problemele secolului xxi refelectate in literatura · cum se consultă un dictionar ... care oferă...
Post on 24-Apr-2018
223 Views
Preview:
TRANSCRIPT
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
GHID METODIC
Problemele secolului xxi refelectate in literatura
Tehnici moderne abordate În predarea limbii Și literaturii romÂne
Autor Prof. TUDOR MARGARETA ANA
Liceul cu Program Sportiv Slatina
2016
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Argument ………………………………………………………..….3-4
Valente formative de ale procesului de învățământ...................................5
Strategii didactice...........................................................................6-14
Metode didactice tradiționale și moderne
Strategii și tehnici didactice moderne utilizate in predarea-
învățarea limbii și literaturii române-cubul, diamantul și
dramatizarea
Demonstrația cu mijloace tehnice
Proiecte didactice ……...................................................................15-34
Concluzii...............................................................................................35
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………….……..36
Anexe -suport curs..........................................................................37-39
Programa pentru obținerea gradului didactic II ……………….40-44
Publicație elaborată de catre autor în urma participării la stagiul de pregătire “EDUCATION
FOR SUSTAINABLE DEVELOPMENT”, la ISTHMIA, în cadrul proiectului Erasmus+ KA1
al Liceului cu Program Sportiv Slatina “MANAGE_EU_LPS”
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
ARGUMENT
,, Elevii trbuie să-și spună unii altora și să spună lumii ceea ce știu-
pentru a afla ce știu. Spunând vor învăța. Spuând vor interpreta
lumea așa cum o văd ei, pentru noi, ceilalți.”
Judith Renyl
În școala românească din zilele noastre se pune tot mai mult accentul pe însușirea tehnicilor
electronice de informare și de studiu, urmărind să cultive la elevi un stil de muncă intelectuală
independentă. Trebuie, ca și dascăli să ținem pasul cu tehnologia, dar interesantă mi se pare
remarca psihologului H.Gerjou: ,,Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu știe să citească, ci va
fi cel care nu a învățat cum să învețe”.
Acest ghid metodic ajută profesorul să impună elevului un stil de lucru propriu, antrenant, în
care tânărului i se arată pas cu pas cum să identifice sursele de informare în legatură cu o temă,
cum se consultă un dictionar sau o enciclopedie, un atlas geografic, cum se utilizează
INTERNETUL în scop educativ. Lucrând in mod independent, elevul va învăta cum să selecteze
tehnicile de muncă cele mai potrivite cu ritmul său de activitate, cu preocupările și cu pasiunile
lui.
Literatura, teatrul, filmul și mizica reprezintă forme de comunicare artistică deoarece,
asemenea obiectului estetic, sunt destinate în primul rând să placă. Pentru a-şi atinge scopul,
fiecare prezintă particularităţi care transcend limbajul specific. Teatrul, ca ipostază a literaturii,
este o lume fascinantă pe care copiii o percep cu bucurie, căci jocul pe scenă oferă modele
umane, implicându-i pe micii actori în cunoaștere, socializarea se realizează mai usor, dar acest
joc impune reguli pe care copiii le respectă, prin munca în echipă. Acest ghid poate lărgi
orizontul de cunoștinte al profesorilor și ne arată strânsa legătură dintre limba si literatura
romana, literatura universală, folclor literar, istorie, teatru, educație muzicală, educație artisto-
plastica, educație tehnologică, religie ortodoxă și educație ecologică.
Metodele moderne, Metoda Cubului, a Diamantului și Dramatizarea, sunt suficient de
variate şi complexe, pentru ca profesorul de limba română să le integreze cu succes în activitatea
sa la catedră. Ele generează motivaţia intrinsecă, diminuează presiunea exercitată de
personalitatea profesorului şi îi determină chiar şi pe elevii cei mai reticenţi să participe la
construirea propriei cunoaşteri de sine. În plus, prin deprinderile pe care le dobândesc, elevii se
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
familiarizează cu învăţarea autodirijată, îşi formează personalitatea, manifestă o conduită civică
corectă şi îşi schimbă optica asupra învăţării. Totodată, utilizarea lor asigură deschideri
interdisciplinare.
În perioada 29 august-2 septembrie 2016 , am participat la mobilitate din Grecia, la cursul
de formare, din cadrul programului de finanțare Erasmus+. Cursul s-a intitulat
,,EDUCATION for sustainable developement,, și a avut ca scop dezvoltarea și conștientizarea
importanței educației sustenabile, în mediul scolar. La acest curs am învatat și am aplicat metode
și strategii moderne în procesul instructiv-educativ, pe care mi le-am propus să le aplic și la
clasele mele, la orele de limba și literatura română.
Eu consider că metodele și tehnicile moderne ne sunt de mare ajutor la catedră, vin să
completeze metodele tradiționale și să dezvolte, atât creativitatea și originalitatea profesorului,
cât și a elevului, cerând implicare, acțiune, cooperare și lucru în echipă.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Valențe formative ale procesului de învățământ
Procesul de învăţământ ne apare, astfel, ca un ansamblu de activităţi organizate şi
dirijate, care se desfăşoară etapizat, în cadrul unor instituţii specializate, sub îndrumarea unor
persoane pregătite în acest scop, în vederea îndeplinirii anumitor obiective instructiv-educative.
Explorarea tot mai complexă şi mai profundă a procesului de învăţământ a fost realizată prin
metoda analizei sistemice, ajungându-se la descoperirea şi interpretarea unor noi aspecte
teoretice, la soluţii practice cu eficienţă sporită.
Abordarea sistemică a fenomenelor şi proceselor din realitatea înconjurătoare este una
dintre metodele moderne de cercetare ştiinţifică. În abordarea sistemică, obiectul (fenomenul)
analizat este considerat drept sistem (ansamblu de elemente aflate în interacţiune, care formează
împreună un tot unitar), accentul punându-se pe relaţiile de intercondiţionare care au loc atât în
interiorul obiectului de cercetat, cât şi în afara lui. Orice sistem ia fiinţă şi acţionează în vederea
realizării unei funcţionalităţi, a unui scop; acesta se realizează printr-un proces care angrenează
toate componentele sistemului; sistemele sunt organizate în structuri ierarhice, fiecare sistem
putând fi constituit din subsisteme şi la rândul lui, încadrat în suprasisteme de la care primeşte
comenzi şi raportează rezultate; fiecare sistem dispune de proprietatea de reglare şi autoreglare
(feedback).
Din perspectivă sistemică procesul de învăţământ poate fi abordat pe trei planuri:
A. funcţional
B. structural
C. operaţional
A. Sub aspect funcţional. interesant este de unde porneşte sistemul luat în analiză, ce urmăreşte
să realizeze şi ce rezultate obţine. Ca orice activitate umană conştientă, procesul de învăţământ
este un act care urmăreşte realizarea unor scopuri precise şi a fost înfiinţat pentru a avea anumite
funcţionalităţi, pentru a realiza obiective bine determinate.
B. Analiza structurală cuprinde următoarele componente: finalităţi, conţinuturi, timp, relaţii
educaţionale (profesor-elev/student), forme de organizare a activităţii, strategii de instruire şi
evaluare.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
C. Dimensiunea operaţională a procesului de învăţământ înseamnă determinarea elementelor de
intrare, a procesului propriu-zis şi a produselor. Este – în fapt – o abordare care priveşte raportul
dintre intrări şi ieşiri (input şi output), care înseamnă explicarea procesului didactic prin: analiza
stării, a calităţii elementelor de intrare în proces şi a efectelor, a ieşirilor.
Strategii didactice
Metode didactice tradiționale și moderne
Metodele de învăţământ sunt instrumentul cu ajutorul căruia profesorul transmite
cunoştinţe, formează priceperi şi deprinderi. Alegerea celor mai adecvate metode didactice se
face în strânsă legătură cu obiectivele educative – operaţionale şi specifice. Stabilirea
obiectivelor operaţionale oferă posibilitatea de a selecta conţinutul învăţării, de a elabora unele
strategii de asimilare a informaţiilor, de a evalua continuu şi formativ rezultatele învăţării.
Obiectivele specifice sunt concepute pe ani de învăţământ, sunt precis formulate şi indică exact
competenţele care trebuie formate în procesul instructiv-educativ, prin intermediul cunoştinţelor
de limba şi literatura română. Finalităţile generale ale predării-învăţării-evaluării limbii şi
literaturii române se regăsesc în programa de învăţământ, care, periodic, este revizuită şi
îmbunătăţită.
Realizarea unei lecţii eficiente presupune o metodologie bogată, în care să se îmbine
elementul tradiţional cu acela modern.
Pornind de la criteriile eficienţei şi finalităţii, sunt urmatoarele tipuri de metode:
a. metode clasice : expunerea orală, conversaţia, demonstraţia, lucrul cu manualul
b. metode moderne (euristice): descoperirea, problematizarea, modelarea.
Expunerea reprezintă metoda complexă de comunicare sistematică şi continuă a cunoştinţelor
prin intermediul limbajului oral, îmbinat cu alte „limbaje” (audiovizuale, de pildă). Expunerea
poate folosi metode variate de realizare, precum povestirea, prelegerea, comunicarea şi
explicaţia.
Povestirea este o metodă didactică foarte des întâlnită în practica şcolară. Formă de expunere cu
caracter plastic-intuitiv, concret, evocator şi emoţional, ea sporeşte valoarea comunicării şi se
poate folosi, de pildă, pentru prezentarea unor momente şi a unor fapte semnificative din viaţa
unor scriitori. Folosind această metodă, profesorul trebuie să îşi orienteze atenţia atât spre
conţinutul povestirii, în sensul înlănţuirii logice a celor relatate şi în sensul respectării adevărului
ştiinţific, cât şi spre formă, spre modul de prezentare a faptelor relatate. Limbajul folosit de
profesor, tonul, mimica, gesturile pot sublinia conţinutul povestirii.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Prelegerea reprezintă forma de expunere complexă, cu un caracter abstract şi cu un nivel
ştiinţific înalt, care oferă posibilitatea comunicării unui volum mai mare de informaţii, motive
pentru care nu se recomandă a fi folosită în gimnaziu, ci la liceu (la şcolarii mari), mai ales acolo
unde sunt prevăzute în orar două ore consecutive de limba şi literature română.
Din punctul de vedere al momentului în care este folosită, identificăm următoarele tipuri
de prelegeri:
a) prelegerea introductivă – se foloseşte la început de an şcolar sau de semestru şi are
rolul de a-i familiariza pe elevi cu specificul problemelor ce se vor aborda.
b) prelegerea curentă (obişnuită) – se foloseşte pe parcursul predării şi contribuie la
transmiterea conţinutului de bază al disciplinei noastre de învăţământ
c) prelegerea finală (de sinteză) – se realizează la sfârşit de temă, de semestru sau de an
şcolar şi are ca obiective didactice restructurarea materiei predate în sisteme de cunoştinţe
esenţiale şi orientarea elevilor spre activitatea de evaluare şi de autoevaluare.
Comunicarea constituie o metodă clasică, tradiţională de transmitere a informaţiei.
Explicaţia reprezintă tot o metodă expozitivă şi urmăreşte să dezvăluie, să clarifice şi să asigure
înţelegerea cunoştinţelor predate. Explicaţia dată elevilor trebuie să fie concisă, coerentă şi
suficient subliniată pentru ca aceştia să o poată reţine.
Studiul cu cartea (lucrul cu manualul) constituie o activitate de studiu personală şi formativă.
Importantă este preocuparea permanentă a profesorului pentru realizarea contactului direct al
elevilor cu opera literară.Lectura reprezintă un eveniment al cunoaşterii, orientând gândirea şi
sensibilitatea elevilor asupra operei literare. Literatura înseamnă cunoaştere şi descoperire, iar
înţelegerea şi explicarea ei cer o participare afectivă şi raţională a elevului, precum şi o
exprimare limpede.
Există anumite momente de studiere efectivă a unui text literar, care se impun respectate:
− convorbirea pregătitoare pentru familiarizarea elevilor cu
noua operă;
− actualizarea informaţiilor despre autor (dacă este cazul);
− încadrarea, după caz, a operei în volumul din care face parte, a
fragmentului în ansamblul operei şi situarea operei în timp;
− lectura-model;
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
− lectura explicativă, pe unităţi logice, pe fragmente/strofe,
explicarea cuvintelor necunoscute, a înţelesurilor contextuale, a unor regionalisme, a unor forme
populare, a unor expresii, apelându-se şi la dicţionare;
− motivarea titlului operei (titlul este primul element al operei cu care vine în contact cititorul,
primul care spune ceva despre operă şi, de aceea, trebuie să primească atenţia cuvenită);
− evidenţierea structurii operei, precum şi a modurilor de expunere;
− (în cazul operelor epice şi dramatice) prezentarea acţiunii, a momentelor subiectului, a
conflictului, discutarea modalităţilor narative, caracterizarea personajelor (inclusiv tipurile de
caracterizare);
− (în cazul operelor lirice) caracterul confesiv, sentimentele transmise, cuvinte/sintagme/versuri-
cheie/strofe-cheie, expresivitatea limbajului poetic, elemente de prozodie;
− motivarea apartenenţei operei la un anumit gen literar şi la o anumită specie literară.
Studierea limbii române în şcoală prezintă o importanţă deosebită, deoarece „este expresia cea
mai cuprinzătoare a fiinţei naţionale a poporului român, ea identificându-se, de fapt, cu
existenţa milenară a acestui popor, cu modul lui particular de a înţelege existenţa, cu momentele
istorice cruciale prin care i-a fost dat să treacă, cu bucuriile şi tristeţile trăite din plin într-un
spaţiu geopolitic destul de vitreg” (Constantin Parfene).
Predarea limbii române în şcoală, în învăţământul gimnazial, formează la elevi posibilitatea de a
stabili criterii ferme de selectare a marilor valori, contribuie la dezvoltarea tuturor laturilor
conştiinţei lor (capacitate creatoare, spirit de observaţie, imaginaţie, gândire critică etc.) şi la
cultivarea disponibilităţii acestora de a colabora cu semenii, de a întreţine relaţii interumane
eficiente, pe diverse planuri de activitate.
Exprimarea corectă, orală şi scrisă, a fost dintotdeauna şi este unul din dezideratele şcolii
româneşti din toate epocile . Copiii vin la şcoală să se cultive, adică să-şi lărgească orizontul de
cunoştinţe, să vorbească şi să scrie din ce în ce mai îngrijit, în spiritul limbii române literare. Ei
vor fi astfel pregătiţi să devină nu numai beneficiarii limbii, ci şi creatori de limbă.
Studiul categoriilor semantice trebuie să dezvăluie necontenit tezaurul expresiv al limbii noastre,
bogăţia de cuvinte şi forme lexicale care permit exprimarea ideilor abstracte, a nuanţelor de
gândire şi de simţire.
Metodele de predare-învăţare specifice limbii române sunt multiple. Pentru a putea dezbate
importanţa unor metode în asimilarea unor deprinderi şi abilităţi, trebuie să cunoaştem
semnificaţia conceptului:
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
„Privită sub raport funcţional şi structural, metoda este considerată a fi un model sau un
ansamblu organizat de procedee sau moduri de realizare practică a operaţiilor care stau la baza
acţiunii; o înlănţuire de procedee care conduc în mod programat şi eficace la realizarea
scopurilor sau obiectivelor propuse” (Ioan Cerghit) .
Metodele de învăţare activă fac lecţiile interesante, ajută elevii să realizeze judecăţi de substanţă
şi fundamentate, sprijină elevii în înţelegerea conţinuturilor pe care să fie capabili să le aplice în
viaţa reală.
Brainstormingul – se poate face pe o temă care să aibă legătură cu tema textului studiat sau cu
elementele-cheie ale acestuia. Pornind de la răspunsurile primite, se poate alcătui un ciorchine de
idei care să grupeze sintetic răspunsurile elevilor.
Cvintetul – o metodă creativă, prin care în cinci versuri se sintetizează un conţinut de idei. Se
poate adăuga un desen. Primul vers este un cuvânt-cheie referitor la discuţie, fiind, de obicei,
substantiv. Al doilea vers este alcătuit din două cuvinte care descriu substantivul în discuţie, fiind
adjective. Al treilea vers este alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acţiune, fiind, de regulă,
verbe la modul gerunziu. Al patrulea vers conţine patru cuvinte şi exprimă sentimentele faţă de
subiect. Al cincilea vers este un cuvânt prin care se sintetizează cele prezentate.
Metoda cubului: strategie se predare utilizată pentru studierea unei teme din perspective
diferite. Se realizează un cub ale cărui feţe sunt acoperite cu hârtie de culori diferite. Pe fiecare
faţă a cubului se va scrie una dintre următoarele instrucţiuni: descrie, compară, asociază, aplică,
argumentează pro sau contra. Elevii redactează răspunsurile cerute de faţa de sus a cubului. Se
poate continua cu celelalte feţe.
Diagrama Venn: se cere elevilor să facă o reprezentare grafică a două obiecte/ noţiuni în ceea ce
au asemănător şi diferit. Ei vor vizualiza partea comună şi vor evidenţia în spaţii diferite
elementele diferite. De exemplu: Prin ce se aseamănă şi se deosebesc omonimele şi cuvintele
polisematice?
R.A.I. urmăreşte realizarea feedback-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi uşoare. Elevul
care aruncă mingea trebuie să formuleze o întrebare din lecţia predată elevului care o prinde. Cel
care prinde mingea răspunde la întrebare, apoi o aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă
întrebare. Elevul care nu ştie răspunsul iese din joc, la fel ca şi cel care este descoperit că nu
cunoaşte răspunsul la propria întrebare
În vederea dezvoltării vocabularului la elevi, trebuie să utilizăm, cu precădere unele strategii
activ-participative care să le îmbogăţească exprimarea. Acestea nu trebuie rupte de cele
tradiţionale, ele marcând un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice.
Metodele activ-participative trebuie utilizate cu prudenţă, însă trebuie (re)cunoscută valoarea lor
pentru dinamizarea procesului de învăţare şi pentru motivarea elevilor.
Limba și literatura română este o disciplină, prin studierea căreia se intenționează formarea
unor competențe specifice și generale, iar finalitățile sunt următoarele:
Formarea unui sistem de atitudini, valori și comportamente
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Formarea unui ansamblu de cunoștințe
Formarea unor deprinderi integratoare de exprimare și receptare orală corectă
Formarea unor capacități intelectuale
Formarea reprezentărilor culturale
Stabilirea unor reguli și modele de bază ale comunicării orale și scrise
Însușirea unor metode și tehnice de muncă intelectuală
Dacă lecția de limba și literatura română este o unitate didactică structurată în predare-învățare și
evaluare, în care informațiile sunt vehiculate de la formator la format, după o strategie care
respectă logica educațională, având efecte formative asupra educabilului, metodica predării
implică formarea unor deprinderi și abilități. Definim metoda de învățământ ca fiind o cale, “un
drum străbătut deopotrivă de elevi și profesori, prin care – conform unor principii (didactice), dar
și unor legi (ale învățării) – se înfăptuiesc obiectivele instruirii, adică se însușesc de către elevi
cunoștințe de bază și se formează capacități intelectuale și convingeri, în vederea integrării
progresive în societate.” (Ion Berca)
Se vor prezenta, în continuare, cele mai cunoscute metode interactive de predare-învățare a
limbii și literaturii române.
1. Conversația
Modalitate activă și eficientă de instruire, reprezentând un prețios instrument didactic în mâna
profesorului și având mai multe funcții:
– funcția euristică și formativă;
– funcția de calificare, de sintetizare și aprofundare a cunoștințelor;
– funcția de consolidare și sistematizare;
– funcția de verificare a performanțelor învățării.
2. Conversația euristică (socratică)
Este folosită foarte frecvent și este o modalitate aparte de învățare prin descoperire. Ea permite
examinarea unei probleme, sub toate aspectele ei și duce, în final, la un plus de cunoaștere. Elevii
pot propune soluții variate și originale la rezolvarea unor probleme teoretice și practice incluse în
programa școlară. Această metodă nu este eficientă într-o lecție de predare a unor cunoștințe
absolut noi, întrucât elevii trebuie să posede informații anterioare. Metoda conversației trebuie
privită ca o școală a gândirii, ea trebuie să genereze întrebări productiv-cognitive (de ce?) și
descriptive (cum?), iar elevii să aibă timp de reflecție.
3. Discuția și dezbaterea
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Învățământul modern favorizează discuția și dezbaterea în grup, găsind în ele modalități dintre
cele mai active, de participare directă a elevilor.
1. a) Discuția are semnificația unui schimb reciproc și organizat de informații și de idei, de
impresii și de păreri, de critici și de propuneri, în jurul unei teme sau chestiuni.
2. b) Dezbaterea are înțelesul unei discuții largi și detaliate a unor probleme adeseori
controversate și rămase deschise, urmărindu-se influențarea convingerilor, atitudinilor și
conduitei particianților.
Discuțiile (dezbaterile) dau o formă socializată activității de învățare, intensifică
intercomunicarea reală și relațiile în cadrul grupului. Ele valorifică experiența de cunoaștere, în
intenția de a obține un progres sensibil al învățării. De aceea, tipurile de întrebări sunt foarte
importante: directe, inversate, de releu și de comunicare, de revenire, imperative și de
controversă.
4. Brainstormingul (asaltul de idei)
Este o metodă a discuției în grup, cu scopul de a facilita găsirea unei soluții adecvate pentru
problema de rezolvat. Ea stimuleză și cultivă creativitatea de grup, stimuleză gândirea
divergentă, crește producția de idei. O problemă elaborată cu logici diferite, tratată din unghiuri
diferite, are mai multe șanse de a-și găsi rezolvarea cuvenită.
5. Problematizarea
Această metodă este o variantă a euristicii, mai complexă, de aplicare a teoriei învățării prin
descoperire. Este considerată una dintre cele mai active și valoroase metode ale didacticii
moderne, fiind eficientă acolo unde se pot crea situații-problemă. Sensul ei principal este
dezvoltarea spiritului inventiv și creativitatea elevilor.
6. Sinectica
Este o metodă de exersare și educare a creativității, valorificând stările emoționale care însoțesc,
în mod firesc, procesele de creație și se bazează pe utilizarea metaforelor și analogiilor, în
favoarea înlesnirii înțelegerii situației problematice. Metoda este centrată pe dezvoltarea
imaginației elevilor și se poate utiliza în anumite segmente ale parcurgerii curriculumului. Ea
este percepută ca o metodă de tip ludic, deoarece nu respectă, cu rigurozitate, reguli sau norme.
7. Metoda focus-grup
Această metodă urmărește focalizarea discuției pe o anumită tematică delimitată, în scopul
obținerii unor date aprofundate, dar mai ales al modificării ideilor, atitudinilor și opiniilor
exprimate.
8. Metoda acvariului (fishbowl)
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Membrii grupului interacționează și se influențează reciproc, într-un mediu dinamic și permisiv
de exprimare a unui spectru larg de idei, opinii, soluții, argumente/contraargumente, atitudinale
și afective. Elevii sunt puși, prin alternanță, într-o dublă ipostază: de participanți activi la
dezbatere și observatori ai interacțiunilor care au loc.
9. Metoda mozaicului (jigsaw puzzle)
Este o metodă a grupurilor interdependente, care îmbină învățarea individuală cu învățarea în
echipă. Ea are un pronunțat caracter formativ și contribuie la creșterea încrederii în sine a
elevilor, la dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare în cadrul grupului.
10. Controversa creativă (academică)
Este mai apropiată de situațiile obișnuite de viață și dezvoltă o atmosferă de cooperare, de
negocieri, de compromis. Metoda genereză raționamente de înaltă calitate, stimulează implicarea
și creativitatea în rezolvarea problemelor și luarea deciziilor, produce stimă de sine, compentență
socială, abilitatea de a controla stresul și confruntarea cu poziții adverse.
Metoda cubului
Este o metodă utilizată atunci când se urmărește explorarea unui subiect sau a unei atitudini, din
mai multe perspective. Se creează astfel un bun prilej de valorizare a activităților și operațiilor de
gândire implicate în studierea unui conținut.
Ceea ce este comun acestor metode, în esență euristice, bazate pe descoperire, este faptul că
acestea transformă elevii din simpli receptori ai științei, din simpli consumatori de cunoștințe, în
producători ai propriilor cunoștințe. Aceste metode au marele merit că dezvoltă capacități
congnitive superioare: gândirea divergentă și convergentă, imaginația constructivă, capacitatea
de explorare, de emitere și verificare de ipoteze, capacitatea de a descoperi conținuturi,
capacitatea de analiză critică și reflecție etc. Formarea spiritului științific nu este, prin urmare, o
problemă de schimbare a adevărurilor, ci de schimbare a tipului de activitate, intelectuală, de
metodologie, în cele din urmă.
Într-adevăr, metodele de învățare-predare au evoluat, fiind preferate astăzi cele preponderent
interactive, participative și colaborative, centrate deci pe elev. Este bine ca un profesor să
cunoască și să aplice un număr cât mai mare de metode didactice, pentru a evita devalorizarea
metodei, prin repetiție, însă elementele de creativitate trebuie să fie mereu prezente.
În concluzie, metodele interactive de predare-învățare a limbii și literaturii române, centrate pe
elev și bazate pe teoriile receptării contribuie, indubitabil, la formarea personalității
elevului, printr-un proces organizat și sistematic de transmitere și asimilare a cunoștințelor.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
METODA CUBULUI strategie se predare utilizată pentru studierea unei teme din
perspective diferite. Se realizează un cub ale cărui feţe sunt acoperite cu hârtie de culori diferite.
Pe fiecare faţă a cubului se va scrie una dintre următoarele instrucţiuni: descrie, compară,
asociază, aplică, argumentează pro sau contra. Elevii redactează răspunsurile cerute de faţa de
sus a cubului. Se poate continua cu celelalte feţe.
DRAMATIZAREA- Prin dramatizare copiii timizi înfrâng teama, devin mai siguri pe ei, citesc
şi memorează, dar şi interpretează un rol, se transpun într-un personaj şi-l îndrăgesc, contopindu-
se sufleteşte cu acesta, iar bucuria propriului succes îi face încrezători în forţele proprii.
Avantajele dramatizarii sunt: sensibilizează copiii faţă de artă, este un mijloc puternic de
descoperire a aptitudinilor actoriceşti-interpretative şi a celor colaterale actoriei (desen, pictură,
dans, muzică, abilităţi pactice,);familiarizează copii cu munca actorilor, dar şi a scenariştilor,
scenografilor, operatorilor şi regizorilor;pot fi aplicate metode active de lectură şi scriere pentru
dezvoltarea gândirii;contribuie la dezvoltarea capacităţilor memoriei, limbajului, imaginaţiei,
dezvoltă spiritul de echipă-organizează în mod plăcut timpul liber al elevilor;
Teatrul pentru copii urmăreşte dezvoltarea personalităţii lor prin formarea unor
deprinderi de manifestare liberă şi spontană. El contribuie la educarea gândirii reproductive
şi creative, a inteligenţei, imaginaţiei, inventivităţii şi spontaneităţii.
DIAMANTUL – se realizează la fel ca şi piramida, dar de la baza piramidei se mai
construiesc tot atâtea trepte în jos câte sunt şi în sus.
Are ca obiectiv decuparea unei figure după contur şi obţinerea unei figure şi
descoperirea caracteristicilor diamantului (aşezarea crescătoare şi descrescătoare a
şirurilor cu pătrate).
Etape :
Se intuieşte imaginea
Se analizează ordinea aşezării şirurilor şi caracteristicile pătratelor(culoare,
mărime)
Se decupează după contur imaginea
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Se reanalizează figura obţinută(forma, număru de trepte, aşezarea (des)crescătoare
etc.)
Se continuă decuparea fiecărei trepte
Se reconstituie diamantul verificăndu+se însuşirea corectă a tehnicii de utilizare.
Valorificarea textelor literare ca mijloc de autoreglare și control al
comportamentului la elevi
Îndemn :
Lectura cărţilor vă fie
prilej de relaxare, bucurie,
exemplu de comportament și dăruire.
Printre flori, fluturi, furnici,
Copii orfani, dar şi bunici,
Câini credincioşi, copile mici,
Cerşetori şi prinţi voinici,
Minuni sub mări,
Rechini fomiţi
Şi urşi polari năpăstuiţi
Lupi suri cu colţii ascuţiţi
Uriaşi printre pitici.
Am deschis azi o fereastră
Să pătrundă-n mintea voastră.
Scopul studierii Limbii române în şcoală plecând de la definirea termenului literar, identificăm
numeroase accepţiuni: 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor,
prin care aceştia îşi exprimă gândurile, sentimentele şi dorinţele. 2. Limbajul unei comunităţi
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
umane istoriceşti constituite (conform Dicţionarului explicativ al limbii române). Aşadar limba
poate fi definită ca un ansamblu de mijloace fonetice, lexicale şi gramaticale, organizate în
sisteme ce servesc ca instrument de comunicare între membrii unei comunităţi lingvistice.
Disciplina Limba şi Literatura Română are un statut oficial, instituţionalizat asigurând
dobândirea de practici raţionale şi funcţionale ale limbii, formarea unor reprezentări culturale şi a
unui univers afectiv şi atitudinal coerent la elevi, dar si formarea unor deprinderi de muncă
intelectuală.
PROIECT DIDACTIC
Clasa a XI-a
Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Unitatea de învăţare: Junimism
Subiectul: Universul liric eminescian – Scrisoarea I şi Luceafărul
Tipul lectiei: de fixare, consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor
Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare.
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor.
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportarea la epocă sau la curente culturale /
literare.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Competenţe specifice:
2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în
texte literare, nonliterare sau în alte arte
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de
lectură
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în
care a apărut aceasta
Competenţe operaţionale:
a) cognitive:
1. să numească principalele teme ale creaţiei lirice eminesciene;
2. să definească specia lirică meditaţia şi conceptul de lirică a măştilor;
3. să indice sursele de inspiraţie ale poemului Luceafărul şi tablourile ce compun poemul
Scrisoarea I;
4. să argumenteze caracterul romantic al poemului Scrisoarea I şi faptul ca Luceafărul constituie
intruparea geniului;
5. să explice semnificaţia titlului poemului Luceafărul şi rolul antitezei in Scrisoarea I;
6. să prezinte cele două planuri poetice întalnite in poemul Luceafărul, precum şi viziunea eminesciană
asupra cosmogoniei, respectiv, escatologiei, din poemul Scrisoarea I;
7. să comenteze suprimarea, de către Titu Maiorescu, a celor trei strofe din discursul Demiurgului, dar şi
cele două valenţe pe care le comportă supratema creaţiei eminesciene – timpul – , aşa cum reies
acestea din tabloul I al poemului Scrisoarea I;
8. să indice elementele comune, dar şi aspectele distincte ale celor două texte poetice discutate.
b) afective:
9. sensibilizarea elevilor şi educarea gustului artistic;
10. participarea cu interes/activă la actul de învăţare/comunicare;
11. interiorizarea cunoştinţelor în sistemul propriu de valori estetice.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Strategie didactică:
(a) Metode şi procedee: brainstormingul, conversaţia exploratorie, conversaţia reproductivă,
explicaţia, expunerea, metoda CUBULUI, Diagrama VENN. (b) Forme de organizare a activităţii: se va alterna activitatea frontală, cu activitatea independentă
individuală şi lucrul pe grupe. (c) Mijloace de invatamant: volumele de poezii, fişe de lucru.
(d) Resurse:
capacităţile normale de învăţare ale elevilor;
cunoştinţele lor anterioare;
timpul de învăţare: 50 min. (e) Material bibliografic:
- Limba şi literatura română (Manual pentru clasa a XI-a), Editura Corint, Autori: Sofia
Dobra, Monica Halaszi, Dorina Kudor, Luminita Medeşan.
- Mihai Eminescu, Poezii.
DESFASURAREA LECTIEI
MOMENTUL LECŢIEI TIMP ELEMENTE DE CONŢINUT COMPE
TENŢE
STRATEGII DIDACTICE FORMA
DE
ORGANIZ
ARE A
ACTIVITĂ
ŢII
1. Elemente
introductive
2'
Profesorul asigură liniştea în clasă,
face prezenţa şi are grijă ca elevii
sa îşi pregătească materialele
necesare desfășurării lecţiei.
frontală
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
2.Captarea atenţiei
3. Reactuali-zarea
cunoş- tinţelor
dobândite anterior
4. Anunţarea
subiectului şi
enunţarea obiectivelor
5. Dirijarea procesului
de fixare şi de
consolidare a
cunoştinţelor
3'
3'
1'
Se realizează printr-un exerciţiu de
spargere a gheţii: fiecare elev se
prezintă, rostindu-şi numele,
alături de un termen care îl
reprezintă şi care începe cu
aceeaşi literă cu care începe
prenumele lor(ex. Alina, de la a
alina).
Profesorul îi invită pe elevi să
numească poeziile eminesciene
studiate (în anul în curs, Scrisoarea
I, Floare albastră, Revedere,
Luceafărul, iar anul anterior,
Dorinţa, Odă [în metru antic]).
Elevilor li se cere să sintetizete
cunoştinţele referitoare la
imaginarul poetic eminescian. În
acest scop, profesorul desenează
pe tablă un cerc, în mijlocul căruia
scrie „universul liric eminescian”,
iar elevii vor indica 5 teme majore
ale creaţiei poetului (natura şi
iubirea, timpul, cosmogonia,
geniul).
Profesorul anunţă titlul lecţiei şi
obiectivele pe care, la sfârşitul
orei, elevii trebuie să şi le
însuşească.
Profesorul indică metoda de
recapitulare a cunoştinţelor
C10
C1
conversaţia
exploratorie
conversaţia
reproductivă
brainstormingul
frontală
frontală
frontală
frontală
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
6. Realizarea
feedback-ului
2'
2'
3'
10'
10'
referitoare la poemele Scrisoarea I
şi Luceafărul. El le comunică
elevilor faptul că vor utiliza o
metodă interactivă, de stimulare a
creativităţii, numită CUBUL şi le
explică în ce constă aceasta.
Profesorul împarte pe grupe
colectivul de elevi (6 grupe a câte
4-5 elevi).
Ulterior, acesta comunică fiecărui
grup sarcina corespunzătoare
cerinţelor de pe feţele cubului.
Profesorul distribuie fişe de lucru
fiecărei grupe în parte (Anexa 1).
Sunt oferite explicaţii clare în
legătură cu sarcinile primite.
Profesorul supraveghează lucrul
pe grupe al elevilor, oferind
explicaţii şi indicaţii acolo unde
este solicitat.
Liderul fiecărui grup prezintă
aprecierile referitoare la textele-
suport, iar profesorul îndrumă
permanent această activitate.
Profesorul solicită elevilor să se
aibă o viziune de ansamblu asupra
celor două texte poetice discutate.
În acest scop, el desenează pe
tablă două cercuri care se
întrepătrund. Acesta le explică
elevilor că trebuie să precizeze
elementele comune celor două
texte, pe care el le va nota în zona
C2 → C7
expunerea
explicaţia
metoda CUBULUI
lucrul cu fişe
frontală
lucrul pe
grupe
frontală
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
7. Asigurarea retenţiei
şi a transferului
8. Evaluarea
1'
10'
1'
de suprapunere a celor două
cercuri. De asemenea, le comunică
faptul ca este necesar să
menţioneze şi aspectele specifice
fiecăruia dintre cele două texte,
pe care profesorul le va nota in
spaţiile care nu se suprapun.
Elevii enumeră locurile comune si
aspectele diferenţiatorii. Ulterior,
completează fişele de lucru
distribuite de profesor, conţinând
acelaşi desen de pe tablă (Anexa
2)
Profesorul anunţă tema pentru
acasă: pe baza diagramei
completate în clasă, elevii trebuie
să redacteze un eseu de circa trei
pagini, în care să realizeze o
paralelă între cele două texte
discutate, în scopul de a evidenţia
unitatea de viziune eminesciană.
Activitatea elevilor este evaluată
pe baza răspunsurilor din fişe,
precum şi în funcţie de ideile
exprimate, prin aprecieri generale
şi individuale, pozitive şi negative.
C8
C9, C11
explicaţia
Diagrama VENN
brainstormingul
frontală
frontală
activitatea
independ
entă,
individual
ă
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
2'
conversaţia
conversaţia
frontală
frontală
Anexa 1
Luceafărul şi Scrisoarea I
Fişe de lucru
Metoda: CUBUL
1. DEFINEŞTE
* lirica măştilor
* meditaţia, ca specie lirică
2. INDICĂ
* sursele de inspiraţie ale poemului „Luceafărul”
* tablourile ce compun textul poetic „Scrisoarea I”
3. ARGUMENTEAZĂ
* faptul că poemul „Scrisoarea I” este unul romantic
* faptul că Luceafărul constituie întruparea geniului
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
4. EXPLICĂ
* semnificaţia titlului poemului „Luceafărul”
* rolul antitezei în poemul „Scrisoarea I”
5. PREZINTĂ
* cele două planuri poetice întalnite in poemul „Luceafărul”
* viziunea eminesciană asupra cosmogoniei, respectiv, escatologiei, aşa cum
reiese din poemul „Scrisoarea I”
6. COMENTEAZĂ
* suprimarea, de către Titu Maiorescu, a celor trei strofe din discursul
Demiurgului
* cele două valenţe pe care le comportă supratema creaţiei eminesciene –
TIMPUL – , aşa cum reies acestea din tabloul I al poemului „Scrisoarea I”
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Indicaţi aspectele comune şi elementele distincte ale celor două texte poetice
studiate.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Anexa 2
,,Scrisoarea I” este o creatie de factura filozofica, aparuta in perioada maturitatii artistice a
poetului, si facand parte din seria celor cinci scrisori. Lucrarea, romantica, abordeaza conditia
geniului in raport cu posteritatea si cu societatea omeneasca, surprinzand, in tablouri grandioase,
geneza si stingerea universului.Astrul selenar este prezent si in continuare, dominand atat faptele
meschine, cat si cele nobile.. Omul, aflat aici in mai multe ipostaze, are menirea de a introduce
motivul identitatii fiintelor in fata mortii. Sustinand aceasta idee, de origine schopenhaueriana,
poetul afirma: 'Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii / Deopotriva-i stapaneste raza ta
si geniul mortii". Prin antiteza, apare imaginea geniului: "Uscativ asa cum este, garbovit si de
nimic / Universul fara margini e in degetul lui mic".Urmeaza cea de-a treia parte in care
cosmogonia se desfasoara sub semnul simetriei, al echilibrului, de la imaginea de ansamblu a
increatului, pana la creatia universala unde se gaseste si lumea noastra: "Musti de-o zi pe-o lume
mica de semasura cu cotul". Urmarind sintagmele ce exprima notiunea de timp, de la locutiunile
adverbiale cu care se deschide cosmogonia ("pe cand", "intr-o clipa", "la-nceput"), trecand prin
altele ca "de atunci" (repetata consecutiv), putem observa expresiile simbolizand timpul trecut.
Suspendat o clipa "in prezent", cand "cugetatorul, nu-si opreste a sa minte" viitorul devine
obiectul meditatiei: "Ci-ntr-o clipa gandu-l duce mii de veacuri inainte".Prin metafore revelatorii
este sugerat tabloul grandios al apocalipsei universului: "Timpul mort si-ntinde trupul si devine
vesnicie". Desi de apartenenta fizica, spatiul stingerii cosmice este de fapt un orizont al emotiei
intelectuale, fiind convertit in spatiu psihic.Cea de-a patra secventa este consacrata pozitiei
vitrege a geniului in lumea semenilor sai, in societatea in care este dispretuit si neinteles.
Meditatia sociala se deschide cu revenirea la ideea filozofica despre identitatea oamenilor cu ei
insisi, a individului cu intregul: "Unul e in toti, tot astfel precum una e in toate / Deasupra
tuturora se ridica cine poate".In viziunea schopenhaueriana, poetul conchide asupra zadarniciei
efortului spiritual: "Poti zidi o lume-ntreaga, poti s-o sfarami... orice-ai spune / Peste toate o
lopata de tarana se depune."In partea a V-a, care da impresia unui epilog, se revine la motivele
initiale, desprinzandu-se concluzia ca sub lumina lunii se desfasoara frumusetile eterneale naturii
si spectacolul lumii umane. In acest limbaj metaforic si in acelasi stil gnomic cade sentinta din
finalul poeziei, se condenseaza ideea filozofica a identitatii a tuturor oamenilor cu ei insisi, si a
tuturora in perspectiva mortii: "Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii / Deopotriva-i
stapaneste raza ta si geniul mortii" Aceasta confesiune sfasietoare dezvaluie drama creatorului de
adevar si frumusete poetica.Lucrarea a declansat foarte multe comentarii erudite si filozofice pe
marginea ideilor ei generale. "Scrisoarea I" propune o cosmigonie cu radacini indepartate in
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
PROIECT DIDACTIC
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a X -a
Titlul lecției: romanul interbelic Ion de Liviu Rebreanu;
Subiectul lecției: Delimitarea surselor conflictelor principale ale romanului (conflictul
social și cel de natură psihologică);
Tipul lecției: lecție de consolidare a cunoștințelor.
Profesor: Tudor Margareta
COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în
diverse situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor
texte literare şi nonliterare;
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
COMPETENŢE SPECIFICE:
2.2.recunoaşterea şi compararea diferitelor tipuri de proză şi a particularităţilor acestora ;
2.3.identificarea particularităţilor specifice ale limbajului în textele epice studiate;
2.4.aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi discutarea textelor narative;
3.1.susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
1. Precizeze tema romanului şi structura compoziţională a acestuia;
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
2. Analizeze conflictele din interiorul romanului şi să identifice conflictul central al
acestuia;
3. Să identifice trăsăturile personajului principal, Ion, măcinat de cele două patimi.
RESURSE EDUCAŢIONALE:
1. Romanul Ion de Liviu Rebreanu;
2. Capacităţile receptive ale elevilor clasei a X-a;
3. Timp de lucru: 50 de min.
STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Metode şi procedee: metoda piramidei, învăţarea prin descoperire, problematizarea,
studiul textului literar, METODA DIAMANTULUI
2. Modalităţi de evaluare: evaluare frontală, formativă, evaluare prin calificative.
3. Mijloace didactice:
a. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a X-a, Editura Corint, Bucureşti,
2004.
b. Fişe cu extrase din opera literară în dezbatere.
4. Material bibliografic:
a. Liviu Rebreanu, Ion, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1983.
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
I. Organizarea clasei:
a. Stabilirea ordinii;
b. Notarea absenţelor.
II. Verificarea temei: elevii au avut de realizat fişe de lectură în care să surprindă
portretul lui Ion măcinat de patima pentru pământ şi de iubirea pentru Florica.
III. Actualizarea unor cunoştinţe şi impresii de lectură: folosindu-se conversaţia şi
explicaţia dirijată, elevii sunt solicitaţi să prezinte:
a. Geneza romanului;
b. Subiectul romanului;
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
c. Tema şi structura compoziţională a romanului;
IV.Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale: Profesorul scrie la
tablă subiectul lecţiei Delimitarea surselor conflictelor principale ale romanului (conflictul
social și cel de natură psihologică) şi precizează obiectivele operaţionale urmărite.
V.Dirijarea învăţării: pentru a delimita conflictul central al romanului se va utiliza
metoda piramidei. Este o metodă de predare învățare activă, având la bază împletirea activitații
individuale cu cea de cooperare, în cadrul grupurilor;
Constă în încorporarea activității fiecăriu membru al colectivului într-un demers colectiv
mai amplu, menit să ducă la soluționarea unei sarcini sau a unei probleme.
Desfășurarea etapelor de lucru:
a. Faza introductivă: Profesorul prezintă elevilor subiectul lecției Delimitarea surselor
conflictelor principale ale romanului, expune datele problemei în cauză și propune elevilor o
listă cu 6 cugetări, aflate în legătură cu tema abordată.
Principala sarcină a elevilor este identificarea conflictului central al romanului pornind de la
cele 6 cugetări:
C1- conflictul social între Ion și Vasile Baciu;
C2- lupta pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează;
dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate;
C3- conflictul între Ion și Vasile Baciu;
C4- conflictul interior între glasul pământului și glasul iubirii;
C5- conflictul tragic dintre om și pământul stihie;
C6- conflictul între părintele Belciug și învățătorul Herdelea.
b. Faza muncii individuale: elevii lucrează individual la identificarea conflictului central al
romanului pornind de la cele 6 cugetări anunțate de profesor. După cinci minute timpul expiră și
sunt alese trei cugetări pentru care vor pleda.
C2 - lupta pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează
dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate;
C4 - conflictul interior între glasul pământului și glasul iubirii;
C5 - conflictul tragic dintre om și pământul stihie.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
c. Faza lucrului în perechi mici: elevii formează grupe de câte doi pentru a discuta
rezultatele individuale la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale din
partea colegilor și se notează dacă apar altele noi. Din cele trei cugetări, prin discuții și negocieri
elevii vor alege doar două pentru care să pledeze:
C2 - lupta pentru pământ în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează
dreptul indivizilor de a fi respectați în comunitate;
C5 - conflictul tragic dintre om și pământul stihie.
d. Faza reuniunii în grupuri mai mari: elevii alcătuiesc două grupe egale ca participanți și
se discută despre soluțiile la care s-a ajuns. Vor răspunde la întrebările rămase nesoluționate și
vor încerca să aleagă o singură cugetare aducând argumente pertinente în sprijinul ideii susținute.
e. Faza raportării soluțiilor în colectiv: toți elevii clasei reuniți analizează și
concluzionează asupra cugetărilor alese. Se realizează o piramidă la tablă care ilustrează toate
etapele parcurgerii celor șase cugetări. Profesorul devine un mediator care încurajează și ajută
elevii să-și exprime propriile opinii.
f. Faza decizională: în urma expunerii argumentelor pro și contra și a dezbaterii acestora,
elevii votează soluția finală și anume: conflictul central al romanului este lupta pentru pământ
în satul tradițional, unde posesiunea averii condiționează dreptul indivizilor de a fi
respectați în comunitate.
VI. Evaluarea formativă: are loc permanent pe parcursul lecţiei.
VII. Asigurarea retenţiei şi atransferului: Realizează un eseu de aproximativ 600 de cuvinte în
care să prezinţi conflictul central al romanului Ion de Liviu Rebreanu.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
ANEXA I
ION DE LIVIU REBREANU
,,Se aplecă, luă în mâini un bulgăre şi-l sfărâmă între degete, cu o plăcere înfricoşată. Mâinile îi
rămăseseră unse cu lutul cleios ca nişte mânuşi de doliu. Sorbi mirosul, frecându-şi palmele.
Apoi încet, cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în genunchi, îşi coborî fruntea şi-şi lipi buzele
cu voluptate de pământul ud. Şi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece, ameţitor…
Se ridică deodată ruşinat şi se uită împrejur să nu-l fi văzut cineva. Faţa însă îi zâmbea de o
plăcere nesfârşită.
Îşi încrucişă braţele pe piept şi-şi linse buzele simţind neîncetat atingerea rece şi dulceaţa amară
a pământului. Satul, în vale, departe, părea un cuib de păsări ascunse în văgăună de frica uliului.
Se vedea acum mare şi puternic, ca un uriaş din basme care a biruit, în lupte grele, o ceată de
balauri îngrozitori.
Îşi înfipse mai bine picioarele în pământ, ca şi când ar fi vrut să potolească cele din urmă
zvârcoliri îale unui duşman doborât. Şi pământul parcă se clătina, se înclina în faţa lui…”
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VII-a
Aria curriculara: Opțional
Disciplina: Limba si literatura română
Subiectul: Pe urmele lui Eminescu-DRAMATIZARE ,,SCRISOAREA III” și ,,Ciuma” de
Albert Camus
Tipul lectiei: Consolidare de cunostinte – abordare transdisciplinară
Obiective de referință:
Lb. Română:
2.2 – sa rostească mesaje, utilizând pronunțarea și intonația adecvată
3.6 – să recunoască în textele studiate elemente de construcție a comunicării învățate
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Matematicș:
1.1 – sș utilizeze sistemul pozițional de formare a numerelor naturale ( folosirea cifrelor romane)
Geografie:
1.5 – să localizeze corect elemente ale spațiului geografic într-un context dat
Abilități practice:
2.1 – să creeze obiecte folosind tehnica Origami, să utilizeze materiale reciclabile pentru
amenajarea decorului scenic și a costumelor teatrale
Obiective operaționale: La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
O 1 - să realizeze un brainstorming despre Eminescu și Albert Camus
O 2 – să identifice părțile de vorbire învățate ( substantivul, adjectivul, verbul, pronumele)
dintr-o poezie dată
O 3 – să recite poezii scrise de Mihai Eminescu
O 4 – să dramatizeze dialogul selectiv dintre Mircea cel Bătrân și Baiazid, să dramatizeze o
scenă din Ciuma
O 5 – să scrie cu cifre romane datele personale ale poetului și ale romancierului Camus
O 6 – să completeze povestea respectând ordinea efectuării operațiilor
O 7 – să descopere județele cu care se învecinează județul Botosani, să deseneze harta Angliei
cu orașele importante
O8 să prezinte (imaginar) formele derelief întalnite în drumul lor pornind din Cisnădie până la
Ipotesti
O 9 – să reproducă, dupa auz, cântecul “Somnoroase păsărele”
O10 – să creeze flori și steluțe folosind tehnica Origami
O11 – să participe cu interes la lecție
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
O12 - să aprecieze valoarea creației eminesciene
O13 – să audieze cântecul „ Eminescu” interpretat de Doina și Ion Aldea Teodorovici
O14 – să strângă într-un fotomontaj toate materialele obținute
Strategii didactice:
a) Metode și procedee: conversația euristică, brainstorming-ul, exercițiul, problematizarea,
jocul didactic, dramatizarea, recitarea
b) Mijloace de învățământ: fișe cu exerciții, fișe cu imagini, portretul poetului al romancierului
englez, atlas școlar, diplome pentru fiecare elev, C.D- Eminescu- Doina și Ion Aldea
Teodorovici,combină muzicală (desene, stelușe ți flori – realizate în cadrul proiectului
educașional), pentru fotomontaj.
c) Forme de organizare a activității: frontal, independent, în perechi, pe grupe de câte patru elevi
Evaluare: orală, scrisă
Bibliografie:
• Volume de proză și poezie eminesciană și romanul ,,Ciuma” de Albert Camus
Evenimentele
Lecției
Activitatea din lecție Strategia didactică
(metode,mijloace,fo
rme deorganizare a
activitatii)
1 Pregătirea pentru ac
tivitate – 2 min.
2 Captarea atenției
- 2 min.
3. Anunțarea temei
● Pregătirea elevilor cu: caiete, creioane,
atlas geografic, fișe cu exerciții, materialele
create în timpul proiectului educațional
● Trei elevi, recitând, ne vor introduce în
atmosfera prielnică omagierii poetului
● Învațătoarea va anunța tema lecției (“Pe urmele lui
Eminescu, prin exercitiidiferite,
Conversația
Recitarea
Conversația
Brainstorming-ul
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Enunțarea obiectivelo
r – 4 min.
3 Sistematizarea ăi co
nsolidarea cunoștințel
or -28 min
Activitate transdiscipl
inară
Aprecieri finale
7 min
Incheierea activității
2 min
la obiecte diferite”) și va enunțaobiectivele clar, pe inte
lesul elevilor. Cere
unui elev sa aleaga tabloul poetului, tablouce va fi fixat
pe panoul fotomontajului.
Sescrie titlul activității pe tablă și în caiete.
● Cu ajutorul elevilor se va scrie pe tablă
și în caiete tot ceea ce știu ei despre Eminescu ( anul și
locul nasterii, poezii cunoscute de ei –
unele dintre ele fiind
necesare în timpul activității, despre părinți,primul său
dascăl, anul moțtii)
● Elevii vor afla, ajutandu-se
de atlasulscolar, județele cu care se învecinează
județul Botoșani și vor porni, imaginar, din
Cisnadie spre Ipotesti, precizand formele de
relief pe care le vor strabate în drumul lor și în Anglia
● Un elev va recita primele patru versuridin poezia
“Fiind băiet păduri cutreieram”.
Fiecare elev va primi o fișă de lucru ( cu
aceste versuri) si va însemna substantivele(s), adjective
le (a), pronumele (p) si verbele(v). Fiecare parte de vor
bire găsită va fianalizat oral.
● Dramatizare: Dialogul dintre Mircea cel
Bătrân și Baiazid – Scrisoarea III, dramatizarea din
Ciuma de Albert Camus
● Independent, fiecare elev va trece anii de
naștere și deces ai poetului, din cifre arabe
în cifre romane
● În perechi, vor completa povestea și o
Activitate frontala
Lucrul pe grupe, cat
epatru Joc didactic
Atlas școlar
Evaluare orală
Fișa de lucru
Activitate
independentă
Activitate frontală
Evaluare orală
Dramatizare
Activitate
independentă
Evaluare scrisa
Activitate în perechi
Problematizare
Evaluare orală
Evaluare orală
Aprecieri
Activitate colectivă
C.D. si combina
muzicala
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
vor recunoaște (“ Făt-Frumos din lacrimă”)
● Elevii vor intona cântecul “Somnoroase păsărele”
● Se va aprecia general și individual munca elevilor.
● Fiecare elev va prezenta- în câteva cuvinte-
materialele pregătite în timpul
proiectului educațional, materiale ce vor fi
strânse pe panou, î ntr-un fotomontaj.
● Profesorul.va concluziona activitatea
desfașurată pe parcursul unei săptămâni, îndemnându-
i pe elevi să citească și alte poezii scrise
de marele poet, să le
îndrăgească, să respecte memoria acestuia,
dar și a altor poeți și scriitori români.
● Activitatea se încheie cu audierea
cântecului “Eminescu” în interpretarea
regretaților Doina și Ion Aldea Teodorovici
● Sevor înmana diplome fiecărui elev
Dilpome
JURNALUL COLECTIV, ca alternativă educațională, s-a născut din nevoia de a consemna
impresii despre textele studiate și personajele îndrăgite, dintr-o joacă creativă și colectivă, prin
care se îmbină textul scris cu desene și decupaje hazlii și dintr-un spirit de emulație care animă.
JURNALUL DUBLU este tehnica prin care am provocat elevii să coreleze noi informații cu
experiența lor personală, selectând dintr-un text, fragmentul care i-a impresionat în mod deosebit
și care are legătură cu o întâmplare trăită, sau un eveniment la care au fost martori. Apoi i-am
îndrumat să argumenteze de ce au făcut această alegere și cum s-a răsfrânt ea asupra
comportamentului lor.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Anexa 1
Ciuma de Albert Camus – o lecție de solidaritate umană
O carte care la început nu îți poate provoca decât un sentiment de repulsie
și groază că așa ceva i se putea întampla unui om… Dintr-o carte care, de fapt, are multe
semnificații importante riști să o transformi într-o simplă evoluție cu final tragic a unei boli de
nedescris, care poate schimba mentalități și poate adăuga clipe de nesuportat unei vieți de om.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Toata acțiunea se petrece în orașul Oran, începând cu moartea, inițial neieșită din comun, a unor
șobolani care, în cele din urmă, începe să stârnească panică. Persoane cărora până atunci
Dumnezeu li se părea lipsit de importanță, ajunseseră să se roage și să se inchine pentru a scăpa
de chin. Numeroasele situații de criză îi faceau pe oameni să conștientizeze, poate, greșeli făcute
când nu se așteptau să treacă vrodată printr-o asemenea tragedie.
În tot acest timp, cel mai important lucru este faptul că individualismul de până atunci este învins
instinctiv de sentimentul de recunoaștere a unui efort comun, a unei lupte duse împreună pentru
supraviețuire. Dorința de a învinge ciuma devine țelul comun al locuitorilor din Oran. Chiar și
reprezentantul biserici care, inițial îi îndeamnă pe oameni să accepte boala ca pe o mustrare
pentru toate relele pe care le face omul, se transformă în cele din urmă în combatant al
epidemiei. Oameni care își fac curaj să intre în acest joc al morții, în cele din urmă ajung să
moară, răpuși de inamic. Rieux are grijă ca, în final, să accentueze ceea ce i-a determinat pe toți
să învingă boala – teama de singurătate, teama că dacă vor supraviețui nu vor mai avea cu cine să
împartă bucuriile vieții.
Ciuma este o carte cutremurătoare, o carte despre ceea ce poate însemna solidaritatea umană și
despre felul în care omul își conștientizează propria condiție în situații de viață aparent
incontrolabile. Poți să vezi în ea schimbări de atitudini, de destine umane, de mentalități; și toate
astea pentru că acei oameni au reușit să facă împreună ceva – să câștige lupta cu moartea.
CONCLUZII
Acest ghid își propune să invite elevii şi profesorii să aplice noile metode MODERNE pentru
învățarea LIMBII SI LITERATURII ROMANE, plăcute şi interesante în acelaşi timp. De
asemenea vine în sprijinul profesorilor care participă la concursul de titularizare în învățământ
sau care se inscriu pentru obtinerea gradelor didactice I si II în învățământul preuniversitar,
deoarece vizează competenţe și noi achiziții pe care profesorul de limba și literatura română
trebuie să şi le formeze, să le dezvolte şi să le utilizeze pe parcursul desfăşurării activității de
predare-învățare-evaluare. Ghidul este util absolventului de învăţământ superior ce urmează să
fie încadrat în învăţământul preuniversitar care, pe lângă cunoașterea conținuturilor științifice
fundamentale trebuie să facă conexiuni între limba și literatura română și alte discipline studiate
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
în învățământul preuniversitar.Ghidul este accesibil profesorilor deoarece este util în cadrul
orelor de liteatură, creând un climat atractiv prin dramatizarea scenelor literare. Elevul are
satisfacția lucrului bine făcut, bucuria că a înțeles materialul studiat, la rândul său profesorul
antrenează elevii, ușurând munca elevului în procesul acumulării de noi cunoștințe, înțelegerea
devine mai rapidă, grație asimilării de noi priceperi și deprinderi în procesul cognitiv.
BIBLIOGRAFIE
1. Bărboi, Constanța, Metodica predării limbii și literaturii române în liceu, EDP, București,
1983.
2. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, EDP, București, 1973.
3. Corniță, Georgeta, Metodica predării limbii și literaturii române, Ed. Umbria, Baia-Mare,
1993.
4. Ghid de evaluare – Limba și literatura română, Ed. Aramis, București, 2001.
5. Nicola, Ioan, Tratat de psihologie școlară, Ed. Aramis, București, 2001.
6. Vasile Molan, Didactica disciplinei „Limba și literatura română în învățământul primar”,
Editura Miniped, București 20107.
7. Metode activ-participative aplicate în învățământul primar (volum colectiv), Didactica
Publishing House, București, 2010
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
8. x x x, Antologie de literatură universală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1970.
9. Coţofan Mona, Bălan Liliana, Compediu de literatură comparată, Editura Polirom, Iaşi,
2000.
10. x x x , Compediu de literatură universală, coord. Zoe Dumitrescu Buşulenga, Constanţa
Bărboi, Editura Diacon Coreşti, Bucureşti, 1973.
11. Mălăncioiu, Ileana, Vina tragică. Tragicii greci. Shakespeare. Dostoievski. Kafka,
Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1978.
12. Petraş, Irina, Teoria literaturii, Editura Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti, 1996.
13. Roznoveanu, Mirela, Civilizaţia românului, Editura Albatros, Bucureşti, 1983.
14. Secolul XX, nr. 200, 1987 (număr dedicat Românului)
15.. Vianu, Tudor, Studii de literatură universală şi comparată, Editura Academiei, 1963.
16. Ionescu, Miron, Didactica modernă, Colecția Didactica, Editura Dacica, Cluj-Napoca,
2001
Sustainable Development Goals
Goal 1 End poverty in all its forms everywhere
Goal 2 End hunger, achieve food security and improved nutrition and promote sustainable
agriculture
Goal 3 Ensure healthy lives and promote well-being for all at all ages
Goal 4 Ensure inclusive and equitable quality education and promote lifelong learning
opportunities for all
Goal 5 Achieve gender equality and empower all women and girls
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Goal 6 Ensure availability and sustainable management of water and sanitation for all
Goal 7 Ensure access to affordable, reliable, sustainable and modern energy for all
Goal 8 Promote sustained, inclusive and sustainable economic growth, full and productive
employment and decent work for all
Goal 9 Build resilient infrastructure, promote inclusive and sustainable industrialization and
foster innovation
Goal 10 Reduce inequality within and among countries
Goal 11 Make cities and human settlements inclusive, safe, resilient and sustainable
Goal 12 Ensure sustainable consumption and production patterns
Goal 13 Take urgent action to combat climate change and its impactsa
Goal 14 Conserve and sustainably use the oceans, seas and marine resources for sustainable
development
Goal 15
Protect, restore and promote sustainable use of terrestrial ecosystems, sustainably manage
forests, combat desertification, and halt and reverse land degradation and halt biodiversity loss
Goal 16
Promote peaceful and inclusive societies for sustainable development, provide access to justice
for all and build effective, accountable and inclusive institutions at all levels
Goal 17 Strengthen the means of implementation and revitalize the global partnership for
sustainable development
The Belgrade Charter A Global Framework for Environmental Education
Adopted unanimously at the close of the 10-day workshop at Belgrade was a statement, subject
to modification by subsequent regional meetings, of the framework and guiding principles for
global environmental education, which became known as the Belgrade Charter.
It follows:
Environmental Situation
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Our generation has witnessed unprecedented economic growth and technological progress
which, while bringing benefits to many people, have also caused severe social and environmental
consequences. This condition, although primarily caused by a relatively small number of nations,
affects all of humanity.
Environmental Education Goal
The goal of environmental education is: To develop a world population that is aware of, and
concerned about, the environment and its associated problems, and which has the knowledge,
skills, attitudes, motivations and commitment to work individually and collectively toward
solutions of current problems and the prevention of new ones. Guiding Principles of
Environmental Education Programmes
The guiding principles of environmental education are:
1. Environmental education should consider the environment in its totality – natural and man-
made, ecological, political, economic, technological, social, legislative, cultural and esthetic.
2. Environmental education should be a continuous life-long process, both in-school and out-of-
school.
3. Environmental education should be interdisciplinary in its approach.
4. Environmental education should emphasise active participation in preventing and solving
environmental problems.
5. Environmental education should examine major environmental issues from a world point of
view, while paying due regard to regional differences.
6. Environmental education should focus on current and future environmental situations.
7. Environmental education should examine all development and growth from an environmental
perspective.
8. Environmental education should promote the value and necessity of local, national and
international cooperation in the solution of environmental problems..
Education
UNESCO is well positioned to make leading contributions to SDG 4 devoted to quality
education and lifelong learning, thanks to its universal mandate, its demonstrated ability to lead a
coordinated global education movement (Education for All), and its confirmed monitoring and
benchmarking capacities – including through the Global Monitoring Report, the development of
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
statistical and policy capacities, and the work carried out by the UNESCO Institute for Statistics
(UIS), the International Institute for Educational Planning (IIEP), and overall policy assistance to
countries. All this adds to UNESCO’s extensive experience in core education areas, from
planning to quality; from education for sustainable development to education for global
citizenship; and finally, its knowledge in capacity development in areas vital for the effective
management of education systems and data, especially through its unique category 1 centres. In
2015, the Incheon Declaration adopted during the World Education Forum, confirmed
UNESCO’s mandated role to lead and coordinate the 2030 education agenda.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Limba şi literatura română
Programa pentru obţinerea gradului didactic II
Aprobate prin Ordinul Ministrului Educa\iei Na\ionale nr. 3442 / 21.03.2000 1.COMPETENTE SPECIFICE 1. capacitatea de selectare , dezvoltare si aprofundare a
conţinuturilor ştiinţifice şi metodice ale disciplinei; 2. capacitatea de a evalua eficienţa didacticã
a diferitelor tipuri de demersuri educaţionale; 3. capacitatea de modelare creatoare a demersurilor
didactice; 4. capacitatea de a perfecţiona demersul didactic în vederea unei evaluãri intra/ inter şi
transdisciplinare; 5. capacitatea de a perfecţiona comunicarea în cadrul parteneriatului
educaţional; 6. capacitatea de autoevaluare şi de realizare a a feed–back–ului în procesul de
formare continuã. 2.Continuturi
A. LIMBA ROMÂNÃ
I. Limbã şi comunicare ’ Comunicarea umanã. Situaţia de comunicare.Tipuri de
comunicare’ Particularitãţi ale codului lingvistic. ’ Comunicarea oralã şi scrisã. ’ Natura, unitãţile
şi funcţiile limbajului. ’ Textul. Textul ficţional şi nonficţional ⎯ caracteristici. Probleme ale
receptarii diverselor texte.’ Limba literarã şi limba popularã. ’ Limbajul standard. ’ Stilurile
funcţionale ale limbii. ’ Denotaţie, sens. semnificaţie ’ Mecanismul conotaţiei si al functionarii
imaginilor poetice Figurile de stil . ’ Mijloace de expresivitate: fonetice, lexicale,
morfosintactice.
II. Foneticã şi fonologie ’ Noţiuni generale: sunet, fonem, alofon. ’ Fonetica: proprietãţi ale
sunetelor. ’ Fonologia: conceptul de funcţie în lingvisticã, relaţii şi corelaţii în fonologie;
segmentare, comutare, distribuţie; conceptul de sistem fonologic.’ Foneme vocalice şi foneme
consonantice: inventar, clasificare, realizare foneticã. ’ Principiile ortografiei limbii
române.’ Eufonia, cacofonia, accentul, intonaţia; foneticã şi prozodie. ’ Abateri de la normã şi
corectarea lor.
III. Lexicologie şi semanticã ’ Noţiuni generale: vocabularul ca totalitate a cuvintelor limbii
române; vocabularul fundamental şi masa vocabularului; vocabular activ şi vocabular pasiv.
’ Cuvântul ca unitate de bazã a vocabularului; semnificaţie, sens, referent ⎯
Contextualitatea’ Semantica: polisemia, omonimia; relaţii semantice între cuvinte: sinonima,
antonimia; câmpuri/ arii lexical–semantice. Valori expresive. ’ Mijloace de îmbogãţire a
vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, conversiunea); mijloace externe
(împrumuturile⎯adaptarea împrumuturilor la sistemul limbii române contemporane); mijloace
mixte (calchierea/ calcul lingvistic, truncherea,contaminarea ). Expresii,sintagme,unitati
frazeologice Structura etimologicã a vocabularului românesc. ’ Dinamica vocabularului
românesc contemporan. Valori expresive.
IV. Morfosintaxa ’ Noţiuni generale: pãrţile de vorbire; categoriile gramaticale ale limbii
române; morfemul şi structura morfematicã a cuvintelor (rãdãcinã, sufix gramatical, desinenţã,
afix mobil, radical, flectiv). ’ Pãrţile de vorbire : substantivul, articolul, adjectivul, pronumele,
numeralul, verbul, adverbul, prepoziţia, conjuncţia. interjecţia ’ Locuţiuni.’ Valori expresive ale
pãrţilor de vorbire. ’ Unitãţi sintactice. Definiţiile şi structura acestora; criterii in definire;
ierarhia unitãţilor sintactice (partea de propoziţie, propoziţia, fraza, textul); definirea şi descrierea
unitãţilor sintactice; corespondenţa unitãţilor sintactice; reguli de expansiune/ extensie şi de
contragere. ’ Relaţii sintactice (coordonare, subordonare, apoziţionare, supraordonare); mijloace
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
de exprimare a relaţiilor sintactice. ’ Funcţii sintactice. Conceptul de funcţie sintacticã.
’ Inventarul funcţiilor sintactice: subiectul, predicatul, numele predicativ, elementul predicativ
suplimentar, complementele necircumstanţiale (direct, indirect, de agent) şi complementele
circumstanţiale (de mod, de timp, de loc, de cauzã, de scop, condiţional, concesiv, consecutiv,
instrumental, de relaţie, sociativ, opoziţional, cumulativ, de excepţie). Corespondentele lor la
nivelul frazei.’ Abateri de la normã şi corectarea lor. ’ Sintaxa poeticã⎯o sintaxã a selectiilor , a
interferentelor diferitelor stiluri ale limbii, a “abaterilor”. Valori expresive. V. Elemente de
istorie a limbii române ’ Definiţii ale limbii române. Latinitatea limbii române; locul şi epoca de
formare. Unitatea şi continuitatea limbii române. Unitate şi diversitate localã (dialecte,
graiuri).’ Limba românã literarã; etape ale formãrii (faza veche, constituirea limbii române
literare, faza de tranziţie, limba românã literarã modernã.)
B. LITERATURA ROMÂNÃ
I. Literatura popularã ’ Caracteristici; categorii: genuri, specii, teme, motive.Mitologie
’ Interferente literatura populara – literatura culta.
II. Curente culturale şi literare ’ Umanismul; teme, motive, reprezentanţi . ’ Iluminismul; trãsãturi
generale şi specifice, reprezentanţi. Şcoala Ardeleanã; direcţii de manifestare; Ion Budai Deleanu
- Tiganiada.’ Romantismul; estetica romantismului; romantismul românesc. „Dacia literarã“
(„Introducţie“, de Mihail Kogãlniceanu). Poezie, prozã, dramaturgie; reprezentanţi – prezentare
generala. ’ Realismul; estetica realismului. Realism tradiţional şi modern în liteatura românã.
Reprezentanţi – prezentare generala. ’ Prelungiri ale romantismului şi realismului la începutul
sec. al XX–lea (sãmãnãtorismul şi poporanismul). ’ Simbolismul; estetica simbolistã.
Simbolismul românesc; grupãri, reprezentanţi, opere simboliste – prezentare generala
’ Tradiţionalism, modernism, avangardism.
III. Poezia. Evoluţia poeziei româneşti ’ Poezia premodernã (Vãcãreştii, C. Conachi, Anton Pann
– prezentare generala)’ Poezia paşoptistã (Ion Heliade Rãdulescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile
Alecsandri, Grigore Alexandrescu).’ Mihai Eminescu. Universul poetic (teme, motive, limbaj).
Eminescu⎯poet naţional şi universal. Influenţa operei eminesciene asupra literaturii române.
’ Prelungiri ale clasicismului şi romantismului (George Coşbuc, Octavian Goga). ’ Simbolismul;
Al. Macedonski, Ion Minulescu, George Bacovia. ’ Modernismul; Ion Barbu, Lucian Blaga,
Tudor Arghezi, Al. Philippide.’ Tradiţionlismul; Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruş.
’ Avangarda; Tristan Tzara, Saşa Panã, Geo Bogza, Ilarie Voronca, Gellu Naum.
’ Neomodernismul; Cercul de la Sibiu (Şt. Aug. Doinaş), poeţii de la „Albatros“ şi „Kalende“
(Ion Caraion, Geo Dumitrescu), Emil Botta. ’ Generaţia ’60 - prezentare generala (cu referiri la
Ana Blandiana, Cezar Baltag, Ileana Mãlãncioiu, A. E. Baconski, Ioan Alexandru); Nichita
Stãnescu, Marin Sorescu, ’ Generaţia ’70 – prezentare generala (cu referiri la Mircea Ivãnescu,
Emil Brumaru, Mircea Dinescu, Virgil Mazilescu); Leonid Dimov, ’ Postmodernismul -
prezentare generala (cu referiri la Mircea Cãrtãrescu, Alexandru Muşina, Ion Stratan, Cristian
Popescu) NOTÃ: In cazul poetilor ale caror nume a fost subliniat se are in vedere o cunoastere
monografica a operei.Se au in vedere de asemenea competente ce privesc interpretarea unui text
poetic la prima vedere
IV. Proza. Proza paşoptistã şi postpaşoptistã: Costache Negruzzi („Alexandru Lãpuşneanul“),
Vasile Alecsandri („ O cãlãtorie în Africa“ “Balta Alba”), Alecu Russo („Cântarea României“),
Ion Ghica („Scrisori cãtre Vasile Alecsandri“), Nicolae Filimon („Ciocoii vechi şi noi“),
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
Alexandru Odobescu („Pseudokinegeticos“)’ Epoca marilor clasici: Ion Creangã („Poveşti“,
„Amintiri din copilãrie“), Ioan Slavici (nuvele – “Moara cu noroc”, “Padureanca” “Popa Tanda”
- “Mara“), I. L. Caragiale (nuvele –“ La hanul lui Manjoala”,”In vreme de razboi”, “O faclie de
Paste” - povestiri - prezentare generala “, „Momente“), Mihai Eminescu (proza literarã). ’ Proza
de la sfârşitul sec. al XIX–lea şi începutul sec. al XX–lea: Barbu Ştefãnescu Delavrancea (nuvele
– prezentare generala), Duiliu Zamfirescu („Viaţa la ţarã“, „Tãnase Scatiu“), Calistrat Hogaş
(„Pe drumuri de munte“- prezentare generala), Ion Agârbiceanu („Arhanghelii“ – prezentare
generala). ’ Proza interbelicã: Mihail Sadoveanu ( “Zodia Cancerului” „Baltagul“, „Fraţii Jderi“,
„Hanu Ancuţei“), Liviu Rebreanu („Ion“, „Pãdurea spânzuraţilor“ “ Rascoala”), Camil Petrescu
(„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi“, „Patul lui Procust“), Hortensia Papadat
Bengescu ( “Fecioarele despletite”„Concert din muzicã de Bach“), Mircea Eliade
(„Maitreyi“,”Nunta in cer”, “La tiganci”), M. Blecher („Întâmplãri din irealitatea imediatã“), G.
Cãlinescu („Enigma Otiliei“), Mateiu Caragiale („Craii de Curtea–Veche“), Urmuz („Pâlnia şi
Stamate”). ’ Proza postbelicã: Vasile Voiculescu ( nuvele şi povestiri), Marin Preda
(„Moromeţii“, „Viaţa ca o pradã“, Ştefan Bãnulescu („Iarna bãrbaţilor“), Fanus
Neagu,(“Cantonul parasit”) , Sorin Titel („Femeie, iatã fiul tãu“), Augustin Buzura („Absenţii“),
Nicolae Breban („Bunavestire“), Radu Petrescu („Ocheanul întors“), George Bãlãiţã („Lumea în
douã zile“), Mircea Cãrtãrescu („Nostalgia“), Mircea Nedelciu („Aventuri într–o curte
interioarã“). V. Dramaturgia ’ Bogdan Petriceicu Hasdeu („Rãzvan şi Vidra“)’ Vasile Alecsandri
(ciclul „Chiriţelor“, „Despot Vodã“) ’ I. L. Caragiale (“O noapte furtunoasa”,”O scrisoare
pierduta”,”Conul Leonida fata cu reactiunea”, “D’ale carnavalului”) ’ Barbu Ştefãnescu
Delavrancea („Apus de soare“)’ Camil Petrescu („Jocul ielelor“)’ Lucian Blaga („Meşterul
Manole“) ’ Mihail Sebastian („Steaua fãrã nume“)’ Tudor Muşatescu („Titanic vals“)’ Marin
Sorescu („Iona“) VI. Critica ’ Titu Maiorescu („O cercetare criticã asupra poeziei române de la
1867“, „Directia noua în poezia şi proza româneascã “, „Comediile d–lui Caragiale“, „Eminescu
şi poeziile lui“)’ G. Ibrãileanu („Creaţie şi analizã“, „Eminescu⎯note asupra versului“)’ E.
Lovinescu („Istoria literaturii române contemporane“)’ G. Cãlinescu („Istoria literaturii române
de la origini şi pânã în prezent“, „Sensul clasicismului“, „Clasicism, romantism, baroc“,
„Domina bona“)’ Tudor Vianu („Arta prozatorilor români“)
C. TEORIA LITERATURII ’ Literatura⎯modalitate specificã de cunoaştere şi
comunicare;opera literara – determinarea conceptului; autor, text, cititor ’ Probleme privind
receptarea textului literar; tipuri de receptare (intuitivã, analiticã, de adnotare, de formare a
judecãţilor de valoare); niveluri ale receptãrii.’ Text şi context (social, cultural,
literar).’ Conceptele de bazã ale analizei operei literare; genuri şi specii literare; problema
estompãrii diferenţelor tipologice.’ .Categorii estetice Curentul literar ’ Motiv, subiect, personaj
(erou).’ Compoziţia în operele lirice, epice, dramatice. ’ Procedee si particularitati ale
comunicãrii literar–artistice; sensul şi semnificaţia cuvantului; limbaj poetic ca expresie a
subiectivitatii (prozodia⎯sistem semnificant; procedeele retorice⎯figurile poetice; metafora ca
nucleu poetic; tipuri de lirism; ambiguizarea si încifrarea poetica; modalitãţi de receptare şi de
interpretare a textului poetic; imaginea literar⎯artisticã (poetica); topica, sintaxa textului poetic;
stilul operei; procedee narative; timpul şi spaţiul în naraţiune; instanţe narative; conflictualitatea
in textele literar-artistice; semnificaţii ale prezenţei modurilor de expunere; funcţiile descrierii,
naraţiunii, dialogului, monologului; particularitãţi ale conflictului în genul dramatic;
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
reprezentarea textului (spectacolul teatral); structuri literare şi evoluţia acestora;modalitati de
receptare a textului in proza si dramatic.Evaluarea critica a operei. ’ Funcţia şi finalitatea operei
literare.
D. METODICA PREDÃRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE I. Curriculum National si Curriculum Local. - locul limbii si literaturii romane in structura noului
plan-cadru; conceptele de trunchi comun si curriculum la decizia scolii; prezentare generala a
programelor (pe cicluri de invatamant).Tipuri de optionale si motivarea psihopedagogica.
II.Tehnologia instruirii la limba şi literatura românã. Obiective pedagogice si obiective specifice.
Taxonomii de obiective pedagogice (cognitive,afective,psihomotorii – prezentare generala )
Elaborarea strategiilor si modalitatilor didactice. Sarcini si situaţii de învãţare. Relatia metode
traditionalemetode moderne in realizarea obiectivelor educationale ale disciplinei.Metode
active de predare-invatare (dialogul euristic,invatarea prin descoperire,problematizarea,
“debat”–ul “brainstorming”-ul ,exercitiul, analiza lingvistica )
III.Proiectarea (conceperea) activitãţilor didactice la limba şi literatura
românã.Variante.Realizarea activitatilor didactice; enuntarea obiectivelor urmarite, actualizarea
si verificarea cunostintelor si a capacitatilor necesare predarii invatarii; conducerea procesului de
invatare; asigurarea conexiunii pe parcursul invatarii, evaluarea continua a progresului scolar,
asigurarea retentiei si a transferului de cunostinte, alcatuirea si propunerea de sarcini de invatare
pentru acasa ; diferentierea acestora.
IV.Variante si tipuri de lectii si proiectarea acestora (în gimnaziu şi liceu): .Lectia de dobandire
de noi cunostinte la limba sau literatura romana (gimnaziu,liceu); aplicatii Lectia de fixare si
consolidare a cunostintelor la limba sau literatura romana (gimnaziu,liceu);aplicatii Lectia de
recapitulare si sinteza la limba sau literatura romana (gimnaziu,liceu);aplicatii Lectia de
verificare si evaluare a cunostintelor la limba si literatura romana (gimnaziu,liceu) ; aplicatii
Lectia de analiza literara a unui fragment sau a unui text integral;aplicatii Lectia de caracterizare
generala a unei opere, perioade,epoci culturale,curent literar;aplicatii
V.Forme de invatare extraclasa si in afara spatiului scolii: excursia de studiu,vizita la
muzeu,cercuri , cenacluri literare, editarea de reviste scolare., organizarea de simpozioane ,
sesiuni de comunicari stiintifice etc.Formularea obiectivelor si evaluarea activitatii.Invatarea in
echipe (grupe) de lucru VI*.Strategii si tehnici de predare- invatare privind: formarea,
dezvoltarea si consolidarea deprinderilor ortografice si ortoepice; imbinarea analizei gramaticale
cu cea stilistica; utilizarea cunostintelor lingvistice in analiza textului literar exprimarea scrisa si
orala; receptarea si utilizarea textului literar in predare-invatare; formarea deprinderilor de a
realiza diferite tipuri de compozitii/compuneri ( rezumatul, povestirea, analiza si comentariul
literar, caracterizarea de personaj , recenzia, paralela, sinteza, eseul structurat si nestructurat, alte
texte cu caracter argumentativ, texte cu destinatie oficiala); formarea de competente de analiza
critica (discutare, evaluare si autoevaluare) a compozitiilor/compunerilor scolare; studierea
notiunilor de teorie literara, integrarea functionala a conceptelor operationale in invatare;
insusirea de catre elevi a unor tehnici individuale de lucru; îmbogãţirea, fixarea şi activarea
vocabularului elevilor (în gimnaziu şi liceu); studierea limbii romane in liceu; utilizarea corecta a
limbii romane in variate situatii de comunicare;activitatea diferentiata cu elevii si invatare cu
ajutorul grupelor de lucru; utilizarea manualului scolar; predarea limbii si literaturii romane in
scoli avand ca limba de comunicare limbi ale minoritatilor nationale
VI. Analiza critica (evaluarea) a programelor si manualelor scolare in uz
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA
MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1
2014-1-RO01-KA101-000480
VII.Probleme privind evaluarea ’ Teoria modernã a evaluãrii. ’ Evaluarea prin intermediul
obiectivelor pedagogice si a formarii de competente.’ Tehnica evaluãrii iniţiale. Evaluarea
formativã, de progres. Evaluarea sumativã, periodicã. Evaluarea prin examene’ Exigenţele
elaborãrii testelor şi a probelor docimologice.Tipuri de itemi ( “obiectiv”, cu alegeri
multiple.,intrebari structurate si bazate pe texte, eseuri structurate, eseuri nestructurate) Avantaje
si dezavantaje (analiza critica pornind de la exemple concrete).Adecvarea tipologiei itemilor la
conditiile concrete ale grupului de elevi si la cerintelor evaluarilor prin examene. ’ Alternanţa
probelor scrise cu cele orale.Tipologia examinarii orale (interviul,dezbaterea –discutia- ,tehnica
intrebarilor si raspunsurilor,tehnica raspunsului pregatit) ’ Specificul evaluãrii în învãţarea limbii
şi a literaturii române. Aplicaţii.’ Modalitãţi alternative de evaluare; portofolii, proiecte, lectura
suplimentarã; Evaluarea prin activitãţi extracurriculare (reviste şcolare, cercuri literare, cenacluri,
excursii tematice, vizite la muzee, întâlniri cu scriitori, expoziţii etc.).’ Evaluarea inter/ intra/
transdisciplinarã.
top related