nivel
energetic relativ scă1ut, alcătuit din simple materii
„terestre! $acă 4inţa şi posibilităţile umane ar 4 instituite
de frecvenţa relativ coborâtă a creierului nostru, adică de
materia alcătuitoare a creierului, nu s-ar desc"ide
perspective spre a percepe ori pre1uma dincolo de această
frecvenţă %ateria poate 4 consemnată ca mulţime a undelor
statice, frecvenţa acestora 4ind cuprinsă -potrivit contului
sen1orial de care dispunem- între limitele oferite de cea a
luminii şi cea superioară a radiaţiilor gamma $acă îninteriorul nostru am 4 lipsiţi de niveluri superioare de
energie şi frecvenţă, atunci am 4 frustraţi atât de studierea
cât şi de măsurarea energiilor de tipul radiaţiilor cosmice,
din simplul motiv că nu ne-ar 4 dată nici măcar aptitudinea
de a formula opinii legate de e9istenţa acestor radiaţii
/untem invitaţi, plecând de la această constatare, a ne pune
o întrebare tulburător de captivantă5 oare, este adevărată
pre1umţia potrivit căreia gândurile noastre sunt reali1ate depropriul nostru creier alcătuit din materie7 ' L
mcM (ormula einsteiniană arată, că şi materia este
energie $e aceea putem transforma materia în energie şi
reciproc .ntregul *nivers, planetele, stelele, gala9iile,
pulsarii, ^uasarii, inclu1ând aici şi misticele găuri
negre, totul nu e nimic altceva decât energie :u avem nici
un motiv spre a presupune că gândurile ar 4, eventual,altceva $oar dacă, în măsura în care şi gândurile sânt
energie, atunci trebuie să-i 4e destinată o oarecare
frecvenţă 3u alte cuvinte, emisia lumii materiale, trebuie să
poată 4 măsurată cu instrumente materiale /ituaţia cu
această judecată este identică celei cu radiaţiile cosmice
42
-
8/16/2019 Obst i Natio
43/122
$oar prin efectul lor mijlocit pot 4 măsurate, prin măsurare
imediată nu (iindcă apreciem gândurile ca „produs al
creierului! ar trebui, cu ajutorul instrumentelor, să găsim
undele electromagnetice corespun1ătoare gândurilor,
undeva în intervalul cuprins între undele radio şi nivelul de
sus al radiaţiei gamma
.n ce priveşte evaluarea funcţionării creierului, cel mai
bun re1ultat este dat de electroencefalogramă DD s-a bănuit de9a, faptul, că
g/ndurile sunt unde electromagnetice purtătoare de
informaii emise de creier. 8a nele anilor *+?D un grup de43
-
8/16/2019 Obst i Natio
44/122
cercetători so!ietici, sub conducerea ziologului 8eonid
Jassilie!, au !ericat cu scrupulozitate această ipoteză. Ei
au lucrat cu trei subieci supuşi, prin sugestie de la distană,
unui somn telepatic, somn care tot de la distană putea
întrerupt. Lupă ce s-a do!edit că metoda ';pnogen” a dat
rezultate poziti!e, at/t receptorul c/t şi emiătorul au fost
izolai într-o cameră ecranată cu plumb, aidoma unei cutii
4arada;, cu rolul de a crea obstacole în faa undelor
electromagnetice. )pre marea lor uimire rezultatele au
continuat a poziti!e. 3ceste rezultate au fost date
publicităii în *+7+, în perioada unei relaxări politice.
Interesul pentru aceste experiene a fost deosebit de mare,cu at/t mai mult cu c/t s-a !orbit despre experiene, în care
distana dintre cei doi, receptor-emiător, era de cca. *DD
:m. #)e!astopol-8eningrad, cu rezultate pline de
succes. 1ercetătorii so!ietici au conrmat un aşa numit
efect de prezenă psi'ică la distană pe care l-au denumit
bioinformaie”, subliniind însă, că ind materialişti, nu pot
da explicaia transportului la distană al g/ndurilor dec/t,
ca un proces strict energetic. 3u fost de acord în amendareaipotezei potri!it căreia creierul funcionează aidoma unui
radio, excluz/nd cu 'otăr/re aceasta. 8a scurt timp după
aducerea rezultatelor în faa opiniei publice, la uni!ersitatea
din 8eningrad # azi, )an:t-Petersburg,- N$, a fost îninată
o catedră bioinformatică unde au căutat să studieze
transferul de informaii cu a9utorul telepatiei. 1u acest
experiment practic s-a ocupat comandantul misiunii 3pollo*G, dr. 5itc'ell, care a încercat să emită unor subieci aAai
la 1'icago. #2ender, S. $elepati :lUr!oa9ans, ps;:o:inezi.
2o:f=rlaget Natur oc' ultur *+F.$raducerea aparine
autorului.
44
-
8/16/2019 Obst i Natio
45/122
&otrivit e9perienţelor reali1ate de sovietici, gândul
poate penetra o cameră căptuşită cu plumb, ajungând la un
„receptor! aat la DPNN ?m .n ca1ul Apollo DE $r 'dgar
%itc"ell puntea a fost întinsă pe o distanţă de GNNNN ?m
-
8/16/2019 Obst i Natio
46/122
-/egmentul următor este cel al luminii infraroşii,
terenul undelor termice Aceleaşi unde infraroşii pe care le
utili1ăm la funcţionarea aparatelor electronice de
telecomandă $acă gândurile noastre s-ar situa pe această
bandă de frecvenţă, probabil am reuşi sc"imbarea
programelor )0 cu ajutorul puterii gândului, sau cel puţin
am bruia activitatea aparatului de telecomandă 'ste
adevărat, o parte a creierului de1voltă energie termică în
timpul pătrunderii cu mintea a fel, procesoarele
calculatoarelor emană termic din momentul începerii lucrului
cu acestea $in unda termică degajată nu vom putea aa
însă la ce lucrea1ă procesorul, sau mintea omului
-3are să 4e situaţia cu banda de undă a luminii 7 Asta
e ' clară şi totuşi nu vedem nimic
-.n măsura în care gândurile s-ar aşe1a în banda
ra1elor ultraviolete, probabil niciodată nu ar trebui să stăm
la soare spre a ne bron1a &e de-altă parte această bandă
reuşim să o fotogra4em foarte bine, să o determinăm prinmăsurare precisă dar, nici aici n-am dat de urma gândurilor
-Radiaţiile roentgen le putem măsura cu ajutorul
aparatului Heiger-%Zller, precum şi prin alte moduri, dar
creierul nu emite unde radioactive Radiaţiile roentgen
produc daune 4inţelor vii; ar 4 deci neobişnuit pentru creier
să conceapă gânduri pe o frecvenţă care distruge materia
vie, în ultimă instanţă c"iar pe sine
-a nivelul radiaţiilor gamma organismul viu este
le1at, ceea ce anulea1ă posibilitatea emiterii acestora de
către creierO
46
-
8/16/2019 Obst i Natio
47/122
-%ulţimea comple9ă a undelor statice considerată
drept materie, practic se confundă cu segmentul ce se
întinde între frecvenţa luminii şi limita superioară a
radiaţiilor gamma )rebuie e9clusă, căci altminteri gândurile
noastre ar trebui să părăsească creierul sub forma unor
obiecte materiale
-Radiaţia cosmică este mai ridicată decât ceea ce
numim, cotidian, materie &ământul nu are pe întreaga sa
suprafaţă nici un element capabil să emită radiaţii cosmice
Ar 4 carag"ios să pre1umăm ca posibilitate a creierului
emisia unor frecvenţe, mai performante decât stelele :ici ooprelişte pentru cei care doresc să păstre1e secretul
gândurilor sale $acă gândurile ar 4 comensurabile, ce
nevoie ar 4 de anc"ete ori de preparate de cunoaştere a
adevărului Hândurile totuşi, e9istă în ciuda faptului, că
toate încercările de a le determina prin măsurătoare au
eşuat 'le nu apar ca lucruri neclare, sentimente interioare
confu1e, ci ca imagini bogate în detalii şi cromatici, soluţii
e9cepţionale care, apoi, se pot transforma în obiecte,maşini, literatură, artă şi 4lo1o4e )oate acestea pot căpăta
e9presie, dacă vrem Altminteri, se pare, nu e9istă
capacitatea neec"ivocă de constatare, cine şi la ce se
gândeşte
$e-a lungul timpului, dedicat studiului gândurilor,
cercetătorii au baleiat întreaga bandă de frecvenţe şi nu în
ultimă instanţă, în scopuri militare )oate segmentelecunoscute de noi, cu cea mai mare siguranţă, se e9clud .n
ce direcţie am putea înainta cercetările7 *nde să căutăm
sursa gândurilor7 3red, că singura posibilitate care a mai
rămas este aceea a e9istenţei gândului pe o frecvenţă mai
47
-
8/16/2019 Obst i Natio
48/122
înaltă, pe care nu o putem detecta cu ajutorul
instrumentelor noastre
O$in potasiul pe care îl consumăm, a N,ND` parte este
i1otopul EN radioactiv al , care se descompune prin reacţiade 4siune beta urmată de radiaţii gamma Această radiaţie
gamma are un nivel, relativ, ridicat de energie, care
părăseşte imediat corpul deci, 4ind vorba de o cantitate
in4mă împrăştiată în întreg corpul, nu se concentrea1ă în
nici un ca1 în creier, astfel pericolul e nul
&are verosimilă formularea sovieticilor care au spus,
că transmiterea telepatică a informaţiilor este un procesenergetic, căci tot ceea ce cunoaştem este energie
/trădaniile de măsurare a gândurilor, de-altfel eşuate, au
făcut trimitere la faptul că activităţile de organi1are, dirijare
şi ordonare desfăşurate de această forţă energetică care
este gândul, sugerea1ă orientarea căutărilor noastre dincolo
de spectrul electromagnetic
&entru a-mi satisface curio1itatea în ce priveşte
re1ultatele cercetărilor în domeniul studiului creierului, am
răsfoit lucrările de specialitate din domeniu &rofesia de
inginer m-a obişnuit cu e9ersarea anali1elor precise, de
aceea la calcularea re1istenţei elementelor unui pod, de
pildă, niciodată nu am fost obişnuit cu aprecierile subiective
de genul, „ probabil va suporta ! această presiune Acest
stil de lucru e9plică surprinderea mea la citire unorsintagme precum5 probabil, e!entual, poate, încă nu ştim, în
acele lucrări de specialitate şi cercetarea a creierului Am
înţeles, ulterior, ce di4cilă este problematica studiului
funcţionării creierului , abordată de aceşti cercetători ars
48
-
8/16/2019 Obst i Natio
49/122
+lsson, profesor de neurobiologie la *niversitatea
arolins?a din /toc?"olm opinea1ă astfel5
)tructura creierului, bioc'imia şi funcionarea
acestuia, au fost supuse ateniei noastre, metodele decercetare ind extrem de dure. )ă ne imaginăm că !rem să
studiem un aparat de radio, căci e asemănătoare situaia,
deci, lu/nd în m/nă pentru început un asemenea aparat,
căutăm să-l studiem cu mintea. @n bioc'imist, după ce l-ar
sparge în bucăi, făc/ndu-l mai apoi pulbere nă, ar măsura
c/t cupru, er, aluminiu, silicon, plastic, etc. conine.
@n ziolog, după ce ar introduce în aparat un electrod c/t o pră9ină, ar cerceta deran9amentele electromagnetice. Eu
s/nt un 'istolog , adică cercetător al structurilor organice.
Eu, probabil că aş umple radioul cu parană, l-aş tăia în
feliue mai subiri de un micron apoi, sub un microscop pe-
acestea le-aş studia. Probabil, în urma acestei munci în
comun ne-am îmbogăi, cu multe, cunoştinele dar, abia dacă
am înelege faptul, că radioul primeşte informaiile din
afară, sub forma unor unde, pe care le transformă în muzicăşi în cu!inte.
< 3arte despre creier-[G de cercetători suede1i despre creier
şi maladiile acestuia, DFF )raducerea aparţine autorului=
/e pare deci, că şi altora le-a dat prin gând, că
creierul de „ afară ! îşi primeşte informaţiile $e ce nu ar
funcţiona precum o antenă 7 3omparaţia profesorului ars+lsson este genială $esigur, în acest ca1 şansele de a găsi
sursa gândurilor în creier ar 4 apro9imative cu acelea de a
găsi reporterul într-o antenă de radio 3ercetările asupra
creierului îmbogăţesc, aproape cotidian, patrimoniul
ştiinţi4c cu re1ultate şi ipote1e noi .n ciuda faptului că,49
-
8/16/2019 Obst i Natio
50/122
e9istă c"estiuni care crea1ă controverse între cercetători,
unanimitatea îşi are şi ea adepţii în rândurile aceloraşi
- &otrivit po1iţiei actuale a ştiinţelor, gândurile nu pot 4
locali1ate în creier; pot 4 desemnate doar 1one active, saumai puţin active < uria Ale9ander Romanovic"5 @ig"er
3ortical (unction in %an pag G 3onsultants Bureau
'ntreprises, DF\N =
-:u se poate a4rma, că unele părţi ale creierului ar
dirija unele funcţii ale corpului /istemul nervos nu cunoaşte
o parte anume, capabilă în sine să satisfacă unele funcţii .n
unele situaţii un ţesut nervos poate lua parte la coordonareaunei funcţii cu totul diferite /e spune, că structurile
creierului îşi pot îmbrăca reciproc funcţiile .n ca1ul unei
le1iuni partea neafectată preia rolul celei prejudiciate
< (ilimonov, :5 ocali1ation of functions in t"e cerebral
corte9 and &avlovs t"eor# of "ig"er nervous activit# DFD;
@ess, QR5 $iencefalon; Automatic and '9trap#ramidal
functions %onnograp"s in Biolog# and %edicine :o [,Hrune _ /tratton; DFE; uria, DF\N; =
-$upă o anumită vârstă celulele creierului nu se
multiplică $upă vârsta de GN de ani, nu mai apar celule noi,
care ar înlocui celulele moarte .n N de ani un creier uman
pierde cca GNN de grame de creier dintr-un total de DENN g
-
8/16/2019 Obst i Natio
51/122
din neuroni
-
8/16/2019 Obst i Natio
52/122
în faţă un sistem de de1voltare autonom, care se deplasea1ă
în sens contrar criteriilor entropiei, principiului G al
termodinamicii, pe urmă se „ră1gândeşte! , acceptă clau1ele
entropiei şi piere
3alculul probabilităţilor pare să admită, că din
materie inanimată se structurea1ă celule vii, viaţa &oate 4
acceptată şi situaţia în care această evoluţie este contrară
principiilor entropiei cu e9cepţia potrivit căreia, faptul se
petrece local şi nu este deloc caracteristic întregului
*nivers Ba mai mult, o astfel de gene1ă a vieţii poate 4
determinată în ba1a unui calcul al probabilităţilor :umai că,aici apar, iarăşi, câteva probleme &ână şi la formele de viaţă
unicelulare, care bene4cia1ă de cel mai primitiv mod de
înmulţire se observă pre1enţa unei spirale duble de A$:,
care posedă în jurul a DNNNNN de nucleotide (iecare
nucleotidă este structurată, e9trem de precis, dintr-un
număr cuprins între [N-N de atomi Acestora se mai adaugă
câteva proteine necesare asimilării "ranei, precum şi o
membrană dublă *nui asemenea compus este necesară oreacţie c"imică comple9ă, care cu 4ecare oca1ie contribuie
la diminuarea de1ordinii, în cele din urmă la scăderea
entropiei interne &ăi, dacă tot acest proces este dirijat la
întâmplare
-
8/16/2019 Obst i Natio
53/122
naştere o celulă !ie, este identică cu probabilitatea ca un
uragan, care se abate asupra unui cimitir de are !ec'i să
alcătuiască un 2oeing G, în stare perfectă de
funcionare.” #4red So;le radio inter!iu, *+>D
pote1a conform căreia viaţa s-a născut din materie
moartă, la voia întâmplării, pe de-o parte nu este dovedită,
pe de altă parte aceasta este o premisă e9trem de redusă
Biologul italian Hiuseppe /ermonti opinea1ă, că este
îndoielnică şi incredibilă construcţia după care o amoebă ar
putea modela, din întâmplare şi în ba1a selecţiei naturale,
un dino1aur $ar, nu e totul Acceptând, deocamdată,premi1a că prima celulă vie a luat naştere din întâmplare, să
vedem unde poate duce acest drum7
+rice structură vie este re1ultatul divi1iunii unei
singure celule Aceste celule divi1ate pot atinge acel nivel de
organi1are şi ordonare pe care noi îl contemplăm cu uimire
ca 4ind creierul uman A1i se învaţă că toate informaţiile
sânt codi4cate în structurile A$: %ateria neînsueţită s-aalcătuit ca structură vie, a evoluat şi-a de1voltat conştiinţa
de sine, deci ceva ce lipseşte din elementele
componente (iinţa şi-a format şi un instinct de conservare a
vieţii, căci nu e9istă 4inţă care ar vrea să moară Acum
trebuie să privim în faţă o enigmă8 3um este posibil ca
această mirabilă structură, care a reuşit să părăsească
stadiul materiei neînsueţite, să ajungă la comple9itatea
corpului şi minţii, nu a reuşit să menţină în timp aceastăpolivalenţă7 *ndele statice ale materiei nu cunosc
fenomenul îmbătrânirii /ecretul acesta al senescenţei
trebuie căutat în principiul organogene1ei, în programul de
conservare a vieţii .n ciuda dorinţei de a trăi, în ciuda
53
-
8/16/2019 Obst i Natio
54/122
instinctului vital, toate 4inţele îmbătrânesc şi mor8 + 4inţă
care bene4cia1ă de instinctul de conservare a vieţii, de
conştiinţă de sine şi teamă de moarte, de ce nu şi-a
programat o viaţă veşnică7 3"iar dacă această performanţă
nu ar 4 la îndemâna 4ecărui individ, cel puţin ici-colo ar
trebui să răsară -acomodată performant la o asemenea
situaţie- câte-o 4inţă $esigur nu individul decide acest tot,
ci sistemul ecologic în formare, comunitatea şi societatea
$ar, în acest ca1, ar trebui să e9iste o „punte de comandă!,
situată deasupra intereselor individului, un control
intelectual compre"ensiv, ine9istente în conştiinţa
individuală
-
8/16/2019 Obst i Natio
55/122
meu fără margini, am reuşit să acumule1 cunoştinţe practice
despre avantajele şi pericolele ce re1idă în "ipno1ă 'ste
e9clusă orice îndoială cu privire la certitudinea e9istenţei
fenomenului telepatic, sau transferului de informaţie, care
se reali1ea1ă între "ipnoti1or şi persoana aată sub
"ipno1ă '9istenţa telepatiei este certi4cată, în întreaga
lume, de o serie întreagă de e9perienţe, re1ultate po1itive
legate de aceste e9perienţe venind, printre altele, de la
*niversitatea &rinceton
SSSSSSSSSSSSSSSSSSS
O .n timpul pregătirilor pentru cea de-a X-a ediţie a versiuniimag"iare a acestei cărţi, am primit vestea, că prietenul meu
$oru Buşcă a plecat dintre noi, în primăvara anului GNND .i
mulţumesc şi pe această cale pentru tot ceea ce mi-a oferit
şi învăţat
Avem surse su4ciente de unde putem alege &rivitor la
fenomenul de clarvi1iune
-
8/16/2019 Obst i Natio
56/122
sc"imbe modul de gândire =, avem ca1ul lui 'dgar 3a#ce,
care a uimit întreaga suare a lumii medicale prin
diagnosticele e9trem de precise pe care le-a oferit
Acest 'dgar 3a#ace a umblat la şcoală doar X ani @abar nu
a avut de anatomie, sau ştiinţe medicale '9istă procese
verbale care certi4că faptul, că aat în stare de transă,
'dgar 3a#ce a reuşit să pună peste XNNN de diagnostice, în
multe din ca1uri oferind c"iar şi indicaţiile legate de modul
de tratare şi posologia aferentă /ingurele date aate în
posesia lui 3a#ce erau legate de numele şi adresa
pacientului .n tot acest timp bolnavii se aau la depărtări
de câteva sute, sau mii de m fără ca 'dgar 3a#ce să 4 datoc"i cu aceştia < /tearn, Jess5 'dgar 3a#ce, t"e /leeping
&rop"et, Bantam Boo?s, DFFN=
.n afara e9perienţelor lui &utt"o şi )arg, precum şi
ale deosebitelor performanţe ale lui 'dgar 3a#ce, ne stau la
dispo1iţie declaraţiile celor care au suferit şi scăpat de
moarte clinică 0om mai reveni la acest subiect $upă toate
probabilităţile telepatia este semni4cativă şi lumii animale,validarea acesteia 4ind mai evidentă decât în ca1ul
oamenilor $in totdeauna am privit cu mare interes şi
satisfacţie imaginile splendide şi documentarele lumii
subacvatice :u am fost mirat de capacitatea peştilor care
roiesc cu miile într-un banc, de a-şi sc"imba brusc, într-un
sincron perfect, direcţia +are cum reuşesc atât de des şi
atât de precis7 ' sigur că nu-şi fac vorbire despre asta2/e
întâmplă deseori, ca sutele, c"iar miile de peşti să înoate îngrup, sub forma unui peşte mare, ceea ce înseamnă că
4ecăruia dintre indivi1i îi este aşe1ată în subconştient
imaginea protectoare a „peştelui mare! cu toţii, în parte,
cunoscându-şi bine locul de ocupat pentru compunerea
56
-
8/16/2019 Obst i Natio
57/122
imaginii de peşte mare uând aminte la toate acestea
ecuaţia logică pare destul de simplă şi poate 4 conclu1ionată
în trei punte5
-'nergia de un electronvolt produsă în urma reacţiilorc"imice de celulele din creier este insu4cientă pentru
telepatie şi transmiterea la mare distanţă a gândurilor,
-$acă gândul constă în niveluri ridicate de energie, iar
aceste unde sunt produse ale materiei, atunci ar 4 cu
putinţă măsurarea acestuia cu instrumente materiale,
-$acă totuşi, este vorba despre niveluri ridicate deenergie, iar aceasta nu poate 4 măsurată cu instrumente
materiale, atunci nu ne mai rămâne altceva decât a opina,
că energia gândurilor este mai mare c"iar decât cea a
radiaţiilor cosmice Re1ultatele e9perienţelor, fenomenele ce
ne înconjură precum şi lo
top related