starea de bine in organizatii_c8.pdf
Post on 06-Jul-2018
220 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
1/39
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
2/39
Definirea starii de bine Diferentierea intre sanatate si stare de
bine
Prezentarea abordarilor traditionale vs.actuale asupra starii de bine
Analizarea practicilor de mentinere si
sporire a starii de bine
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
3/39
o for ţă de muncă matur ă, orientată spreclient, sensibilă la cultura organizaţională a
companiei în care lucrează angajaţii î şi respectă managerii care
impun standarde ridicate de performanţă,
apreciază claritatea comunicării interne,
oportunităţile de carier ă şi dezvoltarepersonală şi şi-au stabilit obiective de
carier ă pe termen lung
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
4/39
Abordarea stării de bine în organizaţii casubiect de cercetare a fost realizată la începutul anilor 90, pe plan internaţional,
dar şi la noi în ţar ă.Ne intereseaza:
constructe conexe relaţionate cu starea de
bine (satisfacţie în muncă, conflict muncă-familie, sănătate, stresul ocupaţional ş.a.),
încercări de clarificare a sferei conceptuale
a stării de bine, precum şi modalităţi prin care acest concept poate fi
operaţionalizat în cercetări empirice.
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
5/39
CIPD (2007) define şte starea de bine la
locul de muncă ca reprezentândcrearea unui mediu care să promovezeo stare de mulţumire, care să permită
angajaţilor să se dezvolte şi să î şi atingă potenţialul cel mai înalt pentru beneficiullor şi al organizaţiei.
Starea de bine este un construct largbio-psiho-social care include: sănătatea
fizică, mentală şi socială.
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
6/39
un echilibru între maximizareaproductivităţii şi riscul de epuizare pentruangajaţii care pot ajunge să facă erori
ce presupun costuri sau demisii
Starea de bine a angajaţilor reprezintă faţete fizice, mentale şi emoţionale ale
sănătăţii angajatului în interacţiunecomplexă , acţionând pentru a afectapersoanele (Dejoy şi Wilson, 2003).
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
7/39
rezidă în sfera pe care o acoper ă fiecare
dintre cele două concepte, în contextorganizaţional
Termenul de sănătate se refer ă la
simptomatologia fizică şi fiziologică într-uncontext medical (cum ar fi diagnosticulunor boli).
în context organizaţional, accentul cadepe indicatori fiziologici şi psihologici caresunt folosiţi pentru evaluarea stării desănătate a angajaţilor.
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
8/39
Sta rea d e b ine este un concept mai larg,referindu-se la persoană ca întreg.
Pe lângă sănătate, starea de bine
include experienţe de viaţă (satisfacţia în viaţă, bucurie, fericire etc.),
iar în context organizaţional, include
experienţe generale legate de muncă (satisfacţie faţă de muncă, ataşamentetc.) şi dimensiuni specifice (satisfacţia
faţă de colegi sau faţă de salariu).
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
9/39
1. experienţele individului la locul demuncă (fizice, emoţionale, mentale,sociale) au consecinţe directe asupra
sa. Mai mult, aceste experienţe generează
efecte şi în afara muncii individului -
Interferenţa dinte muncă şi viaţa privată
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
10/39
2. a crescut interesul şi importanţa altor
elemente care ţin de muncă şi careafectează sănătatea şi starea de bine alucr ătorului.
Printre acestea se număr ă agresiuni şiviolenţe la locul de muncă, hăr ţuirea
sexuală, comportamente disfuncţionalela locul de muncă.
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
11/39
3. este o temă importantă pentruconsecinţele pe care le are asupraindividului
lucr ătorii cu o sănătate precar ă aurezultate net inferioare, pot lua deciziigreşite, sunt mai predispuşi la
absenteism. Pentru individ o astfel de situaţie induce
costuri fiziologice, psihologice şi/sau
emoţionale
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
12/39
A) conceptualizarea si explicare diferitelor
stari de sanatate psihologicaB) modele dinamice de sanatate privindmunca, care sa examnimeze fluctuatiile
sanatatii angajatului in anumite zile si de-alungul mai multor zile
C) teoria si cercetarea care sa exploreze
consecintele experientelor profesionalepentru activitatea din afara locului demunca
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
13/39
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
14/39
Diferentele inter-individuale intre diferiti
indicatori de sanatate psihologica Au analizat antecedentele si consecintele
acestor diferente
Rezultate: trasaturile de personalitate sicaracteristicile muncii influenteaza
satisfactia profesionala
Satisfactia este un predictor al CCO
Masuri retrospective – sanatatea e stabila
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
15/39
Danna şi Griffin (1999) - cauzele şi consecinţele stăriide bine
starea de bine este alcătuită din diferite satisfacţii înraport cu viaţa individului (satisfacţia faţă de viaţa
de familie, faţă de societate, timp liber,spiritualitate etc.) şi din diferite satisfacţii faţă de
munca individului (satisfacţia faţă de salariu,promovare, colegi, munca în sine, post etc.).
Sănătatea este văzută ca fiind o componentă a stării
de bine, constituind o combinaţie de indicatorimentali / psihologici (frustrare, afecţiune, anxietate
etc.) şi fizici / fiziologici (tensiunea arterială,funcţionarea inimii, sănătatea fizică, în general)
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
16/39
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
17/39
1. condiţiile de muncă: riscurile,pericolele şi securitatea muncii
2. tr ăsăturile de personalitate, mai ales
înclinaţiile către comportamentul de tipA, locul controlului,
3. Stresul ocupaţional (rol, relatii de
munca, structura si climatorganizational,s.a.)
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
18/39
implicaţii directe asupra individului:implicaţii fizice, psihice şicomportamentale.
nivel organizaţional: costuri cu asigur ărilede sănătate, productivitate, absenteism,procese şi acţiuni legale
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
19/39
Tipul de personalitate,
locul controlului, stima de sine,
inteligenţa emoţională,
acceptarea de sine au fost identificatedrept predictori semnificativi ai stării debine subiective experimentate de individ
în organizaţie (Grawitch, Gottschalk şiMunz, 2006)
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
20/39
suportul emoţional şi instrumental primit înfamilie şi suportul primit din partea şefului lalocul de muncă sunt în măsur ă să echilibreze balanţa dintre eforturile depusede angajat, recompensele obţinute şipierderile suferite de acesta (resurse detimp, energie etc.).
numai dimensiunea „ostilitate” apersonalitatii de tip A are un rol semnificativ în predicţia tulbur ărilor cardiovasculare
stima de sine redusă şi anxietatea catr ăsătur ă pot contribui la intensificareaacestei relaţii
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
21/39
Spector (1986 citat de Spector şi colab.,2002) a ar ătat în metaanaliza sa că autonomia percepută şi participarea însarcini au fost legate de satisfacţia faţă de
muncă şi alte măsuri ale stării de bine. există o legătur ă între starea de bine (cel
puţin, nivelul emoţional al acesteia) şi
inteligenţa emoţională, sugerând potenţialulacesteia de a spori şi susţine tr ăirile stării debine, chiar şi în situaţii dificile care ameninţă dispoziţia şi stima de sine a persoanei (critică
din partea unor persoane în poziţie deautoritate, rezultate slabe într-o sarcină importantă etc.
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
22/39
un comportament pozitiv al superiorului(de exemplu, să îi permită un mai marecontrol asupra activităţii sale, să menţină o bună comunicare şi organizare şi să ia
în considerare angajatul şi bunăstareaacestuia) are o contribuţie statisticsemnificativă asupa stării de bine a
angajatului. leadershipul transformaţional şi starea de
bine
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
23/39
comportamentul abuziv al şefului -percepţiile subordonaţilor referitoare lagradul în care superiorii lor se implică în
etalarea constantă de comportamentostile verbale şi nonverbale, excluzândcontactul fizic (Tepper, 2000).
subordonaţii ai căror superiori erau maiabuzivi au raportat o mai marefluctuaţie, atitudini mai puţin favorabile
faţă de muncă, viaţă şi organizaţie, unmai mare conflict între viaţa la serviciu şicea de familie şi un mai mare strespsihologic
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
24/39
este tratamentul interpersonal pe care îlprimesc din partea colegilor şi a altor
actori organizaţionali.
Lim şi Cortina (2005) a ar ătat cumexperienţele legate de lipsa de respectşi consideraţie de la locul de muncă suntasociate cu o satisfacţie scăzută legată de muncă, implicare redusă în realizareasarcinilor şi stres psihologic crescut.
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
25/39
Abuzul emoţional este considerat a fi oexperienţă subiectivă şi se refer ă la
comportamentele verbale şi nonverbale
ostile repetate (cu excepţia contactuluifizic), direcţionate spre unul sau mai mulţiangajaţi, de-a lungul unei perioade de
timp,
când angajaţii tr ăiesc astfel decomportamente, au sentimentul că nu
sunt în regulă ca persoane sau nu suntangajaţi competenţi (Keashley şi Harvey,2005).
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
26/39
impactul pe care factorii stresori legaţi de rol (ambiguitatea rolului, conflictul de rol,supraîncărcarea rolului etc.)
Conflictul dintre muncă şi familieMcDonough (2000) a identificat faptul că percepţia insecurităţii postului este asociată
cu scoruri scăzute ale percepţiei asuprapropriei stării de sănătate şi creştereadistresului şi a utilizării de medicamente
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
27/39
programele de lucru, în sensul prelungiriiorelor de muncă şi munca în schimburi, audemonstrat că acestea influenţează starea
de bine a angajaţilor (Sparks şi colab., 2001)
Sursele de stres legate de structuraorganizaţională şi climat lipsa participării şi a
consultării eficiente, comunicareadefectuoasă, politici organizaţionaledeficitare şi reorganizări (de exemplu,
restructur ări majore, mediu de lucruambiguu ş.a.)
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
28/39
Starile de sanatate psihologicatemporare (dispozitii si emotii)
care sunt teoretizate ca reactii afective
la stimulii de la locul de munca Sunt considerate ca avand influenta
imediata asupra comportamentului de
la locul de munca (Ilies, Scott si Judge,2006)
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
29/39
Rolul starilor afective temporare incomportamentul organizational
Pp ca diferite evenimente care au loc la
locul de munca au consecinte afectiveimediate (evenimente afective)
Ele genereaza reactii emotionale si
schimbari in stimulul momentan
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
30/39
In schimb, emotiile si starile afectivetemporare influenteaza comportamentulangajatului
Acestea pot avea efect cumulativ asupraunor atitudini mai stabile
De exemplu: satisfactia profesionala – ce
se manifesta prin stari evaluative discrete
Ne concentram astfel, pe examinarea
starilor afective si evaluative ca indicatoride santate psihologica zilnica sautemporara
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
31/39
Serii temporare, modelari liniare ierarhice
Ilies si colab.(2006)- design longitudinal – raspunsuri zilnice multiple ale angajatilor
full-time pe o perioada de 2 saptamani
Variatiile zilnice in comportamentelecetatenesti la locul de munca au fost
asociate cu fluctuatii similare in starile de
sanatate psihologica Starile afective poz si satisf prof au prezis
CCO
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
32/39
Teuchmann, Totterdell si Parker (1999)Au gasit corelatii intre presiunea temporala
(o cerinta profesionala) si intre dispozitiile
negative si epuizarea emotionala – intr-un grup de contabili
Respondentii au raportat dispozitii
negative severe si epuizare emotionalain zilele in care percepeau presiuneatimpului foarte mare la locul de munca
Ramane de studiat daca si cum acesteefecte cumulate produc tensiunicronice!
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
33/39
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
34/39
Programele care vizează echilibrul întremuncă şi viaţă privată - Mă surile carevizează cre şterea şi dezvoltarea angajaţilor
Programele de sănătate şi siguranţăvizează planul fizic al stă rii de bine careinclude elemente precum: sănătatea fizică şi mentală, un mediu de muncă sănătos şisiguranţa muncii.
Programele care vizează recunoa ştereapermit angajaţilor să fie recompensaţipentru contribuţia lor la organizaţie şipentru realizarea unor progreseprofesionale şi personale.
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
35/39
Mă surile de implicare a angajaţilor
urmăresc creşterea participării angajaţilor în procesele de luare a deciziilor din
organizaţie, împuternicirea acestora,
creşterea autonomiei la locul de muncă. În domeniul ce ţine de muncă şi organizaţii,
starea de bine include elemente precum
managementul schimbării, autonomie,securitatea muncii, solicitările muncii.
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
36/39
Satisfacţia faţă de muncă, angajamentulorganizaţional şi stresul sunt predictori buni ai
fluctuaţiei for ţei de muncă (Griffeth, Hom şiGaertner, 2000). O cercetare metaanalitică recentă
demonstrează legătura dintre stresul
angajaţilor, sănătatea angajaţilor şiprogramele de sănătate la nivelul organizaţiei(Aldana, 2001).
Relaţia dintre sănătatea individuală şisănătatea organizaţională - Cooper (1994),care arată că aproape jumătate din totalulabsenţelor angajaţilor sunt cauzate de condiţiide muncă nesănătoase sau de stres
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
37/39
Sunt folosite chestionare alcătuite eclecticprin apelul la serie de chestionareconsacrate, în funcţie de obiectivelecercetării şi de modul de interpretare al
constructului de stare de bine în organizaţii.
constructul de stare de bine a fostoperaţionalizat pe două dimensiuni
independente: starea de bine fizică şi starea de bine afectivă, folosindu-se două chestionare.
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
38/39
Starea de bine este mai mult decâtevitarea situaţiei de a fi bolnav.
Este un concept care include sănătatea
fizică, mentală şi socială a unei persoanecare este angajată într-o organizaţie.
Starea de bine este o experienţă
subiectivă ce contribuie la succesulorganizatiilor
-
8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf
39/39
top related