FLORENTINA POPESCU BASCHET. CURS DE BAZ Universitatea SPIRU HARET 'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1D LRQDOHD5RPkQLHL323(6&8)/25(17,1$ %DVFKHW&XUVSUDFWLF / Florentina PopescuBucuresti,Editura Funda iei 5RPkQLDGH0kLQH 2006 208 p.; 20,5 cm. Bibliogr. ISBN (10)973-725-587-9 (13)978-973-725-587-7 796.323.2(075.8)

Editura Funda iei 5RPkQLDGH0kLQH, 2006 Redactor: Octavian CHEAN Tehnoredactor: Mihaela STOICOVICI Coperta: Marilena B LAN Bun de tipar: 29.06.2006; Coli tipar: 13 Format: 16/61u86 Editura si TipograIia Funda iei 5RPkQLDGH0kLQH Splaiul Independen ei nr.313, Bucuresti, Sector 6, O.P. 16 Tel./Fax: 316.97.90; www.spiruharet.ro e-mail: contactedituraromaniademaine.ro Universitatea SPIRU HARET81,9(56,7$7($63,58+$5(7FACULTATEA DE EDUCAIE FIZICSI SPORT FLORENTINA POPESCU &856'(%$= EDITURA FUNDAIEI 5201,$'(0,1( Bucuresti, 2006 Universitatea SPIRU HARET Universitatea SPIRU HARET5 &835,16 Cuvant nainte .........................7 1.'RPHQLXOMRFXOXLGHEDVFKHW ...............9 1.1. Joc sportiv colectiv .................10 1.2. Sport .........................10 1.3. Disciplin sportiv ..................11 1.4. Mijloc al educa iei Iizice si sportive ............12 1.5. Sport complementar ...................12 1.6. Disciplin de nv mnt .................13 2. %D]HOHJHQHUDOHDOHWHRULHLEDVFKHWXOXL ............14 2.1. Apari ia si evolu ia jocului de baschet ............14 2.2. Obiectul si problemele teoriei si metodicii baschetului ....24 2.3. Caracteristicile generale ale jocului .............27 2.4. Caracteristici si tendin e ale jocului actual ........29 2.5. Orient ri ale jocului particularizate la copii si juniori ......30 3. 7HKQLFDMRFXOXL....................32 3.1. Aspecte generale: element n subordine, sistematizarea elementelor si procedeelor tehnice ale jocului de baschet ... 32 3.2. Jocul Ir minge ...................38 3.3. Jocul cu mingea ...................51 4. 7DFWLFDMRFXOXL .....................104 4.1. Tactica si elementele n subordine ............105 4.2. Formele si mijloacele tacticii ..............105 4.3. Bazele tacticii n atac .................108 4.4. Bazele tacticii n aprare ...............114 4.5. Ac iunile tehnico-tactice individuale n atac .........120 4.6. Combina iile tehnico-tactice individuale n aprare ......123 4.7. Combina iile tehnico-tactice de 2-3 juctori n atac ......126 4.8. Combina iile tehnico-tactice de 2-3 juctori n aprare ....133 Universitatea SPIRU HARET6 4.9. Contraatacul ......................137 4.10. Metodologia predrii jocului ...............147 4.11. Sisteme de atac mpotriva aprrii om la om .........148 4.12. Sistemul de aprare om la om ..............164 4.13. Sistemul de aprare pressing .............171 4.14. Sistemul de aprare n zon ..............173 4.15. Metodica nv rii jocului ..............177 5. %DVFKHWXOvQOHF LDGHHGXFD LHIL]LF vQFRDO.........179 5.1. Baschetul n ciclul gimnazial ..............180 5.2. Metodica utilizrii jocurilor de miscare n nv area jocului de baschet ....................... 188 5.3. Preg tirea echipei reprezentative scolare pentru scoala general ....196 6. &RPSHWL LLOHGHEDVFKHW ...................202 6.1. Organizarea competi iilor de baschet ...........202 6.2. No iuni de regulament ..................203 Bibliografie .........................207 Universitatea SPIRU HARET7 CUJNT INAINTE Pre:entulcursaebaschetseaaresea: nmoaspecialstuaen ilor Facult iiaeEauca ieFi:ic,iSportaincaarulUniversit iiSpiruHaret, care,princursulaeba: ,stuaia: atatcomponentelefunaamentaleale foculuiaebaschet,cat,ispecificitateaaplicriiacestorcomponentela nivelul cerin elor actuale ale ,colii. Caracterul aiaactic al cursului se aatorea:faptului c n elaborarea ,ireaactarealuis-aurmritasigurareaconcoraan eiaeplinecuprograma prev:utpentru cursul ae ba:al stuaen ilor. Princon inutuls u,ipropunes contribuielantregireaprofilului viitorului profesor ae eauca ie fi:ic, oferinau-i cuno,tin ele specifice acestui profil.cunosctoralba:elorteoretice,iaemonstrantlanivelulcerin elor prearii elementelor focului ae baschet, conform curriculum-ului na ional al nv mantului preuniversitar. Mai mult, prin iconografia pre:entatn text, lucrarea a posibilitatea oricruiprofesoraeeauca iefi:ic,isportf r aprofunaareafoculuiae baschet la speciali:are s -,i complete:e un bagaf minim ae cuno,tin e, pentru a conauce lec iile cu teme ain baschet, n nv mantul gimna:ial. Cursul ae facuprinae ba:ele teoretice ale aisciplinei baschet avana casuport,tiin ificfunaament rialeteoriei,imetoaiciifocurilorsportive, aatorate, n principal, prof. univ. ar. Leon Teoaorescu, prof. univ. ar. Teoaora Preaescu, prof. univ. Corneliu Negulescu. Lucrarearepre:int unaportteoreticlambog ireacuno,tin elor, priceperilor,iaeprinaerilorstuaen ilorfacult iinoastre,isenscrien bibliografiaaespecialitateinaispensabil oricruiprofesoraeeauca ie fi:ic ,i sport. Conf. univ. ar. Florentina Popescu Universitatea SPIRU HARET8 Universitatea SPIRU HARET9 1. DOMENIUL 1OCULUI DE BASCHET Universitatea SPIRU HARET101.1. 1oc sportiv colectiv Baschetul este un joc sportiv colectiv (de echip), Icnd parte din categoriajocurilorsportiveinventate.Calitateasadejocsportivl ncadreaz ca subdomeniu specializat al culturii si educa iei sportive, al civiliza iei sportive. ncadrarea baschetului n domeniul culturii sportive si, implicit, al culturiieste determinatde Iaptul c baschetul, ca si celelaltesporturi,este,nprimulrnd,ocrea ieaomului,ocucerire cultural ,iarpracticarealuiconstituieunactdecultur.Conceptual, baschetulnutrebuieconsideratunilateral,respectivnumaidinpunctul de vedere al eIectelor lui asupra componentei biologice a personalit ii umane, ci integrativ, prin prisma tuturor componentelor acesteia. Jocul de baschet este ,un moa specific ae manifestare ,i totoaataepracticare,cucaracterluaic,isportiv,aactivit iicorporale,ia exerci iului fi:ic, la care participan ii, constitui i in aou echipe a cate cincifuctori,afla itemporarintr-unraportaeaaversitateneostil , tipic focurilor sportive, aenumitrivalitate sportiv, luptpe un teren special amenafat cu co,uri ae baschet, pentru ob inerea victoriei, fiecare incercana s reali:e:e mai multe aruncri reu,ite in co,ul aaversarilor, efectuate cu afutorul mingii ae baschet manevrate in conai ii prev:ute inregulamentulfocului.(I.Teodorescu,T.Predescu,I.Vasilescu 1979, p.21) 1.2. Sport Din punctul de vedere al activit ii, al practicii sportive globale, carenuIacediIeren ierintresporturisijocurisportive,baschetul poate Ii considerat si ca sport. Din acest punct de vedere, baschetul se ncadreaz n sIera generala no iunii de sport, deIinit ca o 'activitate specificaeintrecereincaresevalorificintensivformeleae practicare a exerci iilor fi:ice in veaerea ob inerii ae ctre inaivia sau colectivaperfec ionriiposibilit ilormorfo-func ionale,ipsihice, concreti:ateintr-unrecora,oaep,irepropriesauapartenerului. (I. Teodorescu, T. Predescu, I. Vasilescu, 1979, p. 22) Dinacestpunctdevedere(casport)considermcbaschetul poateIipracticatcasportdemas,sportpentrubazademasa perIorman ei,sportdeperIorman sidemareperIorman .nacest context, subliniem aria Ioarte cuprinztoare de practicare a acestui joc sportiv,elputndIipracticatlatoatevrstele(pecategorii)attde brba i, ct si de Iemei. Universitatea SPIRU HARET111.3. Disciplin sportiv Considerareabaschetuluicasport,conIerjoculuidebaschet statut,darsidenumireadedisciplinsportiv.Statutuldedisciplin sportivestedeterminatdecadrulorganizatorico-sportivinstitu ionalizat peplanna ionalsiinterna ional,al turidealtenumeroasediscipline sportive. Amintim c o condi ie sine qua non pentru atribuirea statutului dedisciplinsportivesteaceeacaputereadestatdintr-oars recunoasc, pe de o parte, cadrul organizatorico-sportiv institu ionalizat peplanna ionalaldisciplineisportivencauzsisacceptetotodataderareaacestuialaorganulinterna ionaldecoordonaresiconducere (limitat ) a acelei discipline sportive n rela iile sportive interna ionale, respectiv la Iedera ia interna ional . Dinpunctuldevedereexprimat,baschetulromnesc,al turide acela din alte peste 200 deri ale cror Iedera ii na ionale sunt aIiliate la Federa ia Interna ionalde Baschet Amator (F.I.B.A.), are statut de disciplinsportiv,deoarecenaranoastrexist obazinstitu-ionalizatpentru activitatea de baschet, constnd din: Unit isportivecluburisiasocia iisportiveundesunt constituite echipe cu juctori legitima i, care se pregtesc organizat si participncadrulunuisistemcompeti ionallaconcursurioIiciale interne,instituitenvedereaob ineriidetitluridecampionina ionali pentrucategoriarespectiv,caliIicriiechipeipentruocategorie superioarsaumen inereacaliIicriieinaceeasicategorie,ob inerii unei clasiIicri sportive pentru juctori etc. Traseulpiramideicompeti ionaledeperIorman si,implicit,al miestriei sportive, de la baz la vrI, cuprinde: Festivalul na ional de minibaschet ,Stelian Gheorghiu, Campionatele de copii si juniori II, Divizia scolar si de juniori, Divizia B si A. Existen aFeaera ieiRomaneaeBaschetorgancentralcu statutdepersoanjuridicaIiliat laF.I.B.A.careconducesi coordoneaz activitatea unit ilor de baschet, asigur aplicarea unitar aregulilordejocaprobatedeF.I.B.A.sintre inerela iistatutarecu aceasta si cu Iedera iile na ionale din alteri. Existen a ,i participarea la competi iile interna ionale, sub egida F.I.B.A., a echipelor repre:entative constituite special n vederea acestei participri, precum si a echipelor de club. Universitatea SPIRU HARET121.4. Mijloc al educa iei fizice yi sportive Considerareabaschetuluicamiflocaleauca ieifi:ice,al turide celelaltesporturisijocurisportive,atragedupsinerecunoasterea Iunc ieiIormativeaacestuia.Aceast Iunc ieconstituieocomponentdeosebit de importanta conceptului de baschet, calitate oIicializatn programele de educa ie Iizic scolar. Aceastdimensiune a condus la realizareauneitrsturicomuneeduca ieiIizicesieduca ieisportive, aceasta din urm reprezentnd n esenutilizarea sporturilor si jocurilor sportivenunumaipentrurealizareaobiectivelorsportuluideper-Iorman sidemas,cisipentrureali:areaobiectivelor,ifunc iilor eauca iei fi:ice. Aceasta a determinat ncadrarea educa iei Iizice printre activit ile care contribuie la cultura si educa ia sportiv a tinerilor.Dinaceast perspectiv,baschetulesteconsideratcamijlocnu numaialeduca ieisportivesaualeduca ieiIizice,cicaunulaintre mifloaceletipicealeeauca ieisportive,ifi:icemoaerne,deoareceel contribuielaintegrareasocial acopiilorsitinerilorsilapregtirea multilaterala acestora prin activitatea ludic speciIic practicrii lui. Consideratsubacestaspecteduca ional,baschetulcontribuiela realizarea func iilor eauca iei fi:ice ,i sportive, dintre care enumerm cteva:Iunc iasanogeneticsausanotroIic(nt rireasnt ii),dez-voltareacalit ilormotrice(acapacit iimotrice),educareacalit ilorpsihice, a spiritului de autoorganizare si autoconducere. 1.5. Sport complementar Calitateadesportcomplementaresteoconsecin avaloriilui educative multilaterale, respectiv a inIluen elor practicrii baschetului asupracalit ilormotricesipsihice,inclusivprinaspectelemoralesi de voin . Dintretoatejocurilesportive,baschetulesteIrecventutilizatca sport complementar, nu numai n metodologia antrenamentului celor-lalte sporturi, dar si n aceea a celorlalte jocuri sportive. Al turi de atletism, este sportul complementar care se recomand a Ii practicat n toate perioadele antrenamentului, deci si n cea compe-ti ional .Aceast recomandaresebazeaz,ntrealtele,peIaptulc inIluen ele lui asupra motricit ii, psihicului si Iunc iunilor organismului sportivilor pot Ii poten ateintegrativ sau izolat pe calit i motricen Iunc ie de obiectivele metodice ale etapei de antrenament, respective. n Universitatea SPIRU HARET13aIarainIluen elorpozitiveartate,baschetulprezint siavantajuldea putea Ii practicat si sub Iorma unui joc simpliIicat ca numr de juctori si, eventual, ca supraIaa terenului de joc (de exemplu, 3 contra 3 pe tot terenul sau numai la un panou), ceea ce permite antrenorului s poten eze inIluen elejoculuinraportdeobiectivulmetodicpropus.PoateIi practicatnunumaicamijlocdepregtireIizicgeneral ,darsica exerci iu ae incl:ire generalsi ca mifloc ae oaihn activ ,i recreere. 1.6. Disciplin de nv mnt Aceastipostaz a baschetului se reIer la unit ile de nv mnt careIormeazsicaliIicspecialistiidediIeritenivelurinbaschet, respectivIacult iledeeduca ieIizic,scoliledeantrenorietc.Este vorbadeci,deunit iledenv mntcarepregtesc:proIesoriide educa ie Iizic-antrenori, antrenorii de baschet, cercet torii n domeniu si proIesorii de educa ie Iizic. Absolven ii acestor unit i de nv mnt trebuie s cunoasc toate ipostazele aIerente conceptului de baschet. Ei trebuie Iorma i teoretic si practic, cu cunostin e, priceperi si deprinderi, n principal metodologice, necesare Iormrii si perIec ionrii juctorilor siechipelorcareactiveazntoateesaloanelebaschetuluideperIor-mansi de mas. Acestor viitori specialisti li se pred teoretic si practic disciplina stiin iIic sportiv aplicativ baschet. Problema Iundamentalsi cea mai diIicilpentru cei ce predau baschetul ca disciplin de nv-mnt este cea caracteristic ntregului nv mnt superior: corelarea logiciipeaagogice(didactica,metodologiapredrii)culogica,tiin ei baschetului(adisciplineistiin iIice-sportive)ncadrulceluimai avansatconceptdenv mnt,respectivnintegrareanv mntului cu cercetarea si practica (practica proIesionalde proIil). Universitatea SPIRU HARET14 2. BAZELE GENERALEALE TEORIEI BASCHETULUI 2.1. Apari ia yi evolu ia jocului de baschet Inventarea focului ae baschet n anii anteriori invent rii si apari iei jocului de baschet slile de gimnasticdinStateleUnitealeAmericii(denumitenaceaepoc ,gymnasium) erau dominate de o serie de activit i Iizice Iade care popularitatea adep ilor miscrii scdea treptat. Acestia nu mai dovedeau prea mare interes Iade programul rigid de miscri gimnice si atletice, precumsidealteactivit ispeciIice,darcroralelipseaspiritulde ntrecere,competi ia.S-aivit,astIel,necesitateaapari ieiunuijoccare s poatIi practicat, n principal, ntr-o sal , la lumina artiIicial , dar si naerliber,caresnuIiepreagreudejucatsi,nacelasitimp,sIie interesant prin stimularea caracteristicilor ludice. Tradi ionalismul sistemului educa ional anglo-saxon din International TrainingSchoolY.M.C.A.dinSpringIieldMassachusetts(S.U.A)l determinpetnrulproIesorJAMESA.NAISMITH,ndemnatsi ncurajatdedirectorulscolii,scautenoimijloaceprincaresde-termineoparticiparemaientuziast atinerilorsistuden ilaorelede educa ie Iizic din timpul iernii. James A. Naismith, de origine canadian, necontaminat de rutina obisnuin ei,contestataraltradi iilornvechitesimostenitedincolegiu, nu vrea s se resemneze la nivelul unor lec ii aride de gimnastic practi-cate n timpul iernii si se gndeste la un joc colectiv care s readuc voia bunsientuziasmullec iilordintimpulverii,princarestuden iisis alerge, s transpire, s-si mbunt easc pregtirea Iizic. n decembrie 1891, proIesorul James A. Naismith gsise, n sIrsit, ideea Iundamentalcare s-l conduc la inventarea unui joc de echip, princares-iatragpestuden iisilapracticareaexerci iuluiIizicn perioada dintre sIrsitul sezonului de Iotbal american si debutul celui de baseball, care s contribuie la men inerea Iormei Iizice a acestora. Naismith,cuajutorulintendentuluicolegiului,procur din magaziedoucosurirotundedenuiele,alcrordiametrulagurera Universitatea SPIRU HARET15de, aproximativ, 18 inches (45,72 cm), pe care le-a Iixat pe traversele inIerioarealebalustradeibalconului(aIlatelaonl imede10 picioare 3,048 cm), la cele dou extremit i ale slii. De remarcat c acestedoudimensiuninuauIostniciodat modiIicatede-alungula peste 100 de ani de existencompeti ionala jocului de baschet. Concep ia religioas a lui James A. Naismith se reIlectmai ales ndoupuncteremarcabiledintrereguliledejoc,punctecareauIost ntotdeaunarespectatedeFedera iaInterna ional deBaschet(FIBA) ori de cte ori s-au I cut modiIicri ale textului regulamentului de joc: Interdic iadeaserecurgelaIor aIizicmpotrivaunui adversar,carecorespundeprincipiului,dragosteiIa deaproapele nostru, respectului Iade adversar si Iade Iiin a uman, si Obligativitateadearidicabra uldupcearbitrulasemnalat comitereauneigreseli,Iaptcecorespunderecunoasteriiculpabilit ii din etica religioas. NaismithaIixatprimele13regulialenouluisujoc,care constituiau o replic a regulilor jocului n aer liber, inaplicabile n saldatoritspa iului restrns si numrului mare de executan i. Primuljocs-adesIsuratntredouechipeacte9juctori, deoarece clasa numra 18 studen i. Mingea era pus n joc prin aruncare lacentru,echipeleIiindaliniatepeliniiledeIund(calapolo).Jocula pl cut Ioarte mult si un student la denumit baschet-ball, adic mingea la cos (baschet cos, ball minge).Unele izvoare reIeritoare la istoricul jocului amintesc c primele jocuris-audesIsuratpeechipedecte50dejuctorisicudou cosurideIructeasezatepepmnt,mingeaIiindjucat numaiprin rostogolire. Din cauza busculadelor ce se iveau n apropierea cosurilor a Iost nevoie ca acestea s Iie ridicate de la pmnt, ca s nu Iie atinse. Tehnicaevolund,aIostnecesarscoatereaIunduluicosului,deoa-rece, dup Iiecare cos nscris, mingea trebuia s Iie scoas prin urcarea peoscar.Joculatrgeamul ispectatori(studen i),carepriveaudin balcoaneledecareerauprinsecosurile.nzelullor,spectatorii interveneau de Ioarte multe ori si dirijau mingea spre cos; ca urmare, cosurile au Iost prinse de panouri special amenajate, pentru a putea Ii ct mai departe de spectatori. Naismithnuputeasprevadsuccesulpecareaveas-lob in acestjocde-alungulcelorpeste100deanidelamemorabilaprim partid disputatn decembrie 1891, la SpringIield, n Massachusetts. El va sim i ns rsplata min ii sale o datcu integrarea jocului de baschet Universitatea SPIRU HARET16nprogramulJocurilorOlimpicedin1936(BerlinGermania),cnd, invitatIiinddectreComitetuldeorganizare,Iace'primaangajarea mingii ntre doi, la primul joc olimpic de baschet. Evolu ia focului ae baschet pe plan monaial Baschetul masculin Din punct de vedere organizatoric, cinci ani dup inventarea lui, baschetuldevinesportoIicial,disputatncampionatulna ional american,pentruca,n1897,la20martie,saiblocprimuljocn care au evoluat 5 contra 5 juctori: Universitatea Yale nvinge pe cea din Pennsylvania cu 32 la 10. n1898,oechipnord-americanaparelaParis,aducnd germenul jocului de baschet pe pmntul ,btrnului continent. n1902,ianasterenSUAIigaInteruniversitardinEste, pentruca,nurmaConIerin eiVestice,baschetulsserspndeasc delaOceanulAtlanticpnnPaciIic,dinGolIulMexiculuipnla Irontiera canadian si, dup aceea, pe ntreg globul. IaJocurileOlimpicedin1904,delaSaintIouis(SUA),s-a organizat o demonstra ie de ctre dou echipe studen esti. n1905,proIesoruldr.Schmidt,careasistaselademonstra ia Icutcu ocazia Jocurilor Olimpice de la Saint Iouis, introduce jocul de baschet n Germania. YMCAdinSpringIieldaIostarbitrulregulilordejocdinprimii doi ani, dup care se uneste cu A.A.U. Scolile sunt nemul umite si, n 1908,,Asocia iaNa ional AtleticaColegiilorsi-aluatsarcina ntocmiriiregulamentuluipentrucolegii.nanul1915,comitetul comunpentruregulilejoculuidebascheteracompusdinN.C.A.A.si A.A.U.MaidinuiaunsnSUAdiIeriteregulamentedupcareera jucat baschetul. Primul turneu interna ional are loc la Paris, n iunie 1919, la care iau parte echipa militarilor din SUA, echipa Fran ei si cea a Italiei. n 1924, la Jocurile Olimpice de la Paris, baschetul este prezent numai ca demonstra ie. n1932,la18iunie,delega iiledinMareaBritanie,Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Iituania, Elve ia, Portugalia si ROMNIA (reprezentatde Dumitru Teic) hot rsc n cadrul unei sedin e Iestive nIiin areaFEDERAIEIINTERNAIONAIEDEBASCHETAMATOR (F.I.B.A.) cu sediul la Geneva (Elve ia). Cu aceast ocazie, Ieon BouIIard Universitatea SPIRU HARET17(Elve ia)aIostalespresedintealFIBA,cavicepresedinteaIost desemnatGiorgioAsinaridiSanMarzano(Italia),iarWilliamJones (Marea Britanie), secretar general. Principalul obiectiv al nou-nIiin atei Iedera iiaconstatdinstandardizarearegulilordejocpentruamatorisi redactarea unui unic regulament al acestui joc sportiv, Iapt materializat n 1934. ConsacrareaacestuijocnStateleUnitearelocn1934,la29 decembrie, cnd, la Madison Square Garden echipa New York City bate cu 25: 18 Universitatea Notre Dame, n Ia a a 16.000 de spectatori. Anul1935aducepeIirmamentulsportiveuropeanprimamare competi ie baschetbalistic: CAMPIONATUI MASCUIIN EUROPEAN, desIsurat la Geneva, campionat cstigat de reprezentativa Ietoniei si lacareaparticipatsiaranoastr(undeocuplocul12dintotattea participante). DeplinasideIinitivaconsacrareajoculuidebaschetpeplan mondial va avea loc n 1936, cnd va Ii inclus n programul Jocurilor OlimpicedelaBerlin.Iaturneulolimpicparticipunnumrde22echipemasculine,reprezentndtotatteana iuni,Iinalaolimpic Iiind cstigatde echipa Statelor Unite, care nvinge pe cea a Canadei cu 19:18. Primaedi ieaCampionatuluimondialaIostorganizat la BuenosAires(Argentina)nanul1950,Iinaladisputndu-sentre reprezentativeleArgentineisiStatelorUnite,troIeulIiindcstigatde ara organizatoare, nvingtoare cu 64: 50. Baschetul feminin Dar,practicareajoculuidebaschetnuareprezentat,pentru primaluiperioaddelainventarealuidectreJamesNaismith,un apanajstrictalbrba ilor.Rsunetulunuijocsportiv,acruiatrac ie creeazunentuziasmdeosebitparticipan ilorlui,depsesteurgent grani elecolegiuluidinSpringIield,rspndindu-se,lanceput,n mediile scolare si universitare Ieminine din jurul SpringIieldului. Asac,n1892,laBuckinghamGrandeSchool,nmartie,are locprimuljocIemininntredouechipealeacesteiscoli,printre competitoareevolundsidomnisoaraSherman,viitoareadoamn Naismith, iar n 1893, jocul va Ii practicat si de studentele de la Smith CollegedinNorthamton.Cutoateacestea,r spndireabaschetului Iemininntmpinuneleimpedimente,legatemaialesdeconcep iile morale ce dominau acele vremi. n acea perioad, datorit puritanismului Universitatea SPIRU HARET18doctrinarcaredominalumeaStatelorUnite,principalaproblemrea inutavestimentarsportivaIemeilor,Iaptcareinterziceabrba ilor vizionareauneintrecerisportivencareIemeilearIiaprutn costumedesport.nplus,numerosiproIesoriestimaucregulile legiIerate de Naismith nu ar Ii corespuns practicrii acestui joc sportiv de ctre Iemei, ajungndu-se astIel ca terenul de joc s Iie mpr it n treizone,juctoareledintr-ozonneavnddreptuldeasedeplasan alt zondectceaini ial .AcestIaptaIrnatobunperioad rspndirea baschetului Ieminin n continentul european. Se pare c baschetul Ieminin va Ii introdus n Europa, n preajma primuluirzboimondial,Fran aIiindaracare-ladopt prima,ca urmareainIluen elorbeneIicealeideilorIeministedeemancipare, care vor Ii promulgate de Federa ia Francez a Sportului Feminin. Cu toate acestea, de abia n 1924, n urma unui turneu ntreprins de echipa canadiencelordelaScoalaComercial dinEdmonton,baschetul IemininIrancezsincepeascensiuneaprinorganizareaprimului campionatna ional,caurmareanIiin riianumeroasecluburi Ieminine de baschet. Putemeviden ia,dreptprimcompeti ieIeminindeamploare, disputarean1930,laPraga,aprimeiedi iiaJocurilorFeminine Mondiale, n programul crora Iigura si jocul de baschet, edi ia a II-a Iiind programatn 1934, la Iondra (Marea Britanie). Totprivitorlaactivit ilecompeti ionaleIemininedeamploare, trebuie s men ionm organizarea primei edi ii a Campionatelor europene de baschet Ieminin n anul 1938, la Roma (Italia), primul oras ce organi-zeaz aceastcompeti ie iar, mult mai trziu, FIBA organizeaz primul CampionatmondialIeminin,acruiorganizareesteatribuit capitalei statului Chile, Santiago, n 1953. 1976esteanulintroduceriinprogramulJocurilorOlimpice desIsuratelaMontreal(Canada)abaschetuluiIeminin,activitatece s-a desIsurat de atunci, permanent, la Iiecare edi ie a acestor jocuri. Apari ia ,i evolu ia focului ae baschet in Romania Ptrundereajoculuidebaschetnaranoastrseplaseazn contextulgeneralpolitic,economicsisocialalEuropeidinperioada imediaturmtoareprimuluirzboimondial.PentruRomnia,aceastperioadarputeaIicaracterizat cadominat deostaredehaos economic,agrar,industrialsiIinanciar,consecin acotropiriiunei bunepr iateritoriuluiriidectreIor elebeligerante,precumsia Universitatea SPIRU HARET19distrugerilorcauzatedesus inereaconIlictuluiarmatpeteritoriul Romniei. n aceste condi ii, guvernul romn este nevoit s accepte o serie de compromisuri care vizau reIacerea poten ialului agro-industrial al economiei na ionale. Anii 1921-1930 reprezinto perioad de dezvoltare accentuata Ior elordeproduc iecuoinIluen direct siputernicasupravie ii economico-socialearii.Aceastacorespunde,dealtIel,cuperioada dezvolt riieconomicesistabilizriirelativeacapitalismuluipeplan interna ional, stare cu inIluen e beneIice si pentruara noastr. Dezvoltarea agrar-industrialdinara noastr, reIlectatn cres-tereaevident aprodusuluiinternbrut,s-arepercutatsinplanurice vizeaz via a socialsi culturala romnilor. Ceea ce ne intereseaz din acest punct de vedere este reprezentat de acceptarea si sprijinirea att de ctre guvernan i, si de Palatul regal a introducerii nar a unui sistem educa ional, cultural dar si sportiv, speciIicamerican,reprezentatprinSocietateaY.M.C.A.Aceast so-cietate se va ocupa de organizarea si rspndirea n rndul tinerilor din Romnia a activit ilor culturale, dar mai ales sportive. AstIel,n1920,societateaamericanY.M.C.A.(YoungMens Christians Association) si deschide Iiliala pentru Romnia, la nceput organiznd activitatea cultural-sportiv a ostasilor armatei romne prin nIiin area ,Caselor ost sesti, unde, pe lng alte activit i sportive, a Iostpredat sinv areajoculuidebaschet.Aceast activitatedin armatva Ii preluatde oIi erii romni, care, n scurt timp, vor renun a laprezen anconducereaacestororganiza iimilitarereprezenta ia societ ii Y.M.C.A. n consecin , t rmul de desIsurare al activit ii americane va rmnedoarnmediulcivil,sianume,nrndulscolarilorsi,mai apoi, al studen ilor. PrintreprincipalelemijloaceIolositedeY.M.C.A.ncadrul ansambluluidemijloaceIolositepentrurealizareascopuluiurmrit,s-agsitsisportul,cudeosebireocupndu-secujocurilesportivede sal .AstIel,putemconsideraanii1921-1922caaniincarejoculde bascheteste,importatsidearanoastr,dinStateleUnite,prin intermediul acestei societ i. PrintreprimiiproIesorideeduca ieIizicceIaccunostin cu joculdebaschetsipecare-lintroducnscolilelorsenumr: Bucovineanu,Du escu,Zahirnic,IonPopovici.Rspndireanmediul scolar a acestui joc Iace ca,n luna iunie 1922, s se organizeze, pentru Universitatea SPIRU HARET20echipele scolare,prima competi ie de baschet dinar, dotatcu Cupa transmisibil asociet iiY.M.C.A..Iacompeti iesenscriu5echipe scolare,dintrecareputemremarcaparticipareaunuiliceucuproIil industrial, si anume ,Scoala de Aplica ii. Finala are loc ntre echipele liceelor Mihai Viteazu si Spiru Haret, primii cstignd cu scorul de 9:5. Competi ia se va desIsura si n anii urmtori, cupa Iiind cstigatdeIinitiv de Iiceul Mihai Viteazu, care cstig trei edi ii consecutive ale acesteia. O datcu trecerea primilor juctori n Iacult i, baschetul iese din cercul restrns al scolilor si, n 1924, l gsim practicat de ctre studen ii din Academia Na ionalde Educa ie Fizic (ANEF) Bucuresti. Vor trece ns al i c iva ani si de-abia n 1929 vom ntlni primul campionatpentruechipeaecluburi,campionatdisputatnsistem eliminatoriu de un numr de 6 echipe si cstigat de echipa TENIS CIUB ROMN (T.C.R.) Campionatul din 1930, disputat dup aceeasi Iormul , revine tot echipeiT.C.R.,carenvingepeViitorulDaciantr-unjocterminatn prelungiri: 40:34 (20:17/34:34). Anul 1930 reprezintanul de avnt al dezvolt rii acestui joc, att prinnumruldeechipecesenIiin eaz,ctsiprinorganizareamai multor competi ii. De-abian1931,aparunelepreocupripentruoIicializarea jocului,astIelcIorurilederesorthot rscnIiin areaFEDERAIEI ROMNEDEBASCHETSIVOIEI(F.R.B.V.),IondatoareIiindun numr de 9 cluburi cu echipe de baschet si volei: YMCA, TCR, Viitorul Dacia, Juventus, Sportul Studen esc, Macabi, Turda, P.T.T. si Aprtorii Patriei.CreareauneiIedera iicomuneilustreazcaracteruldecerc restrnspecare-laveauceledousporturi,minore,aicroradep i, datoritcosturilor necesitate de construc ia si ntre inerea bazei mate-riale, erau cei ce dispuneau si de mijloace Iinanciare. Federa iaestecondusdeunComitetfeaeralalcruiprim presedinteaIostproIesoruldeeduca ieIizicC.Marinescu,iar vicepresedinte, proIesorul N. Du escu. n1932,subredac iaproIesoruluiN.Du escu,apareprimul Regulamentalfoculuiaebaschetcomentat,carenlocuiesteprima traducereaversiuniiamericanelansatedeYMCAeIectuat de Richard Hillard n acelasi an, o delega ie romn particip, la Geneva, la Iondarea Federa ieiInterna ionaledeBaschetAmator(FIBA),Romnia Universitatea SPIRU HARET21nscriindu-se,cuacestprilej,printremembriiIondatorisiaIilia iai acestui Ior interna ional. ncepndcusezonul1931-1932,Campionatulregionalal Munteniei si va disputa cu regularitate edi iile sale antebelice.n1933,iauIiin primele echipe femininecare se vor ntrece n competi ia,IigaMunteniei,lacareparticipunnumrde4echipe, cstigatn acel ande echipa T.C.R. DesIsuratcu o mai mic regu-laritatedectcampionatulmasculin,nurmtoriianicompeti iaeste cstigat deTCR(1934),TeleIonclub(1935)siSportulStuden esc (1939-1940).BaschetulIemininrmnepracticatntr-uncercrestrns, majoritateasportivelorproveneaudinCapitalarii,Iiind,ngeneral persoane care dispuneau de posibilit i Iinanciare. Debutul activit ii interna ionale este nregistrat n ianuarie 1934, cndechipaclubuluiJuventusiaunprimcontactcubaschetuldin Cehoslovacia, jucnd dou jocuri la Brno, cu echipa Kralovo Pole, apoi cu selec ionata orasului Nimbruck si, la Praga, alte dou jocuri. Rezul-tatele neIavorabile n toate cele cinci jocuri dovedesc c suntem departe devaloareabaschetuluipracticat,laaceadat ,nEuropa.DealtIel, acest lucru va Ii conIirmat si de participarea echipei noastre na ionale la primul Campionat european masculin de la Geneva, din 1935, unde ne clasm pe locul 10 din tot attea echipe participante. ncontinuare,voravealocoseriedejocurisintlniri interna ionale,organizatedeIedera ienarsistrintate,pentru cluburi,maiales,ceeacedovedestecacestlucruacontribuitntr-o oarecare msur la o vitalizare a baschetului autohton. Totusi, nivelul practicrii lui rmne suIicient de sczut pe plan na ional. BaschetulIiindsocotitunsport,minorsi,neproductiv,cu-prindeansIeraluideactivitatedinaranoastrunnumrrestrnsde juctori (aproximativ 300), numrul echipelor Iiind n jurul a 30-35. n aIaragruprilorsiacluburilorsportive,baschetulmaierapracticatn scoli, universit i si chiar n armat , dar de cele mai multe ori sporadic. ntimpulceluide-aldoilearzboimondial,activitatea baschetbalistic cunoaste o stagnare, o serie de cluburi desIiin ndu-si echipele din lips de juctori, ei Iiind ncorpora i sau czu i la datorie pentruar. Odat cuncetareast riidebeligeran sincheiereapcii, activitateabaschetbalisticestereluat ,Iiindcondusdeocomisie interimar careaactivatncadrulIedera ieipnlanIiin area Organi:a iei Sportului Popular (O.S.P.) N 1945. Universitatea SPIRU HARET22O.S.P.-ulasprijinitintensactivitateabaschetbalistic,ce,ntre 1945-1950, cunoaste o revigorare pe ntreg cuprinsulrii. n anul 1946, la Bucuresti, n 1947, la Tirana, si, n 1948, la SoIia, au loc competi ii interna ionale dotate cu ,Cupa Balcanic, att pentru echipelena ionalemasculine,ctsipentruceleIeminine,iarn1949, competi iadevine ,Campionatul Balcanic. Ia 26 iunie 1949, se nIiin eaz Comitetul pentru Cultur fi:ic ,i Sport (C.C.F.S.), nlocuind O.S.P.-ul, Iapt care conduce si la despr irea deIinitivorganizatoricacelordoudisciplinesportive,baschetulsi voleiul.SecretaralnoiiFedera iiRomnedeBaschet(F.R.B.)aIost numitproIesorulEmilManea,subconducereacruiajoculdebaschet cunoaste un avnt prin: nIiin areadenoicluburisisec iidebaschetntoat ara:Tg.Mures,Cluj,Oradea,Timisoara,SatuMare,Arad,Craiova,Iasi, Pitesti,Sibiu,Constan a,Brasov,Gala iundeseorganizeazcam-pionate locale; nIiin area unor scoli de antrenori, precum si a unor centre de ini iere si pregtire a elevilor n aceastdisciplin sportiv; editareanoiiversiuni,modiIicatedeFIBA,aregulamentului de joc; acordareaprimelortitluripentrumeritedeosebitensport, respectiv n baschet. (C. Negulescu, 2001) nprimvaraanului1950,s-audeIinitcondi iileorganizriisi participriilaprimulCampionatna ionalaebaschet-devenitulterior Divi:iaNa ional ,A`,competi iecstigat deechipaMetalul Bucurestisilacareauparticipatunnumrde12echipedinntreaga ar. Edi iile urmtoare vor Ii cstigate, dup cum urmeaz: 1951PTT Bucuresti; 1952Metalul Bucuresti, 1953, 1954Dinamo Bucuresti; 1955C.C.A. Bucuresti; 1956, 1957Dinamo Bucuresti; 1958, 1959, 1960,1961C.C.A.Bucuresti;1962,1963,1964SteauaBucuresti; 1965Dinamo Bucuresti; 1966, 1967, - Steaua Bucuresti; 1968, 1969, 1970, 1971, 1972, 1973, 1974, 1975, 1976, 1977Dinamo Bucuresti; 1978SteauaBucuresti;1979DinamoBucuresti;1980,1981 Steaua Bucuresti; 1982Dinamo Bucuresti; 1983, 1984, 1985, 1986Steaua Bucuresti, 1987Dinamo Bucuresti; 1988, 1989, 1990Steaua Bucuresti, 1991, 1992Universitatea Cluj, 1993Dinamo Bucuresti; 1994 Dinamo Bucuresti; 1995 - CSU Forest Sibiu; 1996 - USM INVEST ClujNapoca;1996DinamoBucuresti;1998DinamoBucuresti; 1999 - CSU Forest Sibiu; 2000C.S.U.I.S.A. Pitesti; 2001West Universitatea SPIRU HARET23PetromArad;2002WestPetromArad;2003DinamoBucuresti; 2003AsesoItPloiesti;2004AsesoItPloiesti;2005AsesoItPloiesti; 2006AsesoIt Ploiesti. nceeaceprivestebaschetulfeminin,aceastperioad,dupun nceputmaigreoiprivindconstituireaunuinumrcrescutdeechipe, cunoasteoactivitatecompeti ionalascendent,care,n1950,se materializeazprinorganizareaprimului Campionat na ional feminin ae baschet,edi iepecareocstigechipaC.S.U.Bucuresti.Organizatsub diIeriteIormulededisputare,campionatulna ionalIeminin(devenit ulteriorDivi:iana ional ,A`)estecstigatdupcumurmeaz:1951, 1952Iocomotiva MTTC Bucuresti, 1953, 1954Stiin a Cluj, 1955Stiin aICFBucuresti;1956,1957EnergiaBucuresti;1958,1959 Constructorul Bucuresti; 1960, 1961, 1962Rapid Bucuresti; 1963, 1964 Stiin aBucuresti;1965RapidBucuresti;1966,1967,1968 PolitehnicaBucuresti;1969RapidBucuresti;1970Politehnica Bucuresti;1971RapidBucuresti;1972,1973,1974Politehnica Bucuresti;1975,1976,1977I.E.F.S.Bucuresti;1978Rapid Bucuresti;1979CrisulOradea;1980PolitehnicaC.S.S.Nr.2 Bucuresti; 1981 Universitatea Cluj; 1982Voin a Bucuresti; 1983, 1984, 1985,1986,1987,1988,1989,1990,1991,1992UniversitateaCluj Napoca;1993BaschetClubArad;1994,1995O elulTrgoviste; 1996A.C.R.O.Bucuresti;1997,1998,1999,2000BaschetClub Arad; 2001 B. C. ICIM Arad; 2002IIVAS Trgoviste; 2003IIVAS Trgoviste; 2004IIVAS Trgoviste; 2005IIVAS Trgoviste; 2006B.C. ICIM ARAD Pe plan interna ional, baschetul romnesc a cunoscut o perioad deaIirmare,echipelereprezentativealeriinoastreocupndlocuri onorante n turneele Iinale ale Campionatelor europene att la seniori, ct si la senioare, pn n jurul anului1980. Urmtoarea perioad va Ii unadedeclinvaloric,anibuniechipelereprezentativenemaireusind caliIicri n turneele Iinale ale campionatelor europene. ncontinuare,vommen ionalocurilemeritoriiob inutede Romnia la campionatele europene. ECHIPA MASCUIIN : 1955 (Budapesta)locul 7, 1957 (SoIia) locul5,1959(Istambul)locul8,1961(Belgrad)locul7,1967 (Helsinki)locul 5, 1971 (Essen)locul 8. ECHIPAFEMININ :1950(Budapesta)locul7,1960(SoIia) locul6,1962(Mulhuse)locul4,1964(Budapesta)locul4,1966 (Cluj)locul4,1970(Roterdam)locul8,1972(Varna)locul5, Universitatea SPIRU HARET241974 (Cagliari)locul 6, 1978 (Iodz)locul 8, 1980 (Banja Iuka)locul 8. Participarealacompeti iileeuropenepentruechipeledecluburi a urmat aceeasi traiectorie, perioada 1955-1980 Iiind una de aIirmare, echipele noastre Dinamo si Steaua, dar mai ales cele Ieminine I.E.F.S., PolitehnicasiRapiddinBucurestisauUniversitateaClujavnd comport rimeritorii,caliIicndu-sechiarsinsemiIinaleleCupei Campionilor Europeni sau ale Cupei Cupelor. 2.2. Obiectul yi problemele teoriei yi metodicii baschetului BASCHETUIjocsportivdeechip,aprutcaurmareaunor cerin e sociale obiective, Iiind utilizat n scopuri educative, de emula ie, Iormative,recreativesi,ulterior,competitive.Formeledepracticarea jocului sunt: sport ae performan care are un caracter superior organizat, determinat prin: cadruorganizatorico-sportivinstitu ionalizat,peplan na ional si interna ional; statutsiregulamentdejocelaboratedeFedera ia Interna ional deBaschet(FIBA)siadoptatedeFedera iaRomnde Baschet (FRB); estencadratntr-unsistemcompeti ionalna ionalsi interna ional; estepracticatnsec iileasocia iilorsicluburilorsportive, diIeren iatepecategoriidepregtire:junioritineretseniori; Iemininmasculinsauncluburisportivescolare,scoligeneralesi liceecuclasecuprogramspecialdebaschet:minibaschet,copii, cade i si divizie scolar; Iavorizeaz aIirmarea talentelor ca urmare a existen ei unui con inutsiIormedepregtireunitarna ionale,darsiaunuisistem de criterii, probe si norme de control pentru selec ia juniorilor. miflocaleauca ieifi:icepracticatnnv mntuldetoate gradele,sistematizarealuiIiindcuprinsncon inutulprogramelor analiticedeeduca ieIizic,ndeplinindcerin eleinstruiriicuprivirela mbunt ireaindicilordepregtireIizicgeneralaelevilorsi studen ilor. activitateae`loisir`,depetrecereatimpuluiliberprin practicareajoculuidebaschetcamijlocdeodihn si recreere activ si sportiv . Universitatea SPIRU HARET25sportcomplementar,consecin avaloriiluieducative multilaterale,practicatcamijlocdepregtireIizicgeneral ,darsica exerci iu de nclzire generala organismului. BASCHETUIcadomeniuparticulardecunoastere,areo teorie si o practic proprie. TEORIA1OCULUIDEBASCHETconstituieunansamblude cunostin e, ordonate sistematic, conIorm principiilor biomecanicii si a legturilorpsiho-IiziologicealeIormriisiperIec ionriicalit ilorsi deprinderilormotrice,lacareseadaugcunostin eledespecialitate ordonatesistematic,dupnecesit ideordinpractic,dedescriere,de aplica ie, de Iolosire tactic n joc. Teoria jocului de baschet apreciaz si stabileste con inutul real al jocului competi ional, lucru necesar pentru Iundamentarea stiin iIic si metodicabazelorantrenamentuluisportiv.EaIormuleazsiela-boreaz concep ia de joc care va Ii aplicatde ctre o echip n Iunc ie depoten ialultehnico-tacticallotuluipropriudejuctori,dnd, totodat , indica ii cu privire la aplicarea ei creatoare. Teoria jocului de baschet analizeaz bazele teoretice ale tehnicii si tacticii si legtura lor cu pregtirea Iizic. n aIara celor enun ate mai sus, teoria jocului de baschet studiaz silegturainterdisciplinarcuunelestiin e(Iiziologia,pedagogia, psihologia, biomecanica etc.), precum si cu alte ramuri sportive. OBIECTUL DISCIPLINEI BASCHET, att ca mijloc al educa iei Iizice, ct si ca sport, este reprezentat prin: studiulcon inutuluijocului(tehnicasitactica;caracteristicile lor; descrierea exerci iului cu implica iile de ordin biomecanic etc.); studierea apari iei si a evolu iei jocului; studiereasiinterpretarearegulamentuluisiametodicii arbitrajului; studiereametodiciidenv aresiantrenament(cureIeririla Iactorii antrenamentului si la diIerite niveluri de pregtire); studiulmetodelorsicilorprincareserealizeazcapacitatea de perIormana juctorilor; studiulcondi iilormaterialesiorganizatoriceaIerentesi necesare practicrii jocului si organizrii competi iilor; studierealegturilorcustiin elespecializatesicucelelalte discipline sportive (biomecanica, Iiziologia, atletismul, gimnastica etc., care conIer mijloace complementare n vederea realizrii perIec ionrii diIeritelor calit i si deprinderi motrice). Universitatea SPIRU HARET26METODICABASCHETULUIParteintegrant ateorieibas-chetului, metodica exprim si valoriIic Iunc ia aplicativ a acesteia, ea reprezentnd asa-zisa aiaactic special . Ea cuprinde principii, metode, proceduri metodice si mijloace speciIice instruirii si antrenamentului n baschet.Acesteasuntpreluate,explicatesigeneralizatedinpractica naintat aantrenorilorsiproIesorilordeeduca ieIizicsidinrezul-tatele cercet rii stiin iIico-metodice proprii. Metodica baschetului este o parte constitutiv si indispensabila pregtiriiantrenorilorsiproIesorilor.Eaconst dincunostin ele, priceperilesideprinderilenecesaretehnologieiinstruirii,antrenrii ,i eaucrii fuctorilor ,i echipelor, activitate denumitsi antrenorat. Antrenoratul reprezintIunc ia practic a metodicii, concretizatn conducerea procesului instrutiv-educativ. Metodicabaschetuluinuselimiteaznumailaprocesulde instruire, ci se extinde la ntreaga practic a domeniului, predominant ca amploare si proIunzime de specialitate r mnnd ns antrenoratul. PRACTICABASCHETULUI.Delaunjocsportivncadratn practicasocial ,baschetuls-adezvoltatajungndsgenerezeun domeniu de activitate social . Practica jocului de baschet s-a dezvoltat si perIec ionat genernd n mod necesar: activit isimsuriorganizatorice(deexemplu:echipe,cluburi, competi ii etc.); alte activit i speciale si specialisti corespunztori, prin care s seasigureperIec ionareacontinuapracticiibaschetului,cumsuntde exemplu:antrenamentulsi,respectiv,antrenorii;arbitrajularbitrii; constructorii de terenuri si de instala ii speciIice etc. Consecina acestui Iapt, ntre practic si teorie s-a statornicit o strns interdependen , o permanentcondi ionare reciproc. Aceastcondi ionaredeterminmuta iipozitivedeordinciclic.AstIel,teoria jocului de baschet, reprezentnd generalizarea activit ii practice la un moment dat, determin o mbog ire a con inutului metodicii, care, la rndul ei, inIluen eaz n mod Iavorabil patrimoniul activit ii practice viitoare. Deci, principalul IZVOR al teoriei si metodicii jocului de baschet aIostpractica,ceeaceacontribuitcontinuusiconstituieosurs primordial pentrugeneralizriteoretico-metodice.Practicasiaduce contribu ialaapari ia(elaborarea)siexecutareaunornoiprocedee tehnice, la succesiunea unor exerci ii de nv are etc. Universitatea SPIRU HARET27Unaltizvorimportantalteorieisimetodiciijoculuidebaschet estereprezentatdemo,tenireaexperien eipo:itiveagenera iilorae speciali,ti,strinisiromni,experien consemnat nlucrrilede specialitate,deundeestepreluat sivaloriIicat nactualelecondi ii materialesiorganizatorice.Generali:areaexperien eipo:itivecon-temporane, si adapt rile cerute de stadiul dezvolt rii jocului de baschet, practicat att pe plan interna ional, ct si nara noastr, constituie o altcale de mbunt ire a patrimoniului teoretic si metodic. Ca i:vor al teoriei si metodicii jocului de baschet poate Ii consi-derat sicercetarea,tiin ific.EaabordeazdomeniiIoartevariate, precum: dinamica calit ilor motrice si psiho-motrice corelate cu capa-citatea de nv are motric si cea de adaptare a organismului la eIortul speciIic;conceptuldepregtireparticularizatpesexe,vrst sinivel depregtire(dinamicaspeciIicaprocesuluidepregtireacopiilor, juniorilorsiseniorilor);problemelereIaceriirapidedupeIort;lupta mpotrivauzuriiIizicesipsihice;scurtareatimpuluidereIacereprin diIeritemijloace(terapie,oxigenare,alimenta iealcalin,bi,masaje mecanice si manuale, antrenament la altitudine etc.). nconcluzie,joculdebaschetareoTEORIEsioMETODICproprie, speciIic , rezultate din generalizarea EXPERIENEI PRACTICE, sicaresi-auconsolidatBAZASTIINIFIC prinintegrareadatelor unor cercet ri stiin iIice. 2.3. Caracteristicile generale ale jocului Aspecte ae orain general De-a lungul anilor si, cu deosebire, n ultimii 25 de ani, jocul de baschetasuportatproIundemuta ii,Iaptmarcatprinevolu ia dinamiciijocurilordisputatencadrulturneelorIinalealediIeritelor competi ii organizate pe plan european sau mondial (incluznd aici si Jocurile Olimpice). Selec iariguroasajuctorilornvedereaIormriiechipelorde perIorman ,pregtirealormultmairiguroassibazat peaportul stiin elor asa-zise ,de grani ale antrenamentului sportiv (Iiziologia, biochimia,psiho-pedagogiaetc.),oseriedemodiIicrioperatede Federa iaInterna ional deBaschet(FIBA)nregulamentuljocului, precumsimbunt irileaduse,ngeneral,despecialistiidomeniului metodologiei antrenamentului sportiv, au transIormat proIund aspectul jocului competi ional de mare perIorman . Universitatea SPIRU HARET28Aceste transIormri sunt materializate ast zi drept produs al unei evolu ii dialectice a raportului dintre tehnic, tactic si regulile jocului, Iapt care ne determin s aIirmm c unele Iorme de joc Iolosite altdatn baschet nu-si mai pot gsi prezen a ast zi. Caracteristicile generale ale focului BASCHETUIestejoculsportivcepoateIipracticatdecopiisi tinerideambelesexe,oamenicuovrst cevamainaintat ,attn scop competi ional, ct si ca activitate Iizic recreativ, de ntre inere sau ludic. Este jocul sportiv ce dispune de una dintre cele mai bogate game de procedee tehnice, de ac iuni tactice de la cele mai simple pn la cele maicomplexe.AcestIaptsolicit practican iloropregtirecontinusi perseverent ,iarproIesorilor,esalonareatreptat npredareasucce-siunii de nv are si perIec ionare a TEHNICII si TACTICII acestui joc, lucru care contribuie la conIerirea unei note sporite de spectaculo:itate. MultitudineasivarietatecucaresesuccedIazeledejoc, alternarearapidasitua iiloroIensivecuceledeaprare,posibilit ile pecareleoIerjuctorilordea-sietalaIanteziasicapacitatealor inventiv, diIeritele rezolvri tactice ale Iazelor de joc, aruncrile la cos acrobatice sau subtilitatea unor pase executate cu mare Iine e, pasiunea ntrecerii, toate oIer, att juctorilor, dar n special publicului spectator, momente de o deosebitspectaculozitate. Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc, precum si numrul mic de juctori ce se ntrec pe teren (mai recent, legiIerarea jocului de 3 contra 3 sub Iorma ,street-basket-ului), determin deplasri ale acestora si o circula ie a mingii Ioarte rapide, juctorii participnd permanent si n egalmsur att la desIsurarea atacului, ct si a aprrii. nsusiregulamentuldejoc,prinregulilede3,5,8si24de secunde,determinunainamismaldesIsurriiIazelordejoc,din primul si pn n ultimul minut al unei partide. Varietatea procedeelor tehnice, a cror concretizare se maniIest n desIsurareaac iunilortehnico-tactice,oIermariposibilit idestudiu practico-teoretic,delrgireabagajuluidecunostin esidestimularea ini iativei creatoare, att pentru juctori, ct si pentru antrenori. Ca atare, pregtireateoreticdevineonecesitateaprocesuluideinstruiresi antrenament. Procesuldepregtiresidepracticareorganizat ajoculuide baschetinIluen eazpozitivdezvoltareamultilateral apopula iei Universitatea SPIRU HARET29scolare,contribuind,pelngcaracteruleisanotrofic(dent rirea snt ii), si la dezvoltarea unor calit i morale ,i ae voin . Jocul de baschet reprezintun mijloc excelent al educa iei Iizice si, implicit, al educa ieintr-unspiritdemocraticalcelorce-lpractic,educarece trebuiesserealizezepermanentnactivitateadeeduca ieIizicsi sportiv,attnlec iiledeclas,nantrenamente,ctsiprinjoc. Valoarea mare educativ a jocului se datoreaz si regulamentului su, care-l oblig pe juctor la o comportare demn, la sportivitate, la ,Iair-play, crendu-i deprinderi morale de mare valoare. 2.4 Caracteristici yi tendin e ale jocului actual ReIerindu-ne la BASCHETUI INTERNAIONAI, el Iiind etalonul eviden ieriicaracteristicilorcetrebuiecunoscutedespecialistiipracti-can i din toate esaloanele acestei discipline, vom preciza, pe scurt, drept principale CARACTERISTICI ale jocului actual, urmtoarele: Iuptapentruimprimarearitmuluisiatempouluidejoc, varia ii de ritm n Iunc ie de evolu ia scorului. Crestereaimportan eisiIolosireatotmaiIrecvent ajocului aeriannluptapentrurecuperareamingii,determinatedecresterea gabaritului, staturii si a detentei juctorilor. Apari ia ,cuplurilor stabile de 2 si 3 juctori. SimpliIicarea construirii atacului colectiv, determinatde: Iinalizarea ac iunilor de luptdirectcu adversarul (rela ia de1 contra 1 si dublare a atacantului); accelerareavitezeideexecu ienIazaIinal aac iuniide Iinalizare; cresterea ponderii contraatacului si a atacului rapid; generalizarea aruncrii la cos din sritur si a Irecven ei Iinali-zrilor de 3 puncte. CrestereaeIicien eiaprriiprincombinareasistemelordeap-rare,prinagresivitatepermanent,generalizareapressinguluitemporar, cresterea ponderii intercep iei si a nchiderii ptrunderilor, tactici speciale mpotriva superjuctorilor sau a liderilor echipei adverse. nrela iaatacant-aprtorsecaut permanentaserealizao superioritate de plasament sau numeric. Urmareaunuipermanentsicontinuuprocesdeselec ie, instruiresipregtire,desIsuratpebazestiin iIicedincencemai riguroase,asist mast zilaocontinucrestereaniveluluimiestriei, Universitatea SPIRU HARET30attindividualeajuctorilor,ctsicolectiveaechipelornpractica joculuicompeti ional.Dinaceasta,ampututdesprindeurmtoarele TENDINEdedezvoltarepropriijoculuidebaschetactual,cese maniIestast zi mai pregnant pe plan interna ional: Cresterea mediei de nl ime a echipei prin generalizarea com-ponen ei Iorma iei din teren la un minim de 3 juctori de peste 2 metri (1,88 m. la Iemei), ale cror calit i biomotrice de ndemnare, mobi-litate si vitez sunt dezvoltate la nivelul juctorilor de statur medie. Sarcinilecomplexesolicitatedejoculactualsevorrealiza ca urmareambinriiarmonioaseaparticularit ilordeordintehnic, tactic,temperamentalsipsihicaleIiecruijuctorcaindivid,cucele ale pregtirii generale si speciIice. Datoritputernicii dezvolt ri a ac iunilor tehnico-tactice indi-viduale si colective de atac, aprarea, pentru a putea contracara oIen-siva, a mprumutat un caracter din ce n ce mai activ si agresiv. PrintacticacolectivdeechipsevaloriIiclacelmainalt nivelpoten ialulindividualalIiecruijuctor,inndcontdeinterac-iunea lui cu coechipierul cel mai apropiat si Ir a impieta, n general, asupra calit ii si caracterului de joc colectiv. Mobilitateacapacit iideadaptare a pregtirii Iiecrei echipe Ia deacestetendin e,nraportcuposibilit ileproprii,rmneun Iactordemareimportan norientareapregtirii,ncepndchiarcu etapa ini ierii copiilor. ManiIestarea unei atitudini din ce n ce mai constiente Iade pregtire,dusdemulteoripnlaunelesacriIicii,precumsiaunei inutecorectenaIaraacesteia,Ia decerin eleimpusedejocul competi ional la nivelul celei mai nalte perIorman e. 2.5. Orient ri ale jocului, particularizate la copii yi juniori Particulariznd aceste caracteristici si tendin e la nivelul echipelor decopiisijunioridinaranoastresalonlacaresereIercursulde baz,ORIENT RIIEimplicatenprocesuldepregtiresijocpotIi exprimate astIel: ContraataculIolositcaprincipal Iormdeatac:cutrecerea mingiiprinpasdirect lajuctorul,vrIsaucudriblingpeculoarul median al terenului, cu Iinalizare de sub cos sau din sritur de la linia de aruncri libere; Universitatea SPIRU HARET31Ataculrapiddeclansatprinrepunerirapidealemingiinjoc, din orice situa ie; Atacul pozi ional 2-1-2 (cu juctor centru) sau 41, ce se bazeazpe ac iuni individuale, pe combina ii de ,d si du-te si pe ,ncrucisri; PermanentapreocuparepentrurecuperareaoIensivsi deIensiv; Aprare om la om pe tot terenul: marcaj agresiv si diIeren iat; Crestereatempouluidejocprinrealizareaunuinumrmai mare de Iinalizri; Sporirea preocuprilor pentru Iinalizrile de 3 puncte; Ambidextrie n execu ia paselor, a driblingului si, eventual, a aruncrilor din apropierea cosului; Generalizarea aruncrilor la cos din sritur; Sporireacapacit iijuctorilordeaac ionanrela iaatacant-aprtor, n Iunc ie de pozi ia aprtorului, distan a Iade panou etc.; Atrageaten iapregtireaatleticajuctorilorcuaccentpe ansamblulcalit ilorIor -vitez,pecapacitateacrescut departi-cipare a juctorilor n diIerite regimuri de solicitare Iizic si ncordare nervoas n competi ii. Caracteristic este Iaptul c, n asemenea situa-ii,juctoriiausuIicienteresursedemobilizarecarenudiminueaz radical eIicien a lor real . Universitatea SPIRU HARET32 3. TEHNICA 1OCULUI 3.1. Aspecte generale: elementele n subordine, sistematizarea elementelor yi procedeelor tehnice ale jocului de baschet ASPECTE GENERALE Tehnicajoculuidebaschetreprezint,ansamblulac iunilorsi structurilormotricespeciIice(cunoscutesisubdenumiri,precum:acte motrice, gesturi tehnico-sportive, deprinderi tehnice, miscri motrice), pe care le execut un juctor n timpul practicrii jocului, n concordancu regulile acestuia, precum si sarcinile ridicate de participarea echipei sale ncompeti ie(I.Teodorescu,1975).TehnicapresupunedeIinirea ra ionalsi economic a unui anumit tip ae mi,cri specifice jocului de baschet,eIectuatenvedereaob ineriiunuirandamentmaximn condi iile diIicile ale jocului competi ional. AcestansambludemiscrispeciIicegrupeazno iuniledeele-mentetehnice,procedeetehnice,maniIestareaunuistilpersonaln anumiteexecu iitehnice,toateridicatelaunnivelsuperiorde miestrietehnic,sisereIer,negal msur,lamanevrarea obiectuluidejoc,darsiladeplasrileIcutedejuctorinvederea acestei manevrri. nprocesuldejoccompeti ional,tehnicaareoimportan deo-sebit . Ea nu trebuie vzutca un Iactor izolat. ntre tehnic si ceilal i Iactoriaicon inutuluijocului:Iizic,tactic,psihicsiteoreticexist o interdependensi conai ionare reciproc, maniIestndu-se Iiecare n regimulcelorlal iIactori,ntr-opropor ievariabil .Tehnicasiare dreptprincipalsuportnmodulsuperiordemaniIestareacalit ilor motrice.Niveluldepregtiretehnicaunuijuctordepindenmare msur de nivelul ini ial si de experien a motric a acestuia. O tehnic corespunztoare permite maniIestarea aptitudinilor juctorului aproape de nivelul maxim al posibilit ilor lui. Tehnica este aceea care conai-ionea:tactica, ns este suboraonatacesteia. n consecin tehnica sitacticaseinfluen ea: reciprocpeIondulunormaniIest rilanivel optim al calit ilor motrice. Universitatea SPIRU HARET33EIEMENTE N SUBORDINE Generaliznd,trebuieartatcIiecruijocsportivicorespund formegeneraleaemi,care,labazacrorastauEIEMENTEIE TEHNICEalerespectivuluijoc.Condi iiledejoccareaparntimpul desIsurriiluisincaresuntaplicateelementeletehnice(respectiv, IazeleIundamentalealejoculuisportiv:ATACUIsiAP RAREA,au conduslaIormareasiperIec ionareaunorPROCEDEETEHNICE concrete(opera ionale)pentrurezolvarearespectivelorsarciniale jocului competi ional. EIEMENTUI TEHNIC Reprezintno iunea de generalizare a execu iei mai multor pro-cedee tehnice, categorii generale de miscri, caracterizate prin no iuni abstracte,caresuntnsmaterializate(obiectivizate)prinprocedeele tehnice ca mijloace de realizare si maniIestare n joc. PROCEDEUI TEHNIC Reprezint ,ostructurmotricconcretmoaelat `sau,un moael particular ae organi:are ,i aaaptare in foc a elementului tehnic` avnduncaracterconcretaeexecu ie,cuunmecanismcomplexde miscri, executate constient n Iaza de nsusire, el trebuie s reprezinte moaelul corect de execu ie biomecanic (sau de kinogram). Apoi, prin exersare,sesupranva ,devenindstereotip(automatizat),njocul competi ional procedeul tehnic Iiind aplicat ntr-o succesiune ra ional , cueIicien maximsintr-unscopprecis.SpreexempliIicare, prezent m schema de mai jos: ELEMENT TEHNICPROCEDEU TEHNIC Pasa cu dou mini de la piept, de pe loc Pasa cu o mn din dreptul umrului, din alergare Pasa ,n crlig Pasarea mingii etc. Cnd nsusirea procedeului tehnic se Iace izolat, n aIara procesului dejoc,avemde-aIacecuunproceaeusimplu.Elreprezint ungest motric(omiscare),acruiexecu iesencadreazncondi iiaproape identice: pozi ie ini ial , execu ia propriu-zis si pozi ia Iinal . Acest procedeu tehnic simplu, care, n jocul competi ional, apare numai atunci cnd opozi ia adversarului este ca si inexistent , pentru a putea Ii Iolosit n condi iile concrete ale jocului va trebui perIec ionat Universitatea SPIRU HARET34numainl n uitcualteprocedeetehnicesinraportcusitua iilepe carejuctorultrebuieslerezolvenmomentuldat.ExempliIicnd, putem arta c procedeul tehnic simplu se maniIestIoarte rar n jocul debaschet:nexecu iaaruncrilorlibere,larepunereamingiinjoc din aIara terenului. n procesul de joc, execu ia procedeelor tehnice simple si pierd caracterulinvariabildatorit situa iilorncontinuschimbareale condi iilordejoc.Acestesitua iiimpun varia ii de ritm, intensitate si amplitudine,pozi iiini ialedezechilibrate,ntreruperisaureluriale execu ieiunuianumitprocedeusauuneianumitestructurimotrice speciIice, n care sunt legate mai multe procedee tehnice simple. Acest lucrudeterminapari iauneiIormecomplexedestructurmotrice implicit a unui proceaeu tehnic complex. ExempliIicnd,unastIeldeprocedeuestereprezentatdeexe-cu iaaruncriilacosdindribling,lacomplexitateaacesteistructuri motrice asociindu-se alergarea, prinderea mingii, execu ia driblingului si a aruncrii propriu-zise la cos. Cu ct numrul de procedee tehnice simple sau complexe nsusite este mai mare, cu att juctorul va rezolva mai usor, mai repede si mai Iavorabilsitua iarespectiv.naceast situa iesepoatevorbide structuri ae proceaee tehnice sau de complexe de procedee tehnice. Execu iaac iunilortehnico-tacticeindividuale,precum,dep-sirea,,urmrireasirecuperareamingiilapanousau,marcajul, reprezintexemple de structuri de procedee tehnice. SubliniemIaptulc,desiIiecareprocedeutehnic(simplu, complex sau sub Iorma unei structuri) si are o structur biomecanic proprie,maniIestarealuinjoccomport variantestructuralede execu ie(depeloc,dinalergare,dinsritur)sauesteeIectuatn anumiteregimuridesolicitaremotric(nvitez,nIor ,anduran , ndemnare)sipsihic(st riemo ionalepozitivesaunegative, ncordare nervoas, stress). n acest sens ni se pare interesantschema lansatde A. Dragnea. nsusirea mecanismului de baz al tehnicii are un marcat caracter individual,imprimatdeparticularit ilemorIologice,Iunc ionalesi psihice(dimensiunilecorporaleantropometrice,calit ilemotrice, atitudinile si trsturile de personalitate) ale juctorului ajuns n stadiul miestrieisportive.Automatizareaprocedeelortehnicecadeprinderi Universitatea SPIRU HARET35motrice speciIice la nivelul juctorilor de naltclas suIer, de cele mai multeori,onot personal ndiIeriteleexecu ii,not cunoscut sub denumirea de STIL TEHNIC. Mecanismul de baz al procedeului tehnic (Dragnea, A., 2002) Mestriatehnicreprezint gradulnaltalcapacit iitehnicepe care un sportiv l ob ine ca rezultat al pregtirii colective si individuale sisemaniIest prinpriceperea,stabilitatea,virtuozitatea,preciziasi eIicien a cu care executelementele si procedeele tehnice n condi iile grele din concurs. Universitatea SPIRU HARET36SISTEMATIZAREA ELEMENTELOR SI PROCEDEELOR TEHNICE ALE 1OCULUI DE BASCHET Universitatea SPIRU HARET37Universitatea SPIRU HARET383.2. 1ocul f rminge Cantoatejocurilesportivecolective,sinbaschet,obiectulde joc,posesiaacestuia,respectivmingea,nupoateIimanevratdect numai de posesorul lui. n consecin , to i ceilal i 9 juctori, n jocul lor Irminge,trebuiesadopteelementeletehnicecaracteristiceacestui speciIic.Cutoateacestea,to iceicareseocupdeproblemelelegate att de instruirea copiilor si juniorilor, ct si de miestria juctorilor de perIorman ,respectivproIesorii-antrenorisauantrenorii,neglijeaz acest principal con inut al jocului. Figura 1. Pozi ia Iundamentala aprtorului la atacantul I r minge Figura 2. Pozi ia Iundamentala aprtorului la atacantul cu minge Universitatea SPIRU HARET39 A. Pozi ia fundamental(Figura 1 si 2) Descrierea moaelului ae execu ie Picioarele,cugenunchiiusorndoi isiorienta ispreinterior, sunt deprtate n lateral, aproximativ la proiec ia l imii umerilor. Gleznelendoite,greutateacorpuluirepartizat egalpentreaga supraIaa t lpilor asezate paralel pe sol si cu o orientare a vrIurilor usor spre interiorul poligonului de sus inere. Echilibrareaantero-posterioaresterealizat atuncicndeste cazul, prin mpingerea spre nainte, cu maximum jumtate de talp, a unuia dintre picioare. Trunchiul arcuit este usor aplecat spre nainte, coborrea centrului de greutate al corpului Iiind realizatprin Ilexia articula iilor gleznelor, genunchilor si a soldurilor. Umerii relaxa i, cu bra ele usor deprtate n lateral, pregtite pentru a ac iona n toate planurile si sensurile, n vederea prinderii mingii sau miscrii adversarului. Capul si brbia se men in n sus, privirea cutnd s cuprind o zon ct mai mare din teren. Gre,eli frecvente: Deprtarea exagerata picioarelor sau apropierea lor modiIic neIavorabil baza de sus inere a corpului. Articula iilegleznelorsialegenunchilor,preapu inndoite, determinopozi iecucentruldegreutateprearidicatsauoaplecare exagerata trunchiului. Greutatea corpului inegal repartizatpe ambele picioare. Crisparea musculaturii antagonice determin o atitudine rigid si mai pu in mobil . Indica iimetodice:nnv are,accentulvacdeaperealizarea unei baze de sus inere corespunztoare prin obisnuirea repartizrii egale agreut iicorpuluipeambelepicioare,caresasigurejuctoruluio permanent stabilitate.IseaIecteazunnumrmaimicderepet rin cadrulmetodiciidenv areizolat ,consolidarearealizndu-seodatcu celelalte elemente tehnice Ir si cu minge. Metoaica inv rii po:i iei funaamentale 1. Exerci ii ae pe loc gsirea pozi iei optime; balans vertical, lateral si anteroposterior; Universitatea SPIRU HARET40dezechilibrri:peperechi,unjuctornpozi ieIundamentalcel lalt ncearc s-l dezechilibreze; srituricuaterizarenpozi ieIundamental :Irschimbarea planului de aterizare; cu schimbarea planului de aterizare. 2. Exerci ii ain aeplasare din alergare la semne si semnale, oprire n pozi ie Iundamental; dinalergare,lasemnal,sriturcuaterizarenpozi ieIunda-mental :pedirec iadedeplasare,cuschimbareaplanuluiIa de direc ia de deplasare; peperechi,Ia -nIa ,deplasarenpozi ieIundamental ,la semnal, schimb direc ia deplasrii; peperechi,men inndpozi iaIundamental ,leapsa,cu atingerea genunchilor. 3. Structuri ae proceaee tehnice deplasrinpozi ieIundamental ,la3pasiaduga i,lateral sri-tur,saughemuirecusritursicontinuareadeplasriinpozi ie Iundamental ; deplasrinpozi ieIundamental cupasiaduga inainte, napoi, lateral, oblic-nainte, oblic-napoi, dirija i de proIesor care este plasat n Ia a colectivului; eleviiexecut jocdepicioaresilucrudebra edirija ide proIesor,lasemnaleleviiexecut ontoarcere,opiruet deIensivsi apoi sritur cu simularea culegerii mingii; eleviiexecut jocdepicioaresilucrudebra e,laprimul semnalsprinteaz10m,laurmtorulsemnalexecut alergarecu spatele. DEPLAS RILE Majoritateaac iunilorjuctorilorcumingesiIrmingese eIectueaz din deplasare. n aceste deplasri se urmreste ca, pe lng cstigarea unei viteze de deplasare, juctorul s aib posibilitatea de a executacuusurin diIeriteprocedeetehnicenecesarerezolvrii situa iilorjocului(schimbridedirec ie,Irnri,lucrucumingea, Iente,srituri,etc.).Pentruaceasta,deplasriletrebuiescorespund rezolvrii acestor sarcini, mai mult, s usureze execu ia lor. n jocul de baschet sunt Iolosite urmtoarele procedee de depla-sare:ALERGAREANORMAL ,obisnuit ,asemntoareceleidin atletism,Iolosit ngeneralpentrudeplasareajuctorilornterensau Universitatea SPIRU HARET41caalergaredevitez,nsitua iiledeplecarepecontraatacsaude urmrire a juctorului care contraatac. Descrierea moaelului ae execu ie Alergarea nainte se Iace prin psiri succesive, picioarele clcnd spre nainte si usor lateral n scopul mririi bazei de sus inere. Contactul cusolulseiaIiepetoat supraIa at lpilor,care-sipstreazparale-lismulntimpuldeplasrii,Iieprinrulajult lpilor(clci-talp-vrI). Genunchii,pu inndoi i,cedeazusormpreuncugleznelen momentulcontactuluicusolulsisipstreaztendin adeorientare spreinterior.Trunchiulestepu inaplecatsprenainte,cucentrulde greutatecobortsiacruiproiec iecadepu innainteabazeide sus inere.Bra elependuleazlapornire,nrestulalergriiIiindpre-gtite pentru a prinde mingea. Caracteristici ae execu ie Juctorul se deplaseaz avnd o clctur usor deprtat(men-innd o baz de sus inere l rgit ); ContactulcusolulseIacepetoat talpasauprinrularea labelor picioarelor, vrIurile Iiind usor orientate ctre interior; Gambelenusendoaiepreamultdingenunchi,alergarea Icndu-se prin psiri pu in alunecate. Gre,eli frecvente: n deplasare existtendin a de a sri, prin ridicarea t lpilor de pe sol. Semicsoreazbazadesus ineredatorit Iaptuluicnuse pseste si pu in lateral sau contactul cu solul nu se ia pe toattalpa. ALERGAREA NAPOI (cu spatele) Descrierea moaelului ae execu ie (a tehnicii de execu ie): Juctorul se deplaseaz spre napoi avnd labele picioarelor usor deprtate,clcieleorientatectreaIar.ContactulcusolulseIace prinrularevrI-talp-clcisimultnapoiIa deproiec iacentrului de greutate pe sol. Aceasta pentru a evita cderile pe spate. Deplasarea picioarelorseIaceprinalunecare.Trunchiulesteusoraplecatnainte pentru a men ine centrul de greutate nainte. Bra ele rmn lng corp, usor deprtate si Ilexate din coate. Gre,eli frecvente: Se alearg cu trunchiul l sat pe spate, Iapt care provoac dez-echilibru. Se sare n timpul alergrii. Universitatea SPIRU HARET42Utili:are tactic: Procedeu Iolosit n retragerea din zona de atac n zona de aprare si n general n ac iunile de aprare (Ilotare, aglomerare). De asemenea, nurmrireaunuiadversarcaresendreapt ctrecossiseaIl la distanmai mare de cos. PASULAD UGATNAINTEsauNAPOI,speciIicaprrii,ca procedeu de miscare n teren permite aprtorului men inerea pozi iei Iundamentale n orice moment al jocului. Face parte din bagajul tehnic cunoscut sub denumirea de ,jocul depicioarealaprtorului,reprezentndunmijlocderealizarea ac iuniitehnico-tacticeindividuale,MARCAJUI.Elseaseamncu pasulboxeuruluisiprezint dreptcaracteristicIaptulcpicioruldin urmnudepsesteniciodat ,ndeplasare,picioruldinIa .Pasul adugatseexecut ndirec iilenainte,napoi,oblicnaintesioblic napoi. Figura 3. Deplasarea cu pas adugat nainte Descrierea moaelului ae execu ie (a tehnicii de execu ie) Din pozi ia Iundamentalde aprare, juctorul, pstrnd contactul cusolulpetoat talpa,ncepemiscareaprindeplasareasprenaintea picioruluidinIa .Bra ulridicatdeterminopozi iepu inoblica trunchiuluisilabeipicioruluidinspate.Picioruldinurmestetrascu repeziciune spre cel din Ia , Ir ns a Ii ridicat de pe sol, aprtorul Universitatea SPIRU HARET43revenind din nou n pozi ia dinainte, dar avansnd cu lungimea pasului Icut. Cel lalt braba-lanseaz n lateral. Mecanismul este asemntor si pentru deplasarea spre napoi, cu deosebirea c piciorul din spate este cel care ncepe deplasarea, acesta Iiind trsit pe vrI si asezat apoi pe toattalpa. Gre,eli frecvente: Deplasarea se Iace prin srituri, Iapt ce determin oscila ii ale centrului de greutate al corpului aprtorului si deci dezechilibrri. Se Iac psiri prea lungi. Se ncruciseaz picioarele prin depsirea piciorului din Iade ctre cel din urm (n cazul pasului adugat nainte) si invers. Iabele picioarelor sunt orientate cu vrIurile ctre direc ia de deplasare. Nu se men ine o pozi ie joas, cu centrul de greutate cobort. Utili:are tactic: ngeneral,pasuladugatareorazdeac iunereduslacirca 3-4metri,esteIolositnac iuniledeaprarepentruapropiereasau deprtareadeadversar,laretragereapentruaprareacosului,la scoatereamingiidindribling,casinplasamentulpentrumen inerea unei distan e convenabile Iade adversarul direct. PASULAD UGATLATERALyiALERGAREALATERALreprezint celmaiimportantmijloctehnical,joculuidepicioareal aprtorului,realizatpentruurmrireaadversaruluisauacircula iei de minge n aprarea n zon. Figura 4. Pasul adugat lateral Descrierea moaelului ae execu ie Pozi iaini ial rmneceaIundamental joas,speciIicap-rrii.Deplasareancepeprinducereasprelateralapicioruluidepe Universitatea SPIRU HARET44direc ia deplasrii, talpa acestui picior Iiind men inutct mai aproape posibil de supraIa a solului. Dup ce ia contact cu solul, cel lalt picior seapropie,talpaacestuiaalunecndpesupraIa asolului.ntimpul deplasriicorpulrmneorientatlateralIa dedirec iadedeplasare iarbra ele,pu inndoitedincoate,orientatelateral,lucreazactiv pentrustnjenireacircula ieimingii(nchidereaculoarelordepasare) sau scoaterea acesteia de la adversar. Pozi ia este, n general, cobortprin ndoirea articula iilor gleznelor si a genunchilor, trunchiul pstrnd, pe ct posibil, verticalitatea. Caracteristiciaeexecu ie(pentrupasuladugatnainte,napoisi lateral): Contactul cu solul se Iace pe toattalpa. Se porneste cu piciorul din direc ia deplasrii. Men inereantimpuldeplasriiaunuicontactpermanentcu solul prin deplasarea picioarelor Ioarte aproape de sol (alunecare). Men inerea unei deplasri convenabile a picioarelor determin o baz de sus inere care asigur o bun stabilitate corpului. Gre,eli frecvente: ncrucisareapicioarelorsitrecereagreut iicorpuluipeun singur picior de sprijin. Ridicareacentruluidegreutatealcorpului(pozi iaIiind obositoare,maialesnceptoriicareautendin adentindereaa articula iilor) determin dezechilibrri. Executarea de srituri n timpul deplasrii, juctorul Icnd un balans vertical sau lateral. Ridicarea picioarelor de pe sol n loc ca deplasarea s se Iac prin alunecare. Utili:are tactic: Acest procedeu se Ioloseste n ac iunile de marcaj, n urmrirea adversaruluicaresedeplaseazsingeneralpentruob inereaunui plasament ct mai bun n aprare. Metoaica inv rii pasului aaugat: Execu iapasuluiadugatnainte,napoi,oblicnainte,oblic napoi si lateral, se Iace pentru Iiecare procedeu separat: imitare: n grup, proIesorul demonstrnd n oglind; pe perechi; la semnale (prin dirijare n grup): Universitatea SPIRU HARET45 auditive; vizuale; sub Iorm de concurs, pe distan e limitate: staIete cu procedee izolate; staIete cu procedee combinate; subIormacomplexelordeprocedeetehnicededeplasare (jocul de picioare al aprtorului): pe perechi; individual n reprize de 4x15-30 cu pauze; pasi aduga i nainte, sprint, oprire si retragere n alergare cu spatele; idem, cu pasi aduga i lateral, dreapta, stnga; jocdebra esipicioare,sprint10metri,oprire,continuarea jocului de bra e si picioare, la semnal retragere n alergare cu spatele. SCHIMB RILE DE DIRECIEReprezint unelementimportantnjoculdebaschet,Iolositcu deosebiredectreatacan inrealizareaac iuniidedemarcajindi-vidual. Prin acest element juctorul si asigur trecerea de pe o direc ie de alergare pe alta, Ir a mai Ii nevoit s se opreasc. Deosebim dou procedee de execu ie: schimbarea de direc ie cu Irnare pe un picior, sischimbarea de direc ie cu Irnare pe ambele picioare. SCHIMBAREA DE DIRECIE CU FRNARE PE UN PICIORDescrierea moaelului ae execu ie (a tehnicii ae execu ie) Figura 5. Schimbarea de direc ie cu Irnare pe un picior Universitatea SPIRU HARET46Dindeplasare,juctoruldeterminmomentuldedeclansarea schimbrii de direc ie printr-o oprire cu o usoar ghemuire pe piciorul opus noii direc ii, al crui genunchi rmne ndoit. Printr-o psire mai lung pe acest picior, talpa se aseaz oblic pe sol, Iiind orientatspre nouadirec ie.ApareunmomentevidentdeIrnaresidetransla iea miscrii,momentcare,pentruanu,rupemiscarea,esteamortizat printr-ondoireaccentuat dinarticula iilegleznei,genunchiuluisi coxo-Iemurala acestui picior. Centrul de greutate este proiectat n interiorul ocolirii, greutatea corpuluiIiindrepartizat pepiciorulexterior.Prinimpulsiaacestui piciorbazinulIiindproiectatninteriorulocoliriisedetermin rsucireaenergicacorpuluiurmat deasezareapesol,laodistanmai mic dect psirea normal , a piciorului din interiorul ocolirii pe noua direc ie. ntimpulschimbriidedirec ieseaccentueazpozi iajoasa corpuluinraportcuvitezadedeplasarededinainteaschimbriide direc ie. SCHIMBAREADEDIRECIECUFRNAREPEAMBELE PICIOARE Figura 6. Schimbarea de direc ie cu Irnarea pe ambele picioare Universitatea SPIRU HARET47Descrierea moaelului ae execu ie (a tehnicii ae execu ie) Dindeplasare,juctorulexecut ousoarsritur.Picioarelese duc nainte si iau, concomitent, contact cu solul. VrIurile vor Ii orien-tate spre noua direc ie. Greutatea corpului va Ii repartizatceva mai mult pe piciorul din aIaraocoliriisipemargineat lpilordininteriorulocolirii.ndoirea glezneloramortizeazsoculIrnrii,genunchiiIiindproiecta ispre noua direc ie. Corpul executo rsucire si ,plonjeaz pe noua direc ie, plecarea executndu-se cu piciorul din interiorul ocolirii. Pentru ambele proceaee: Psirea pe noua direc ie se Iace prin ridicarea t lpii de pe sol, IrnsaIiridicatsicentruldegreutatealcorpului(nuareloco sritur). Punctuldesprijindepesoltrebuiessegseascundevape vecheadirec iededeplasaresinaIarapoligonuluideproiec ieal centrului de greutate al corpului pe sol.Genunchiipreseazctreinteriorsipenouadirec ie,centrul degreutatealcorpuluiIiindproiectatctreinteriorulocoliriisipe noua direc ie. Gre,eli frecvente: Pozi ia naltdetermin dezechilibrri n plan anterior. Piciorul din interiorul ocolirii se aseaz prea deprtat pe noua direc ie, lucru ce ntrzie plecarea. CentruldegreutatenuseproiecteazsuIicientninteriorul ocolirii, Iapt ce determin dezechilibrri. Utili:are tactic: Element speciIic ac iunilor oIensive de demarcaj mpotriva ap-rrilor individuale este Iolosit pentru provocarea greselilor de marcaj, precum si ca Iente de ,iesire la minge. Indica ii metodice generale: Procedeul de baz n predarea elementelor jocului de baschet n scoal estecelcuIrnarepeunpicior,IiindcelmaiIrecventsi eIicace n cursul jocului. Metoaica inv rii schimbrilor ae airec ie: Deplasarepetoat supraIa aterenuluicueIectuareaschim-brii de direc ielucru individual, sub Iorm de studiu al miscrii. Universitatea SPIRU HARET48Schimbri de direc ie la semne si semnale. Dindeplasare,schimbridedirec ielasemnalevizualesau auditive comandate de proIesor. Ieapsa n doi pe supraIalimitatde teren. NOT : Execu iile pot Ii Icute individual, de voie, sau sub Iorm de ntrecerestaIet . Sub Iorma complexelor de procedee tehnice: i alergare normal , schimbare de direc ie, sprint; i alergarecuspatele,schimbarededirec iesprenapoi,la semnal sprint spre nainte; i alergare normal, schimbare de direc ie, Irnare si retragere n alergare cu spatele; i joculdepicioaresilucrudebra e,sprintcuschimbride direc ie, Irnare si retragere n alergare cu spatele; i deplasri speciIice atacantului (alergare n ritm variat, oco-liri, schimbri de direc ie, Iente, sprinturi bruste) pe jumtate de teren; i peperechi,ac iunidedemarcaj,atacant-aprtor,deplasrile Icndu-se pe teren sau pe tot terenul.PIRUETAEsteopivotareIrminge,ncarepiciorulpecareseIace ntoarcerea poate Ii ridicat n timpul execu iei. Poate Ii executatde pe locdin pozi ie static a atacantului sau ca element de schimbare de direc ie, din deplasare. Utili:are tactic: SeIolosestecaprocedeunexecutareaschimbriidedirec ie,la plecriledinblocaj,lablocajeledeIensive,laevitareablocajelorde ctre aprtor la continuarea ac iunii de marcaj (n aprarea om la om). S RITURILE Sriturile sun Ioarte Irecvent Iolosite n jocul de baschet. O bun sritur, momentul de reac ie si nl imea eiva pune ntotdeauna n valoare execu ia unor procedee tehnice: urmrirea si recuperarea mingii ricosate din panou, att n atac ct si n aprare; execu ia aruncrilor la cos din sritur si din vole. Ele asigur un ascendent important n lupta directcu adversarul. Sriturile Iolosite n jocul de baschet sunt deosebite de cele din atletism, eleurmrindsimen inereauneipozi iictmaiechilibratentimpul Universitatea SPIRU HARET49sriturii, n vederea execu iei unor procedee de mare precizie. Sriturile pot Ii executate: cu desprindere de pe ambele picioare: i de pe loc; i precedate de deplasare; cu desprindere de pe un picior: i precedate de deplasare. Metoaica inv rii: 1. Exerci ii inaiviauale: pe loc, srituri individuale cu desprindere pe dou picioare; srituripeun picior cu deplasare 5-10 m, apoi (sau la ntoar-cere) srituri pe cel lalt picior; pas sltat; peloc,srituripedoupicioare;lasemnal,sriturcu atingerea unui obiect suspendat (plasa, partea de jos a panoului). 2. Exerci ii pe perechi sau in grup: srituri cu desprindere de pe dou picioare, cu bra ele ridicate si atingerea palmelor sus, ntre parteneri; peperechi,deplasarecupasiaduga ilateral,lasemnal, sritur cu atingerea palmelor ntre parteneri; alergare n jurul terenului, la semne, (panouri, obiecte suspen-date) sritur cu atingerea obiectului; alergarepetoat supraIa aternului,lasemnal,3-4-5srituri cu genunchii la piept. 3. Structuri ae proceaee tehnice: jocdepicioaresilucrudebra e,lasemnal,2srituricu bra ele sus, dup care se reia jocul de picioare cu lucrul de bra e; jocdepicioaresilucrudebra e,lasemnal,sprint5-10m, oprire si sritur cu desprindere pe dou picioare, retragere n alergare cu spatele; jocdepicioaresilucrudebra e,lasemnal,sritur,sprinto lungime de teren, 2 srituri si alergare cu spatele; aruncareamingiinpanou,individual,alergare,sriturcu recuperarea mingii, dribling n partea opus a terenului. LUCRUL DE BRAE SI 1OCUL DE PICIOAREProcedeeletehnicealedeplasriinterennulentlnimnjoc executate izolat ci n cadrul unui complex de procedee numit ,jocul de picioare, nso it n aprare si de ,lucrul de bra e. Universitatea SPIRU HARET50 Descrierea moaelului (a tehnicii ae execu ie) Juctorul,pentrua-simen inectmaimultpozi iaIundamentalspeciIic de aprare n cadrul rela iei ,1 contra 1, executo succesiune de procedee tehnice, men innd caracteristicile de execu ie ale Iiecruia. Ia ,jocul de picioare se adaug activitatea permanenta bra elor care lucreaz mai ales n plan lateral. Acest ansamblu de miscri stla baza jocului aprtorului n eIectuarea marcajului. Utili:are tactic: ,Iucrul de bra e se Ioloseste n ac iunile deIensive la realizarea marcajului, interceptarea si smulgerea mingii, nchiderea ptrunderilor si mai ales cnd echipa adopto aprare n zon. ,Joculdepicioareesteutilizatnmoddeosebitnac iunile deIensive pentru a asigura rapiditatea de deplasare a aprtorului, dar si n ac iunile oIensive ca mijloc de realizare a demarcajului. Metoaica inv rii 1. Exerci ii inaiviauale: deplasarenpozi ieIundamental cupasadugatlateral, nainte, napoi, oblic-nainte, oblic-napoi, dup un atacant imaginar; deplasarenpozi ieIundamental urmrindtraseedesenate pe sol. 2. Exerci ii pe perechi sau in grup: ,leapsa pe perechi cu atingerea genunchilor, a gleznelor; peperechi,jocdepicioaresilucrudebra eexecutat,n oglind; grupede4-5eleviexecut jocdepicioaresilucrudebra e, deplasndu-sedupdirec iiindicatedeproIesor,carest nIa a grupului (4x10 sec). 3. Structuri ae proceaee tehnice: Deplasri ,n plic executate prin diIerite procedee tehnice de pas adugat: lateral, oblic-nainte, oblic-napoi, nainte si napoi; Pe perechi, atacantul executdeplasare pe l imea terenului cu procedeetehnicespeciIice(alergare,schimbarededirec ie,piruet , sritur),iaraprtorulsedeplaseazIolosindjoculdepicioaresi lucrul de bra e, srituri Ir a Ii depsit de atacant; Acelasi exerci iu, cu minge; aprtorul nu intervine la minge. Universitatea SPIRU HARET513.3. 1ocul cu mingea PRINDEREA MINGII Reprezintun element important din tehnica de baz a jocului de baschet,ntructdposibilitateauneirecep ionricorecteamingii, precumsiaurmtoareiexecu iipecareovaeIectuajuctorulcu mingea: pas, dribling sau aruncare la cos. Prindereamingiipresupunenexecu iedoijuctori:unulcare paseaz si altul care primeste. Cel care urmeaz s Iac prinderea mingii va trebui s o priveasc din momentul n care aceasta prseste minile coechipieruluisipnnmomentulncareoprinde.Totodat ,cao condi ie n realizarea unei intrri sigure n posesia mingii, primitorul va trebui s execute o iesire n ntmpinarea ei, spre direc ia de unde este pasat . Condi iile de primire a mingii Iiind Ioarte variate este necesar ca nusurareauneiprinderidemingesserealizezeopozi iectmai relaxat a corpului n momentul prinderii, iar trunchiul si mai ales bra ele,s amortizeze prinderea mingii printr-o miscare de cedare spre napoi. Oricare ar Ii procedeul, Iolosit pentru prinderea mingii (cu dou minisaucuomn),juctorulntmpinmingeacupalmele/palma orientate ctre direc ia din care vine mingea pentru a o controla si apoi a amortiza prinderea ei. Prinderea mingii se poate eIectua: cu dou mini si cu o mn; de pe loc, din alergare, din sritur. PREZENTAREA MODELULUI (a tehnicii de execu ie) ntructmecanismulprinderiiesteasemntornmajoritatea situa iilordejoc,vomIacedescriereaprocedeuluitehnicdebaz,de prindere a mingii cu dou mini, de pe loc. Po:i iaini ial :juctorulcareurmeazsprindmingeava cuta,nprimulrnd,caprintr-odeplasareusoarsseorientezecu Ia a spre direc ia de unde vine mingea, pstrnd, pe ct posibil, pozi ia Iundamental , cu bra ele ntinse, paralele si cu degetele r sIirate. Po:i ia intermeaiar: n momentul de contact cu mingea, degetele sevorncorda,iararticula iilepumnilorvorexercitaocedarespre napoi ce se va transmite si bra elor, care, prin ndoirea lor din coate, vor realiza amortizarea prinderii si aducerea mingii n dreptul pieptului. Po:i iafinal :Juctorul,npozi ieIundamental ,cumingean dreptulpieptului,bra elecucoateleIlexate,usordeprtatedecorp, ntr-o pozi ie ct mai relaxat . Universitatea SPIRU HARET52 Figura 7. Prinderea mingii cu dou mini de pe loc Caracteristic ae execu ie: Palmele(palma)suntorientatentotdeaunacudegetelectre direc ia de venire a mingii, cu Ia a palmar usor ctre minge. Contactul cu mingea se ia cu Ia a palmar a degetelor. Primulcontactcumingeaconstituienceputulamortizrii.Pe msur ce se Iace amortizarea, se trece ninerea corecta mingii si se corecteaz eventual priza. Din punct de vedere tactic, se recomand ,iesirea la minge. Gre,eli frecvente: Palmele sunt orientate Ian Ia , Iapt ce determin dispari ia, miscriideautorezisten dinarticula iilepumnilor,mingeapoate trece cu usurinprintre palme. Contactul este luat direct cu palmele pe minge si nu cu degetele. Amortizarea nu se Iace prin succesiunea miscrilor de autore-zistensi de cedare a degetelor, palmelor si bra elor. Utilizaretactic:nsitua iacndmingeavinelanl imea capului sau mai sus, bra ele se ntind spre minge oblic n sus si nainte. nmomentulcndmingea ia contact cu degetele, bra ele se ndoaie si aduc mingea spre piept. Dac mingea vine cu vitez mare, amortizarea Universitatea SPIRU HARET53este accentuatprintr-o ndoire mai exagerata bra elor. n cazul cnd, mingea vine prea jos, se va cuta ca prinderea s se Iac cobornd ct maimulttrunchiul,caurmareaIlect riitrenuluiinIerior,bra eleIiind orientateoblicnjossinainte,cupalmeleorientatesprenaintesin sus. Priza ini ialva Ii de jos si din lateral, urmnd ca, n timpul aducerii mingii la piept, priza s Iie schimbatninere cu dou mini la piept n priz simetric normal . inerea mingii Reprezentnd procedeul ini ial de plecare n execu ia majorit ii elementelortehnicecuminge,nv areauneiinericorecteamingii determin o desIsurare ulterioar corecta procedeului care va urma. Obuninereamingiiasigurunbuncontrolalacesteia,oexecu ie corect sieIicace.Oinereincorect genereazgreselideexecu ie, micsoreaz eIicacitatea, ngreuneaz protec ia si transmiterea mingii. Cunoastem urmtoarele modalit i: inerea mingii cu ambele mini inerea mingii cu o mn inerea mingii cu ambele mini este speciIic jocului de baschet, IiindIolosit Ioartedesnjocsimaialesdectrecopiisijuniori.Ea prezint siguran attninereapropriu-zis,ctsinmanevrareact mairelaxat amingii.Sedeosebescurmtoareleprocedeedeinerea mingii: care Iolosesc o priz simetric pe minge: inerea cu dou mini n dreptul pieptului inerea cu dou mini deasupra capului inerea cu dou mini n dreptul bazinului care Iolosesc priza asimetric, ce pun, n general, n evidenlucrul cu o singur mn. inerea mingii cu dou mini la piept, n priz simetric Pre:entarea moaelului ae execu ie Mingeaesteinut decalotasainIerioar,dinlateralsipu in dinapoi.Degetele,ctmairsIirate,seaseazpemingecutoatsupraIa a lor. Ele trebuie s cuprind mingea n asa Iel, nct ultimile Ialange ale degetelor inelare s stea chiar pe axa mingii. Degetele mari Iormeaz,prinprelungirealor,ununghide90si,nraportdem-rimea palmelor, acestea stau deprtate unul de altul la 4-7 cm. Palmele se vor gsi n prelungirea antebra elor, ntr-o Ilexie radialo-dorsaldin articula iile pumnilor, evitndu-se lipirea podului palmei pe minge. Universitatea SPIRU HARET54 Figura 8.inerea mingiicu dou minin dreptul pieptului Antebra ele, ndoitedin coate, Iac ca mingea sIieinutlanivelulpieptului,permi nd privireapesteminge.Coatele pu in deprtate de corp, ntr-o postur ct mai relaxatsi con-venabil speciIiculuiconIorma ieiIiecrui juctor. Gre,eli frecvente orientarea palmelor cu degetele spre nainte sau n jos degetele mari sunt opozante sau prea apropiate n priza pe minge podul palmelor ia contact cu supra-Ia a mingii coatelemultdeprtatedetermino inere prea din lateral a mingii nu se men ine priza Ierm pe minge, acesta Iiind nvrtitn palme. Utili:are tactic: Ghideaz execu ia majorit ii elementelor tehnice (nspecialnIazaini ial ),constituindprocedeulcelmaiIolositde majoritatea juctorilor. inerea mingii cu dou mini n fa , n priz asimetric Pre:entarea moaelului ae execu ie Priz speciIic Iinalizrilor cu o singur mn, dar mai ales, n mnuirea mingii (Iente, pase, plecare n dribling). Mna care executrespectivul procedeu tehnic este asezatpe minge napoia acesteia, cealaltmn sprijinind-o din lateral si de jos. Degetele ambelor mini sunt r sIirate pe minge. Mingeaesteinut ndreptulbrbiei,lao deprtaredeaproximativ20-25cmdepiept. Palmaminiicareexecut procedeultehnic urmtor va Ii Ilexatdorsal, iar cotul orientat pe direc ia de trimitere a mingii (ctre cosn cazulexecu ieiuneiIinalizri),cevamai apropiat de corp si pe acelasi ax cu palma. Figura 9.inerea mingiicu dou mini n Ia ,n priz asimetric Universitatea SPIRU HARET55Gre,eli frecvente degetele minilor nu sunt suIicient de mult r sIirate pe minge prizapemingeestepasiv,degeteleminiideimpulsieIiind orientate spre nainte si nu n sus palma minii care sprijin mingea este asezatn Ia , deasu-pra sau sub minge. Utili:are tactic: Reprezintpriza pe minge care-si Iace loc din ce n ce mai mult n jocul de baschet modern si, ca urmare, va trebui insistatasupraacesteiasininstruireacopiilor,reprezentndIaza ini iala unor procedee tehnice ce solicitn execu ia Iinalun singur bra :nmoddeosebit,aruncarealacoscuomndepeloc,din sritur si din alergare, precum si pentru pasa cu o mn sau plecarea n dribling. Metoaica inv rii prinaerii ,iinerii mingii1. Exerci ii specifice (ae tehnic)Exerci ii pregtitoare din scoala mingii: i trecereamingiinjurulcapului,soldurilor,genunchilor, gleznelor dintr-o mn n alta; i mingeaesteinut cuambelemininIa ,estel sat s cad si trebuie prins nainte ca ea s ating solul; i mingeainutcu ambele mini, bra ele ntinse nainte, este l sat scad;elevulexecut obtaiedinpalme,dupcarerepede prinde mingea, Ir ca ea s ating solul; i acelasi exerci iu cu dou bt i din palme; i conducereamingiirostogolitepesol;cumnadreapt ,cu mna stng, alternativ, simultan cu ambele mini, nainte-napoi, cu o minge sau dou mingi; i jocuri pregtitoare din scoala mingii. 2. Exerci ii ae pe loc cu controlul ,pri:ei` corecte: alunecarea palmelor si degetelorpe mingea aIlatpe sol ridicareamingiidepesol,controlulprizeicorectesizvcniri din articula iile pumnilor schimbarea locului deinere a mingii (sus, jos, lateral) preluarea mingii din minile partenerului si controlulinerii ei aruncareamingiinsussiprindereaei(peloc,nsritur), controlul prizei corecte Ientedepasare,dearuncarelacos,deplecarendriblingcu controlul ,prizei corecte Universitatea SPIRU HARET56NOT : Aceste exerci ii pot Ii executate individual, pe perechi, n Iorma iepedouliniiIa -nIa (distan 2-3m),urmndsIie nso itesidetransmitereamingiiprin,aruncarectrepartener,care va nsusi prinaerea mingii n priz simetric. 3. Exerci ii ain aeplasare: transportul mingii cuinerea acesteia cu dou mini: la piept, deasupra capului, la spate transportulmingiicuinereaacesteiacuomnnechilibru pe palm, cu bra ul ntins (nainte, lateral, sus, la spate); transportul mai multor mingi; omingeinut cudouminilapiept,cealalt conduscu piciorul; omingecondusprinimpulsii(dribling),cealalt inut n echilibru pe palm, cu bra ul ntins (nainte, lateral, sus); omingeinut cudouminilapiept,cealalt mingeinutntreglezne(genunchi)deplasareprinsrituricudesprinderepe dou picioare. NOT : Prinderea siinerea mingii se repetsi se perIec ioneaz lanv areasiconsolidareaexecu ieiopririi,pivot riisiprotec iei mingii, n cadrul unor structuri de procedee tehnice. Pasarea mingii CaurmareastatisticiloreIectuate,acestelementreprezint ,n medie,ntre60-70dingamaelementelorIundamentaleIolositen jocul competi ional. Pasaesteelementulcareareunroldeterminantnrezolvarea scopului jocului; ea asigur caracterul colectiv al jocului prin legtura pe care o Iace ntre ac iunile individuale si cele colective. Prinesen asatehnico-tactic,acestelement,pelngIaptulc prezint ogambogat deprocedee,presupuneneapratprezen a partenerului,execu ialuiIiindcondi ionat depozi iasivitezade deplasareaacestuia,despeciIiculIazeidejoc,deplasamentul adversarului etc. Pasaestedecicondi ionat deexisten aunuijuctorcareo eIectueazsideaaltuia,cruiaiseadreseaz.Iareusitaeiambii juctori trebuie s-si dea concursul. AstIel, juctorul care paseaz trebuie: i s Iie atent ca pasa pe care o executs Iie transmis unui coechipierdemarcat,acruiac iunesoanticipezectmaioportun posibil; Universitatea SPIRU HARET57i sdeterminerapid,culoaruldepasaresprecoechipierul cruia i transmite mingea si pe pozi ia viitoare a acestuia; i sasigureprotec iamingiintimpulpasei,eliminnd posibilit ile de intercep ie din partea adversarilor mai apropia i; i s Ioloseasc, n majoritate pasele scurte; i slucrezelaIeldebinecuambelemini,ambidextria constituind o cerina jocului modern. Juctorul care urmeaz s primeasc mingea trebuie: i s se demarce si s dea posibilitatea celui care paseaz s-i anticipeze ac iunea; i sparticipeladeterminarea,culoaruluidepasareprin ob inerea unui plan mai avansat sau prin ,iesirea la minge, raportat la adversarul su direct; i sIoloseascmomentulintrriinposesiamingii,caIaz ini ialpentru ac iunea viitoare. De asemenea, pentru ca o pas s Iie utilizabil , sunt necesare respectarea unor condi ii: i saibadres,snuprovoacegreut ideprinderecelui cruia i este adresat ; i saibadncimesisnutraversezeterenul(delaolinie lateralla cealalt ), acest lucru dnd posibilitatea de intercep ie; i Ior adetrimiterescorespunddistan eisidirec ieide deplasareaparteneruluicruiaiesteadresat precumsidistan eila care se aIlaprtorul acestuia; i s nu se imprime eIect (rota ie) mingii, acest lucru ngreu-nnd prinderea ei; i pasa s nu Iie ,teleIonat pentru ca adversarul s nu poatsesizaundesicumsevapasa,ci,dimpotriv,serecomandaIi precedatde o Ientsi executatct mai rapid; i procedeul de pasare s corespund situa iei tactice din acel moment al jocului, raportat la adversari si parteneri. ANALIZAPRINCIPALELORPROCEDEETEHNICEDEPASAREA MINGII Pasa cu dou mini de la piept, de pe loc Acest procedeu Iace parte din grupa paselor Iundamentale, Iiind Iolositpentrupasarea mingii la distan e mici si medii, de pn la 6-8 metri. Este pasa de baz si speciIic jocului de baschet. Universitatea SPIRU HARET58 Figura 10. Pasa cu dou mini de la piept, de pe loc Pre:entarea moaelului ae execu ie Dinpozi ieIundamental ,cumingeainut ndreptulpieptului n priz cu dou mini, se ncepe miscarea de extindere a bra elor spre nainte. Partea Iinala execu iei d un impuls mingii printr-o miscare de ,biciuireexecutat dinarticula iilepumnilorsidempingeredin degete (mai pu in degetele mari). Datorit impulsuluidatmingiicareprsesteminile juctorului - , bra ele (n partea Iinala execu iei) sunt ntinse nainte, la nl imea umerilor, ctre direc ia de pasare, cu palmele orientate n jos si pu in lateral, cu degete