AN Í. A U G U S T - S E P T . 1936. No. 6-7.

I d i l ă I. Ren lea

A F I R M A R E A IÜUMMtutAi'ii.n.ir«iillKil'ili 1 APARE LUNAR « 1 A f l l l l i M 'li II!» AN : I. AUGUST-SEPT. 1936 No. 6 - 7 .

REDACTORI : CONST. GH. POPESCU şi OCTAVIAN RULEANU.

S U M A R : CORNELIA BACIU :

OCTAVIAN RULEANU :

D. HINOVEANU:

TH. I. TUCANOVICI :

GHEORGHE CRIŞAN:

IOAN LUCA :

CONST. GH. POPESCU:

Impresii dintr'o călătorie prin Moldova-

Lumini în umbra sufletului-

Versuri.

Ilincuta-

Versuri.

Cursurile în aer liber, o necesitate imperioasă pentru copiii sătmărenilor.

Veghiind pe graniţa unor semnificaţii-

I N C R E S T Ä R I

PROBLEME. — Pefru Şteţiu: Gânduri dăscăleşti pentru noul an şcolar. I. Crişanu : Acţiunea pentru pace şi România- /on Luca -" Raport în versuri. DĂRI DE SEAMĂ- — Cărţi. — Consf. Gh- Popescu: .însemnările Iui Safirim" de N. M- Condiescu. — «Tezaur bolnav" de Petru Manoliu. — „Pirin Planina" de G. Topârceanu. — „1916" de F. Aderca— „Thana-tos" de Ion Biberi. — Lucian Bretan : „Caesar" de Mirko Ielusich. — RĂBOJ : — Afirmarea : Ceva despre noi- — Octavian Ruleanu : Pentru Corneliu Mezea. — Const. Gh. Popescu-' Luna Sătmarului.

AFIRMAREA IMPRESII DINTR'O CĂLĂTORIE PRIN MOLDOVA

Cine a gustat farmecul spec'.fic moldove­nesc al povestirilor lui Creangă, cine a savu­rat paginile pline de lirism, de duioasă evo­care a copilăriei, de pitorească descriere a peisagiilor moldoveneşti, cu grădini bogate în parfum de levăntică şi flori de zarzări ale scriitorului Teodoreanu, cine s'a nălţat sufle­teşte sorbind poeziile de o inspiraţie sublimă ale marelui Emineseu, e aproape imposibil să nu se fi trezit in sufletul său nostalgia de a verifica cu propriile lui simţuri, frumuseţea in­comparabilă a acelor încântătoare locuri, cari i-au inspirat şi cari imprimă Moldovei un far­mec deosebit.

De câteori citeam pe Teodoreanu, regre­tam că nam pentr'un moment o pereche res­pectabilă de aripi, care să mă transpună intr'o grădină din Moldova, să mă îmbăt de pute­rea fascinantă a parfumului atât de mult cân­tat de dânsul şi să admir frumuseţea de nu­anţe infinite a covorului format la 'ntâmplare din petalele risipite de vânt ale florilor de zarzări.

Vara asta am avut deosebita plăcere să văd Moldova în toată splendoarea frumuseţii şi a bogăţiilor ei şi, dacă n'am găsit zarzării 'n floare — căci primăvara trecuse de mult am văzut lucruri vrednice de admiraţia celui mai pretenţios vizitator.

A fost o călătorie de mare profit, plină f de emoţii şi farmec al noutăţii încât abia acum

pbserv că nu pot să rezist tentaţiei de a le încredinţa hârtiei, chiar cu riscul de-a nu reuşi să 'nfătişez destul de limpede impresiile mele-

* încerc s'o fac totuş, în credinţa că publicul cititor va fi îngăduitor şi va înţelege experi­enţa mea de timidă debutantă în ceeace pri­veşte scrisul-

Plecarăm într'o dimineaţă de Duminică-După ce străbătusem cu trenul o mare por­ţiune din pământul Cechoslovaciei şi-ai Polo­niei, seara la ora 11, făcurăm o excală în

de CORNELIA A. BÁCIÜ

oraşul unde odată pe băncile »OberGimnaziü-lui" nemţesc, elevul Eminovici asculta inspira­tele prelegeri despre »limbămăntul, cuvâniă-mântui şi sufletămăntul năciunei româneşti" ale celui mai iubit dascăl" pe acele vremuri, Arune Pumnul.

Astăzi acest edificiu, adăposteşte o insti­tuţie românească, purtând numirea de » Localul Aron Pumnul"-

A doua zi vizitarăm Mitropolia Română ortodoxă, un palat de o grandioasă bogăţie architecturale, împrejmuit de un parc minunat, cu săli spaţioase şi un muzeu asortat cu'nu­meroase tablouri de o valoare şi execuţie tech-nică neîntrecută- ' . K

Palatul Metropoliei este şi astăzi — ca şi pe vremea dominaţiei străine — tot ceeace Cernăutiul poate oferi mai interesant ochiului curios al vizitatorului.

Mai văzurăm apoi universitatea, catedrala română ortodoxă, aşezată aproape în centrul oraşului, precum şi magazinele mai însemnate. Aici însă, ca şi pe stradă pretutindeni, făcurăm o regretabilă constatare. Nu se prea vorbeşte româneşte, sau chiar dacă se 'ncearcă, se vorbeşte foarte prost. Nemţeasca dominează.

Cu aceste impresii ne continuarăm drumul spre frumoasa Moldovă, tinta călătoriei noastre. Din goana trenului admiram cu'n sentiment de mulţumire frumuseţile şi bogăţiile cu care na­tura a 'nzestrat prodigios pământul scumpei noastre patrii.

Trecem pe lângă Suceava cu bătrâna ei cetate, reşedinţa vechilor domni moldoveni şi mărturie a atâtor energii trecute, lăsăm în urmă Paşcanii, oraşul Roman mare centru industrial, iar la Bacău schimbarăm direcţia spre Piatra Neamţ.

De aici trenul ne duce în plin peisaj muntos. Câtă frumuseţe I Privelişti încântătoare vrednice de pensula celui mai rutinat pictor se perindau în fata noastră, mângăindu-ne

privirea. Sorbindu-le din fuga (renului, aproape pierdusem noţiunea timpului, căci pe neobser­vate ne pomenirăm debarcaţi în Piatra Neamţ, un oraş cu aspect de târguşor, dar cu o aşe­zare pitorească chiar în inima Moldovei-

De aici mai făcurăm un ceas cu trăsura, urcând din greu Balaurul, un deal nu tocmai mititel, ce desparte Piatra Neamţ de comuna Dobreni, unde ne instalarăm în familia Conu­lui Jorgu, simpaticul notar de acolo- In acea­stă familie, ca şi în multe pe caii le-am vizi tat, avurăm ocazia să cunoaştem firea blajină şi totuş veselă şi primitoare a moldoveanului.

încă din ziua sos 're , ne alcăluirâm minu­ţios planul de explorare al împrejurimilor, pentruca a doua zi, refăcuţi după oboselile călătoriei să o luăm la drum-

Uitasem să spun c ă din înlreaga Mol­dovă, judeţul Neamţ cuprinde locurile cele mai interesante pentru vizitatori, renumite prin nesfârşitul şir al piesagiilor ce te îmbie la ad­miraţie— aici Bistriţa cu tradiţionalele ei plute, colo Carpatii cu maiestuoasa lor înfăţişare — dar mai cu seamă, prin numeroasele instituţii monahale, schituri şi mănăstiri, ce-şi înaltă turlele retrase în munţi, în mijlocul pădurilor de brazi, precum şi prin impresionantele locali­tăţi istorice, ce dovedesc vitejia ne'ntrecută a străbunilor noştri-

In programul nostru fixarăm ca centre de explorare mănăstirile Almas, Horaita Horăici-oara, Vâratec, Agapia, Neamtu şi Secu, aşeză minte religioase cu o veche reputaţie istorică, culturală şi artistică; apoi cetatea Neamţului, Humuteştii lui Creangă precum şi staţiunile balneo climaterice Băltăteşli si Oglinzi.

Delà Dobreini la Almas e o distantă de aproximativ 4 km. Cu toată clădura ce se anunja încă de dimineaţă într'o zi cam pe ta 1, o pornirăm pe jos, apostoleşfe, ispitiţi de frumuseţea drumului ce şerpuieşte printre bo­gatele livezi şi holde ale dobrenilor, drum, care ne duce parcă amăgindu-ne puţin câte puţin, până ce ne lasă frânţi de oboseală la poala muntelui împădurit, ce adăposteşte in taina frunzişului său, schituletul Almaş împrej­muit de cele câteva ciorchine de căsuţe albe cu cerdacuri primitoare, ale măicuţelor-

Poposirăm puţin la marginea pădurii, apoi vizitarăm mănăstirea- 0 bisericuţă cu o vechirre de peste 200 ani, , zidită de către Doamna Ecaterina, soţia spătarului Iordache Cantacuzino, şi înfrumuseţată în cursul anilor, gratie sp'ritului de jertfă şi larga dărnicie a boierilor credincioşi-

Măicuţa Migdonîa ne pofti în grădiniţa din fa{a chilioarei sale şi în,timp ce după obi­ceiul pământului ne servi deliciosul şerbet de trandafiri, ne lămuri asupra felului de viată şi organizare al măicuţelor, cu totul deosebit de al călugăritelor din apus.

Până când în apus toată averea este a

comunităţii care la rândul său aprovizionează călugăritele cu îmbrace minte, hrană asistenţă medicală et.-., aici, măicuţele sunt lesate la propriile lor resurse de trai, având fiecare că­suţa şi gospodăria ei, o îngrijeşte şi adminis­trează pe cont propriu, neavând însă dreptul, de a nstrăina nimic din averea imobilă, care rămâne pentru totdeauna proprietatea mănăstirii.

Am rămas foarte plêcuti impresionaţi de aspectul interior al chiliilor. Măicuţele, abile măiestre n fabricarea articolelor de industrie casnică, le împodobesc cu multă pretenţie de gust, estetică şi higiena, şi cu o abudenţă ce în unele locuri depăşeşte capacitatea receptivă a pereţilor şi duşumelelor, de te 'ntrebai mirat, dacă nu cumva te găseşti într'o adevărată expoziţie de scoarţe ti ţesături naţionale-

Am fi rămas încă mult în atmosfera odihnitoare şi calmul mënëstirii Almaş, dar cărăruia ce duce spre Horaita, care şi desfă­şoară panglica de aici în colo numai prin pă­dure, la umbra brazilor uriaşi, ne oferi o pers­pectivă ispititoare şi ne 'ndemnă la drum.

lată ne deci în plină ascensiune a mun­telui, ce ne desparte pe o distanţă de 14 km-de mănăstirea Horaita,

Timp de 5 ore, caravana noastră în frunte cu un bătrân de 72 de ani ce ne servi drept călăuză, urcă mereu, oprindu se doar ca pentru a-şi consulta forjele, lângă câte un izvor cu apă cristalină şi răcoritoare

Splendorile naturii aerul ozonat şi îm­bălsămat <Je bogata vegetaţie, ne 'nvioară şi ne ajută să'nfruntăm cu bună dispoziţie obo­selile urcuşului.

Totuş delà o vreme, par'că pidoarele refuzară să ne mai servească. Nu mai puteam.

Călăuza ne ndemnă mereu : Haideţi vă rog ! Nu mai e mult. Că doar

nu vreţi să dormiţi aici in p ' d u r e ? ! Cu toată povara celor 72 de ani, moşne­

agul nostru — trubuie s o recunoaştem — era de zece ori mai voinic decât noi.

Mereu în fruntea caravanei- Avea însă un pas săltăreţ — p a s de munte — parcă mai puţin obositor decât al nostru, pe care zadar­nic căutam să ni'l însuşim şi noi-

„Hei moşule, glumi atunci o cucoane-Tare eşti voinic a um, dar să te vedem la 'ntors. Cum o să vii noaptea singur prin pădure?

— N'avea grije duduică- Pădurea mă cu­noaşte, că doar aici m'a născut maica la ră­dăcina bradului, în cântec de păsărele şi mur­mur de izvor, răspunse foarte poetic şi parcă c'un aer de mândrie, bătrânul.

In acel moment un dangăt de clopot sfâ­şie pădurea şi ne vesti apropierea mănăstirii.

în desăvârşita izolare a naturii acest glas de clopot avea ceva înălţător, căpăta un fel de rezonanţă sublimă, ce ne mişcă sufletele-Inimile ne svâcneau zorite 'n piept, de nerăb-

darea să putem zări odată turla, care ne emite acest,glas dumnezeiesc-

încă putini paşi, pădurea se răreşte şi prinîre trunchiurile copacilor, în luminişul unei splendide poeni, iată c ă se profilează silueta impunătoare a mănăstiri', care adăposteşte vre3 30 de călugări, n a'mosfera celui mai pitoresc decor.

Nici nu se putea imagina un Ioc mai po­trivit pentru o mănăstire- Departe de zgomo­tul claxoanelor şi a tipetelor omeneşti, ntr'o linişte desăvârş tă . de-Ji făcea impresia c ă auzi firul de iarbă cum creşte, cea mai minusculă gâză cum se mişcă — călugării trăiesc o viată cu adevărat monahală.

Prezenta noastră gălăgioasă acolo, ni se părea o profanare a unei împărăţii, unde totul se petrece în surdină. Ce minunat loc de de-siindere a nervilor, de reconfortare a rănilor sufleteşti !

Delerăm drumul călăuzei apoi intrarăm in biserică- Vreo c nci călugări oficiau slujba de seară. într'o atmosferă de misticism oriental, caracteristic bisericilor ortodoxe.

După ieşirea din biserică făcurăm cunoş­tinţa părintelui stareţ, un venerabil bătrân, care ne fscu o primire foarte amabilă Ne dădu explicaţii cu privire la trecutul mănăstirii, ne găzdui pentru noapte in două din camerile arhondăriei. iar a doua zi pe la prânz pe când ne 'ntorceam obosiţi delà schituletul Horăici-oara aşezat pe vârful unui munte la doi km.

depărtare de acolo — luase dispoziţii să ni se servească tradiţionalul borş călugăresc cu mă-măligută moldovenească-

Nu ştiu dacă borşul călugăresc a fost bun sau rău atâta ştiu, că am secat în câteva se­cunde farfuriile ce ni le umpluse foarte gene­ros unul dintre sfinţii părinţi-

După masă cam pe la ora 4, ne am în­tors acasă , mul'umind sfinţilor părinţi pentru frăţeasca şi amabila găzduire-

O luarăm pe drumul care duce prin Po­iana şi Negreşti, două sate mari, cu case şi gospodării frumoase, cel din urmă singur având o lungime de 7 km.

La ieşirea din Poiana, nenea Jorgu ne-pregăti o surpriză foarte amuzantă Ne aşteptă cu un fel de căruţă-pat, amenajată cu nişte canapele, aşternute din perne pe două flan­curi în lungimea căruţei, pe care trebuia să te aşezi cu picioarele suspendate în afară in a ş a fel, c a spatele să-ti servească de rezămătoare vecinului din flancul opus-

Ne instalarăm boiereşte în ciudata căruţă şi în timp ce caii ne duceau spre casă, noi deslegarăm s a c u l c u cântece şi glume şi tine o băiete până la poarta lui nenea Jorgu-

Aşa luă sfârşit prima parte a excursiei noastre, care pe lângă minunile ce ni le oferi la tot pasul, avuse şi o incontestabilă valoare terapeutică, căci pela 10 pe când ajunserăm la Dobreni, dovedirăm cu toţii, o poftă de lup şi un somn de copil-

LUMINI IN UMBRA SUFLETULUI M i - a m f ixa t a d e s e o r i în con­

ş t i i n ţ ă , f ă r ă s ă v r e a u , î n t r e ­b a r e a d a c ă v ia ţ a în fe lul c u m o t r ă e s c e s t e e a o r e a l i t a t e s au nu. C ă c i nu po t numi a l t fe l de­cât o f i c ţ iune a c e s t fe l de e x i ­s t en ţ ă o a r e p o r n e ş t e de là pune 1 ' tui unde a l ţ i i o l a s ă . V i a ţ a m e a , i r ă i r e a m e a în v iz iunea u n o r lu­mi i n t e r i o a r e , l u m i s ă d i t e la m a r g i n e a v i su r i l o r , ţiu p o a t e cons t i tu i ceva p a l p a b i l , u ş o r de încadra t în r i t m u l t u m u l t o s al e x i s t e n t f f o r e x t e r i o a r e . T o t d e a una a m avu t i m p r e s i a u r e i in­undăr i s p r e c e n t r u l f i r i i m e l e a o r i c ă r o r c o n c e p ţ i i f iz ice de v ia ţă . C a ş i cum f i e c a r e r e f l e ­xie a r f i o b l i g a t ă s ă p ă t r u n d ă mai a d â n c în r a z e l e su l fe tu lu i în l o c s ă i r ad i eze s p r e i e ş i r e a c o m u n ă , s p r e l u m e a d inafară . E s t e f e n o m e n u l î n v e r s r ea l i t ă ţ i i

c a r e în m o d u l cum s e prez in­t ă m ' a r d é t e r m i n a s ă c r e d c ă e x i s t e n ţ a m e a nu e v i a ţ ă .

Ş i t o t u ş i s i m t c ă t r ă e s c . M ă p ipă i u n e o r i î n c e t , r ă b d ă t o r s a o b s e r v d a c ă i u i c ţ i u n i l e miele vi­t a l e s â n t l a loci, N i m i c n e o b i ş ­nui t . A t u n c i c u m de î n t r e b a r e a m ă o*bsedează î n c o n t i n u u c a un c o ş m a r g r o z a v ? . O p e r a ţ i a au to -c o n s t a t ă r i i î n c e p e p r e c i s după a p a r i ţ i a î n t r ebă r i i . . . C a u t s a m ă ana l i zez Cu b ă g a r e de s e a m ă , s ă m ă p r i v e s c în og l indă in ime i me le . M ă văd t e r ib i l de di for­m a t , uneor i c h i a r m o n s t r u o s . V i a ţ a t u t u r o r o a m e n i l o r isbuei­n e s te în c l o c o t în mine , m ă c a l c ă în p i c i o a r e , îmi s t r i v e ş t e r ă s u f l a r e a gâfâ i tă . . . S â n t bo l ­nav.. . N e s p u s de bolnav. . . Ş i s ân t s i ngu r . N u m a i cu m i n e şj, Cu g ându r i l e m ê l e . T o t u l î m i

de OCTAVIAN RULÉANU

e s t e s t r ă i n ş i duşman. . . D o a r n o a p t e a î ş i ţ e s e u i t a r e a p e s t e r â s v r ă t i r e a m e a , n o a p t e a din c a m e r a m e a n o a p t e c a r e e cu to tu l a l t a ca cea d e a f a r ă fiind­c ă p o a r t ă s u f l a r e a m e a ş i poar­tă s o m n u l m e u dea lungu l p e r e ­ţ i l o r ş i pe f i e c a r e ' o b i e c t în pa r t e .

D e m u l t e o r i în a s e m e n e a c a ­zur i v r e a u s ă fug de m i n e . D a r c u m s ă f a c ? Nu m ă po t dedu­bla . O r i d e c â t e o r i p l e c , v ine ş i sp i r i t u l m e u c u m i n e . Ş i a c e s t sp i r i t m ă n e l i n i ş t e ş t e în p e r m a ­n e n ţ ă cu î n t r e b a r e a c o ş m a r . N u m ă po t a p ă r a eu n i m i c . V i n o ­vatul s â n t numa i eu. E u p e r s o a ­na s p i r i t u a l ă f ă r ă » e u l « f i z i c . O i n t r ' o s i m p l ă c u r i o z i t a t e s*a n ă s c u t o o b i ş n u i n ţ ă . I a r de a i c i p â n ă l a v ic iu s 'a i n t e r p u s su­f e r in ţ a r e z u l t a t ă , s u e f r i n ţ ă Care

» AFIRMAREA*

deş i t u l b u r ă o r g a n i s m u l e s t e , S&u t o a t e a c e s t e a , o b i n e f a c e r e . M ă s i m t m â n d r u c ă p o t su fe r i f ă r ă s v â c h i r i de d u r e r e Ş i o f a c d e o a r e c e î m i d ă p u r u r e a dova­da v ie a v e g e ' ă r i i m e l e pe pă­m â n t . E s t e j u s t i f i c a r e a c e a m a i e c l a t a n t ă c ă n ' a m i n t r a t în pu­t r e f a c ţ i a v e ş n i c ă . C u c â t pă­t rund m a i p ro fund în e s e n ţ a l u c r u r i l o r , cu a t â t a m ă £ n c u r c în i ţ e l e a l c ă t u i r i i m e l e s u l f e :

t eş t i . . . D e a c e e a n u c a u t r ă s ­puns l a întretbârea c o ş m a r , da­c ă v i a ţ a m e a e s t e r e a l i t a t e s a u f i c ţ i une !

Ş i . . . c e m u l t a ş dă s ă ş t iu c ' a m t r ă i t n u m a i c â t e v a c l i p e , a ş a c u m ş t iu s ă t r ă e a s c ă t o ţ i r o b i i a d e v ă r a t e i ş i pa lpabi le i 1

vieţ i ! . . . *

N e p ă s a r e a f a ţ ă de i n s t i n c t e l e m e l e o p o t m e n ţ i n e cu un a s ­pru r e g i m de i zo l a r e . T r ă e s O i zo la t p r i n t r e oamen i . S i n g u r ă ­t a t e a m e a se r e f e r ă l a m o d u l cum! p r o b l e m e l e s o c i a l e g ă s e s c r e f l e x în s u f l e ' u l meu . O r pen­t r u m i n e nu e x i s t ă s o c i e t a t e . D i n m o t i v u l c ă e a nu c o r e s ­punde p r e c e p t e l o r m e l e . I n c e p r i v e ş t e p r e c e p t e l e n u l e - a ş pu tea p r e c i z a . L e s i m t numa i D a r nu l e c u n o s c . TVli-e f r i c ă dec i , s ă l u p t î m p o t r i v a l o r . D e a i c i s i n g u r ă t a t e a m e a u n i c ă .

F e m e i a n u m ' a p a s i o n a t ni­c i o d a t ă . M a i în t â iu , nu p ó t fi î n ţ e l e s d e o a r e c e m a n i f e s t ă r i l e m e l e au c e v a din g r o t e s c u l omu­lui p r imi t iv , neeclucaf . S â n t ex­p u s să -mi î n e c î n c e r c ă r i l e de c u c e r i r e a m o r o a s ă , î n c e l m a i h i l a r i a n t a s p e c t de v ia ţ ă . V e ş » inie m ă o b s e d e a z ă gându l c ă s â n t un o s t r a c i z a t a l lumi i , un p e r s o n a j , c a r e din a c e a s t ă pri-< c i n ă e în p e r m a n e n ţ ă s p i o n a t ş i z e f l emiza t de o r i c e om, t â ­n ă r s au î ) ! ă ' r ân , f e t i ţ ă o r i f e m e i e m a i v â r s t n i c ă , l a o r i c e o r ă din z i ş i din n o a p t e ş i în o r i ce l o c .

Á m i m p r e s i a uTiei p e r s e c u ţ i i l e n t e , din p a r t e a î n t r e g e i ome­n i r i . Ş i i m p r e s i a s e î n t ă r e t ş e p r in f ap tu l că l ^ m e a e s t e de o c o n d e s c e n d e n ţ ă r a r ă , cu mine . U n e o r i c r e d că toa t ă a fab i l i t a ­t ea o m e n e a s c ă e s t e o m a s c ă pen­t r u un s c o p . D e a l t fe l s â n t fe rm c o n v i n s că e g o s i m u l pu r pri­

m e a z ă in o r i c e ac ţ iune . I a r a ş a n u m i t a p r i e t e n i e e s t e n u m a i o f o r m u l ă s i m u a t o a e de a a jun ­g e l a un r e z u l t a t m a i m u l t im­pos ib i l c a pos ib i l .

S u g e s t i i l e m e l e îmi spun c ă f e m e i a e s t e un m i c o b i e c t însu­f le ţ i t , c r e i a t în l ume s ă îm­p o d o b e a s c ă g r ă d i n a v ie ţ i i să ­p a t ă cu t r u d ă de buroa t . . I n dânsa , ea e s e î o a r e a c e a p l r ă de pa r fum. M i r o s u l î m b ă t ă t o r a t r a g e a l b i n e m u te. . . Ş i f e m e i a dev ine p i e s ă de e x p o z i ţ i e . P ă ­c a t u l ce l m a r e a l f eme i i e s t e c ă ş t i e s ă i u b e a s c ă . N a t u r a i a h ă r ă z i t f r ă g e z i m e a u n d u i t o a r e a fmi ţ e i ş i a r i a i n t r e g r a l e i p re-i e c ă t o r i i .

N u c r e d în s e x u l ' s lab . A i c i nu-mi primează e x p e r i e n ţ a . A m f o s t î n t o t d e a u a d e s t u l de t a r e s ă nu î n c e r c n i m i c . C u r i o z i t a t e a p e n t r u mine e s t e o v o r b ă i ex­p r e s i v ă . Nu c r e d în femeie,., f i i ndcă s o c o t p r e c i s c ă nu po t i i eu î n s u m i c r e z u t . F e m e i a d a c ă î n ş e a l ă , v r e a c a ea î n s ă ş i s ă f ie î n ş e l a t ă , s ă a i b ă c e r t i t u d i n e a c ă e ş t i c a p a b i l die f ap t e m a r i d e ş i ea ş t i e d e s t u l de b ine c ă e ş t i un l a ş c ă po ţ i s 'o p ă r ă s e ş t i t o t t o t a ş a de b ine cum a i ş i lua t -o .

Ş i d a c ă senzu l v ie ţ i i nu e s t e a l tu l decât o Continuă înşe lare^ a tunc i v i a ţ a m e a nu e s t e r ea ­l i t a t e . E u n u mă po t p r e f a c e . S â n t p r e a s i n c e r p e n t r u a m ă î n ş e l a pe ni ine . N u p o r t a l t ă î n f ă ţ i ş a r e d e c â t a m e a . "Şi a c e a s t a neconven ind ' mu l to ra , p r e f e r s ă t r ă e s c s i n g u r cU e x i ­s t e n ţ a miea.

* O s i n g u r ă dată a m î n c e r c a t

s ă m ă p re fac . . . lNica e u n u ş t iu cum. M ă g ă s e a m ca d e o ö i c e i u s i n g u r î n o d a i a mea. M a i b i a e z is nu e r a m s ingu r . A c a s ă l â m ine t o a t e o b i e c t e l e î m i s â n t în t o v ă r ă ş i e ş i t o a t e încea rcă ! s ă m ă a p e r e . C â t e o d a t ă s â n t d i s p u s s ă Cred că m ă î n ţ e l e g şi m i s e p a r e c ă ş i e l e s e m i ş ­c ă sirb tă'şul p r iv i r i i m e l e con­c e n t r a t e .

S e l ă s a u u m b r e l e se r i i , g r e l e şi p l ine de m â h n i r e " tomnatecă . O r n i c u l v remi i î na in t a p e 'nde-l e t é î m p o v ă r a t de nepu t in ţ a ie ­ş i r i i la l umină . A m s t a t c â t e v a

c l ipe şl-am p r iv i t s t r ă funz imi l e ce ru lu i . D e - a c o l o de S J S au ve­ni t vân tu r i l e r ă v ă ş i t e î n t u n e c a t e ş i s a t u r a t e de b r o b c a n e l e p lo i i ş i m i au î nch i s p leoape le . . . \ i-ziuvtea och i l o r s'a î n t o r s a tu i c i în a d a r c u l meu . T e n t a cu le 1 e e-r a u m u l t e ş i c e r c e t ă t o a r e până l a ţ î iuprema s v â r e o l i r e â f rân­tur i i de gând .

A a p ă r u t apo i Ceata t u t u r o r i c o a n e l o r mele d r a g ' . S â n t un p a s i o n a t c o ' e d ţ i o n a r de imag i ­ni. O r i c e ch ip de f e m e i e m ă în­c â n t ă . II p ă s t r e z cu p i e t a t e . D a r r u do-e~c m c a - r a r e a ima ' W , n ic i nu v r e a u să-i v o r f o s O a l in t d o a r în c u g e x u f meu, pen-t r u c ă o ştui numai ' a m e a , e re -ia tă dună î n c h i p u i r e a m e a c i <u r e o u + i n ţ ă de î n s t r ă i a 1 .

C i n e mi -a s c o s a s t ă z i f i ? u a D a n e i F l a n u ? C e c a u t ă zâmbe­tu l e i ş i r â s u l ei , în faţa m e a ? E u n ' am c e r u t-o! N ic i nu m ' a ai g â n d i t Ia ea . C e l m u l t e r a o p l ă s m u i r e mai m u l t e v i d e n t ă c a a l ta . . . Î n c e r c să î nch id ochi i b ine , s t r â n s de to% s ? o a lunx . . E s t e o n e l e g i u i r e să -mi ,vină a c u m în m h t e ! O i m a g i n e fru­m o a s ă î n s e a m n ă p r i m ă v a r ă .. O f eme ie F e r m e c ă t o a r e e s t e o f loa r e privi* ă din d e p ă r t a r e . FHr D a n a H à n u . de c e r u - m ; dă n a c e în amur^ i tu l ac\s*a s t e r p de v i a t ă ş i ' i u b i r e ?

Z a d a r n i c a l u n g i m a g i n e a . F a m ă u m i l e ş t e ş i m a i o b s e d a n t Nu po t d e c â t s , r> a d n r t , să văd

"ce mi -a f ace . P o a t e eh o du­r e r e în p ' u s m ă va î n o b i l a îna­in t ea m°a ş i a c r e d i n ţ e l o r m e l ^ Nu e p o s i b ^ ă o c o m u n i u n e su­f l e t e a s c ă ? O a r e nu ml-a t - i m i s D a n a Fuid'ul in imei s a l e să-1 p r i m e s c poa t e , să-I ri d e c — rr?erd î ?

G â n d u r i l e mă î n ţ e a p ă s o m ­n a m b u l . Ce -am a j u n s ? . . . P â n ă în p r e z e n t nu ţ in m i n t e să fi p r im i t v r eun m e s a j de-a c i n e v a c a r e ţ i ne l a m i n e ! C ă nu m ' a iubi t n imen i , s imt a b s o l u t si-"-s u r .

N ' o fi o a r e f ' u 'urar a a ° e a s f a de n o a n t e un s e m n a l m i s t e r u ­lui o m e n e s c ? O î n t â l n i r e a D a ­ne i m i - a r c r e î a acea l i n i ş t e c -b i şnu i t ă , f ă r ă de c a r e nu m ă pot odihni .

A m p l e c a t imed ia t s p r e D a ­na. T r e b u i a să -mi s a t i s f a c un ape t i t s u f l e t e s c in u m b r a c ă ­ru ia r ă s ă r e a u lumin i mu l t e ce -m i î n t u n e c a u ochi i de nu ma i v e d e a m n i m i c . In s c ă p ă r a r e a f i ecă re i l umin i a p ă r e a D a n a , a ş a cum î m i i n t r a s e în conş t i i n ­ţă a l ă tu r i de a l t e n e n u m ă r a t e i c o a n e . D a r D a n a r ă s ă r e a m a i v ioa i e , m a i eu s u b î n ţ e l e s u r i . U n m o m e n t î n c e p u s e m s ă cred ' c ă e a e f i in ţ a p r e d e s t i n a t ă a î m b r ă c a focu l p l ă s m u i r i l o r me­le .

D e v e n e a m din c e în c e m a i luc id . U n f u r n i c a r de n e l i n i ş t i îmi f r ă m â n t a u vo in ţ a . M ă lă ­s a m în vo ia u n o r i luzi i l a c a r e a l t ă d a t ă n ' a ş fi î n d r ă s n i t s$ b u n u e s c m ă c a r ex i s t en ţa . . . S u ­p o r t a m p r o b a b i l u r i a ş a inf luen < ţ ă a m i c u ţ e i D a n a c e mi -a tul­b u r a t î n t r u c â t v a s t r u c t u r a su­da t ă a su f l e tu lu i m e u .

In a p r o p i e r e a l o c u i n ţ e i e", mi -am da t s e a m a c ă D a n a e s t e c e v a oe t r e b u e să -mi a p a r ţ i n ă . V o r b e a d e s i g u r s i m u l a r e a gân­dur i lo r . P e n t r u c ă a l t f e l nu mi -a ş i pu t ea a s t ă z i e x p l i c a l i p sa t o t a l ă de -a tunc i a î n t r e g i l o r m e ­le c o n c e p ţ i i .

A m pr iv i t î nde lung g e a m u r i l e locu in ţe i de l à e t a j . E r a m dea-b i n e l e a t r a n s f i g u r a t . N u m ă r e cunoşteam:. S t r a d a ou s g o m o -te le ei s e c o n c e n t r a u undeva în m i n e î n t r ' o s u p r e m ă t ă c e r e . P e in ima t ă c e r i i c ă l ă t o r e a pr in >ninte s p r e l u m i n a o c h i l o r punc ­ta ţ i în n o a p t e , un s ingur 1 Cuvânt şi o s i n g u r ă ţ i n t ă n e d e f i n i t ă : D a n a . L i n i ş t e a t r a n s f i g u r ă r i i din m i n e r e p e t a m e r e u c e l e două s i l abe . . . A p o i s 'a f ă c u t un s g o m o t s u r d Cu a c e l e a ş i s i l abe , i n t o n a t e în ritm- die c â n t e c a i s lavei . . . D a n a devenea o s i m ­fonie , c a r e s e a ş t e p t a m a t e r i a ­l i za tă , ţ

D a r c â n t e c u l s 'a r up t îuăbu-ş n \ T a o î n ă l ţ a r e . O s t r i d e n ţ ă în a c c e n t m 'a f ă c u t s ă t r e s a r şi să m ă r e g ă s e s c pe mine. . . în ­ţe legeam. . . In c a s a D a e \ o lu­me pe t r ecea . . . C e î n s e m n e a z ă î n să , a p e t r e c e ? A u i t a , da ex i ş t i , n a r ă ' a o eilen é g a r e c o m I J

n lec t ă . D e c e p e t r e c e D a n a ? . . . S ă u i te ş i e a ca fo ţ i c e i a l a l t i . S ă u i t e ! D a r c e ? . . . C ă nu Ira-

e ş t e . c i n u m a i v i e ţ u e ş t e ! O s im­plă e x i s t e n ţ ă . Un sirrgur p u n c t din n e m ă r g i n i r e .

Ţ i p e t e l e v e s e l i e i m ă dureau . E l e p ă t r u n d e a u în vi e ca toxi - f

c e . A m u r i t în a c e l mo-ne . \ t pe Dana . . . V o i a m c a ea s ă f ie Ca m i n e . S ' o a s e a m ă n focu lu i m e u c e m ă m i s t u i a . A ş fi vo i t s ă -mi g h i c e a s c ă gândur i le . . . S ă - m i ia­s ă î n a in t e . M ' a ş fi s c h i m b a t a tunc i .

C i n e s ă m ă î n ţ e l e a g ă ? N ' a -yea c i ne . D a n a pe t r ecea . . . I i d e s l u ş e a n u pu ţ in v o c e a voa i a ­t ă de fumul amin t i r i lo r . . . O a r e c e v o r b e ş t e ? î n c e p u i s ă invi­d i ez pe c e i c e o ascu l tă . . . E u n 'o po t auzi , a ş a a p r o a p e . E a nu ş t i e c ă t r e b u e să -mi l i n i ş ­t e a s c ă „sufletul . . . D e a i c i o în­v o l b u r a r e h a o l i c ă de r u ; ă n in ţ i g h e m u i t e în in imă. . . D a n a c r e ş ­

t e a în i n i m a m e a , c r e ş t e a de n u m a i p u t e a m s ă - m i îndrept gândur i l e s p r e ea. . . P e c â n d e u m ă an ih i l am î i t r ' o a b s o r b i -ţ i e de n i m i c i r e s u f l e t e a s c ă .

A m dor i t -o apo i pe D a n a m a i m u l t c a o r i c â n d . P e n t r u f ap tu l c ă p r in vese l i a e i , cu l u m e a a-c e e a m u l t ă , m ă n e g l i j a t o t a l U i t a i t o a t e p r e j u d i c i i l e c e - m i f ă c u s e m . D o a r aciea l u m e î m i e r a d u ş m a n ă .

A t â t a fost . . . C â t e v a -clipe de n o a p t e t o m n a t e c ă . A m con ­c e n t r a t în f i in ţa m e a c e l e d o u ă e x t r e m i t ă ţ i : i ub i r e n e s ă v â r ş i t ă p e n t r u D a n a ş i u r ă m o c n i t ă î m p o t r i v a î n t r e g e i lumi .

A f o s t d o a r un mioment.. . U n s i n g u r m o m e n t . A s t ă z i s â n t c e i vechiu . Nu ma i ş t i u n imic . . .

A fo s t demult . . . Dana . . . v i s şi f e r i c i r e n e î m p ă r t ă ş i t ă .

B U C H E T D E F L O R I

Acest buchet de flori ce luneca în sus E trist şi-atinge cu petale vestejite stele, Atunci, când te aştept şi mă ridic abis Pe lanul copt al tinereţii mele.

Când poate înapoi voiu reveni Cu mii de ani în ochi goliţi de ceată, Prin pulberea 'nserării voiu trezi Această clipă 'naltă de viată.

Pe lângă anotimpi cu suvenirul nins §i gândul rob înlănţuit în glorii, Pe fondul ei voiu isvorî, cuprins De flăcări în fantastic de istorii.

Ui voiu zâmbi şi voiu hrăni din sânge Si alte sbvrătoare ostmite 'n s to/, De-o fi elanul mort şi mâinele vor plânge Pe stâlpii de lumină sprijiniţi în gol

Vor fi apusuri grave n muced de eres $i sufletele ne-or ţărmuri cunună ?! Noi vom lupta să rupem vălul des Şi să ne fie drumul, prin iroene împreună-

D. HINOVEANU

I L I N C U T A A l ă t u r i de c u r t e a G r e n ţ u l e ş t i -

l o r , e ra o c ă s c i o a r ă d e l i c a t ă , cu f e r e s t r e l e s t r ă v e z i i ş i p e r e . i i a lb i c a neaua .

D e a l u n g u l p r idvoru lu i a târ ­n a u g h i v e c e l e de m u ş c a t r o ş i i c a focu l , i a r pe s t â lp i u r c a s e r ă de m u l t r o c h i ţ e l e a l b a s t r e de r â n d u n i c ă .

A c o l o l o c u ' a un ţ ă r a n c in s t i t , P e t r a c h e R ă ^ e ş u , n u m e p3 c a r e î l m o t ş e n i s e cu d r a g de la s t r ă ­bun ic i i s ă i , ce au fo s t pe vre­m u r i r ă z e ş i .

In f i e c a r e dimineaţă., , ma i a l e s v a r a , când s o a r e l e da och i c u sa tu l , s e a u z e a u c iocn i tu r i de b a s t o n în p o a r t a lui P e ­t r a c h e , u r m a t e de t u ş i u r i v i o a ? .

— „ M ă i P e t r a c h e . . . P e t r a c h e ! s t r i g a D i m l t r i e G r e n ţ u l e s c u p ro ­p r i e t a r u l m o ş i e i .

— „ A u d boe ru l e , r ă s p u n d e a el de sub pruni , su f l ecându- ş i m â n e c i l e cămăşii , , ca adevă ra ­tul g o s p o d a r .

— , .Dă-mi f a t a de c l a c ă i a cu ­l e s u l v ie i , azi . — C â t f a c e î ţ i p l ă t e s c acum, s a u î ţ i s c a d din d a t o r i a v e c h e ?

— „ B i n e D o m ' D i m i t r e , v 'o t r i m i t ş i c u p l a t a f a c e m no i în-t r ' un fe l , cum e b ine . P e t r a c h e s ' a î n t o r s în c a s ă du i n i m a în­d o i t ă ; r ă u e s ă fi d a t o r ! F a t a e r a în a junu l l o g o d n e i ş i o t r i ­m e t e a l a s l u g ă r i t ; a c e s t a era un g â n d c a r e - l ch inu ia .

I l i n c u ţ a . avea n u m a i ş ap t e ­s p r e z e c e p r i m ă v e r i ş i vo ia să s e m ă r i t e eu un b ă i a t din ve­c in i , cu opt p o g o a n e de pă­m â n t , a l e su l i n ' m e i ei .

D i m i t r e G r e n ţ u l e s c u a p l e c a t pe l a a l ţ i ţ ă r a n i s ă m a i adune l u m e de c l a c ă l a c u l e s u l s t r u ­

g u r i l o r , cu o h ă r m ă l a e de f a i ­n i dupti dânsu l . I l i n c u ţ a lui P e t r a c h e R ă ^ e ş u , a lua t d rumul s p r e c u r t e a G r e n ţ u l c ş t ' l o r , o c o ­l ind p o i a n a d in t re m ă r g i n a ş i , c ă t r e c i ş m e l e , , î m b r ă c a t ă în că -m ă ş u ţ a ei de ţ a r ă p l ină de râu­r i , cu b a s m a u a ca fujgul şi vâl -n i ee lu l r o ş c a t .

P i c i o a r e l e îi e r a u g o a l e si s p ă l a t e f r u m o s , în a a r e c e ş i l i m p e d e a i zvoa re lo r . P u l p e l e e i d r e p t e şi c ă r n o a s e , m i j l o c u l

m o d e l a t , cu sân i i c a n i ş t e gu­tui , e r a u l a o l a l t ă un s tud iu . — B r u n ă l a f a ţ ă şi sup t ă ca o V e n e r a , cu ochi i ş i pă ru l căr-< b u n a t , i a r buze l e ro ş i i ş i hrăi n i t e de s â n g e c a două Coacăze.

C u o zi m a i ' na in t e v e n i s e din P a r i s , de l a s tudi i , J a c k c e l m a i m i c fiu a l lui Dimitre , G r e n ţ u l e s c u , a ic i la ţ a r ă s ă s e m a i o d i h n e a s c ă . — Nu-1 văzu­s e r ă ţ ă r a n i i de c â n d e r a c o ­pi l , c â n d s e j u c a în g r ă d i n ă de-a » v ' a t i a s e u n s e l e a « c u c e i de s e a m a h r . I l i n e u l a î l u i t a s e a p r o a p e , c ă c i e r a m i c ă n u m a i de »şase anî , c â n d el e r a în a doua de l i c e u . A c u m ea a v e a ş a p t e s p r e z e c e an i ş i e l 'două­zec i ş i p a t r u — a d e v ă r a t e fo­c a r e de t i n e r e ţ e .

P e c â n d e a ş i c l ă c a ş i i cule­g e a u s t rugu r i , c l a r i n e t a ţiga-^ nu lu i u r c a t pe un m a l d ă r de fân, c â n t a p r e lung c â n t e c e de d r a g o s t e , de r ă s u n a u podgo­r i i l e .

— „ I l i n c u ţ a , a s t r i g a t Dimi­t r e G r e n ţ u l e s c u , ia dă- te m a i a p r o a p e cu coşu l . F a t a a ven i t în g r a b ă p â n ă l a dânsu l , ro -t indu-ş i p r i v i r i 1 e cu o t i m i d i t a t e d e m n ă de f a r m e c u l f rumuse ţ i i s a l e . C u n o ş t i p e D o m n u l ă s t a ?

— „Nu-1 p r e a c u n o s c , da r ş t iu Ică e s t e D l J a c k , bă ia tu l D -v o a s t r ă .

— „ E h ! ia po f t e ş t e P a r i s u l a ic i , să vedem ce a r e de z i s ?

G ă s e ş t e a c e s t e i r o m â n c u ţ e ca o zână , v r e o g r e ş a l ă , în ceeade pr ive t ş e a r t a f rumuse ţ i i ?

J a c k a r ă m a s a m e ţ i t d e p r iv i r i l e ei s ă g e t ă t o a r e . D i ­m i t r e a p l e c a t apo i s p r e c a s ă cu capu l în p ăm ân t , sfătuindi pe fiul s ău J a c k , s ă f ie a t e n t c ă c i a l t c u m v a î i s t r i c ă l o g o d n a cu t ână ru l d 'n sa t . P e s t e c â t e v a min u t e J a c k s 'a î napo ia t , ur­m ă r i n d - o p r i n t r e t rup ine l e de v ie . P u r t a p i j a m a a l b a s t r ă cu b r a n d e i b u r g u r i î n c r u c i ş a t e p e p iept , pă ru l l i n s şi p ipe ta pe fc'uze fumega lung i t r o m b e de fum. I l i n c u ţ a î ş i d e ş e r t a c o ş u l r ă s t u r n a t în va su l de s t rugur i . Pulpele s e d e s g o l e a u în r a t e c â n d se a p l e c a , ca n i ş t e i s -

de TH. I. ŢUCANOVICI

pi te , i a r sân i i n e g l i j a ţ i , a p ă 4

r e a u v iz ib i l i în t o a t ă g o l i c i u n e a m a r m o r e a l ă , p r in gu ra c ă m ă ­ş i i ce- i î m p r e j m u i a p iep tu l ca ­t i fe la t .

U n s i m ţ c a r e d s p r e ţ t i e s t e t o a te c ă t u ş e l e c o n v e n ţ i o n a l e , a l e r ­ga pr in ne rv i i lui J a c k , eva­d â n d ca v i s c o l u l p e s t e c â m p u ­r i , f i i ndcă o r e a l i t a t e n e t ă g ă ­dui tă » I l i n c u ţ a « , p r o c l a m a cu f i in ţa ei » i sp i t a în a m o r « .

G â n d u l lui J a c k de a p o s e d a pe a e c a s ' ă ţ ă a n c ă e a n e s f h i m ba t . — N o p ţ i l e n e d o r m i t e ş i zi­l e l e cîe v e g h e s p r e c a s o o a r a c u m u ş c a t e a I l ineuţe i ţ l ' au fă ­cu t r o b a l s e n t i m e n t e l o r , o â n ă l a n e g r e cuge t ă r i , pe n e f e r i c i t u l J a c k .

I n t r ' o zi a t r i m i s s e rv i to ru l s 'o c h e m e , l a dânsu l , c â n d ni­m e n i nu e r a p r in cu r t e ş i c a s ă . I l i n c u ţ a de r u ş i n e a b o e r ului c e ­lu i mare . , a s ă r i t p ă r l azu l ş i a v e n i t . C a î n a i n t e a unui duh r ă u a s t a t pe gândur i l a u ş a din f a ţ ă . C e v a p a r c ă - i s p u n e a s ă nu î n t r e , d a r a l t c e v a o î ncu ­r a j a : c i n s t e a l u i D i m i t r e G r e n ­ţ u l e s c u .

î n ă u n t r u e r a o l i n i ş t e de m o r m â n t . I n i m a I l ineu ţe i b ă t e a t e ­r ib i l , de f r i că , s ă nu c a d ă în m â n a lu i J a c k , c a r e o u r m ă r i s e a t â t a v r e m e , i a r ă să- i s c h i m b e min ţ i l e . . .

— „ L a ce m ă c h i ă m ă b o e r u i ? a f o s t u l t imu l e i c u v â n t s p u s s e rv i t o ru lu i ?

— „ A r e âă-ţ i s p u n ă c e v a . . . . S e r v i í o r u a d i spă ru t c a un ho l te iu în fundul cur ţ i i , e'ând I l in­cu ţ a a î n t r a t în c a m e r a , u n d e (itia c ă l u c r e a z ă b o e r u i .

— „ A h ! D o a m n e sun t s ingu­ră , nu e n i m e n i z i se ea. U n d e e s t e D o m ' D i m i t r e ?

D o u ă m â i n i o p r i n s e r ă de m i j l o c , din u m b r a unei pe rde ­le . — J a c k e ra în de l i r , t re-n u r a ca un f l ă m â n d pe v r e m e a geru lu i , cu ochi i i e ş i ţ i din or­b i t e .

I l i n c u ţ a a pă l i t c a şo f ranu l . S ' a r ă z i m a t de p e r e t e cu pr ivi­r i l e s t inse , , î n t r ebându- l , l a c e a c h e m a t - o ?

R ă s p u n s u l lu i J a c k a f o s t s ec , i n t u i n d u ş a c a m e r e i de două or i cu che ia , , apo i a de­c l a m a t s i l a b i s â n d :

— „I l in-eu- ţa . . . nu i e j e n a , fii­ca l a t ine a c a s ă , s t a i pe pa t . A lua t -o de m â n ă , t r e m u r â n d ca o b u c a t ă de ge l a t i nă^ in-! c o n ş t i e n t ă de pa r a l i z i a a c e l u i even imen t un i c in v i a ţ a s a . A a şeza t -o l â n g ă dânsu l c a p e o, păpuşă , tu rnându- i a p ă de c o ­lon ie p e p ă r u i m ă t ă s o s , cu mi-Éos de m i g d a l e .

— , „ L a s ă - m ă s ă p l e c . t e r o g D- le J a c k . . . m ă o m o a r ă t a t ă ş i m ă u r ă ş t e l o g o d n i c u l .

J a c k o a s f i x i a c u c a s c a d e de s ă r u t ă r i d i a b o l i c e .

— „ I l i ncu ţo . . . e în z a a ă r ! T o t > s a t u l v a af la că nu m a i e ş t i f a t ă , în cazu l că nu m ă a s ­culţ i . . .

— „ A h ! păcă tosu l e . . . l a s ă - m ă ! —• „ T e i u b e s c , î ţ i vo i lua to t

c e v i e i , î ţ i voi da bani . . . — „Nu, nu, nu s e p o a t e ! S u n t

f ec ioa ră . . . s u n t s ă r a c ă a m nun­ta în curând . . . nu-se poa te , mai b ine o m c a r ă - m ă i ă r.u rr.ai s i m t , s ă nu t e m a i văd.. .

— „ T o i u l e m i n e l u r ă Ilino'u-ţa , o c o p l e ş i e l cu v o r b e l e mă,-e s t r e .

Nic i pădu r i l e nu m a i sun t vir­g ine azi , da r tu, c a r e nu eş*ti c a p r o a s t e l e c e l e l a l t e , u r s u z e î ncăpă ţ îna t e . . .

P o a t e te voi r ă s p l ă t i m a i mul t de c â t g â n d e ş t i , u i t e eu J a c k G r e n ţ u l e s c u ţ i -o j u r . . . vezi î m i f a c ş i c r u e ; a . .

O l u p t ă . d e î m p o t r i v i r e a tíal I l i n c u ţ a , d i s p e r a t ă , e a o f a r ă s ă l b a t e c ă .

— „Nu se p o a l e , ah... şt ve r ­be le ei s 'au t r a n s f o r m a t în t r 'un ţ ipă t de ş a c a l . C l i p a de a fi s a lva t ă e r a i m p o s i b i l ă . — S ' a muia t i s t ov i t ă sub fo r ţ a lui de b ă r b a t , ca o b u c a t ă de c e a r ă a r s ă de j a r . . .

C â t e v a m i n u t e după ace. 'a I l i ncu ţ a s 'a văzu t p i e r d u t ă si v i su l ei s f ă r â m a t , de un om c a r e v e n i s e b ru t a l din l u m e a a t â t o r f eme i , din P a r i s , U n s 'n gur gând î i l u n e c ă p r in c rée r . . . c â n d e r a u copi i , nev inova ţ i , cu suf le tu l de înger . . . "A u r m a t un act de d i s p e r a r e în in ima ei c a r e o r o d e a a d â n c : Nun ta m u r d a r ă j b ă r b a t u l ne fe r i c i t , t a

t ă i său , s a t u l va vorb i , a p o i lu­m e a şi în t r ' un p l â n s s f â ş i e t o r s 'a gând i t l a s i n g u r a s a l v a r e .

J a c k , c ă u t a s 'o m â n g â e , în z a d a r c ă c i ea cu a m â n d o u ă m â i n i l e , cu u l t imi le pu t e r i l a i zb i t în f a ţ ă p l ină de m â n i e ş i s c â r b ă .

— „ T e r o g s ă fii c i v i l i z a t a I l i n c u ţ o , mi-a i f ă c u t s e m n e pe ob raz . A m c u n o s c u t fe te ş i in P a r i s , da r a ş a n e b u n e «ţi'am g ă s i t . „ ,

A t u n c i I l i n c u ţ a a î n t i n s b r a ­ţu l pe m ă s u ţ a de l u c r u a lui J a c k a p u c â n d in m â n ă p i s to lu l pe c a r e in v i a ţ a ei nu 1-a în­t r e b u i n ţ a t ş i a t r a s . . .

VERSURI

U n vae t p r e lung a s f â ş i a t t ă c e r e a m o r m â n t a î ă a case i , c a ia j ungh ie re . . . J a c k a c ăzu t p e d u ş u m e a cu ochi i î n c r e m e n i ţ i la I l i n c u ţ a , cu r e m u ş c ă r i n e i e r ­t a t e , f i i ndcă a v e s t e j i t o s ă r ­m a n ă m i r e a s ă .

P e c e a r ş a f e r a u c â t e v a u r m e r o ş i i , c a n i ş t e p ă r t i c e l e d in t r ' o p e t a l ă de t r a n d a f i r r u p t ă în b u c ă ţ i , i a r l â n g ă J a c k un l u n g p â r ă u de s â n g e î n e e h a g t .

I l i n c u ţ a a a r u n c a t a r m a din m â n ă şi ca o d i s p e r a t ă în cul­mea desnăde^de i i a a e r g a t s j x r e c u r t e a l ogodn icu lu i , unde c ă -zându-i l a p i c i o a r e s e r uga s ' o i e r t e spunându- i adevărul . . .

<fe G R . CRIŞ/1JS

P e un mormani Din lutul proaspăt al unui mormânt plângând frământ un gând, — pământ pentru stele mgrăşai cu eh, nur lie zilelor mele, — pe aripile slabe a poeziei ca sol ve§niciei cu puteri de mit să-l trimit.

Ca o cruce Spre o cruce de curând ridicată mă poartă inima îndurerată; — o CruCe cioplită din lemn de stejar, cu vechea secure a unui plugar, o cruce cz-arală Că oi e 7n zadar şi avid rânjeşte în spre hotar. — îngenuncheat la crucea de cur nd ridicată plâng fericirea ce n'a m >avut-o niciodată.

Rime uşoare Un venetic gând Drum spre infinlî spre culmi alergând Va alem nit s'a oprit plângând: şi i'a răstignit.

Suliţi ascuţite Glia car el Ci re sclipiri de cuţite e fără putere, nu-l lasă 'nainte. şi fără avere.

Luminate stele Gândul cel hoinar Vau chemat la ele n'are nici habbr. ca să mi-l .înşele. să se ^ntoarcă iar.

•» A F í R M A R E A«

CURSURILE IN AER LIBER O NECESITATE IMPERIOASĂ PENTRU COPIII SĂTMĂRENILOR de i. LUCA

In t r ' un a. t n u m ă r — No . 3 — s c r i s e s e m în modi cu to tu l tan-, gen ţ i a l d t s p i e n e e e s i . a t e a ş c o a -l e l o r în a e r l i b e r , o r ig ina l o r în n e g u r a v r e m u r i l o r , p r e c u m ş i de i m p e r a t i v u l p e d a g o g i e i v remi i a c t u a l e ^ c e r u t în f o l o s u l d e s v o l t ă r i i f i z ice a copi lu lu i .

I n a c e s t e r â n d u r i , voiu cău-î t a s ă î n f ă ţ i ş e z cu e i i r e , c ă c e l e p a t r u s c o a l e p r i m a r e din cen­t ru l o r a ş u l u i S a t u - M a r e , ada* p o s t e s c un n u m ă r cu m u l t m a i m a r e de e levi d e c â t t u b a j u l c e l a ie f i e c a r e în p a r i e ş i e h i a n p e c l a s e .

D e a c e i a vo iu î n c e p e c u ş c o a ­la p r i m a r ă No . 1 c a r e a avu t în anu l ş c o l a r 1 9 3 5 — 3 6 un nu­m ă r de 6 3 1 e l e v i x î m p ă r ţ i ţ i în 14 c l a s e , cu 11 s a l e de î nvă ţ ă -

I m â n t ş i cu î n v ă ţ ă m â n t pe z iua î n t r e a g ă . C e l e u n s p r e z e c e s a l e de î n v ă ţ ă m â n t au a d ă p o s t i t 14 c l a s e de e lev i , f i i ndcă u n e l e

'Clase , au f ă c u t î n v ă ţ ă m â n t con-nua t iv , l i p s i n d n u m ă r u l să l i lo r de c l a s ă .

A c e s t e 11 s a l e de î n v ă ţ ă m â n t m ă s u r a t e în d i m e n s i u n i l e lor, , a u un c u b a j de 2 9 2 3 t 3 0 0 m . R a p o r t â n d a c e s t Ciibaj l a n u m ă -m ă r u l de 6 3 1 e l eve ş i e lev i , — f i indcă e s t e ş c o a l ă m i x t ă o b ţ i n e m p e n t r u f i e c a r e e l e v

"l 4 . 6 5 5 m 3 a e r , ce i a c e e s t e a b ­so lu t insuf ic ien t , , f i i n d c ă peda­g o g i a c e r e în m o d c a t e g o r i c c â t e 15 m 3 d e a e r de f i e c a r e e lev . Ş i d a c ă n e m a i g â n d i m c ă une l e c l a s e f a c l ec ţ i i pâ­n ă l a o r a I21/2 i a r l a o r a 1 p. m. vin a l ţ i e lev i în a c e a c l a s ă , î ş i p o a t e o r i c i n e î nch ipu i c e c a n t i t a t e inf-imă dje a e r a u a c e i cop i i în a c e l e s a l e .

D e a c e i a , cop i i l o r de l a şcoa­l a p r i m a r ă No . 1 din mun ic i ­p iu S a t u - M a r e l e l i p s e ş t e d u p ă p r e v e d e r e i e p e d o l o g i e i ş i peda­gog ie i ma i b ine de 10 m'3 de f i e c a r e e lev .

L a ş c o a l a No . a c e i a ş si-; t u a ţ i e s e p r e z i n t ă î n t r u c â t a r e £ 3 0 e levi l a 12 s a l e de î nvă ţ ă ­m â n t . Ş i din c u b a j u l a l c ă tu i t c h i a r de c o n d u c ă t o r i i c l a s e l o r ,

1 e l e s e că f i e c a r e e l ev în l o c s ă a i b ă 153, -aer, d c a b i a le re ­v ine c â t e 4 mi ş i c eva de ae r .

D e c i ş i l a a c e a s . ă ş c c a i ă , e l e ­v i lor l e l i p s e ş t e a p r o a p e c â t e u n s p r e z e c e m ^ de a e r , po t r i ­vit c e r i n ţ e l o r pedagog ie i .

N ic i şcoala No . 3 nu s t ă m a i b ine în a c e a s i ă p r iv in ţă , f i ind-

,fcă a avu t 5 7 7 e levi în 12 s a l e de î n v ă ţ ă m â n t cu un c u b a j de 2 8 8 3 , 7 4 4 m 3 ; ş i c a r e r a p o r i a t l a n u m ă r u l de 5 7 7 de e ' ev i , nu j r e v i n e f i e c ă r u i a de c â t 4 m 3

de aer ş i c e v a .

A r m a i fi ş c o a l a No . 4 c u 4 7 0 e levi — după ounl mi-a s p u s d i r e c t o r u l ş c o a l e i — îm­p ă r ţ i ţ i în 8 s a u 9 s a l e de în­v ă ţ ă m â n t , c a r e c r e d c ă a r e a c e ­l a ş c u b a j pe c l a s e , ş i cu a c e ­l a ş n u m ă r de c o p i i , dec i ş i a ic i , n u v a a t i nge 5 m 3 a e r p e n t r u f i e c a r e e lev .

L a c e l e l a L e ş c o a ' e de pe r i f e ­r i e , c r e d c ă s i t ua ţ i a n ' a r fi m a i s t r ă l u c i t ă , f a t ă de c e l e l a l t e ş c o a le din c e n t r u l o r a şu lu i .

I a t ă dar , c a o rd inu l Onor . M i n i s t e r p e n t r u a s e ţ i n e cu r ­su r i în a e r l i b e r a f o s t b ine s t ud i a t ş i s e r i o s ch ibzu i t c â n d 1-a d a t ca o b l i g a t o r i u p e n t r u în t in su l ţ ă r i i . N u m a i în S a t u • M a r e n u a pu tu t fi a p l i c a t , în­t r u c â t o r g a n e l e în s u b o r d i n e c e l e a r e onor . M i n i s t e r , nu nu­m a i c ă n ' a u r m ă r i t ş i î n c u r a ­j a t a c e a s t ă i d e i e d a r a c ă u t a t s ă p u n ă p i ed i c i i n i ţ r a ' i v e i par ­t i c u l a r e şi a ş a des tu l de spo ­r a d i c ă în ches t i un i de î nvă ţ ă ­m â n t . Ş i p e n t r u c ă s ă f iu m a i b ine l ă m u r i t în c e l e c e a f i rm, viu Cu d a t e poz i t ive . In u r m a o rd inu lu i ono r . m i n i s t e r de a> s e ţ i ne c u r s u r i în a e r l i b e r în lun i l e de t o a m n ă ş i în. c e l e de p r i m ă v a r a n u m a i în a e r l i ­b e r , s 'a g ă s i t o c o l e g ă de l a ş c o a l a No . 1, c a r e a pu tu t con ­v i n g e p e pă r in ţ i , de n e c e s i t a t e a ş c o a l e i î n a e r l i b e r ş i din c o ­t i z a ţ i i l e p ă r i n ţ i l o r c e a v e a u c o ­pii , a c o n s t r u i t o s a l ă de c l a ­s ă — din s c â n d u r i b i n e î n ţ e l e s — c u m o b i l i e r u l d i d a c t i c n e c e ­

s a r , i n t r ' o g r ă d i n ă cu pomi ro­d i to r i , pusă g r a t u i t la d i spoz i ţ i a a c e s t u i s c o p , de c h i a r unul din pă r in ţ i i cop i i l o r .

A c e a s t ă s a l ă de î n v ă ţ m â n t îp n a t u r ă i-au c o s t a t pe p ă r i n ţ i s u m a de 1 0 . 0 0 0 l e i ( z e c e m i i ) — după cum a m auz i t — ş i ca o r i c e o p e r ă i sp r ăv i t ă , t r e ?

buia i n a u g u r a t ă po t r iv i t unu i vech iu ob iee iu c r e ş t i n e s c , sf-n-ţ indu-se a p ă p e n t r u s t rop i r e , p r i n t r ' o s l u j b ă r e l i g i o a s ă . L a i n a u g u r a r e a a c e s t e i s c o a l e , pe l â n g ă pă r in ţ i , c o l e g i au f o s t i nv i t a t e ş i o r g a n e l e ş c o l a r e .

Nu ş t i u ( iaca a c e s t e o r g a n e au f o s t p r e z e n t e r ă s p u n z â n d la i nv i t a ţ i e , f i i ndcă p e r s o n a l n ' a m lua t p a r t e , l i p s i n d din l o c a l i t a ­te . D a r ş t i u c ă după c e a fo s t d a t ă g a t a p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t a-c e a s t ă s a l a , i n i ţ i a t o a r e a c o l e ­g ă a fo s t op r i t ă de a m e r g e c u cop i i în n a t u r ă de c h i a r or­g a n e l e de c o n t r o l s u b d i fe r i t e p r e t e x t e ş i p r o b a b i l c ă n u ş i -au pu tu t a s u m a o g r e a r ă s p u n d e r e de a p e r m i t e e l e v i l o r de a in­h a l a 15 m 3 de a e r pzon i f i ea t , f i indu-le t e a m ă c ă a t â t a e r l e v o r s c h i m b a p a l v o a r e a f e ţ e i în r o ş u b i e ţ i l o r cop i i ş i a s t f e l i-a ţ in tu i t i n t r e ce i p a t r u (pereţ i ş i n u m a i eu 4 m 3 a e r de f ie ­c a r e e lev . C o n t r a a c e s t o r ş i ­c a n e c a r e - ş i a u t â l c u l l o r ş t i u t de î n t r e a g a op in ie din munici^ c ip iu S a t u - M a r e ş i c a r e v o r fi da t e în v i l eag la t impu l lor , , p ă r i n ţ i i c a r e ş i -au d e s c h i s pun­ga , au fo s t puş i în s i t u a ţ i e de a p r o t e s t a telegrafici , a d r e s â n -du-se d i r e c t D l u i D r . C. A n -g e l e s e u M i n i s t r u l I n s t r u c ţ i u n i P u b l i c e , a u t o r u l o rd inu lu i pen­t ru a s e ţ i n e c u r s u r i în a e r li­b e r .

, , In c e l e din u r m ă , c ă u t â n d u-s e un c o m p r o m i s din c a r e s 'a Văzut î n t r e a g a u r z e a l ă r i d i c o l ă ş i b ine s t u d i a t ă a c e l o r c e n ' au pr ivi t cu och i bun i a c e a s t ă in­ova ţ i e , s 'a a c o r d a t p e r m i s i u n e a de a s e f a c e c u r s u r i în a c e a s a l ă .

C o n c o m i t e t cu i n t e r z i c e r e a a

*-À F I R M A R 'E ~A«

acelei clase de a merge în aer liber, s'a limitat printr'o cir­culara ieşirea celorlalte clase din cei patru pereţi, precizân-du-se că numai la lecţiile de intuiţie şi ştiinţe-naturale se poate lua drumul na turei.

Natural că cei ce auzise şi citise ordinul ministerului, n'au ţinut cont de şicanele ce se făceau cu circularele dictate de persoane care-şi trecuse un si­mulacru de examen şi la care s'a pronunţat că-s opt decli­nări î i limba română, precum

şi alte răspunsuri de natură hu­ni oristică.

Insă aceste obstacole puse, au avut puterea de a atenua avântul multora în materie de inovaţie şcolară şi din acesta n'au avut de pierdut în primul rând de cât sănătatea copiilor, iar în al doilea rând, sinteti­zarea materiilor s'a făcut într'o măsură redusă.

Iată dar, că datorită capri­ciilor unora şi slăbiciunilor al­tora, chestiunea s'a semiînehis,

în timp ce ar fi trebuit s ă se ceară anchetă spre a se stabili răspunderile pentru acei ce Cred că ei sunt legea.

Fiind la începutul unui nou an şcolar, problema şcoa'Iei în aer liber se va pune cred iar pel tapet şi poate va avea de astă-dată mai mulţi sorţi de izbândă de Cât în anul trecut s cari din Cauza celor obligaţi a încuraja nu a împedica o necesară ino­vaţie, a trecut mai mult ca Un fapt divers şi biurocraţie.

VEGHI1ND PE GRANIŢA UNOR SEMNIFICAŢII de CONST, GH. POPESCU

Din Sătmarul Românilor, atât de înde­părtat de viata curată a unei sincere inimi româneşti de altădată, privim în zarea eveni­mentelor ascultând murmure prevestitoare.

Vedem cum mulţimea celor puşi să ocro­tească idei pe temeiul întelepciunei, sprijinind oameni interesaţi, se hărtuesc între ei pentru ambiţii personale, pentru fleacuri, pentru sco­puri inutile, vătămătoare- Făţărnicia; simptom al slăbiciunii caracterului reliefează un egoism ce caracterizândune epoca sbuciumată ne degradează fiinţa nobilă.

Auzim că trădătorii intereselor tării sau împânzit aşa de mult încât au rărit şi lumea denunţătorilor şi aceia a sanciionatflor.

Ni se şopteşte, arătându-ni se o societate destrămată şi ahtiată de mirajul averii, că banul, prin particularitatea lui ispititoare, aran­jează în ciuda oricărei dreptăţi, orice chestiune, că prin abundenta lui dă, ca prin miracol, ca­petelor seci minte luminată transformând apu­caturi de bădăran în gingaşe gratii cu blazon nobiliar.

îndemnaţi de prevăzători a ne adapta timpurilor pentru a putea Ii, în mod onorabil, m nota vremii, rămânem, în torentul atâtor moravuri desgustătoare, ataşaţi modestelor noastre preocupări reconfortante şi îmbietoare. Nevnvidiind şi nestând piedică nimănui, nu urâm şi nu dispreţuim pe nimeni. Nu umblăm

cu minciuni spre a deveni oameni, nu ne ţi­nem de intervenţii spre a putea trăi şi nici nu ne-am refugiat, stabilindu-ne pe-aci, pentru a ne acoperi fugind de ruşinea vreunor păcate ce ne urmăreau. Cetăţeni paşnici cu impozi­tele la curent, supuşi până la o oarecare limită anumitor mentalităţi din ce în ce mai grave ce caută să se strecoare tot mai insistent în sufletele uşuratece pentru a creia o stare de spirit streina intereeeior noastre de stat şi ori­cărei morale, suntem proprietarii unor constanţi nepătate şi înţelegătoare a rosturilor noastre de oameni-

La o vârstă când idealismul e încă cop­leşitor şi totul se acordă cu încredere scon­tând bună credinţă oricui, asistăm, cu tinere­ţea noastră neînţeleasă de ramoliţii înglodat în metehne şi netrăită din cauza şnapanilor protejaii, Ia desfăşurarea unor misterioase combinaţii ce-s pe lângă toate eforturile ce se depun — gata să deslăntuiască, din afară, o furtună cu repercursiuni dăunătoare înlăuntru ce ne ar surprinde în cea mai haotică neîn­ţelegere-

Traversând împreună cu alţii» cu toţii, momente de frământări dibuitoare pe cari cu inima strânsă de nesiguranţă le socotim de hotărîtoare aspiratiunilor paşnice, luptăm, într'o tară de suflete bârfite şi invidiate, în rândul acelora ce mai cred că totuşi nu e prea târziu

»À F 1 RM A R E A «

pentruca prin purificarea moravurilor să ieşim din compromisul atâtor desbinări ruinătoare-

Animali şi încurajaţi de propriile noastre intenţii, de sinceritatea unor gânduri sfătuito­are, suntem adesea victimile acelora pe cari vrem, prin scrisul nostru, să-i abatem din ca­lea păcatelor ispititoare. Colaborarea şi spri­jinul ni-1 dă entusiasmul nostru în speranţa unor vremuri mai înţelegătoare, mai bune.

Spectatori modeşti pe arena unor concep­ţii desmătate şi inconsecvente când e vorba de interesul vital al neamului rămânem înfio­raţi de viitorul ce i se pregăteşte, prin fiii ei» acestei tari ameninţate-

Luptele înverşunate, ajâtate şi trâmbiţate de ghiftuiţii unei soarte forjate cari de multe ori n'au nimic comun cu tradijia cu nevoile acestui popor necăjit, îndemnând tineretul şi calicimea, în credulitatea lor gala oricând de jertfe, la baricade, prilejuiesc aslfel triumful dis cordiei în detrimentul solidarităţii, al înţelegerii, al unităţii noastre sufleteşti de care se simte, azi, aci, alâta nevoie. Rêsboiul e ca şi înce­put- El există deocamdată în lumea spiritelor. Atacul va fi însă asupra apucălurilor unor oa­meni ce reprezintă, în această lume, două ge­neraţii, două mentalitet1.

Linişte parfumată

Păstrez în gând culori din ochii tăi Şi'n păclâ de ofrande amintirea ta $i văd prin nopţile ce cad şi mă fărâmă Că niciodată nu te voiu uita.

Sub funigei de toamne în rugină, Pornind solii din temple vechi în ceată, Prin lumea ta de îngeri plângători îmi voiu întinde zarea leşinată.

Podoabeh uşure îmi vor sta pe buze Şi-or murmura în aer cântece de foc, Când lângă noi Eternitatea 'n şuer Va isvorî în brate de noroc.

De dincolo de şoapte şi de stele Mă voiu simţi în dor uimire trează, Când tu vei şti că n râvna de-a crea Ui voiu sculpta făptură vie 'n rază.

De vom rămâne încă să privim Cum ne tresare muntele în ger, lot vom ajunge s'adunăm în suflet Făcliile cu duhuri ce ne ard în cer.

D. HINOVEANU

AFIRMAREA*

CRC/TÁR p r o b l e m e

GÂNDURI DĂSCĂLEŞTI PENTRU NOUL AN ŞCOLAR

E s t e d u r e r o s ca ş i a c u m du­pă două decen i i , de là U n i r e , cu o c a z i a noulu i an ş c o l a r s ă d i s c u t ă m î n c ă s i t ua ţ i a m a t e r i a ­lă a ş e o a l e i p r i m a r e şi a în­vă ţ ă to r i l o r .

R e a l i t a t e a î n s ă ne dovedeş ­te că e s t e n e c e s a r să in t e rve ­n im cu t o a t ă ene rg i a , p e n t r u î n d e p ă r t a r e a n e a j u n s u r i l o r c a ­re p l u t e s c to t ma i v i t r eg asu­pra ş co l i i ş i î nvă ţ ă to ru lu i .

Ş c o a l a p r i m a r ă r o m â n e a s c ă , a tâ t în T r a n s i l v a n i a c â t ş i în ( e l e l a l t e p rov inc i i a l ip i t e , a avut de î n d u r a t c e l e mai c r u ­de lov i r i , d i r ec t e s au i nd i r ec ­te . P o p o r u l r o m â n din r l r d e a l a [os t î m p i e d e c a t în t r e c u t s ă s e b u c u r e de b i n e f a c e r i l e şco l i i . C u t o a t e a c e s t e a cu c â t ă râv­nă ş i î n c ă p ă ţ â n a r e ţ i n e a m o r ţ i ş la m o d e s t a lui ş c o a l ă c o n f e s i o ­na lă , s u s ţ i n u t ă cu m u l t e j e r t f e de c ă t r e b i s e r i c ă .

A z i s i t ua ţ i a s 'a s c h i m b a t In f i e c a r e c o m u n ă ş c o a l a p r i m a r ă de s t a t ş i -a d e s c h i s l a r g por ­ţ i le pen t ru a p r im i m i c i l e od­r a s l e .

S t a t u l a î n ţ e l e s de là î n c e p u t să-şi f a c ă d a t o r i a f a ţ ă de ş coa ­la r o m â n e a s c ă .

P e c â t i-a s t a t în p u t i n ţ ă a a ju ta t cu ban i ş i m a t e r i a l c o ­mune le s ă r a c e să - ş i z i d e a s c ă şco l i l e n e c e s a r e . S e ma i z i d e s c şi azi .

J u d e ţ u l S a l u - M a r e e s t e pr in­tre p r i m e l e j u d e ţ e din ţ a r ă un­de s 'au c l ăd i t o m u l ţ i m e de loca lu r i de ş c o l i . '

D a r , d u r e r e p r i n t r e a c e s t e şco l i z id i te cu a t â t e a j e r t f e une le au fo s t p r o s t e x e c u t a t e .

C u n o s c o ş c o a l ă c a r e a c o ­s ta t p e s t e un mi l ion le i în 1 9 2 4 ş i -acum se d ă r ă p ă n e a z ă . S ' a u

che l t u i t c u z id i r ea l o c a l u r i l o r mu l t e m i l i o a n e , da r nu s ' au su-p r a v e g h i a t î n d e a j u n s e x e c u t a ­r e a l u c r ă r i l o r .

C e i ce au fo s t puş i s ă sup ra ­v e g h e z e a c e s t e c o n s t r u c ţ i i c e i m a i m u l ţ i nu-şi f ă ceau d a t o r i a c o n ş t i i n c i o s . R e z u l t a t u l ? Ş c o l i t e r m i n a t e ş i « R ă s p l a t a munc i i « a c o r d a t ă cu du iumul p e n t r u c o n s t r u c ţ i i ş c o l a r e c a r e m u l t e din e le după 1 0 — 1 5 ani se dă­r â m ă

A avea l o c a l u i i po t r iv i t e da r n e î n g r i j i t e ş i n e î n z e s t r a t e c u m a t e r i a l d i d a c t i c , nu e d e a j u n s ş i p r o b l e m a nu e r e zo lva t ă .

S t a r e a m a t e r i a l ă in care . s e g ă s e ş t e ş c o a l a p r i m a r ă in c e l e m a i m u l t e l o c u r i e s t e de p l âns ş i c a u z e l e sun t mu l t e .

S u n t ş c o l i Cu să l i de c l a s e a d m i r a b i l e , da r in t e r io ru l şi ex-> t e r i o r u l l o r e s t e cu d e s ă v â r ş i r e neg l i j a t .

C o m u n e l e ş i -au f ăcu t d a t o r i a z id indu- lc spun c o n d u c ă t o r i i , î n s ă au r ă m a s în ce l e m a i m u l t e l o c u r i n e a p r o v i z i o n a t e eu m a t e r i a l d idac t i c .

Ş i ce l e x i s t e n t e s t e în p a r t e d e t e r i o r a t .

A c e a s t a de ce l e m a i m u l t e or i e s t e a t r i b u i t ă î n v ă ţ ă t o r u l u i ş i e s t e t r ecu t d r ep t un neg l i ­j e n t .

D a c ă ş c o a l a nu ţ i -e c u r a t ă t u d a s c ă l e eş t i v inova tu l . D a c ă ş c o a l a nu ţ i -e î n z e s t r a t ă în t o a t e ce l e n e c e s a r e tu t r a g i s c u r t a . D a c ă g a r d u r i l e din j u ­ru l ş e o a l e i s u n t s t r i c a t e t a r e ş t i f ăcu t viiuovat. D a c ă m o b i ­l i e ru l e s t e i n s u f i c i e n t ş i s t r i c a t , t o t tu su fe r i . D a c ă în s a l ă t e p louă to t din cauza ta i a r dacă: pr in g e a m u r i b a t e vân tu l c i n e

e v i n o v a t u l ? D a s c ă l u l ş i i a r d a s c ă l u l . :

Ş i a c e a s t ă t r i s t ă s i t ua ţ i e e x i ­s t ă în m u l t e p ă r ţ i i a r d e s p r e c a u z e l e a c e s t o r n e a j u n s u r i n i m e n i nu s e i n t e r e s e a z ă m a i a-m ă n u n ţ i t .

C e i p u t e r n i c i nu v r e a u s ă în­ţ e l e a g ă adevă ru l . D a c ă ai în-d r ă s n i t s ă c e r i d r e p t a t e t e po­m e n e ş t i ave r t i z a t , a m e n d a t , f i i ndcă a ş a c e r e j u s t i ţ i a Celor t a r i ş i m a r i ş i a c e a s t a o fad p e n t r u c a p r in t e r o a r e s ă - ş i m e n ţ i n ă p r e s t i g i u l de şe f i a-j u n ş i din m i l a lu i D z e u ş i a p a r t i d e l o r p o l i t i c e .

E i nu ş t i u n i c i nu v r e a u s ă ş t i e c ă în m u l t e c o m u n e învă­ţ ă t o r u l d is de d i m i n e a ţ ă f a c e p e s e r v i t o r u l ş i cu m ă t u r a în m â n ă f a c e c u r ă ţ e n i e în c l a s ă ş i ap r i nde focu l d a c ă a r e c o m ­bus t i b i l u l n e c e s a r .

M u l ţ i d in t r e î n v ă ţ ă t o r i î ş i j e r t f e s c umi lu l l o r s a l a r ş i c u m p ă r ă va ru l n e c e s a r p e n t r u s p o i t u l p e r e ţ i l o r , c u m p ă r ă l em­n e l e n e c e s a r e , m a t e r i a l p e n t r u l u c r u m a n u a l , c ă r ţ i şi c a e t e la copi i , ban i , pe c a r e de c e l e m a i m u l t e o r i nu-i r e i n t r ă în pungă . Ş i t o a t e a c e s t e a diri c a u z a ac tua l e i g o s p o d ă r i i cu b u g e t u l ş co l i i , c a r e f i g u r e a z ă pe h â r t i e , da r c a r e nu s e în­c a s e a z ă în î n t r e g i m e a p r o a p e n i c i o d a t ă . ,

N u m a i d a s c ă l i i de^a ţ a r ă ş t iu cu c â t e g r e u t ă ţ i l up t ă p â n ă po t c o n v i n g e cons i l i u l c o m u n a l în f run te cu dhi i n o t a r i , s ă l e î n s c r i e în b u g e t e s u m e l e s t r i c t n e c e s a r e p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a

şeoa le i , ca apo i s ă l e f ie r e ­duse cu 5 0 "o de c ă t r e dhii délai m a s a ve rde c a r e nu c u n o s d n e ­voi le ş e o a l e i , s au c h i a r d a c ă l e c u n o s c nu s e a p r o b ă pen­t r u c ă î n v ă ţ ă t o r u l c u t a r e nu fa­ce p o l i t i c a z i le i .

A c e a s t a e s t e i c o a n a ş e o a l e i . primare. , a j u n s ă la c h e r e m u l u n o r no t a r i , p e r c e p t o r i , şL a a l ­t o r p u t e r n i c i . •

S u n t î n s ă ş i p r i n t r e î nvă ţ ă ­t o r i o a m e n i n e î n ţ e l e g ă t o r i c a r e n e g l i j e a z ă cu d e s ă v â r ş i r e înze ­s t r a r e a ş e o a l e i cu c e l e n e c e ­s a r e . E i c r e d că dadă au m o ş * t e n i t d i r e c ţ i u n e a , î na f a r a bene­f i c i i l o r n ' au şi ob l iga ţ i i . D e ş i

»AFI RM AREA«.

c o i n c i d e n ţ e de o r ă , s a u a l t e ni­m i c u r i . Ne f a c e m d'e r â s .

A m a j u n s a c o l o c â t r e b u e să v ină de là c e n t r u i n s p e c t o r i g e n e r a l i l a i n s p e c ţ i i i n o p i n a t e c a să d u c ă cu dânş i i c e l e ma i b u n e i m p r e s i i d e s p r e d a s c ă l i -m e a dfela f r o n t i e r ă c ă r o r a l e a d r e s e a z ă a c t e de m u l ţ u m i r i c a r e e r a u p r o p u ş i de f o r u r i l e l o c a l n i c e p e n t r u p e d e a p s ă .

A c e a s t a e s t e m e n t a l i t a t e a zi­l e i ş i c r e d c ă e g r e ş i t ă pen­t r u c a s ă n u u i t e c ă g ă s i n d u - s e în s i t u a ţ i a n o a s t r ă n ' a r p u t e a d e p u n e m a i m a r i e fo r tu r i c'a ş l n o i p e n t r u b i n e l e ş co l i i r o ­m â n e ş t i .

Vint* o p o a r t ă de s igu r pol i t i ­c a .

P o l i t i c a dec i s ă n u s e r ă s b u n e a s u p r a ş c o a l e i ş i a învă ţă to ­ru lu i c ă c i n u m a i a tunc i ne vom f a c e d a t o r i a l a m a x i m u m oos i -M l , i a r une l e o r g a n e l e de con­t r o l s ă f ie d r e p t e ş i s ă r e s ­p e c t e m u n c a î n v ă ţ ă t o r i l o r .

C i n s t e a , c i n s t e aduce , r ă sbu-n a r e a s e r ă s b u n ă cu a c e i a » m ă s u r ă .

Ş i c ine s u f e r ă ? Ş c o a l a ş i c u ea , noi to ţ i .

I a t ă c â t e v a gându r i p e n t r u nou l an ş c o l a r .

PETRU ŞTEŢIU.

ACŢIUNEA PENTRU PACE ŞI ROMANIA

uni i au l a d i spoz i ţ i e b u g e t e de­s t u l d'e r e s p e c t a b i e , t o t u ş i r ă ­m â i profundi m â h n i t c â n d vezi m a t e r i a l u l d i d a c t i c d o n a t <lè C a s a Ş c o a l e l o r n e l i p i t n i c i azi p e p â n z ă s a u c a r t o n , deterioH r a t şi r up t . C u n o s c d i r e c t o r i feari ţ in s u b l a c ă t b i b l i o t e c a şcoalei în Iod s ă f ie d i s t r i b u i t ă s p r e c i t i r e c o p i i l o r , î n v ă ţ ă t o ­r i l o r şi s ă t e n i l o r .

A s t f e l d'e d i r e c t o r i c a r i î ş i b a t j o c de a v e r e a ş co l i i a r t r e ­b u i s ă f i e f ă c u ţ i r ă s p u n z ă t o r i şi n u t r e c u ţ i cu v e d e r e a .

N i c i s i t u a ţ i a învă ţă toru lu i : de­a l t f e l n u e s t e m â i s t r ă l u c i t ă .

D e a t â ţ i a a n i c e r ş i m d rep tu l n o s t r u î n c â t n i s e p a r e c ă u r e c h i l e c e l o r de a r t r e b u i s ă audia a u î n c e t a t de a m a i f u n c ţ i o n a ! Í

î n v ă ţ ă t o r u l i s t o v i t dlepe băn­c i l e ş c o a l e i n o r m a l e i e s e în v i a ­t ă î n c ă r c a t cu i luzii^ öare s e d e s t r a m ă a ş t e p t â n d Cu an i i de-a r a n d u l o n u m i r e d e sup l in i t o r Dlătit cu 1600 le i l u n a r . A v â n ­tu l l o r e s t e d i s t r u s de a r i o i l e m i z e r i e i a ş t e p t â n d u - s i b u c a t a de p â i n e n e a g r a ş i u s c a t ă .

A j u n g e în f ine si n u m i r e a m u l t do r i t ă , d a r s ă n ă t a t e a î i e s t e s d r u n c i n a t ă . S a l a r u l mic 1

nu-i p e r m i t e s a s e îngr i jească 1 ' în r a p o r t c u m u n c a c e d e o u n e ; B o a l e l e îl p â n d e s c m u l ţ i s e p r ă p ă d e s c î n a i n t e de v r e m e .

î n v ă ţ ă t o r i i m a i b ă t r â n i cu f a ­m i l i i g r e l e s e l u p t ă cu ac 'e leaş i g r e u t ă ţ i .

P e n t r u eomîbaterea a c e s t o r n e a j u n s u r i , d ă s c ă l i m e a t r e b u e s ă a c t i v e z e m a i c u r a j o s în c a ­d r e l e a s o e i a ţ i u n e i p e n e r a l e . T r è b u e s c m ă c a r a c u m soluţ iona* e d i v e r s e l e l i p su r i . P r i n t r e a l t e l e a m i n t i m : î n c a d r a r e a în I e ş e a a r m o n i z ă r i i ş i un s a l a r c o r c s -o u n z ă t o r p e n t r u ce i îne ioă to r? ' , înfri'^Tcii bolnavilor* ' t ube - -rnilo^ă, 'încuraîfirfVi pp^t mP'*'-

.tno.sî un \ynn sl^mifo^t de

In p r o v i n c i e şi a ic i la marg i ­n e a ţ ă r i i în f a ţ a m i n o r i t a r i l o r , o r g a n e l e n o a s t r # de c o n t r o l să1

f i e ma i v ig i l en t e . S e a p l i c ă ade ­s e o r i p e d e p s e n e m o t i v a t e pen­t ru l uc ru r i r i d i c o l e . D e e x . ne-

A c u m c â t v a t i m p s ' au t e rmi ­n a t d jesbater i le p r imulu i c o n ­g r e s p e n t r u p a c e , . ţ inut l a B r u x e l l e s ş i c o n v o c a t de m a r e ­l e u m a n i t a r i s t , l o rdu l . R o b e r t C e c i l , unu l d in t r e f run ta ş i i v i e ­ţ i i s o c i a l e ş i p o l i t i c e din A n ­g l i a . C o n g r e s u l a v o t a t un » m e s a j c ă t r e p o p o a r e « , în c a ­r e s e f a c e un ape l c ă t r e t o a t e n a ţ i u n i l e d ïn l u m e , — p e n t r u s a l v a r e a p ă c i i a m e n i n ţ a t e , — p r i n t r ' o a c ţ i u n e c o m u n ă c e s ă p u n ă c a p ă t t e n d i n ţ e l o r r ă s b b i -n i c e din E t i r o p a . O m e n i r e a în­t r e a g ă , c iv i l i za ţ ia şi c u l t u r a , sun t a m e n i n ţ a t e cu p e i r e a r r ă s b o i u l d i s t r u g ă t o r a m e n i n ţ ă t o tu l , p e n t r u a a r u n c a uman i ­t a t e a în î n t u n e r i c ş i s â n g e . » P a t r u p r inc ip i i g e n e r a l e s o u n e

m e s a j u l — au fo s t ş i r â m ă n l a b a z a uniuni i u n i v e r s a l e pen­t ru p a c e :

1) R e c u n o a ş t e r e a inv io lab i l i ­t ă ţ i i obligaţi i i lor r e z u l t a t e din t r a t a t e ; 2) R e d u c e r e a şi l imi­t a r e a a r m a m e n t u l u i , p r in a c o r ­dur i i n t e r n a ţ i o n a l e şi supr i ­m a r e a c â ş t i g u r i l o r r e z u l t â n d din f a b r i c a r e a ş i c o m e r ţ u l a r ­m e l o r ; 3) î n t ă r i r e a S o c i e t ă ţ i i Na ţ iun i lo r , p e n t r u a p r e v e n i şi c u r m a r ă z b o a i e l e , pr in o rgan i ­z a r e a s e c u r i t ă ţ i i c o l e c t i v e ş i a

a s i s t e n ţ e i i n u t a l e ; 4 ) S t a b i l i r e a ^ în c a d r u l S o c i e t ă ţ i i N a ţ i u n i l o r , à unu i m e c a n i s m e f i c a c e , pen^ t r u a r e m e d i a s i t ua ţ i i l e i n t e r ­n a ţ i o n a l e s u s c e p t i b i l e d'e a p r o v o c a un r a z b b i u « .

P r i n c i p i i î n ă l ţ ă t o a r e , pe c a r i s e p o a t e b a z a o r i c â n d p a c e a lumi i . E l e au l ua t n a ş t e r e din-t r ' un u m a n i t a r i s m î n a i n t a t ş i cfintr 'o d o r i n ţ ă s i n c e r ă dre p a -c e . ;

E v i t a r e a m ă c e l u l u i î n g r o z i t o r c e d i s t r u g e su f l e tu l ş i m a t e r i a — a d u c e m i z e r i a ş i d i s p e r a r e a p e n t r u o m e n i r e , — e s t e pr ima 1

p r o b l e m ă c e s e pune p e n t r u ce i mul ţ i , în a c e s t e m o m e n t e c r i t i c e p r i n c a r i t r e c e m . N o r i g r e i s e p l i m b a d e a s u p r a E u r o ­pei , p u r t â n d r ă sbova î pe c a l e de i s b u c n i r e . S ' a u iv i t c o n f l i c t e i m a g i n a r e î n t r e d i fe r i t e na ţ i ­u n i : o m e n i r e a nu a î n v ă ţ a t ni­m i c din r ă s b o i u l t r e c u t şi s 'a p l i c t i s i t de p a c e . I a t ă m o t i v u l şi e x p l i c a ţ i a ac ţ i une i de la B r u ­x e l l e s .

R ă s b o i u l în g e n e r a l , e s t e îm­po t r iva p r i nc ip i i l o r u m a n i t a r e şi de d r e p t a t e s o c i a l ă . T o t u ş — după cum ş t im, — c e l mon­dia l c a r e a avut a t â t e a j e r t f e , p r in e x c e p ţ i e a f o s t un r ă s b b i u

de d i e p t a t e s o c i a l ă : p e n t r u no i r o m â n i i m a i a l e s , ş i p e n t r u ce­l e l a l t e p o p o a r e deven i t e l i b e r e .

A c e s t r ă s b o i u s i ngu ru l — a t r e b u i t s ă v ină s i a fo s t ch iar 1

a ş t e p t a t , p e n t r u c a s ă pună b a ­ze so l ide p ă c e i v i i t o a r e .

In c e ne p r i v e ş t e , i s t o r i a noa ­s t r ă n a ţ i o n a l ă e p l ină de a c t e de s a c r i f i c i i ş i de l u p t e : t o a t e au f o s t î n s ă dure p e n t r u l i be r ­t a t e a poporu lu i ş i i n t e g r i t a t e a t e r i t o r i i l o r r o m â n e ş t i . A m f o s t î n t o t d e a u n a p a c i f i ş t i şi d a c ă a m p u r t a t r ă s b d a i e , nu e ra v i n ă

noas t r ă . . T r e b u i a s ă ne apărăm, în f a ţ a c o t r o p i t o r i l o r .

S i t u a ţ i a e i d e n t i c ă çi în p re ­zent . D u p ă ce R o m â n i a a re­c â ş t i g a t a p r o a p e to t c e a p ie r ­dut în c u r s u l v e a c u r i l o r ş i a deven i t o ţ a r ă l i b e r ă , nu p o a t e fi de c â t pac i f i s t ă . No i nu m a i avem n i m i c de î m p ă r ţ i t cu a c e ­ia c a r i a m e n i n ţ ă a s t ăz i l in i ş tea ' lumei . S u n t e m pac i f i t ş i ş i ZÎU v r e m s ă n e r ă s b o i m cu n i m e n i . P â n ă ce nu s u n t e m a t a c a ţ i .

D a c ă s ' a r î n t â m p l a t o t u ş c a vreun s t a t s ă s e r i d i ce împo­

t r iva n o a s t r ă , ne -am a p ă r a şi-a m a d u c e o r i ce sac r i f i c i i pen­t ru m e n ţ i n e r e a i n t eg r i t ă ţ i i t e ­r i t o r i a l e ş i a l i b e r t ă ţ i i n o a s t r e . R o m â n u l a ş t iu t s ă s e l u p t e — ş i va ş t i i ş i în v i i to r . I a t ă c a r e e s t e a t i t ud inea n o a s t r ă du pă c o n g r e s u l de là B r u x e l l e s . I u b i m p a c e a p â n ă c e d r e p t u r i l e n o a s t r e s u n t n e ş t i r b i t e ş i s e r e s p e c t ă punc tu l î n t â i din m e ­s a j u l păc i i : , r e c u n o a ş t e r e a în v io l ab i l i t ă ţ i i o b l i g a ţ i i l o r r ezu l ­t a t e din t r a t a t e .

I . C R I Ş A N U .

R A P O R T IN V E R S U R I D a t o r i t ă unei î n t â ln i r i cu un

p r i e t en , mi -a căzu t în m â n ă un z i a r din sudu l B a s a r a b i e i : » G r a i u l S a t e l o r « .

P r i n t r e m u l t e a l t e l e , a m gă­s i t un r a p o r t a l unui fo s t învă­ţ ă t o r , deceda t , ş i a c ă r u i su­f le t — din i n f o r m a ţ i i l e ce mi l e -a da t c ineva — a f o s t gre i i î n c e r c a t a t â t de m u l t i p l e l e g r e u t a ţ i a l e c a t e d r e i , câ t în s p e c i a l de in t ruş i i po l i t i c i a i con t ro lu ­lu i din î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r .

D i n r â n d u r i l e de m a i j o s , se va pu tea vedea m a r e a lup tă a d ă s c ă l i m i i p r i m a r e , p r e c u m si m i z e r i a c â n t a t ă în v e r s u r i de acei c r e s c u ţ i în Cultul i dea lu lu i , în t imp ce ace i c a r i au fu ra t b a n u l pub l i c , c o n d a m n a ţ i de t r i b u n a l e în l o c s ă ia drumul ocne i , sun t a ch i t a ţ i de a l t e in­s t a n ţ e , dânduT i - s e ca r e c o m p e n se pen t ru u l t r a g i u l ocu r i m u l t írtai b u n e de und'e s ă p o a t ă t r e c e i a r ă ş i la a f ace r i s c a n d a ­l o a s e , în t imp c e t i ne r i i învă­ţ ă t o r i sun t n l ă t i ţ i mai p r o s t d e c â t uni i u ş i e r i . \

D a r s ă l ă s ă m a vorb i pe f ie­c a r e c i t i t o r eu gândur i l e fo s ­tului au to r , c a r e sun t r e d a t e în r a p o r t u l de m a i j o s , g ă s i t la a rh ivă de un d i s t ins a c t u a l r ev i zo r şcolar^ al unui j u d e ţ din B a s a r a b i a ,

Domnule Revizor, I n r e c e n t e l e r a p o a r t e c e v i l e - am îna in t a t , V ' a n u n ţ a m că p e r c e p t o r u l n i c i un ban ş c o a l e i n ' a da t : P e n t r u s u m a b u g e t a r ă ş c o a l e i n o a s t r e d e s t i n a t ă , F a c e pe î nvă ţ ă to r i în zadar ' c a l e a s ă b a t ă D i n p e r c e p ţ i e la ş c o a l ă , d e l à ş c o a l ă v i c e - v e r s a P a r c ă ş c o a l a C h e o s e l i e i s p r e d e s f i i n ţ a r e m e r s ' a . 1 D a s c ă l i i , c â t ţ i n e c l a s ă t r e m u r ă cumpl i t de f r ig Ş i s ă r m a n i i c o p i l a ş i s t a u pe b ă n c i f ăcu ţ i covr ig , I a r s ă t en i i nu m a i l a s ă c o p i l a ş i i l o r l a ş c o a l ă , C ă c i s e ' m b o l n ă v e s e de f r i g u r i , de angh ina s a l t ă b o a l ă , L u m e a s t r i g ă : » V â n t u l s u f l ă p r i n t r e g e a m u r i l e s p a r t e ; O să m o a r ă cop i l a ş i i în loc* s ă î nve ţ e c a r t e ! « F r i g cumpl i t d o m n e ş t e 'n -şcoală p a r c ă n e a f l ă m l a P o l D i n elevi o m a r e p a r t e s u n t d e s c u l ţ i ş i go i p i s to l . P e r c e p t o r u l , l a s t r e in i v i n d e - a l ş c o a l e i combus t i b i l D e m a i s t a t în ş c o a l a a s t a a b s o l u t e i m p o s i b i l N u s o s e ş t e m ă c a r l ea fa ca s ă c u m p ă r ă m noi l e m n e Ş i cu ce f a c e C r ă c i u n u l , nu vom ma i avea , pe s e m n e . D e - a dura ş i mai d e p a r t e o a ş a de t r i s t ă s t a r e , P a c e Cu î n v ă ţ ă m â n t u l ! D ă - i c o l a c şi l u m â n a r e ! S ă n e p l â n g e m la M i n i s t r u ! S ' a v i z ă m c h i a r S f a t u l Ţ ă r i i ! L e m n e l e a tunc i de s igur v o r s o s i în to iu l ver i i , V i a ţ a î n v ă ţ ă t o r e a s c ă d e v e n i t ă t r a i de ocnă . . . P â n g ă r i r e a unui s o a r e ş i -a n a l t e i ins t i tu ţ iun i , C e - o c o b o a r ă p e r c e p t o r i i c u amânări şi cu minc iun i .

C e e de f ăcu t cu f r igu l? C u m să dăm noi ş c o a l e i zor.-A ş t e p t ă m c a D - v o a s t r ă să veni ţ i , D o m n ' R e v i z o r , Ş i s ă daţ i o d e s l e g a i e a s t e i j a l n i c e p r o b l e m e , C ă c i , -— n e z i ce p e r c e p t o r u l — e l de n imen i nu s e t e m e ,

E l s f i dează Învă ţă to r i i , e l c h i a r dă cu ba rda ' n c e r Ş i nu-i p a s ă de a n g h i n a c â n d e levi i n o ş t r i pier. . . P a t r i c i u ş i Costese 'u n ' au s c r i s c ă r ţ i l e în fr ig, Ş i a l me t ru lu i mul t ip l i i , f ă r ă s o b ă , sun t » nimic «. Îna in t e -mi n u m a i z e r u r i f ă r ă un i t ă ţ i r ă s a r , Ş i în m â n a î n g h e ţ a t ă , c r e t a ~i b u l g ă r e de var . . .

S u b s e m n a t u l zac a c a s ă şi de f r igur i s c u t u r a t , T o t î ngh i t m e r e u ch in ină , s a r e - a m a r ă ş i su l f a t ; I n t r o zi ven i la ş c o a l ă D o a m n a M e d i c de l a p l a să , Ş i v â z â n d b o l n a v i cop i i i i-a t r i m i s pe to ţ i a c a s ă .

D o u ă z e c i e lev i din ş c o a l ă z a c de f r igur i ş i a n g h i n a î n c o t r o t e ' n t o r c i z ăpadă , ş i de fr ig e c l a s a p l i n ă ; R e p a r a ţ i e — niciun a; s o b e l e n e c u r ă ţ a t e . . . S i t u a ţ i a a c e a s t a s e n u m e ş t e d r e p t : » păcate! «.

Noi , supuş i l a a r b î t r a r i u l p e r c e p t o r u l u i A r h i r e P r i v i m ş c o a l a cum s i a g n e a z ă cu t r i s t e ţ ă ş i m â h n i r e A u t o r i t a t e a n o a s t r ă m a i c u r â n d nu i n t e r v i n e , S ' a n c h e t e z e p e r c e p t o r u l Ca s ă m e a r g ă ş c o a l a b ine .

C a n c e l a r i e i , de s p e s e , n i c i un b a n n ' a a c h i t a t ; Nic i -o c o a l ă de h â r t i e ca s ' avem de r a p o r t a t ; N ic i pen i ţ e , n ic i c e r n e a l ă , nici c r e i o a n e , n ic iun t oc , Ş i , ce e m a i d u r e r o s n ic iun v r e a s c de p u s pe foc .

C e i n g r a t ă p r o f e s i u n e e în la l tu -apos to la t ! S i t u a ţ i e p r e c a r ă ! c o r p p l ă t i t n e r e g u l a t ! C o n d a m n a t în f r ig s ă m o a r ă de a t a c u l de p l ămân i , N e a v â n d c u m să-ş i p r o c u r e p â i n e a sa de a / i p e mân i .

Ş i no i l e v o r b i m î n t r u n a d e T r a i a n ş i D e c e b a l ! E i m u r i r ă t o ţ i a c a s ă , nu de f r igur i l a sp i t a l . E i l u p t a r ă v i t e j e ş t e pe c â m p i a de là T a p e , D a r pe no i de f r ig şi f o a m e n ' a r e c i n e s ă ne s c a p e , A u a j u n s î n v ă ţ ă t o r i i ma i p r e j o s d e c â t ga rd i ş t i , N i ş t e u m b r e f ă r ă v i a ' ă c a meni abă tu ţ i şi t r i ş t i ; U n i i p l e a c ă de là ş c o a l ă şi devin pr in s a t no ta r i , P l e a c ă şi sup l in i to r i i , p l e a c ă c h i a r ş i t i t u l a r i ; Ş i de-o m a i dura n e p l a t a ş i cu ge ru l de m o r m â n t , V a i de dască l i . . a i de t a r ă şi va i de î n v ă ţ ă m â n t !

Coştcmgalia, 1932.

A u t o r u l a c e s t u i r a p o r t în ver s u r i a avut î n c l i n ă r i de poet. P e n t r u a c e i a , a p r e c i a t u l r e v i z o r ş c o l a r , dl . V . . Hondr i l ă , poet c u n o s c u t şi a u t o r u l s u a v e l o r poez i i din vo lumul s ău r> Săbii, şi Epave « a c ă u t a t s ă dea l a i vea l ă î n c e r c ă r i l e Celui ce a f o s t , î n v ă ţ ă t o r u l \ % s i l e P a x i -m a d e , n e î n ţ e l e s a p r o a p e de ni­m e n i câ t a f o s t în v i a ţ ă şi m a i a l e s de a c e i c a r e s ' au r i d i c a t pr in b i s e r i e u ţ i l e po l i t i c e .

f V A S I L E P A X I M A D E .

A c e s t fo s t î n v ă ţ ă t o r pe lân­gă une l e î n c e r c ă r i p o e t i c e or i ­g ina l e , a m a i ş i t r a d u s din l im­ba r u s ă , f i i ndcă c u n o ş t e a mâ i m u l t e l i m b i .

P o a t e 'dacă a r fi avut n o r o ­cu l s ă a i b ă în v i a ţ a un ş e f de t a l i a d i s t i n su lu i r ev i zo r ş c o l a r a c t u a l V . Hondr i l ă , m u z a ş i - a r fi găs i t -o în s u b i e c t e i dea l e ş i nu m i z e r i a î n t r u c h i p a t ă de l a s c o a l ă C h e o s e l i e i .

I . L U C A

N. M. Condiescu Î N S E M N Ă R I L E lui S A F I R I M r o m a n ed i tu ra « F u n d a ţ i a pen­t ru l i t e r a t u r ă şi a r t ă « R e g e l e C a r o l I I L-l 6 0 .

D e s p r e c a v f e a a c e a s t a s 'a vo rb i t m a i mult? î na in t e de apa r i ţ i e . \.

A c u m că sunt în f a ţ a ei , du­p ă ce -am t r e c u t ş i p e s t e l e c ­tu ră , eu p e r s o n a l p a r e c ă n ' a ş pu tea vo rb i p r e a mul t . P a r c ă m ă a ş t e p t a m la m a i mul t d a r p a r c ă sun t ş i c u r i o s a s u p r a Ce­lo r ce vo r u r m a .

M ă p r e d o m i n ă un s e n t i m e n t c o n f u s ; a d i c ă nu c h i a r c o n f u s c i m a i m u l t n e l ă m u r i t , d a c ă ş i a l ţ i i vo r admi t e c ă î n t r e con fus şt n e l ă m u r i t e s t e o deo-s i b i r e .

M ă g â n d e s c l a i p o c r i z i a s m e ­r e n i e i iui S a f i r i m , c ă l u g ă r u l a-c e l a c a r e z iua în m a n i f e s t ă r i l e lui e r a c e - o m a n i e r ă de adevă ­r a t m o n a h şi l a g â n d u r i l e ca-. re-1 f r ă m â n t a u n o a p t e a ş i pe c a r e p r e supunându- se c ă şi l e ' nş i ra , pe h â r t i e , dl C o n d i e s c u n i l e s e r v e ş t e d r e p t amin t i r i i

U n c ă l u g ă r f r ă m â n t a t de ni­ş t e gândur i ca r i - i c o n t r a z i c su ­f l e tu l ş i a t i tud in i l e . P o a l e î n s ă voiu f i g r e ş ind eu. A p r e c i e r i l e a s u p r a une'i c ă r ţ i c i t i t e s u n t c a şi a p r e c i e r i l e d e s p r e o f e m e i e . U n u l o ado ră , în t imp ce a l tu l , pe a c e i a ş f e m e i e , f ie c ă n ' o p o a t e suef r i , f ie că- i e s t e indi­f e r e n t ă d a c ă nu c h i a r o u ră ­ş te . C a m asa - i şi eu o c a r t e .

U n u l o s i m t e , o s a v u r e a z ă , î r f t imp ce a l tu l c a s c ă mereu , p l i c t i s indu-se . D e s p r e » însemnări­le lui Safirim« n ' a ş pu tea z i ­c e c ă m a î n c â n t a t , după c u m a ş e x a g e r a a f i r m â n d c ă m ' a p l i c t i s i t . M a i m u l t ; c a r t e a dlui C o n d i e s c u , pe mine , m ' a pus în u n e l e l o c u r i pe gându r i s t â r -n indu-mi c u r i o z i t a t e a c a r e , e d rep t , nu t o t d e a u n a mi-a f o s t s a t i s f ă c u t ă . A p o i c ă l u g ă r u l a-c e l a pe c a r e dl. C o n d i e s c u î l p r e s u p u n e şi-1 b o t e a z ă cu n u ­m e l e de S a f i r i m , p r e a î ş i f a c e î n s e m n ă r i l e , ce n e sun t prez in t ä t e în vo lum, h a l a n d a l a .

A ş t e p t cu m u l t ă î n ţ e l e g e r e u r m a r e a .

a A F I R M A R E À «

• DABI PI /CAMA e C Ă R Ţ I

Petru Manoliu

T E Z A U R B O L N A V r o m a n — ed i tu ra C a r t e a Rom. 6 0 l e i .

D l . P e t r u M a n o l i u , a u t o r u l lu i »Rabbi Haies Reful«, p e l â n g ă a l t e c o l a b o r ă r i , s c r i e r i şi i n i ţ i a t ive e ş i î n t e m e i e t o r u l » Ţ i n t a r u l u i « din z i a ru l »Cre-dinţa« unde s e m n e a z ă Cotidian s u b p s e u d o n i m u l Er asm. E u p e dl. M a n o l i u nu-î c u n o s c p e r s o ­na l . Nu l-am văzu t n i c i o d a t ă , n i c i de a p r o a p e , n i c i de depar ­t e ş i n i c i n ' a m p o v e s t i t d e s p r e dsa . cu v reunu l d in t r e ace i c a -re-1 c u n o s c , c a r e - i î n j u r ă o r i î l s l ă v e s c . I n med iu l m o d e s t de p r o v i n c i e , unde mi s 'a h ă r ă z i t s ă t r ă e s c m ' a m s t r ă d u i t să-1 ur­m ă r e s c r e g u l a t în to t e e i a c e a da t i a ivea lă . Ş i ca o r i c e o m cu i m a g i n a ţ i e , mi-1 înch ipu i , — ac i îmi vine în m i n t e cum oda tă un a l t s c r i i t o r în c a l i t a t e de c r i t i c — ob iec t iv ş i documen­ta t , s e p a r e c ă to ţ i s e r i i t o r i - s ş i c r i t i c i , r o s de inv id ia a c e i a c a r e s 'a a c i u a t în f i c a tu l m u l t o r a d in t r e s c r i i t o r i , î ş i a r ă t a nedu­m e r i r e a , c r e z â n d c ă Erasm ş i P e t r u M a n o l i u sun t două per ­s o a n e , cum p o a t e un s c r i i t o r de t a l i a lui E r a s m s ă s t e a a lă ­tur i , l a a c e i a ş p u b l i c a ţ i e de z i a r i s t u l Confus ş i î nch ipu i t P e ­t ru M a n o l i u v — îl p re supun , cum z i c un t â n ă r de 3 0 — 3 2 an i , foa r t e i n t e l i gen t , t o t pe a t â t de c i t i t , p r e v ă z ă t o r da r ambi? ţ i o s ş i v e ş n i c p r e o c u p a t de c h e s t i u n i l e în l e g ă t u r ă cu l i t e ­r a t u r a şi a n u m i t e p r o c e s e su f le ­t e ş t i . C u n o s c ă t o r al p rob l eme^ l o r la c a r e s e ' n c u m e t ă , a m ad­m i r a t î n t o t d e a u n a in p e r s o a n a dlui M a n o l i u , omul s e r i o s . P o a ­te ş i p r e a s e r i o s p e n t r u vâr­s t a pe c a r e * -o a t r i bu i .

In »Tezaur bolnav«, în pri­m a p a r t e — V i a ţ a e d inco lo de

mine — prezinlându-ni-1 pe p ro ­f e so ru l Immanuel D a r i e ne f a c j pu ţ ină f i losof ie d i scu tându- i t i -fiiiditatea î n s u ş i r e Ce-1 c a r a c t e ­r i z ează . O f i losof ie o r i g i n a l ă i s -v o r i t ă din c o n t a c t u l cu v i a ţ a , din p rop i i l e - i s b u c i u m e s u f l e ­teş t i , nu o f i losof ie t r e i a t a în f a ţ a unui p a h a r s au a une i v ie ­ţ i p l ină de s a t i s f a c ţ i i . — C i t a t pag . 6 7 : »A fi timid înseamnă să trăeşti mereu în vârful aten­ţiei. Iar timiditatea nu este de­cât prudenţa trecută în suflet văzută prin afect. Timidul este un neobosit calculators c a r e , » debutează veşnic. El nu are nici viitor, ci numai un pre­zent nesigur «.

S b u e l u m u l , n e l i n i ş t e a , f r i ca , n e a j u n s u r i cu r ă d ă c i n i în b o a l a c a r e p o a r t ă n u m e l e de t im d i la ­te , ş i de c a r e su fe ră , nu-1 l a s ă pe M a n u e l să - ş i t r ă i a s c ă e lanul g â n d u r i l o r s a l e i s v o r î t e p a r t e din i n s t i nc t , p a r t e din o s i m p l ă c u r i o z i t a t e l e s n e de îndep l in i t » deoarece închipuirea mea -— a lui D a r i e — a mers întotdea­una înaintea faptei« c i t pag . 23 .

R e m a r c î n s ă că dl P e t r u M a ­no l iu , î m p i n s de i n s p i r a ţ i e , a fo s t l ua t de t o r e n t u l Cuvintelor .

S c ă p â n d conde iu l , c a r e ab ia a a ş t e p t a t s^o ia r a s n a , a da t f r âu l i b e r d e s c r i e r i i î n f ă ţ i ş â n -dtt-ne u n e l e m i n u n a t e c o m p a ­ra ţ i i , f ă r ă a m a i c o n t r o l a î n s ă ş i ru l i de i lo r e x p u s e . A ş a s e în­t â m p l ă în p a r t e a a I l I - a după m o a r t e a ş i î n g r o p a r e a bun icu ­lui , »Neasteptäri«, unde , ade-l a ş e rou , p r o f e s o r u l t imid şi f â s t â c i t în f a ţ a f e m e i e i , î n t â l ­n ind l a ş t r a n d pe î r i a n a , s e c o m p o r t ă în a ş a fel î n c â t mal c ă u i ţ i c ă to t el e t imidul de a l t ă da t ă c a r e nu ' n d r ă s n i a — invi ta t f i ind, s ă p u n ă m â n a mă­c a r pe m â n e r u l u şe i lui Diilizar

ca c a r e c a n o se n t â l n e a e . a t o m p c e . emot icmau iVioştenjrfcu l ă s a t ă ue c u n i c u l s ă i i p r o d u s o a i e a ş a üe r e p e d e o sorumba-r e ? E p r e a m a r e c o n t r a s t u l în­t r e a t i t ud inea iui f a ţ ă de Dii l i r z a r ş i i d a n a . Z i o e m a r e , găn-d m d u - m ă c ă omul a r e o f i r e . un t e m p e r a m e n t , care-1 c a r a c ­ter i zează , i i c o m p r o m i t e şi de m u l t e o r i îi r i d i ca . Nu o i a c pe c r i t i c u l ş i n i c i nu m ă g â n d e s c s ă i a c o ofo'iecţiune din a s t a di-* s t i n su lu i m e u f a v o r i t , P e t r u M a n o l i u . S u n t un s i m p l u citi- ' t o r , c a r e p o a t e uneo r i nu 'nţe-i eg s e n s u l a n u m i t o r s i tua ţ i i , da r ca re -mi spun un g â n d s in­ce r , ob iec t iv ş i a b s o l u t i n d e ­penden t . Nu-mi t r a g p e s t e gân­dur i n i c i o i p o c r i z i e ş i n 'am 1

n ic i n e v o i e s ă fm de a c e i a ş pă­r e r e cu c ineva în p ă r e r i l e p e c a r i l e expun . S u n t de-o p ă r e r e cu mine şi puţ in îmi p a s ă de r e s t u l a t â t de a b u n d e n t al in­f o r m a ţ i l o r ş i a i Cr i t ic i lor .

D a r ma i v ine o c h e s t i e ş i c h e ­s t i a a s t a o pun t o c m a i de -ace i a pen t r u c a di. M a n o l i u e un fin o b s e r v a t o r a l s t ă r i l o r su f l e t e ş t i . C u m se p o a t e ca E m a n u e l D a ­r i e , c a r e a o b s e r v a t pe geam c â n d Di i l i z a r a a r u n c a t - o p e Dorita pe s c ă r i ş i c â n d el e r a n e p o t u l unch iu lu i Mitia, c a r e a r ă m a s p a r a l i z a t de du re re , s ă t a c ă a c e a s t ă m o n s t r u o z i t a t e — D a r i e cu f i r ea iui — p e n t r u a - ş i s a t i s f a c e pof ta a c e i a a n i m a l i c ă o b s e d a n t ă care-1 f ă c u s e să p r o ­fi te de OanaP P r e a e d i s c o r d a n ­tă , o a r e c u m , s i t ua ţ i a d i n t r e e l , t imidul , ş i omul cu a p u c ă t u r i de ş a n t a g i s t c a r e e x c r o c h e a z ă o c r i m ă pen t ru a o avea p e Di i l i za r .

T o t u ş i , Tezaur bolnav, după un p a s a g i u c e mi-a r ă m a s din c a r t e a dlui N . C o n d i e s c u — în­semnările lui S a f i r i m — şi care

»A F 1 R M A R Ë A «

i s e p o t r i v e ş t e c à n d e v o r b a de-o a p r e c i e r e g e n e r a l ă , e c a r ­t e a »eure închide între coper­tele ei o lume de armonii de gânduri clădite pe schela unui temperament, sinteză a cloco­tului unei personalităţi care s'a frământat în câularea formulei estetice, capabilă să dea cât mai precis, mai în lumină şi m a i d e s ă v â r ş i t c e l e gând i t e . « — M i e , p e r s o n a l , mi-a p l ă c u t m u l t p e n t r u c ă în p r imu l r ând , c a f o a r t e p u f ine r o m a n e de az i , e ş i i n s t ruc t i vă .

G . Topârceanu P I R I N P L A N I N A

e d i t u r a — Naţ. Ciornei 7 0 l e i . D e l à î n ţ e p ă t o a r e l e » Migdale

amare « a c ă r o r sp i r i t î l s i m t ş i - acum p a r c ă ş i după savuroa r s e l e » Scrisori fără adresă « n u m a i c i t i s e m un t imp des tu l de î n d e l u n g a t n i m i c s e m n a t de dl T o p â r c e a n u .

A p a r i ţ i a în v i t r ine a c ă r ţ i i » Pirin Planina« mi-a s t â r n i t o m a r e s a t i s f a c ţ i e f i i ndcă eu ţ in f o a r t e m u l t l a l e c t u r a s c r i e r i l o r d lu i T o p â r c e a n u . î m i p l a c e m u l t s t i lu l a c e l a o r i g ina l pre--s ă r a t cu f ine d a r haz l i i i ro ­n i i c a r i , p e l â n g ă fap tu l că t e d i s t r e a z ă ş i t e d i spune , î ţ i da; î n t o t d e a u n a ş i ceva f o l o s i t o r cu c a r e s ă r ă m â i .

I n » Pirin Planina« cu sub­t i t lu l »episoduri tragice şi co­mice din captivitatea, nu s e ia-c e a l t c e v a d e c â t s ă n i s e înfă ţ i ­ş e z e în t r ' un m o d p l ă c u t ş i v io iu p e r i pe ţ i i l e d s a l e din t impul c â t a f o s t p r i z o n i e r în B u l g a r i a .

P o v e s t i n d u - n e t r a g e i a s o l d a ­ţ i l o r R o m â n i în t impul ş i după d e z a s t r u o s u l m ă c e l d e ' a T u r t u -c a i a , unde a l up t a t ş i a f o s t s u r p r i n s ş i lua t p r i zon ie r , ne s c h i ţ e a z ă c â t e v a d u r e r o a s e a s ­p e c t e a l e d e s o r g a n i z ă r i i a r m a ­t e i n o a s t r e de-a tunc i .

R ă m a s în m â i n e l e d u ş m a n u i lu i , n e î n f ă ţ i ş e a z ă , n e f a c e a-p r o a p e un s tud iu d e s p r e B u l ­g a r i a pe o a r e a t r e b u i t s 'o t r a ­v e r s e z e pe j o s ş i s 'o o b s e r v e d in c o n v o i u l de p r i z o n i e r i g o i , fura ţ i , m u r d a r i ş i f l ămânz i , din c a r e f ă c e a p a r t e .

»Pirih Planina« s e r v e ş t e ş i c a s tudiu . U n s tud iu pe c a r e

nu-1 s i m ţ i , nu te o b o s e ş t e , f i ind-bă e a ş a de f i u m o s , a ş a de u ş o r ş i a ş a de s imp lu d e s c r i s î n c â t a i v r e a s ă tot ţ i nă . A r e n i ş t e s p i r i t e s i n c e r e ş i n i ş t e i ron i i de t o a t ă s a v o a r e a .

I n t r en , am cxtit-o pe a i s t an -C l u j — S ă t m a r re intorcându-mră d in c o n c e n d i u , mlă umf la c â t e o d a t ă r â s u l de t r e b u i a s ă i e s i m e d i a t d in c o m p a r t i m e n t pen­t ru a nu fi c a r a g h i o s , o r i c i n ş ş t i e cum j u d e c a t de ce i l a l ţ i ca­l a t o r i . R â d e a m s i n g u r cu hono- ' t e . R â d e a m de s p i r i t e cu miez c a r e pe l â n g ă p l ă c e r e a d i s t r ă r i i î ţ i d ă d e a u ş i s a t i s f a c ţ i a u n e i nou t ă ţ i , une i c u n o ş t i n ţ e . » Pirin Planina« e n u m e l e unui munte; din M a c e d o n i a . P e n t r u n e ş t i u ­to r i , cum a m f o s t ş i eu î n a i n t e de l e c t u r ă t i t lu l nu s p u n e ni­m i c , î n s ă s t â r n e ş t e o cur iozi ­t a t e de c a r e u i ţ i în t i m p u l l e c -ture i ş i „pe oa re ţ i -o sat isfacg t â rz iu , după c e - a i a f i a t o mul­ţ i m e de î n d u i ş ă t o a r e m i z e r i i a l e p r i zon ie ru lu i r o m â n su fe r i t e de là B u l g a r i i s u p ă r a ţ i p e e i din c a u z a C a d r i l a t e r u l u i .

» Pirin Planina« e o c a r t e cu; m u l t î n ţ e l e s , n e s p u s de fru­m o a s ă ş i cu m u l t ă o r i g i n a l i t a t e s c r i s ă .

P e n t r u a-i ev iden ţ i a i m p o r ­t a n ţ a c u n o ş t i n ţ e l o r c e s e o f e r ă c i t i t o r u l u i î n t r ' un s t i l de t o a t ă f r u m u s e ţ e a p r in s i m p l i t a t e a lu i , c i t e z : ( pag . 1 0 0 ) .

» C e puţin şi abstract se în­vaţă geografia in şcoală/ Până acum n'am- ştiut că în Mace­donia de sud se fac două rân­duri de zarzavat pe an... Nu-î vorbă, mare pagubă n'arn avut din pricina asta, că iot n'aş fi venit să trăesc prin aceste părţi de lume...., dar oricum, profesorul nostru de geografie nu trebuia să păstreze acest secret numai pentru el,, cândi statul îl plăteşte să spună ele­vilor tot ce ştie v.. Am văzut pe aici şi alte lucruri curioase. Pe valea Strumei în fos am întâlnit, în nişte mlaştini arti­ficiale, culturi de orez, ca 'rc ţara Kituilor, Ca să samene şi să îngrijească acest grâu al­binos, mai puţin hrănitor şi mai fad la gust decât cel ară­miu de pe ogoarele noastre, bie ţii, oameni trebuiau să stea

toată ziua în glod până la ge­nunchi,, mai mare scârba.

Pa Belasiţa, pădurile catife­late care se văd de-aci sânt Codri seculari de castani, cu fruct comestibil. Iar la poalele lor, pe vale, cresc in livezi şi un soiu de smochini, despre ca­re nici pomeneală în cărţile noastre de geografie. Mai mult. Se spune că pe un munte, na departe de aci, sunt câteva sate unde se cultivă pe scară întinsă şi tufa de ceai, cu frun­zuliţe lari şi luciase; ţăranii le taie depe crengi şi, după ce le-au opărit, scuipă 'n palmă şi le răsucesc, alimentând ast­fel cu ceai toată Bulgarian...

S p r e a a r ă t a o r i g i n a l i t a t e a e x p u n e r i i ş i s i n c e r i t a t e a g l u m e i d e s p r i n d u r m ă t o r u l p a s a g i u : c i t . pag . 112 . )

... » Bulgarii au şi unele cu­vinte care se potrivesc' la sunet aidoma cu ale noastre, atât că au alt înţeles. Astfel cu­vântul mişcă din limba lor, în­seamnă la noi şoarece. De un­de şi pcntrucey Dzeu ştie v.. •

O b s e r v a ţ i a cum, după aoea^ s t ă s u m a r ă e x p l i c a ţ i e , u rmăto­ru l p a s a g i u : ( c i t . p'ăg. 1 1 9 ) .

... y>Era într'un loc, deasupra şoselei, o groapă largă de un­de se scotea in zile de lucru nisip; fusese inundată peste noapte, dar apa se scursese aCum în pământ, lăsând pe fundul ei un şoarece mort. îne­cat.

Pe marginea gropii s'a oprit într'un rând un ciasovoi, spri­jinit în puşcă, şi de partea cealaltă, un român, cu mâine­le la spate. . Ca omul când n'are ce face] se uitau amândoi la acel şoa­rece înecat.

— M I Ş C A . . . zice bulgarul pe limba Zu.;', arătând cu capul spre fundul gropii.

— Mişcă, moaş'la pe ghiaţă! i-a răspuns rumânul, plictisit. Tu nu vezi că-i mortP«

» Pirin Pllanina« e o c a r t e p é c a r e a ş impune-o c u î n ţ e l e g e r e t i ne re tu lu i n o s t r u l e c t o r a l m u l t o r c ă r ţ i p r o a s t e , r e c o m a n ­d â n d - o t o t o d a t ă c u mul­t ă b u n ă v o i n ţ ă t u t u r o r a c e l o r a ce - s ob i şnu i ţ i a-şi p e t r e c e t im­pul în p r i e t e n i a une i c ă r ţ i bu n e . ^

.•1 1: i li M A R E A <•<

F. Aderca

r o m a n , ed i tu ra Socec le i 8 0 . L u c r ă r i l e s e m n a t e de d l .

Acier ca l:-a±ü a p r e c a i î n to tdea ­una socöt inc iu- ie bune . c h i a r ş i a t unc i c a n o s e a s c u n d e a u in o s e a m ă din e le une l e t e n a i n ţ i ce-mi d i s p l a c . A c i m ă g â n d e s c , n u m a i ' a ş a ca e x e m p l u , i a » . 4 / aoilea amant aï Lady ei Chcterl-ley« c a r e de ş i o p e r a d s a l e p e r ­s o n a l ă , to tuş dl. A d e r c a , i s p i t i t i ţ ind de t i r a j u l ş i s e n z a ţ i a s t a r ­ait a de c a r t e a » Amantul doam­nei. Chateiiley a lui L a w r e n c e , o f ă c e a pe t r a d u c ă t o r u l unu i M o o r e p e n t r u a e x p l o a t a des i ­gur î n c l i n a ţ i a uno r c i t i t o r i f a ţ ă de to t ee-i i m p o r t a i .

C u m z ic , a m a p r e c i a t în to t ­d e a u n a c a r t e a ş i a u t o r u l după i n t e r e s u l ce rii-1 s târnea_ l u c r a ­r e a , după m u l ţ i m e a c a l i t ă ţ i l o r o r i d e f e c t e l o r ce i e d e d u c e a m . Ş i după l e c t u r a l u c r ă r i l o r dlui Aderca g ă s i n d c ă i n t e r e s u l e c o n t i n u S t imu la t ş i c ă m a j o r i ­t a t e a o f o r m e a z ă c a l i t ă ţ i l e , am s o c o t i t s c r i e r i l e d s a l e bune . U n e l e c h i a r f o a r t e i n t e r e s a n t e . A s t a nu î n s e a m n ă că s c ă d e ­r i l e au l ip s i t ş i c ă nu i s ' a r pu tea găs i d i f e r i t e e u r s u r u r i . D a r pe l â n g ă l u c r ă r i l e dlui A d e r c a a m m a i c i t i t m u l t e lu­c r u r i ş i d e s p r e p e r s o a n a d sa l e . Ş i bune şi r e l e . tíune, ín l u m e a c e l o r c e a p r e c i a z ă omul după u r m a ce -o l a s ă în v ia ţa , în s o ­c i e t a t e a a s t a , r e l e în pub l i ca ­ţ i i l e a c e l o r c e - a p r e c i a z ă omul nu n u m a i după v a l o a r e a oper i? l o r iui c i m a i ţ in s e a m ă şi de t end in ţa , o r i g inea e t n i c ă a p e r s o a n e i . O b i e c t i v j u d e c â n d , s e pa r e c ă au d r e p t a t e -§i u n i i ş i a l ţ i i ; ş i c e i c e l a u d ă şi Cei c e c r i t i c ă . D l . A d e r c a a r e o g r e ş a i ă m a r e ş i a n u m e a c e i a de a nu s e p u t e a a b ţ i n e s ă ur^ m e z e , în s c r i e r i l e d s a l e , ş i ru l i de i e i f ă r ă a nu f a c e u n e l e a luz i i e x a g e r a t e ş i t e n d e n ţ i o a s e la c o n c e p ţ i i l e po l i t i c e a a c e l o r ee-1 î n j u r ă . P r i n a c e a s t a a ţ â ­ţ â n d s p i r i t e l e m a i a p r i n s e di-m i n u i a z ă ş i v a l o a r e a lucrări i , ; , E cazu l c h i a r în l u c r a r e a de f a ţ ă u n d e , î n c e p â n d c u c a p i t o ­lul » D e ş t e a p t ă - l e R o m a n e « , r e ­

î n t o a r c e r e a in ţ a r ă a c o l o n e l u ­lui U r s u j pe l ângă o s e a m ă de a d e v ă r u r i , p a r e c ă i n t e n ţ i o n a t v r e a s ă p l edeze , s o l i d a r cu a-ce i din m i j l o c u l c ă r o r a s 'a ridi. c a t p e n t r u o s i t u a ţ i e c a ; e o r i cum e in c o n t r a d i c ţ i e cu r ea l i t ă ţ i l e . D e a l t f e l 1916 m i e nii-a p l ăcu t mul t . E o c a r t e c a r e te î n c o r ­dează , c a r e te s u r p r i n d e . P o -ves t indu-ne e r o i s m u l şi p e r i p e ­ţ i i l e unui m o ş i e r de p r m ţ i nu ­tul S e v e r i n u l u i , c ă p i t a n de a r ­t i l e r i e l a î n c e p u t u l r â sbo iu lu i , s e d e s c r i e ha lu l a r m a t e i din, a c e l t imp , p r i e t e n i a n e p ă s ă t o a -re ş i î n ş e l ă t o a r e a r u ş i l o r c u t r ă d ă r i l e ş i ch iu lang i i din t im­pul ce lu i ma i În f io r ă to r deza ­s t ru .

î n t â m p l ă r i l e s u c c e ă â n d u - s e î n t r ' o a t m o s e f r ă i m p r e s i o n a n t ă , 1916 e un e log iu a d u s e r o i s ­mu lu i ş i r ă b d ă r i i so lda tu lu i ro ­mân , aoved indu - se în ace ' iaş t imp un fe l dé og l indă a g re ­şe l i l o r ş i n e s i g u r a n ţ e i c o n d u c ă ­t o r i l o r , a supe r f i c i a l i t ă ţ i i n o a -t r e . E r o i i d sa l e , uni i d e s m ă -ţ a ţ i a l ţ i c u m p ă n i ţ i ş i însuf le ţ i ­ţ i , sun t î m p ă r ţ i ţ i , în c e i a c e p r i ­v e ş t e t ă r i a s e n t i m e n t u l u i na ţ i o -n^l ţ in două c a t e g o r i i .

A c e i c r e s c u ţ i în d r a g o s t e a p ă m â n t u l u i pr in m u n c ă în m i j ­l o c u l s e m e n i l o r l o r ş i c ă r o r a n u l i s ' au a l t e r a t s i m ţ i m i n t e l e p a t r i o t i c e ş i - ace i — Titel f e ­c i o r u l lui C o s t a c h e c r e s c u t c u n e m ţ o a i c ă , m a i t â r z i u l o c o t e ­n e n t u l t r ă d ă t o r î m p u ş c a t la I a ­ş i — da ţ i de m i c i pe m â n a s t r ă i n i l o r , l ă s a ţ i î n l u m e a străi-t n i lo r , î n s t r ă i n a ţ i de pămân tu l , ţ ă r i i ş i n e a m u l l o r . A c i e o ;

p r o b l e m ă p s i h o l o g i c ă p e c a r e d l . A d e r c a o r e d ă . s u g e s t i v ş i c u m u l t ă m ă e s t r i e . E d u c a ţ i a s t r ă i n ă ş i c e a n a ţ i o n a l ă î ş i a r a t ă e f e c t e e . C e a s t ră ină, , prin; t r ' un a t a ş a m e n t f i r e s c la o v â r s t ă c â n d s e d e s v o l t ă sen t i ­m e n t e î n r ă d ă c i n â n d u - s e amin­t i r i , i m p l i c ă ş i un s p i r i t străjin c a r e , în c a z u r i c u m e c e l d e s ­c r i s în 1 9 1 6 , e d ă u n ă t o r i n t e ­r e s e l o r ţ ă r i i . I

P a c e a cu b u c u r i i l e ş i m a i a l e s u r m ă r i l e e i n e e s t e în fă ­ţ i ş a t ă p r i n i p o c r i z i a u n e i socie- : t a ţ i d e s o r i e n t a t ă ş i av idă de o r i c e .

1 9 1 6 e o c a r t e c a r e se c e r e c i t i t ă ş i după l e c t u r a c ă r e i a t e s i m ţ i s a t i s f ă c u t .

• • •

ion Biberi

T H A N A T O S e d i t u r a » f u n d a t a r i e g e e c a r o l I I « , le i 6 0 .

- V a m ob ice iu l cie a m ă uite-, r e s a ori c u i dă r i ie oe s e a m ă , c x m c x i e or i r e c e n z i i l e d e s p r e c â r t u e pe c a r i m e a nu l e -am c i t i t . r \u v r eau să-mi s t r i c plăp c e r e a de-a u r m ă r i p r in c u r i o r

z u a t e c o - ţ ^ n u c U i ce .ei ce c i t e s q . Pe l â n g ă c ă sun i d in t r e a c e i ce u r m ă r e s c orice c a r Le l a a p a ­r i ţ i e , dec i c a m îna in t e de o r i c e a l t e c r i t i c i , nu-mi c o n v i n e s ă ş t iu p ă i e r e a n i m ă n u i , p â n ă n u ani-am făcu t eu p ă r e r e a m e a .

D u p ă ce -am cunoscu t î n s ă c a r t e a ş i mi -am s p u s gân­dul , cau t d inad ins c r i t i c i l e pen­t ru a-mi da s e a m a de felul m e u de a î n ţ e l e g e , de ş i de părer i le , c r i t i c i l o r de m e s e r i e ş i a b s o ­lu t t o ţ i » c o m p e t e n ţ i « n u m i - a p r e a p l ăcu t s ă ţ in s e a m ă .

I n c a z u l c ă r ţ i i dlui B i b e r i m i s 'a î n t â m p l a t î n s ă c o n t r a r i u fe lu lu i m e u de a m ă c o m p o r ­ta , în t r 'o s t a ţ i u n e unde-mi c ă u ­t a m de s ă n ă t a t e , a m da t p e s t e -o c r i t i c ă a dlui G h . Că l inescu . ; R e m a r c â n d v a l o a r e a ş i ţ inuta! c r i t i c u l u i ş i o b i ş n u i t ş i cu re­pl ic i l e , p r e s u p u n e a m un ne în ­t â r z i a t r ă s p u n s , î l s i m ţ i a m c h i a r . Nuş t i u de c e . d a r în s i t u a ţ i a n e c u n o ş t i n ţ e i c ă r ţ i i ş i a m o n o t o n i e i î m p r e j u r ă r i l o r î l d o r i a m c h i a r . Ş i r ă s p u n s u l n u m ' a f ă c u t s ă a ş t e p t mu l t .

C u m n ' a v e a m c a r t e a Ia î n d e ­m â n ă ş i n i c i p o s i b i l i t a t e a s ' o iau , t e n d i n ţ a fiindu-rni de­a l t f e l un r e p a o s d e s ă v â r ş i t , a m c i t i t , d u p ă o a b s t i n e n ţ ă t o t a l ă de c â t e v a z i le , cu viu n e s a ţ ş i c u r i o z i t a t e , » Ultimul răspunsa al d lui B i b e r i a p ă r u t în v r e o 4 — 5 n u m e r e din » Credinţa .

Edrejpt c ă n e c u n o s c â n d c a r ­t e a n ' a m pu tu t s ă î n ţ e l e g p r e a m u l t e . A z i î n s ă c â n d sun t t r e ­c u t p e s t e l e c t u r a c ă r ţ i i d lui B i ­b e r i » T h a n a t o s « a ş p u t e a a f i r ­m a , f ă r ă s ă f iu c â t u ş i de pu­ţ in i n f l u e n ţ a r e a »Thanatos« e o c a r t e c a r e ş i a s m u l s c o n ţ i n u -

m

tu l â i n l r ' u n i s v o r cu b o g a t e ş i f o a r t e s e r i o a s e r e s u r s e i n t e l e c ­tua l e . O c a r t e c a r e , de ş i r i g i d ă p r in n a a i r a p r o b l e m e l o r d i s c u t t ä t e ş i aduse i a c u n o ş t i n ţ a pu­b l i cu lu i , u n u i ' a n u m i t p u b l i c , r e ­p r e z i n t ă o r e a l ă v a l o a r e in no­i anu l c e l o r l a l t e c ă r ţ i cu c a r e s u n t e m î m p r e s u r a ţ i .

»Thanatos« e o c a r t e p e n t r u i n t e l e c t u a l i i de e l i . ă , p e n t r u in­t e l e c t u a l i i c a r i p e i ă n g ă ob l iga ­ţ i un i l e une i m o d e s t e e x i s t e n ţ e îşi r e z e r v ă t o t u ş i ş i une l e p r e ­o c u p ă r i p u r i n t e l e c t u a l e .

O r e c o m a n d cu i n t e r e s in te ­l e c t u a l i l o r s e r i o ş i c a pe o c a r t e d e m n ă cş_re-i va s a t i s f a c e .

CONST GH. POPESCU • • •

Mirko l ein sieh » C A E S A R « !

r o m a n . » Straja la Rin- — Celiii şi

Romanii, M e m o r i i l e lui C. I u ­l i u s C a e s a r ş i A u l u s H i r t i u s « — t r a d u c e r i , de T u d o r D . Ş t e -î ă n e s c u , C r a i o v a .

C e t i n d opur i l e de m a i s u s , a d e v ă r a t e c a p o d o p e r e a le l i t e -r a t u r e i m o n d e n e , în d a r e a r e ­c e n z i e i l o r sunt , d r ep t s p u n â n d m ă g ă s e s c , în c e a m a i m a r e d i l e m ă , d a c ă s ă f ac r e c e n z i a c ă r ţ i l o r s a u e log iu l t r a d u c ă t o ­r u l u i , p r o f e s o r u l Tudor D. Şte-fănescu d e l à C r a i o v a . .

O c a r t e b u n ă nu t r e b u e r e ­c o m a n d a t ă , c i c e t i t ă . I a r o d a t ă c e t i t ă , p e n t r u o c a r t e b u n ă e s t e g r e u s ă g ă s e ş t i t o a t e e x p r e s i i ­l e p o t r i v i t e s p r e a'i s c o a l e ta l u m i n ă v a l o a r e a I L e r a r ă in t r in ­s e c ă pe c a r e o a r e . D e f ap t , o p e r e l e m a i s u s c i t a t e s u n t de o v a l o a r e i n e g a l a b i l ă în l i t e r a ­t u r a m o n d e n ă , f ie c ă l e luăm c u m e s t e c a r t e a r e n u m i t u l u i s c r i i t o r ceh M i r k o l e l u s i c h — s u b a s p e c t u l l o r l i t e r a r , ( f ie c a ş i c a r t e de ş t i i n ţ ă po l i t i co -m i l i t a r ă , cum s u n t m e m o r i i l e Celui m a i m a r e gen iu p o l i t i c ş i m i l i t a r c a r e s 'a n ă s c u t p â n ă în z i l e l e de azi , C. Iulius Cae­sar- -

C u v i n t e de l a u d a i ,se cuvin d lu i p r o f e s o r Tudor D. Ştefă-fănescu p e n t r u fap tu l de a f i î m b o g ă ţ i t l i t e r a t u r a r o m â n ă c u a s e m e n e a o p e r e de m a r e va­

l o a r e ca r i , in l i t e r a t u r a a l t o r na ţ iun i i c iv i l i za t e , de m u l t s u n t p o p u l a t e .

A s t ă z i , c â n d p e p i a ţ ă a p a r t o t f e lu l de r o m a n e c a p t i v a n t e d e s t r u c t i v e , o a s e m e n e a c a r t e , c a r e t e cu l t ivă in t r"adevăr , î ţ i f a c e e d u c a ţ i e m o r a l ă , c e t ă ţ e ­n e a s c ă , s o c i a l ă ş i p o l i t i c ă t r e ­bue s ă te c u c e r e a s c ă f ă r ă d o a r ş i p o a t e .

C ă c i o p e r e l e de m a i s u s s u n t d e o p o t r i v ă f o l o s i t o a r e p e n t r u t o a t ă l u m e a : i n t e l e c t u a l , pol i ­t i c i an , p r o f e s o r , e levi ş i mi l i ­t a r i .

P e n t r u a n e c o n v i n g e d e s p r e a c e a s t a v a l o a r e mu l t i p l ă a a-c e s t o r c ă r ţ i , n e p e r m i t e m să r e p r o d u c e m a c i c â t e v a r â n d u r i din r e c o m a n d a ţ i i l e t r a d u c ă t o ­r u l u i :

— „ A c e l e a ş i g r e u t ă ţ i et.ono-m i c o - f i n a n c i a r e , în Care n e sba -t e m cu t o ţ i i , ş i p e c a r e eu i e s o c o t e s c ca r e z u l t a t i m e d i a t şi i nev i t ab i l a l a n a r e h i e i ş i z ăpă ­ce l i i m o r a l e p o s t b e l i c e , m ' a u în­d e m n a t s ă f a c c u n o s c u t ă lumii n o a s t r e p o l i t i c e o e p o c ă din i s ­to r i a popo r u lu i r o m a n , a s e m ă ­n ă t o a r e cu e p o c a n o a s t r ă . E s t e d r ep t c ă pe t i m p u l lu i C a e s a r nu e x i s t a u a e r o p l a n e , t unur i e u t r a g e r e l ungă , a u t o m o b i l e ş i t o a t e r e z u l t a t e l e b i n e c u v â n t a t e a l e m u n c i i o m e n e ş t i . D a r l o t a ş a " de a d e v ă r a t e s t e c ă pe timpul lui Caesar exista o aristocraţie a hanului, mÖTpa-

bilă de a se gândi la binele general şi deci de a conduce statul, o clasă burgheză c'are credea că ridică demnitatea nu­melui de Roman pin jfuirca provinciilor, oameni poli'iCi fa­re credeau că prin discursuri avântate şi prin înscenare de comploturi î ş i pot fade s;îuiţii politice rentabile, şi să nu ui­tăm că mai era la modă ş i de­mocraţia integrală, ca rezultat al unei dragoste sincere fie poporul, delà ţară mai ales.. D a r m a i e r a u a tunc i ş i a l t e c h e s t i u n i t o t a ş a de i m p o r t a n ­t e , a s u p r a c ă r o r a o a m e n i i n o ş ­t r i po l i t i e i d i s c u t ă del., r ă s b o i u î n c o a c e , ş i din p r i c i n a c ă r o r a c a d ş i vin g u v e r n e . S u n t c h e s ­t i i l e : împroprietăririi veterani­lor d i f e r i ţ i l o r g e n e r a l i r o m a n i ,

l eg i p e n t r u r e g l e m e n t a r e a ra ­p o r t u r i l o r d in t r e p r o p r i e t a r i ş i c h i r i a ş i , legi pentru reglemen­tarea raporturilor dintre aebi-tori şi creditori etc. etc.«. — V a s ă z i c ă » c o n v e r s i u n e a « de azi . IN. i i .

i a t ă p e n t r u ce — r e p r o d u ­c â n d re .e iz ia t r a d u c ă t o r u l u i — r e z u l t ă p â n ă l a u . t m a e v i d e n ţ ă n e c e s i t a t e a de a fi c e t i t ă , b a c h i a r î n v ă ţ a t ă a c e a s t a c a r t e a e c ă t r e toţii i n t e l ec tua l i i ş i po l i -t i can i i a e az i . F i i n d c ă , p r e c u m vedem, t i m p u r i l e s e r e p e t ă f o a r t e des ş i numai învăţând di.n trecut pu,ein stăpâni pre­zentul şi crea viitorul.

D e o s e b i t a e a c e a s t a , c ă r ţ i l e de m a i sus sun t de o e x t r e m ă u t i l i t a t e a t â t pentru profesori cât şi elevi. Ş c o a l a de azi a în­c e t a t de a ma i fi o s i m p l ă »g mnastică mteleC'Mala«, cumi f o a r t e c o r e c t o b s e r v ă î n s ă ş i t r a ducă to ru l , c i ea t r e b u e s ă f i e o a n t i c a m e r ă unde se i au cu ­n o ş t i n ţ e l e n e c e s a r e cu v i a ţ a r e a l ă ş i unde , p r in c i t i r e a unor as t f e l de c ă r ţ i s e ia p r i m u l c o n t a c t cu a c e a s t a v i a ţ ă . D e aceea, c u n o a ş t e r e a a c e s t o r c ă r ­ţ i , p e n t r u p r o f e s o r i şi e l e v i deopo t r i vă , nu numai c ă e s t e ut i lă da r n e c e s a r ă ch ia r .

D a r , o p e r e l e a c e s t e d e s p r e C a e s a r sun t n e c e s a r e ş i mi l i t a ­r i lo r . . — C. Iu l iu s C a e s a r a fos t , î i i e ç o t e s l a b i l , un geniu militar a e p r imul r a n g r le la c a r e s t r a t e g i a m i l i t a r ă , cu t o a t e dese o ; e (r i le m o d : r n e , n u au evolua t a p r o a p e n i m i c . E l a fo s t a c e i a c a r e , o c u p â n d G a l ­l i a , a d e s c o p e r i t p r i m a d a t ă i m p o r t a n ţ a c o v â r ş i t o a r e a R i ­nulu i , ş i a p u s p r i m e l e podu r i pe R i n , î n f i in ţ ând apo i c e t ă ţ i p e a m b e l e m a l u r i . D e l à d â n s u l ş i p â n ă azi ş i p e n t r u t o t d e a ­una în v i i to r în r e z o l v i r e a c o n ­f l i c t e lo r d in t r e f r a n c e z i şi* g e r m a n i , e h e s t i u n e a R i n u l u i va r ă m â n e pe v e c i e m ă r u l d i s ­c o r d i e i . D e aceea de e x m p l u , l a c o n f e r i n ţ a de p a c e , M a r e ­şa lu l F o c h h 'a c e r u t n i m i c pen­t ru F r a n ţ a , d e c â t R i n u l f i i n d c ă c i n e s t ă p â n e ş t e m a l u r i l e R i n u ­lui e s t e s t ă p â n pe î n t r e a g a E u ­ropa .

N u s u n t o a r e m a i f o l o s i t o a r e st ma i educa t i ve a c e s t e o p e r e , d e c â t o r i c e a l t e r o m a n e c e a p a r az i ca c i u p e r c i l e ? — I a t ă p e n t r u ce , a r e c o m a n d a a s e m e n e a ope re , e s t e o ches t i ­une de s u p r e m p a t r i o t i s m si l a u d e s e cuvin a c e l o r a ca r i , r e c u n o s c â n d s i tua ţ i a , n e î m b o g ă ţ e s c c u n o ş t i n ţ e l e

prin t r a d u c e r e a a s e m e n o r o p e r e , c u m o f ace d i s t i n su l p r o f e s o r de i a C r a i o v a Tudor D. Şlefănescu.

C a î n c h e e r e amintim.' a c i Că^ r e n u m i t u l p r o f e s o r a m a i t r a ­dus ş i pe Theodor Momsen c a r t ea » D i e P r o v i n z e n « vo lumul V . , din c e a m a i r e n u m i t ă o p e r ă d in v i a ţ a g r e c o - r o m a n ă » R ö ­

m i s c h e G a s c h i c h t e « 1 p a r t e a c a ­r e t r a t e a z ă d e s p r e E u r o p a în t i m p u l I m p e r i u l u i R o m a n .

T o a t e o p e r e l e a m i n t i t e a c i s e p o t c o m a n d a la t r a d u c ă t o r pe a d r e s a : A l . L a h o v a r i , 6 0 C r a ­iova , s a u l a ed i tu ra » .Scr isul R o m â n e s c » din C r a i o v a .

L U C I A N B R E T A N .

Numărul de fată apare cu întâr­ziere. A fost la mijloc vacanta care nu ne-a permis să ne ţinem de cuvântul dat- Explicaţia aceasta o facem crezăn-du-o necesară. Pentruca foarte mulli „intelectuali" care ne cunosc au început a se bucura de sfârşitul nostru- Aveau ei supoziţii. O revistă e greu să trăiască în regiuni ca ale noastre, cu oameni ca ai noştri. Ba, o cinstită fată sătmăreană cu părul şi barba albită de ninsoarea vremii a zâmbit în sine de eşecul ce-l vom avea prin faptul că ne-a returnat revista, pentru marele motiv că „nepu­tând înghiţi o persoană (delà revistă) nu poate mistui revista."

Au uitat însă un lucru „binevoito­rii". O revistă nu apare cronometric, în­tocmai ca un ziar. Creiatiile sufleteşti au ceva mai multă viată ca efemerul eveniment cotidian. De aceea întârzierea noastră nu este un fapt aşa de extrem important în drumul revistei-

Nu însemnează însă că de aici îna­inte să fim tot aşa de tardivi. Promitem chiar, o oarecare promptitudine în apa­riţie- Şi încă ceva- Acei ce ne doresc „binele" dispariţiei le afirmăm că noi nu vom sucomba. Căci în colţul nostru de tară mai sânt oameni cu suflet în­căpător şi oricând vom putea găsi un mic sprijin.

Cerem iertare pentru mica ieşire ce-o facem. Am socotit că totuşi e ne­

cesar să mai iăem putin din marea spe­ranţă a ..iubitorilor"• Speranţa lor ar fi decesul nostru-

Se uită prea uşor că sufletul nu poate muri !

AFIRMAREA * * *

Sfârşitul ca spirit sclipitor^nu poate fi con­ceput omeneşte- Paterde ne sânt mult prea slabe pentru a pătrunde nimicirea totală a scănteerii sufleteşti- Or cealaltă finalitate este o faţă întoarsă a miméi- Ceeace numim moarte nu este decât reversul spiritului intrat in do­meniul eternităţii. Prin urmare trecerea din vială este o intrare in domeniul veşniciei sufle­teşti. Iar ceremonialul înhumării realului tru­pesc o punte spre marea desăvârşire.

Sânt p ănşi morţii care nu lasă nimic în urmă Tocmai pentruca în urma lor nu stărue decât un gol. Dar cei ce au creiat ceva ca duh omenesc, nu pot muri- N'avem dreptul să plângem pe unul de-acesta. Sfârşitul lui nu e decât încoronarea personalităţi sale. O astfel de individualitate Irăeşle permanent. Moartea lui fiiească este doar o amintire, o demonstra­ţie concludentă a organismului pentru a dovedi existenţa. Ţi se pare uneori că personalităţile creia'oare nu pot trăi alături de cei mu/pi.

Dispariţia prea timpurie a prietenului şi colaboratorului nostru, CORNELII] MEZEA ne-a umplut sufletele de mâhnire. Moartea lui Corneiiu na fost o moarte obişnuită- N'a fost crepusculul unui drum la sfârşitul căruia să mai dăiuneoscă acel inexprimabil care să poar­te insignele supremaţiei sufleteşti. Deobiceiu, trăirea în vis a personalităţii apare atunci, când înclinarea omului se face firesc, ca o consecinţă logică a înlănţuirii vieţii-

. 4 F I li M A R E A

Dar când bmscarea striveşte spontan fi­rul vieţii în tinerele, ifi vine să crezi că însăşi omul e creiat numai pentru agonia clipitei în moarte Aşa a fost cu iubitul nostru Corneliu Mezea ! Aici nu mai încape logica. Intervine absurdul, nefirescul omenesc Orice explicaţie a accidentului este de prisos. Energia s'a frânt instantaneu- Ca si cum nici n'ar fi existat.

Durerea ne-a covârşit suprem, fiindcă ab­surdul în totdeauna doare. Ne am recules doar la gândul că totuşi el n'a murit. N'a murit penirucă mai dăinue printre noi. Locul lui e astăzi vis de vieţuire- Si-i simţim prezenta în

gând. Iar gândurile de multe ori devin reale-Si aici e mai mult cazul, întrucât Corneliu Mezea a fost o fire aleasă şi-un dotat al na­turii. El sălăslueşte printre noi cu ceeace a lu­crat el ca duh şi ca înţelepciune- El care a răscolit istoria nu poate fi el însuşi relicvă-

Noi nu-/ plângem! Corneliu na murit E numai dus. Plecarea lui însă nu are întoarcere în lumesc, ci în spird Ş i când vorbim de spi­rit înţelegem veşnicie-

Iată de ce Corneliu trăeşte în veşnicia duhurilor noastre • - •

OCTAVIAN RULEANU

L U N A S Â T M A R U L U I I n t r e 15 A u g . 15 S e p t . o.

după o in i ţ i a t i vă cu un r o s t p r e a pu ţ in j u s t i f i c a t , a m a v u t ş i no i î n a n u l a c e s t a o l u n ă a o r a ş u l u i n o s t r u , o l u n ă a S ă t ­ula r u lu i I n def ini t iv d e c e n ' a m fi a v u t - o ? B a n i a v e a m , t i m p ş i m a i mu l t , i a r o r g a n i z a t o r i p re ­v ă z ă t o r i o r i c â n d , g a t a p e n t r u oricie... j e r t f e . D e c e s ă n e f i l ă ­s a t a d i c ă t o c m a i no i m a i pre^ j o s c â n d s u n t e m a ş a de s u s pe. . . h a r t ă ?

A l c ă t u i t ă d in j u m ă t ă ţ i l e a d o u ă l un i d i s t i nc t e , î m b i e t o a r e l a od ihnă şi i a p e t r e e e r L lu­n a S ă t m a r u l u i , a î n c e p u t p e n e s i m ţ i t e p e n t r u r e s t u l ţ ă r i i ş i s ' a i s p r ă v i t p e n e o b s e r v a t e p e n t r u c e i l o c a l n i c i . î

P e n t r u c e i ce n ' au v i z i t a t -o , p e n t r u ce i ce -au auz i t n u m a i de t fânsa , d e s i g u r , l u n a n o a s t r ă p r e s u p u s ă r e s p u s de a r ă g ă t o a -r e , de f r u m o a s ă , a s t â r n i t r e ­g r e t e . E i n t e r e s a n t ă î n s ă po t r i ­v e a l a de c o i n c i d e n ţ e : t o t r e -

^grete a e v o e a t ş i p e n t r u c e i c e -a u avu t p r i l e j u l s 'o c e r c e t e z e , s ' o s a v u r e z e .

P e n t r u a-i e v i d e n ţ i a s t e r i l i t a ­t e a , s e n z a ţ i o n a l u l t o t u ş i n ' a l ip ­s i t .

F l o r i l e a c e l e a e x o t i c e d in p a r c u l d in f a ţ a D a c i e i , p u s e , c u a t â t a a r t a în. . . gh ivec iu r i , p e n ­t r u a s c h i m b a un a s p e c t f a l s i ­f i c â n d o î n f ă ţ i ş a r e , î ţ i a r ă t a u p r i n g u s t u l d e o s e b i t de f in c u c a r e n i m e r i s e l o c u l , c o n t r a s t u l

d i n t r e r e a l ş i s u p e r f i c i a l , din­t r e e s t e t i c ş i b a n a l .

B â l c i u l eu s g o m o t u l lui de b a l a m u c din r e c r e a t o a r e a g r ă ­d ină a R o m e i î ţ i dovedeau c e v a n e o b i ş n u i t p e n t r u m a h a l a u a S ă t m a r u l u i î n c â n t a t ă .

I n t e l e c t u a l i l o r cu g u s t u r i m a i s u b ţ i a t e , d o r n i c i de o a l t ă c i -.v i l izaţ ie d e c â t a c e i a a b ă r c i i p e va lu r i , l i s ' au r e z e r v a t , in c a d r u l a c e s t e i lun i , a l t e a m u ­z a m e n t e : E x p o z i ţ i i de a r t ă , sapi t ă m â n a că r ţ i i ^ a v inulu i , c u r s e de c a i e t c .

N a t u r a l c ă f i e c a r e din a c e ­s t e a , pe l â n g ă r o s t u r i l e ş i p l ă ­c e r i l e l o r , au avu t p a r t i z a n i d e o s i b i ţ i ş i r a r i . ;•'

D u p ă c u m s e p revăzuse , , din o î n c l i n a r e s p e c i f i c ă c e t ă ţ e n i ­l o r , s ă p t ă m â n a vinului a f o s t m u l t ma i j j u s t a t ă d e c â t a c e i a a c ă r ţ i i . S e s v o n i s e c h i a r c ă u n e l e s e m i - o f i c i a l i t ă ţ i a r fi de­p u s r e a l e e f o r t u r i p e n t r u c a a-c e a s t ă n e v ă t ă m ă t o a r e ş i p l ăcu ­tă s ă p t ă m â n ă s ă p o a t ă f i p r e ­l u n g i t ă m ă c a r î n c ă o lună . I n ­t r a n s i g e n ţ a o f i c i a l ă a î ngădu i t -o î n s ă c u o c o n d i ţ i e : D e o a r e c e c e r e r e a e în a f a r ă de c a d r u l l e g a l s ă r b ă t o r i r e a a c e s t e i p r e ­l u n g i t e s ă p t ă m â n i s ă s e f a c ă l a a d ă p o s t u l s ă p t ă m â n e i f r u c ­t e lo r . L u m e a s 'a m u l ţ u m i t ş i -a ş a . L i b r a r i i d e p r i n ş i cU a s t f e l de î n t â m p l ă r i n ' a u m a i p r o t e s -i tes ta t p e n t r u fap tu l Că au r ă ­m a s cu c ă r ţ i l e n e a t i n s e , n e v â n -

du ie . N ă d ă j d u i a u b ie ţ i i că to t ş c o l a r i i , cu t r e b u i n ţ e l e l o r î n v e d e r e a nou lu i a n ş c o l a r , î i v o r s a l v a .

A u t o r i t ă ţ i l e n u s ' au s e s i z a t p e n t r u a s c o n t a o s e m n i f i c a ţ i e şt i ind ' c ă s ă p t ă m â n a c ă r ţ i i e un s i m p l u d e c o r în ochi i n a i v i l o r , a ş a c ă p o p o r u l î i m u l ţ u m i t ş i b e n c h e t u e ş t e în vo ie .

C u r s e l e de c a i l e -au c o n d u s n i ş t e s p e c i m e n e c a r i , d a t o r i t a f ap tu lu i c ă au m o ş t e n i t o s â -n e a l ă î n s â n g e ce - i î n d r e p t ă ­ţ e ş t e la fe l de fe l de n e b u n i i , s e m e n ţ i n î n c ă cu o o a r e c a r e s f i d ă t o a r e m â n d r i e p e s t e c a p u l b ă ş t i n a ş i l o r n o ş t r i t o l e r a n ţ i .

T o t u l s ' a p e t r e c u t î n t r ' o a t -h i o s f e r ă o b i ş n u i t ă , l i n i ş t i t ă . C e ­h i i doa r , c a r i n e-au v iz i ta t , s ' a u doved i t a fi c e i m a i î n s u f l e ţ i ţ i de v a l o a r e a c o r o a n e i l o r , d e s u r p r i z e l e e f t ină tă ţ i i v ie ţ i î n l u n a S ă t m a r u l u i în R o m â n i a , î n v i o r a ţ i f i ind de s t i m u l e n t u l a-c e s t e i l un i , s ă p t ă m â n a v inu lu i , nu s ' a r m a i f i da t duş i .

O r a ş u l u i , p e l â n g ă a l t e ven i ­tu r i c e p r o b a b i l l e -o f i r e a l i z a t , p r i m ă r i a din n e î n s e m n a t e l e t a ­x e de v i z i t a r e , i-au r ă m a s g r a f i i in p â r j o l i t ă g r ă d i n ă a R o m e i , d o u ă c l o s e t e p r imi t i ve ş i Câte­v a g r ă m e z i de gunoa i e .

C O N S T . G I L P O P E S C U .