producerea energiei

• Energia electrică este o formă specifică de energie reprezentând

capacitatea de acţiune a unei sarcini electrice în prezenţa unui

câmp electromagnetic.

Mişcarea dirijată de sarcini electrice- curentul electric –

este menţinută în circuite

graţie surselor electrice

+ -sursă

R

sursă

G

+ -

+

+

+

-

-

-

unde sursase poate figura:

clasificare(după energia transformată

în energie electrică)

1. surse chimice

elementul Volta elementul Léclanché (bateria uscată clasică) bateriile alcaline (acumulatoarele – dublă transformare electric – chimic – electric)

2. surse termice termocuplul

termocrucea

3. surse electromagnetice ( mecanice )

alternatoare ( A.C.)(generatoare de c.a.)

dinamuri (D.C.)( generatoare de c.c)

• cele mai utilizate industrial: – alternatoarele –

• sunt utilizate în centrale electrice

punerea în mişcare a alternatoarelor – diverse forme ale energiei mecanice

a apelor sau aburului obţinut termic

principiul de funcţionare:fenomenul inducţiei electromagnetice

( producerea tensiunii prin variaţia fluxului magneticΦ= B*S*cosα)

O centrală electrică este un ansamblu de O centrală electrică este un ansamblu de clădiri, maşini, aparate, instrumente şi conducte, clădiri, maşini, aparate, instrumente şi conducte, care servesc la producerea energiei electrice care servesc la producerea energiei electrice

cu ajutorul generatoarelor electrice cu ajutorul generatoarelor electrice sau sau

prin conversie directă a energiei solare.prin conversie directă a energiei solare.

după energia utilizată în

antrenarea acestora:

hidrocentrale( energia potenţială a apelor din lacuri )

termocentrale clasice( energia termică din arderea combustibililor clasici)

centrale electro- nucleare /termice/( energia termică din reacţia de fisiune a U , Po….)

centrale eoliene (utilizează energia cinetică a vânturilor)

centrale solare /termice/ ( energia termică provenind din radiaţia solară)

centrale bazate pe maree(utilizează energia cinetică a mareelor)

centrale geotermale /termice/( energia termică din interiorul Pământului )

centrale utilizând energia valurilor (energia cinetică a valurilor)

1. Surse chimice

transformă energia reacţiilor chimiceîn energie electrică

H2SO4

Cu Zn

U = 1,2 V

Elementul Volta elementul Léclanché

(bateria clasică)

Zn

C (grafit)

ţipirig

piroluzită (catalizator)

2. Surse termice

transformă energia termică ( căldura)în energie electrică

μA

μA

μA

termocuplul termocrucea

3. Surse electromagnetice

• funcţionează prin inducţie electromagnetică

• se rotesc bobine în câmp magnetic fix ( α = variabil) sau • se roteşte câmpul magnetic şi se induc tensiuni în bobine fixe

Utilizarea termocuplului ca senzor de temperatură

Utilizarea termocuplului ca senzor de temperatură

Statuia electricităţii (Prometeu)

Complexul hidroenergetic de pe Argeş

Portile de Fier I este amplasata la 15 km amonte de orasul Drobeta Turnu-Severin (inaltime baraj = 60 m ,

Portile de Fier I

Portile de Fier I

centrala Portile de Fier II (inaltime baraj = 35 m

Porţile de Fier II in funcţiune

Portile de Fier II

Valea Drăganului

barajul de anrocamente Fantanele (92 m)

centrala subterana Mariselu cu o putere instalata de 220 MW

Barajul Vidra este executat din anrocamente cu miez de argila (h = 121 m)

Sistemul energetic Lotrucuprinde 156 km de galerii de aductiuni secundare

barajul de beton in arc de la Tarnita

Barajul şi lacul de acumulare„Izvorul muntelui” Bicaz.

Cel mai mare lac artificial amenajat pe raurile interioare este Lacul Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz) pe raul Bistrita,

Barajul „Izvorul muntelui” Bicaz.

Barajul şi lacul de acumulare „Izvorul muntelui” Bicaz.

Barajul şi lacul de acumulare „Vidraru” Argeş

Barajul şi lacul de acumulare„Vidraru” Argeş

Barajul şi lacul de acumulare „Vidraru” Argeş

una din cele mai mari lucrari hiodroenergetice din tara: barajul de la intrarea in cheile Argesului.

Barajul şi lacul de acumulare „Vidraru” Argeş

Barajul şi lacul de acumulare „Vidraru” Argeş

Barajul şi lacul de acumulare „Vidraru” Argeş

Colibiţa ( Bistriţa-Năsăud)

Colibiţa ( Bistriţa-Năsăud)

câteva baraje din ROMANIA:  

Nr. crt.

Numele barajului An PIF Râul H

[m] L

[m] Volum lac [mil.mc]

Suprafata lac [ha]

Suprafata bazin [kmp]

1 VIDRARU 1965

Arges 166,0 305 465,0 411 235

2 IZVORUL MUNTELUI

1961

Bistrita 127,0 430 1230,0 31000 286

3 VIDRA 1973

Lotru 121,0 350 340,0 1240 4025

4 POIANA MARULUI   Bistra Marului 125,0 425 96,0 273 204

5 SIRIU 1994

Buzau 122,0 570 155,0 420 681

6 DRAGAN 1987

Dragan 120,0 424 112,0 167

7 TARNITA 1974

Somesul Cald 97,0 237 74,0 292 159

8 COLIBITA 1991

Bistrita Ardealului

92,0 250 90,0 314 115

Principalele hidrocentrale din Romania:

Centrala Riul

Puterea inst. (MW)

Puteri unitare (MW)

Acumularea Vol.stocat (mil.mc)

Perioada p.f.

PORTILE DE FIER I

Dunarea 1050,0 6x175 Portile de Fier

2.400,0 1971

LOTRU CIUNGET

Lotru 510,0 3x170 Vidra 370,0 1972

RAUL MARE RETEZAT

Raul Mare

335,0 2x167,5 Gura Apelor 200,0 1987

MARISELU Somes 220,5 3x73,5 Fantanele 220,0 1977

VIDRARU Arges 220,0 4x55 Vidraru 465,0 1966

PORTILE DE FIER II

Dunarea 216,0 8x27 Portile de Fier II

800,0 1985

STEJARU Bistrita 210,0 6x35 Izvorul Muntelui

1.230,0 1960

Schema unei termocentrale cu etan (gaz de sondă)

Schema unei termocentrale

Termocentrală

Termocentrală (turnurile de răcire)

Termocentrală (turnurile de răcire)

Termocentrală (turnul de răcire)

Termocentrala vazuta de sus

termocentrala Rovinari

termocentrala Rovinari

Termocentrala Turceni

Termocentrala Turceni

Termocentrala Luduş-Iernut

Termocentrala Slatina (Olt)

Termocentrala Bucureşti Grozăveşti

Termocentrala orasului Suceava

# English Français

1 Nuclear fuel rod Combustible nucléaire

2 Calandria Cuve

3 Control Rods Barres de contrôle

4 Pressurizer Préssurisateur

5 Steam generator Générateur de vapeur

6Light water condensate pump (secondary cooling loop)

Pompe de l'eau légère condensée (boucle de refroidissement secondaire)

7Heavy water pump (primary cooling loop)

Pompe de l'eau lourde (boucle de refroidissement primaire)

8 Nuclear fuel loading machine Machine de chargement du combustible nucléaire

9 Heavy water (moderator) Eau lourde (modérateur)

10

Pressure tubes Tubes de force

11

Steam Vapeur

10

Water condensate Eau condensée

13

Reactor containment building Enceinte du réacteur nucléaire

Centrala nuclearoelectrică cu reactor Candu (Canada)

Comparaţie între o termocentrală clasicăsi o termocentrală electronucleară(cu reactor Candu)

Centrala electronucleară de la Cernavodă

Centrala electronucleară de la Cernavodă

Centrala electronucleară de la Cernavodă

Centrala electronucleară de la Cernavodă

Centrala electronucleară

de la Cernavodă

Centrala electronucleară de la Cernavodă vedere nocturnă

Imagini de pe internet DM