3referate.rol.ro/download-referate/fizica/liceu/... · web viewpermit culisarea tijelor supapelor...
Post on 31-Jan-2020
9 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CAPITOLUL I
Rolul mecanismului de distributie.
Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura
umplerea cilindrilor, intr-o anumita ordine cu amestec carburant sau aer
proaspat si evacuarea gazelor arse.
CAPITOLUL II
Tipurile mecanismului de distributie prin supape
Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru si
doi timpi. Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu
supape. Cele in doi timpi, in general, nu au supape, ci ferestre in cilindri,
care sunt deschise si inchise prin deplasarea pistonului de o forma speciala
(cu deflector)-este asa-zisa distributie prin lumini.
Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin
compresie au numai supape de admisie sau numai de evacuare.
Dupa pozitia supapelor, motoarele in patru timpi pot avea mecanisme
de distributie cu:
-supape laterale la care supapele sunt plasate in blocul motor;sistemul
nu se mai foloseste avand multiple dezavantaje;
-supape in cap unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra
pistonului ;
-mixt(Rover), supapele fiind montate in bloc si in chiulasa.
Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa.De aceea,
distributia din acest punct de vedere este:
-cu arbore cu came in carter-cel mai raspandit(motoarele D 795-05,D
2156 HMN 8,ARO-240,DACIA etc.);
-cu arbore cu came montat pe chiulasa,supapele fiind comandate prin
culbutori(Lada 1200, Lada 1500, Fiat 1600, Mercedes-Benz, etc.).La acest
sistem, supapele sunt asezate inclinat, ceea ce micsoreaza uzura capetelor
lor, iar la tipurile la care se folosesc culbutori cu role se micsoreaza mult
uzura; arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-un lant dublu,
cu intinzator ;
-cu arbore cu came pe chiulasa, ce comanda direct supapele(prin
traversa sau langheta), sistem simplu dar care necesita o buna etansare a
contactului supapa-ghid pentru a evita patrunderea uleiului in camera de
ardere(deci consum marit, cocsare de segmenti, gomarea supapelor, sau
ancrasarea bujiilor).
La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare
sunt deschise, cu acelasi unghi, numit incrucisarea(suprapunerea) supapelor.
Efectele acestui fenomen are urmari pozitive ca : imbunatatirea umplerii
camerei de ardere, racirea zonelor calde, atenarea efectului detonatiilor,
scaderea cnsumului de combustibil, cresterea puterii motorului.
CAPITOLUL III
Scheme ale mecanismului de distributie prin supape
CAPITOLUL IV
Elementele componente ale mecanismului de distributie prin
supape
Mecanismul de distributie prin supape se compune din : comanda
distributiei 1, 2, 3, arborele cu came 4, tachetul 6, tija impingatoare 7,
culbutorul 8, supapele 16 si 17 (cu ghidurile lor) si arcurile supapelor 19.
Functionarea : Arborele cu came 4, antrenat de comanda distributiei
1, 2, 3, transmite miscarea supapei 16 pentru deschiderea ei prin intermediul
tachetului 6, tijei impingatoare 7 si culbutorului 8. Dupa trecerea camei
supapa se reaseaza pe scaunul ei datorita arcurilor 18. Astfel, miscarea de
rotatie a arborelui cu came se transforma in miscare de translatie a supapei,
periodic.
4.1 Arborele cu came
Asigura in timpul rotirii, prin forma si pozitia camelor, functionarea
organelor de distributie la momentele oportune si pe durata necesara.
Este confectionat din oteluri aliate prin matritare(D 797-05, D 2156,
HMN 8) sau prin turnare din fonta aliata(Dacia 1300, SR-211).
Arborele cu came este de forma cilindrica, prevazut cu fusuri de
sprijin, came de admisie si evacuare, un pinion de antrenare a pompei de ulei
si a ruptorului-distribuitor, un excentric de comanda a pompei de
combustibil(MAS). Camele au un unghi de decalaj si un profil, conditionate
de numarul cilindrilor, de ordinea de functionare a lor, de viteza de ridicare a
supapelor si de tipul lor de deschidere fara socuri. Acestea imprima
unghiurile de avans si intarziere a deschiderii supapelor in cadrul ciclului
motor. Atat camele cat si fusurile sunt tratate termic, urmate de rectificare,
pentru marirea duritatii. Camele sunt de obicei in numar de doua pentru
fiecare cilindru(una pentru supapa de admisie si alta pentru evacuare).
Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa, in lagarele de
sprijin, sub forma unor bucse 5, din otel cu material de antifrictiune in
interior. Numarul fusurilor(de obicei patru) si deci al lagarelor depinde de
lungimea arborelui. Jocul axial este limitat prin flansa de fixare 21. La
capatul anterior se asambleaza roata dintata de antrenare care primeste
miscarea de la arborele cotit sau pinionul intermediar(D 797-05, D 2156,
HMN).
4.2 Tachetii
Comanda deschiderea supapelor, datorita miscarilor axiale
imprimata de profilul camelor de pe arborele cu came ;ei transmit miscarea
prin intermediul tijelor impingatoare si culbutorilor(la distributia
superioara).La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, acestia lipsesc,
comanda supapelor fiind directa.
Ei au o forma cilindrica-uneori cu taler in partea inferioara(ARO), cu
locas semisferic in partea superioara pentru sprijinirea tijei in impingatoare.
Tachetii culiseaza in ghidurile lor din blocul motor,care pot fi alezate direct,
sau amovibile(SR-211); au pozitie decalata axial fata de cama, pentru a le
imprima in timpul functionarii si o miscare de rotatie, pe langa cea de
translatie in vederea uzurii uniforme si deci prelungirii duratei lor de
functionare. Unii au talerul semisferic in acelasi scop.
Tachetii se executa din otel sau fonta speciala(Dacia 1300) si se
trateaza termic. Locasurile tachetilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de
etansare. Ghidurile 3, construite din fonta, sunt presate in canale practicate
in blcul cu cilindri ; mentin tachetii in aceeasi pozitie pe timpul miscarii
rectilinii-alternative.
4.3 Tijele impingatoare
Sunt intalnite numai la distributia cu supape in cap, au rolul de a
transmite miscarea lineara de la tacheti la culbutori. Sunt sub forma unor tije
pline, sau tubulare(D 797-05 si D 2156 HMN 8), care, in partea inferioara au
un cap semisferic de sprijin pe tacheti, iar in partea superioara un cap sub
forma de cupa, pentru contactul cu suruburile de reglaj ale culbutorilor. Ele
sunt ghidate in locasurile din blocul motor si chiulasa. Limitele de deplasare
laterala nu trebuie sa fie mai mari de 0,5mm.
4.4 Culbutorii
Prin miscarea lor oscilatorie comanda deschiderea supapelor. Sunt de
forma speciala, cu rate inegale pentru a imprima deplasari mari supapelor, la
curse mici ale tachetilor, deci uzuri si acceleratii reduse ale profilului
camelor ; spre partea centrala au un alezaj prevazut cu bucsa pentru
asamblare pe axul culbutorilor, distantati intre ei prin arcurile 14. Acestea
poate fi singular(Dacia1300) sau din doua bucati 12, solidarizate printr-o
bucsa 13(D 797-05).
Axul culbutorilor este tubular si se monteaza pe chiulasa prin
intermediul suporturilor 15. Culbutorii sunt turnati sau matritati din otel
carbon(D 797-05 si D 2156 HMN) sau din fonta(ARO, SR-211).
La capatul de contact cu tija impingatoare, au alezaj filetat, unde se
gaseste surubul de reglaj, pentru jocul termic impus dintre culbutor si
supapa. Ansamblul culbutorilor este acoperit cu capacul chiulasei, etansat pe
chiulasa prin intermediul unei garnituri.
Culbutorii pentru motoarele cu arborele cu came pe chiulasa(Lada), au
o constructie speciala, surubul de reglaj fiind montat in chiulasa.
Axa culbutorilor, cu suporturile si arcurile distantiere, are rolul de a
asigura oscilatiile culbutorilor, ea avand totodata si rolul de rampa centrala
de ungere pentru piesele in miscare aflate in chiulasa.
Suporturile, fabricate prin turnare din aliaj de aluminiu, sunt fixate la
chilasa prin suruburi.La suportul nr. 3 sunt prevazute canale prin care uleiul
din chiulasa trece spre axele culbutorilor. Prin centrul suporturilor trec axele
culbutorilor.
4.5 Supapele
Au rol diferit ; dupa destinatia lor sunt : de admisie 16 pentru
deschiderea si inchiderea orificiului de intrare a amestecului carburant sau
aerului, si de evacuare 17 pentru expulzarea gazelor arse. Deschiderea lor
are loc cand camele ataca tachetii si transmit miscarea prin celelalte organe
componente, iar inchiderea lor se face datorita arcurilor supapelor.
Partile componente ale supapei sunt : talerul 1, tija 2 cu raza de
racordare intre ele, fateta 3 de asezare a talerului pe scaun(contrascaun) cu
un unghi de 45 (mai rar 30) ; tija este prevazuta cu o degajare pentru
piesele de fixare. Tija are rol de ghidare a supapei si culiseaza in ghidul
supapei ; capul ei de contact cu culbutorul se trateaza termic pentru
durificare.
Talerul supapei poate fi plat, concav(pentru supapele de admisie) sau
convex (pentru supapele de evacuare) caruia i se aplica un strat de stelit pe
contrascaun(stelitat) sau cu cavitate interioara pentru umplerea cu sodiu sau
alte substante, care diminueaza supraincalzirea supapelor.
Prin contrascaunele lor, supapele etanseaza perfect orificiile de
admisie si evacuare. Supapele se confectioneaza din otel aliat, cele de
evacuare continand si siliciu in compozitie, pentru micsorarea dilatarii
termice. De obicei, talerul supapelor de admisie are diametrul mai mare ca la
cele de evacuare.
Ordinea de montare a supapelor in chiulasa, corespunzator cilindrilor,
se face incepand de obicei cu supapa de evacuare pentru cilindrul unu, apoi
grupate cate doua de acelasi fel(cate una pentru doi cilindri alaturati)
alternand admisia cu evacuarea, iar ultima fiind tot de evacuare pentru
cilindrul final. Exceptie, la motorul D 797-05, care incepe si sfarseste cu
supapa de admisie.
4.6 Ghidurile supapelor
Permit culisarea tijelor supapelor in timpul deplasarii lor axiale. Sunt
sub forma de bucse, din fonta, pentru inlocuire in caz de uzura. Jocul dintre
tija supapei si ghid este de 0,05-0,01 mm pentru supapele de admisie si
0,008-0,012 mm pentru cele de evacuare.
4.7 Scaunele supapelor
Pot fi asezate si frezate direct in chiulasa, sau amovibile, din fonta sau
otel refractar, presate in locasurile din chiulasa; sunt frezate la 45 grade si
rodate cu supapele respective cu pasta pentru etansare; latimea lor,uneori
stelitata este 1,2-1,6 mm.
4.8 Arcurile supapelor
Mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inchise si un contact intre
supape si came, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei , in timpul
deschiderii si inchiderii lor. Ele se confectioneaza din otel arc, de forma
elicoidala ; la unele motoare(D 797-05 si D 2156 HMN 8) se monteaza doua
arcuri concentrice la fiecare supapa, petru marirea sigurantei si reducerea
dimensiunilor.
Arcul se monteaza prin mai multe procedee : cu disc de sprijin(taler)
19 si semibucse conice 20 din otel(D 797-05 si D 2156 HMN 8, Dacia
1300) ; cu disc de sprijin si pana introdusa in orificiul din capatul supapei ;
cu disc sectionat, care se sprijina pe capatul tijei supapei.
4.9 Diagrama distributiei
Reprezinta grafic momentele inceperii deschiderii si sfirsitul
inchiderii supapelor exprimate in grade de rotatie ale arborelui cotit (RAC) -
deci fazele distributiei.
Se observa din cele doua diagrame prezentate, unghiurile diferite de
avans la deschiderea supapelor si de intirziere la inchiderea lor, pentru
umplerea mai buna a cilindrilor cu amestec carburant sau aer si o evacuare a
gazelor arse cit mai completa. O anumita perioada de timp, in PMI, se
observa ca ambele supape sunt deschise, fenomen denumit suprapunerea
(incrucisarea) supapelor, care nu inrautateste functionarea motorului, pentru
ca inertia mare a fluxului de amestec carburant sau aer proaspat si a fluxului
de gaze arse impiedica amestecarea lor.
4.10 Cresterea fiabilitatii mecanismului de distributie
Autoturismul LANCIA K – lansat pe piata in 1994 poate fi echipat cu
5 motoare diferite, realizate fiecare in mai multe variante constructive:
-cu 4 cilindri in linie ;
-cu 5 cilindri in linie ;
-cu 6 cilindri in V.
In cazul motoarelor cu 5 cilindri se pot intalni :
-m.a.s. cu 4 supape pe cilindru;
-m.a.c. cu 2 supape pe cilindru.
Mecanismul de distributie cu 4 supape pe cilindru utilizeaza 2 supape
de admisie si 2 supape de evacuare pentru fiecare cilindru, comandate de
doua axuri cu came, amplasate in capul chiulasei, prin intermediul unor
tacheti hidraulici. Cele doua axuri sunt antrenate prin curea dintata, odata cu
pompa de apa. Toate celelalte elemente auxiliare sunt antrenate prin cureaua
lata, cu profil in V-multiplu, cu flexibilitate foarte mare, intinsa automat cu
un intinzator, care ii asigura o functionare
optima, fara intretinere (prezentate in figura de mai jos).
Sistemul de distributie utilizeaza si un dispozitiv pentru modificarea
fazelor distributiei. El actioneaza electrohidraulic asupra axului cu came,
care antreneaza supapele de admisie si modifica avansul actionarii lor.
Variatorul este comandat de centrala electronica a automobilului (prezentat
in figura de mai jos).
Prin utilizarea acestui variator se obtine o variatie de maxim 18 a
avansului axului cu came fata de arborele cotit si se realizeaza un spor de
putere de 4 CP la o turatie de (2500------4500) rot/min.
In acelasi timp cuplul motor este mai ridicat pe un domeniu mai larg
de turatii, in special in zona turatiilor mici.Motorul are o functionare mai
regulata la ralanti, iar poluarea este mai scazuta.
Autoturismul ALFA ROMEO 155 S - are un motor cu 4 cilindri in
linie, care prezinta 4 supape pe cilindru (doua de admisie si doua de
evacuare). Ele sunt actionate de doua axuri cu came, amplasate in chiulasa
(prezentat in figura de mai jos).
Axurile cu came sunt antrenate printr-o curea dintata de arborele cotit.
Ca particularitate constructiva – prezenta unui sistem pentru modificarea
fazelor distributiei, in cazul supapelor de evacuare.
Dispozitivul este amplasat in capul axului cu came care comanda
supapele de admisie, intre ax si roata dintata de antrenare a distributiei.
Dispozitivul este antrenat electrohidraulic si este comandat de centrala
electronica a automobilului. El poate realiza o variatie maxima de 25
R.A.C. a fazelor distributiei.
Supapele sunt amplasate in V (la 47) si se deschid intr-o camera de
ardere emisferica, prifilata si de scobitura din capul fiecarui piston.
Actionarea variatorului este conceputa astfel incat sa ofere un cuplu de
motor mai mare la regimul de turatie scazuta, sa mareasca regularitatea in
functionare si sa micsoreze emisiile poluante.
CAPITOLUL V
Comanda mecanismului de distributie prin supape
Prin comanda distributiei se transmite miscarea de la arborele cotit la
arborele cu came ; aceasta poate fi cu : roti dintate, cu lant, cu curea dintata.
5.1 Comanda cu roti dintate
Este formata din doua roti dintate : pinionul conducator pe arborele
cotit 1 si roata dintata de pe arborele cu came 2, care are un numar dublu de
dinti la motoarele in 4 timpi, pentru realizarea raportului de transmisie 1:2
(deci contact direct intre pinionul conducator si cel condus(Aro-240, SR-
211)). Unele motoare mai au un pinion intermediar 3, pentru reducerea
dimensiunilor.
Pentru micsorarea zgomotului, dantura este inclinata, roata condusa
putand fi si din textolit. La motoarele Diesel (D 797-05 si D 2156 HMN 8),
roata dintata intermediara 3 antreneaza , pe langa roata arborelui cu came 2
si pe cea a pompei de injectie 4. Pe rotile dintate sunt imprimate repere, care
trebuie sa coincida pentru asigurarea efectuarii fazelor de distributie la
momentul potrivit.
5.2 Comanda cu lant
Este formata din doua roti dintate de lant, miscarea de la arborele cotit
la arborele cu came transmitandu-se printr-un lant cu role, care poate fi
dublu sau triplu pentru micsorarea uzurii(Dacia 1300, Lada 1200 si Lada
1500). Aceasta reduce mult zgomotul si uzura. La motoarele cu arborele cu
came pe chiulasa (Lada 1200 si 1500), este mai lung si ghidat de o roata
dintata intinzatoare. Unele constructii pot avea intinzator mecanic (Lada) sau
mecanohidraulic (Dacia 1300). Ambele sisteme sunt plasate intr-un carter
etans.
5.3 Comanda cu curea dintata
Este, in locul lantului, folosita la Fiat 125 este mai simpla, silentioasa,
nu necesita carter etans, amortizeaza vibratiile torsionale ale arborelui cu
came.
CAPITOLUL VI
Intretinerea mecanismului de distributie prin supape
Operatiile principale de intretinere sunt : verificarea vizuala a
etanseitatii capacului distributiei cu blocul motor, a starii arcurilor si pozitia
culbutorilor, asigurarea supapelor, etanseitatii capacului de chiulasa, reglarea
jocului termic dintre culbutor si supapa, iar la nevoie, si verificarea punerii
la punct a distributiei. Ultimele doua operatii necesita o atentie deosebita.
Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape se face la rece sau la cald
pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei deschisa
cand motorul este cald. Jocul se mareste in timpul exploatarii , provocand
zgomote anormale, reduce timpul si cursa deschiderii supapelor, inrautatind
umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau aer si evacuarea gazelor arse.
Acest joc se regleaza periodic, dupa tipul motorului si indicatiile fabricii
constructoare, la valorile din tabelul de mai jos. La motoarele cu supape
laterale, jocul se regleaza intre tachet si supapa iar la cele cu supape in cap,
intre culbutori si supape, astfel :
-se scoate capacul chiulasei , se roteste arborele cotit(cu manivela sau
prin antrenare cu un levier de volant sau chiar prin cureaua ventilatorului),
pana ce pistonul cilindrului 1 este adus la PMI, la sfarsitul
compresiei(ambele supape sunt inchise) ; aceasta se observa si prin
coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe
capacul distributiei sau de pe volant si carterul ambreiajului, sau blocul
motor ;
-se slabeste apoi piulita de blocare a surubului de reglaj de la culbutori
si in timp ce aceasta se mentine fixa cu cheia, se procedeaza la reglarea
surubului cu surubelnita(cheie speciala la Dacia 1300) ; se controleaza jocul
cu un calibru de interstitii corespunzator dimensional, care va trebui sa
alunece cu frecare intre capatul culbutorului si cel al supapei, dupa care se
fixeaza pozitia surubului, cu piulita. Aceleasi operatii se executa la toate
supapele care nu sunt atacate de culbutori(pistoanele la PMI) si la alti
cilindri. Se roteste apoi arborele cotit cu 180 si se repeta procedeele de mai
sus pana se regleaza toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea
supapelor se poate face si in ordinea de functionare a motorului.
Punerea la punct a distributiei se face de constructorul motorului
pentru totdeauna, marcandu-se pinioanele cu semne, astfel incat la reparare
sa se respecte reglajele. Aceasta consta in pozitionarea arborelui cu came
fata de arborele cotit si reglarea jocului dintre culbutori si supape, sau dintre
tacheti si supape (la distributia laterala).
Punerea la punct se executa astfel :
- se demonteaza una din rotile de la angrenajul distributiei sau lantul
de distributie ;
- se verifica strangerea chiulasei si suporturile culbutorilor ;
- se regleaza jocul dintre supape si culbutori la valoarea indicata ;
- se aduce pistonul cilindrului 1 in pozitia in care supapa de admisie
va fi la inceputul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si a
arborelui cu came ; acest moment se determina cu ajutorul unui
ceas comparator montat pe chiulasa, palpatorul fiind in contact cu
supapa ;
- se imobilizeaza arborele cu came in aceasta pozitie, apoi se
cupleaza pinionul de distributie sau lantul, astfel incat reperele de
pe ele sa corespunda pozitiei indicate(cel de pe arborele cotit cu cel
de pe arborele cu came, sau cel intermediar si restul rotilor dintate
de la angrenajul distributiei) ;
- se regleaza din nou jocul supapelor.
Daca rotile dintate nu mai au repere, punerea la punct se poate face
montand pe volant un disc gradat la 360 grade si prin antrenarea arborelui
cotit si arborelui cu came, se aduce pistonul de la cilindrul 1 in pozitia in
care supapa de admisie va fi la inceput de deschidere. Se face verificarea
unghiurilor de deschidere si inchidere a supapelor si la ceilalti cilindri,
corespunzator diagramei de distributie, dupa care se monteaza angrenajul
distributiei.
CAPITOLUL VII
Defecte care apar in exploatare.
Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale,
functionarea neregulata a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui
sunt: zgomote la comanda distributiei, batai ale culbutorilor sau tachetilor,
functionarea neregulata cu zgomot datorita uzurii scamelor de la arborele cu
came, functionarea neregulata cu rateuri in carburetor sau colectorul de
evacuare, gruparea sau blocarea supapei, arderea sau deformarea talerului
supapei, ruperea supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei.
Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor
dintate sau a lantului de distributie. Depistarea se face cu ajutorul
stetoscopului (dispozitiv auditiv) in zona anterioara a motorului.
Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti(rata din
textolit de pe arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei;
la inlocuirea numai a pinionului defect, zgomotul se mentine.
Uzura lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste
unul sau doi dinti de pe pinioane(deci modifica fazele de distributie,
provocand mersul neregulat al motorului, sau poate sari de pe rotile dintate
si motorul se opreste).Remedierea consta in inlocuirea lantului si
pinioanelor distributiei.
Bataile culbutorilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica,
dar de frecventa inalta(ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea
mari ; motorul functioneaza neregulat, cand jocurile sunt reglate inegal, sau
la uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor sau supapelor. Depistarea se
face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare
cu urechea.
Remedierea consta in reglarea jocului dintre culbutori si supape. Cand
sunt uzuri ale unora dintre suprafetele din contact acestea se rectifica cu
piatra abraziva, mentinand profilul initial (mai ales la capul culbutorului).
Tachetii uzati si alezajele lor marite, provoaca jocuri anormale si deci,
batai. Cauzele pot fi : ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilor care
nu se mai rotesc. Depistarea zgomotelor se face in zona de mijloc a
motorului prin ascultare cu stetoscopul.
Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile
(eventual busindu-le) iar cele amovibile se inlocuiesc.
Functionarea neregulata, uneori cu zgomot a motorului este
indeosebi urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar
daca reglajele sunt corecte, motorul functioneaza neregulat datorita uzurii
camelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si
asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija impingatoare,
masurand cursa la fiecare in parte in timp ce se roteste arborele cotit cu
manivela. Cand diferentele dintre citirele maxime ce corespund varfurilor
camelor de acelasi fel(admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8 – 1 mm,
uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came.
Functionarea neregulata cu rateuri in carburetor sau colectorul de
evacuare are loc cand jocul termic dintre supape a fost reglat la o valoare
prea mica, supapele nu se inchid si apar scapari de gaze si flacari cu rateuri
in carburator(pentru supapele de admisie) sau la esapament (pentru cele de
evacuare).Ca urmare, talerele supapelor se ard iar scaunele de supapa se pot
fisura. Cand la ralanti motorul functioneaza neregulat, supapele nu
etanseaza, chiar daca jocul termic a fost corect reglat.
Remedierea consta in primul caz, in reglarea jocului dintre culbutori si
supape, corect, iar daca urmarile sunt mai grave(supapele arse sau scaunele
fisurate) se inlocuiesc, rodandu-le pentru etansare(inchidere perfecta).
Daca neetansarea supapelor este cauza functionarii neregulate a
motorului, atunci se demoteaza ansamblul chiulasei si se face rodarea lor cu
pasta, pana se reface etanseitatea.
Griparea sau blocarea supapei provoaca functionarea neregulata a
motorului si chiar oprirea lui la turatii reduse, scaderea puterii, rateuri in
colectorul de admisie sau evacuare(dupa felul supapei gripate).Depistarea
anomaliei se face prin demontarea bujiilor sau injectoarelor (MAC) si se
roteste arborele cotit cu demarorul ; dupa suieratul ce se aude in colectorul
de admisie sau evacuare se determina felul supapei blocate. Defectiunea
poate fi determinata si cu ajutorul compresometrului sau a semnalizatorului
acustic.
Cauzele griparii sunt :jocul prea mic dintre supapa si ghidul ei, sau a
jocului termic necorespunzator, depuneri de calamina pe tija supapei si pe
ghidaj(ca urmare a uleiului necorespunzator, sau pierderilor de compresiei).
Remedierea consta in refacerea jocurilor normale la supapele defecte, pe
parcursul drumului sau in atelier.
Arderea sau deformarea talerului supapei este cauzata de jocul
termic prea mic al supapei,jocului prea mare in ghidul ei, ceea ce face ca
suprapunerea pe scaun sa nu mai fie corespunzatoare si talerul supapei sa se
deformeze si chiar sa se arda. Remedierea consta in refacerea jocurilor
normale, iar ghidurile supapelor uzate se inlocuiesc.
Ruperea supapei. Este un defect deosebit de grav pentru ca poate
produce avarii prin spargerea chiulasei, cilindrului, blocului motor si chiar
incovoierea bielei si arborelui cotit. Este o defectiune mai rar intalnita si
poate fi provocata de arderea supapei, cand motorul functioneaza pe timp
indelungat cu jocul termic prea mic, sau oboselii materialului, coroziunii sau
prelucrarii.
Remedierea se face inca din faza cand se impune verificarea si
reglarea jocului termic, care, daca n-a fost refacut la timp, se poate arde
supapa.
Defectiunea se depisteaza prin zgomote si rateuri puternice si se
executa in atelier. Daca s-a ajuns la ruperea ei, moptorul trebuie oprit
imediat pentru ca poate provoca avarii si atunci remedierea devine
laborioasa si costisitoare.
Deformarea sau ruperea arcului supapei este provocata in general
din cauza materialului sau tratamentului termic necorespunzator, dar si
datorita functionarii prea indelungate, ceea ce-i micsoreaza elasticitatea, iar
motorul manifesta intreruperi ; arcul se mai poate rupe si din cauza lovirii la
montaj sau a coroziunii. Ruperea arcului poate duce la caderea supapei in
cilindru si spargerea pistonului de aceea motorul trebuie oprit imediat pentru
a nu se produce avarii mai grave.
Remedierea defectiunii se face prin introducerea unei saibe intre cele
doua bucati de arc rupt. Apoi se inlocuieste arcul in atelier fara demontarea
chiulasei, mentinand supapa pe locas cu dispozitivul special cu cioc,
introdus in locul bujiei.
Cand supapa arte doua arcuri(D 797-05, D 21576-HMN 8), chiar daca
se rupe unul dintre ele, ramane celalalt sa mentina supapa, dar se impune,
inlocuirea ulterioara a celui defect.
CAPITOLUL VIII
Repararea mecanismului de distributie.
Uzurile cele mai frecvente ale componentelor mecanismului de
distributie si tehnologia de reparare se dau in continuare.
Comanda distributiei nu se face in mod corespunzator datorita :
-uzurii rotilor dintate, la care grosimea dintilor scade sub 1/3 din cea
initiala, impune inlocuirea lor ;
-lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm, se
inlocuieste.
Arborele cu came are are urmatoarele defecte:
-incovoierea arborelui cu came 1, se verifica cu ceasul comparator, in
partea centrala; daca depaseste 0,02 mm se indreapta cu o presa hidraulica;
-uzura fusurilor de reazem 2, se reconditioneaza prin rectificare la
cote de reparatie;
-uzura camelor 3, datorita frecarii cu tachetii, se remediaza prin
rectificarea camelor pe masina speciala de copiat, la cota de reparatie ; cand
depaseste limita, se inlocuieste arborele cu came. Masurarea se poate face
prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferenta dintre
inaltimea a si diametrul partii cilindrice b ;
1-incovoierea arborelui cu came ;2-uzuri ale fusurilor de reazem;3-uzura camelor ;4-ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor ;5-uzura sau deteriorarea orificiilor filetate pentru fixarea pinionului de distributie.
Locurile posibile de aparitie a defectelor si uzurilor la arborele cu came ale
motorului D 2156 HMN 8
-ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor 4, se indeparteaza cu
piatra abraziva sau pe masini de rectificat ; daca depasesc adancimea de
1mm, se rebuteaza arborele ;
-uzura sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de
distributie se reface prin alezare si refiletare la cota majorata ;
-uzura canalului de pana pentru roata dintata de distributie, se constata
cu un sablon si se reconditioneaza prin marirea latimii canalului, montand o
pana majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90.
Tachetii prezinta : uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler ; se
indeparteaza prin rectificare la diametrul prescris folosind piatra abraziva
adecvata. Ghidurile tachetilor se reconditioneaza sa corespunda jocului
prescris.
Tijele impingatoare : incovoierea tijelor se remediaza prin
indreptare ; uzura locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile
de reglaj ale culbutorilor, se reface prin rectificare, dupa sablon.
Culbutorii prezinta : uzura capului de comanda a tijei supapei, se
reface cu piatra abraziva dupa sablon respectandu-se raza si unghiul
prescris ; uzura bucsei de asamblare pe ax, impune inlocuirea ei ; uzura
filetului pentru surubul de reglaj, se remediaza prin refiletare la cota
majorata, folosindu-se surub corespundator.
Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si
talerelor ; pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri,fisuri, uzuri ; bataia radiala a
talerului fata de tija si rectiliniaritatii tijei, se face cu ajutorul unui dispozitiv
prevazut cu doua ceasuri comparatoare.
Defectele posibile ale supapei sunt :
-uzura tijei, se inlatura prin rectificare la treapta I de reparatie ; daca
depaseste limita admisa se rectifica cu 0,05 mm, se cromeaza si se rectifica
la treapta a II-a de reparatie ; jocul intre tija si ghidul supapei este 0,03-0,08
mm ;
-uzura capului tijei, se reconditioneaza prin rectificare pana la
disparitia urmelor de deteriorare ;
-uzura contrascaunului de la talerul supapei se remediaza prin
rectificare la
45 5 minute cu ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat grosimea
partii cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2 mm. Dupa rectificare se
face rodarea fiecarei supape pe scaunul ei cu pasta si incercarea etanseitatii.
Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor sa nu
mai corespunda. Se verifica cu un dispozitiv special lungimea arcurilor in
stare libera si comprimata la sarcini bine determinate ; daca nu corespund se
inlocuiesc.
Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajului lor. Acestea se
rectifica la cota de reparatie si se asambleaza prin imperechere cu supapele a
caror tije se incadreaza in jocurile prescrise.
Se rebuteaza toate organele mecanismului de distributie care prezinta
fisuri, crapaturi, sufluri, rizuri pronuntate inclusiv arsuri ale talerelor
supapelor sau arcuri rupte.
Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un reglaj sau verificare sa
nu se execute in timpul functionarii subansamblurilor sau agregatelor.
top related