Academia de Studii EconomiceFacultatea de Marketing

Profesor coordonator: prep.drd. Nica Ana-Maria

Studenți: - Căruntu Alina

- Ciucă Maria Nicoleta - Codreș Florin Alexandru

Grupa 1 – Grupa 1732 , Seria A

București, 2013

Cuprins

Introducere

Capitolul 1: Conceptul de ofertă în cadrul industriei turismului

Capitolul 2: Prezentarea județului Gorj 2.1. Încadrare geografică 2.2. Căi de acces 2.3.Resurse naturale și antropice 2.4. Populație 2.5. Istorie

Capitolul 3: Analiza capacității de cazare în perioada 2003-2005

Capitolul 4: Previziuni

Concluzii

Bibliografie

Introducere

În cadrul acestui proiect ne-am ales drept reper județul Gorj, întrucât considerăm că este un județ cu un important potențial turistic, aflat în prezent în plină expansiune din acest punct de vedere.

Potentialul turistic al judetului Gorj, ca si gradul sau de atractivitate, este in stransa legatura cu formele de relief, clima, hidrografie, flora si fauna.

Capitolul 1: Conceptul de ofertă în cadrul industriei turismului

În cadrul industriei turismului, conceptul de ofertă este cunoscut sub denumirea de ofertă turistică.

Oferta turistică este formată din ansamblul atracțiilor turistice care pot motiva vizitarea lor. Practic, oferta turistica a unei țări (zone, stațiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice.

In judetul Gorj, la sfarsitul anului 2009 , capacitatea de cazare existenta a fost de 1974 de

locuri, iar capacitatea de cazare în functiune in anul 2010 a fost de 556,3 mii locuri/zile. Indicele

de utilizare neta a capacitatii în funtiune, tot in 2010, a fost de 19,0%.

Anii 2005 2006 2007 2008 2009Total 36 41 40 40 61Unitatile de cazare turistice pe tipuri de unitati-nr unitati -

Hoteluri 8 11 13 12 16Hanuri si moteluri 2 3 1 1 1Cabane turistice 2 1 1 1 5Pensiuni turistice 21 23 24 24 37Vile turistice si bungalouri

1 1 1 1 1

Hosteluri 1 1 1 1 1Sursa: INS

23%

6%6%

60%

3%3%

Sosiri 2005hoteluri

hanuri si moteluri

Cabane turistice

Pensiuni turistice

Vile turistice si bungalouri

Hosteluri

26%

2%8%61%

2% 2%

Sosiri 2009hoteluri

hanuri si moteluri

cabane turistice

pensiuni turistice

vile turistice si bungalouri

hosteluri

Putem observa ca o pondere mare in numarul unitatilor de cazare o ocupa pensiunile turistice, urmate de hoteluri – acestea avand totusi o capacitate de cazare mai mare dupa cum putem observa in tabelul si graficele urmatoare.

Anii 2006 2007 2008 2009 2010

Total 1480 1439 1357 1967 1974

Capacitatea

de cazare

turistica

existenta ,

pe tipuri de

unitati

Hoteluri 916 952 845 1095 944

Hanuri si moteluri 107 127 69 83 105

Cabane turistice 14 14 14 89 127

Pensiuni turistice 306 284 343 614 612

Vile turistice si

bungalouri

48 48 24 24 24

hosteluri 62 62 62 62 162

Sursa: INS

2006 2007 2008 2009 20100

200400600800

10001200

Unitati de cazarehoteluri

hanuri si moteluri

cabane turistice

pensiuni turistice

vile turistice si bungalouri

hosteluri

Se poate observa o crestere a capacitatii pentru pensiunile turistice , fiind urmatoarele dupa hoteluri/moteluri si urmate de cabane turistice, fapt ce evidentiaza preferinta turistilor pentru zonele rurale.

Capacitatea totala de cazare a Romaniei a inregistrat o crestere moderata in perioada analizata, pe fondul dublarii locurilor de cazare din pensiuni clasificate, unui trend usor ascendant al capacitatii de cazare din hoteluri, si reducerea capacitatii aferente altor tipuri de unitati.

Capitolul 2: Prezentarea județului GORJ

Judeţul Gorj deţine un foarte valoros potenţial turistic, caracterizat printr-un cadru naturalgeneros prin privelişti montane frumoase, lunci cu flori, păduri seculare, lacuri glaciare, poteciinguste, chei, peşteri, rauri limpezi, dar şi prin importante şi variate atracţii turistice antropice,valoroase comori istorice şi artistice la care se adaugă păstrarea unor vechi ocupaţii şimeşteşuguri, a unor frumoase datini şi obiceiuri populare, care au făcut ca judeţul Gorj să fieunul dintre cele mai atractive zone turistice din Romania.

Situat in partea de sud-vest a Romaniei, acesta are o suprafaţă de 5.602 km2, din teritoriulţării. La 31 decembrie 2004, organizarea administrativă a teritoriului judeţului era următoarea : 2municipii şi 7 oraşe, 61 comune şi 411 sate, din care 35 aparţin de municipii şi oraşe.

2.1. Încadrare geograficăJudețul Gorj este unul dintre cele 41 de județe ale României. Reședința lui este

municipiul Târgu Jiu.Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit

adăpost în Gorj. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ.

Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și 345.771 de persoane.

Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai puțin favorabilă, deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un nivel de dezvoltare mai scăzut. El dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil și este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al cantităților cât și al diversității.

Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică.

2.2. Căi de accesRutiere : - DN66 (E79) Deva - Petrosani (HD) -Defileul Jiului - Targu Jiu - Craiova;  - DN67C Novaci - Pasul Urdele 2228m - Sebes (AB), - DN67 Targu Jiu - Ramnicu Valcea; - DN67B Targu Carbunesti - Dragasani (VL) - Pitesti; Linia ferata - Simeria (HD) - Petrosani - Defileul Jiului - Tg. jiu - Filiasi -  Craiova; Aeroport  - Nu.

2.3.Resurse naturale și antropice

Resurse naturale: paduri, pasuni, teren arabil, carbune, petrol (titei), gaze de sonda, minereuri neferoase, marmura, calcar, argila, nisip, produse animaliere;

Resursele naturale ale judeţului Gorj au fost determinate de evoluţia formelor de relief,acesta este unul complex fiind format din munţi ( Munţii Căpăţanii, Godeanu, Parang, Valcan),dealurile Piedmontului Getic, lacuri şi rauri ( lacul Iovan, rauri Amaradia, Cerna, Gilort, Jiu, Motru, Olteţ), peşteri ( peştera Polovragi, Muierilor, Gura Plaiului), chei şi defilee (CheileOlteţului, Tismanei, Sohodolului, Corcoaia, si defilul Jiului) şi staţiuni (Săcelu şi Ranca).

Conform legii 5 /2000, judeţul Gorj cuprinde un număr de 36 de arii naturale protejatedin categoria rezervaţiilor naturale. Totodată pe teritoriul Gorjului se află porţiuni din 2 mari ariinaturale protejate: Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi Defileul Jiului (stabilitprin HG1581 /2005). Majoritatea acestor arii naturale este grupată in zona de nord, montană a judeţului. Printre rezervaţiile naturale pot fi amintite 6 peşteri, chei (ale Olteţului, Sohodolului, Corcoaiei), 5 locuri fosilifere şi 4 păduri protejate. In 2005, "au fost inventariate toate tipurile de habitate din judeţul Gorj şi au fost identificate şi localizate pe amplasamente toate cele 38 de arii natural protejate din judeţ, precum şi identificate alte 4 zone ce necesită măsuri speciale de protecţie şi conservare".

Conform estimărilor CJ Gorj, suprafaţa totală protejată in 2005 este de 477,8kmp,respectiv 8,5% din suprafaţa totală a judeţului. In prezent, pe teritoriul judeţului sunt 17 arii

natural pentru care funcţionează structuri administrative şi au fost realizate Planuri de Management pentru Arii Speciale de Conservare. Identificarea de noi arii şi instituirea demăsuri de protecţie şi conservare este un obiectiv european, care urmăreşte cuprinderea inreţeaua Natura 2000 a cat mai multor zone şi habitate de viaţă sălbatică.

Figura nr. 2.1 Arii naturale protejate (sau de interes turistic) în regiunea Sud-vestOltenia

Judeţul Gorj şi capitala sa se află in vecinătatea unor importante arii protejate şi deinteres turistic şi cultural.

Figura nr. 2.2 Rezervaţii naturale în judeţul Gorj

In figura din stanga se poate remarca o clară grupare a valorilor mediului natural inzona de nord a judeţului.

PEŞTERA POLOVRAGI - Valea Olteţului dezvoltă in banda de calcare jurasice situate in sudul Munţilor Parang şi a Munţilor Căpăţanii un relief abrupt de cca. 200-300 m, careadăposteşte minunatele chei ale Olteţului şi renumita Peşteră de la Polovragi - obiective turisticebine cunoscute.

Cheile Olteţului, cu pereţii lor paraleli, distanţaţi la 3-4 m in partea inferioară şi la 10-20m in partea superioară, permit in cantitate redusă pătrunderea luminii, urmărirea mai multorniveluri de eroziune, in lungimea cărora pot fi observate numeroase guri de peşteră, in cea maimare parte inaccesibile.

Cea mai mare şi cea mai interesantă dintre peşterile văii Olteţului este "Peştera luiPahomie" de la Polovragi, un vechi meandru subteran al Olteţului, săpat in versantul stang alcheilor la 20 m faţă de talveg şi la 200 m de la intrarea in chei. Peştera prezintă un deosebit interes din punct de vedere geomorfologic şi peisagistic.

PEŞTERA MUIERILOR, splendid monument al naturii, este situată geografic inDepresiunea Getică a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judeţul Gorj. O ramificaţieasfaltată de 7 km pornind in stanga şoselei ce leagă oraşul Targu Jiu de Ramnicu Valcea porneştedin dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier, aşezată la intrarea in cheile parauluiGalbenul. Traversand calcarele jurasice - neocomiene amintitul parau a creat pe versantul dreptal cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din Romania. Intre miile de peşteri ale Carpaţilorpuţine au un trecut atat de bogat in intamplări ca Peştera Muierilor de la Baia de Fier. Numele de Peştera Muierilor, aşa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul că, in timpuri străvechi, bantuite de războaie pe cand bărbaţii plecau la luptă impotriva celor care le incălcau ţara, femeile şi copii se ascundeau in această peşteră, transformată in adăpost bine apărat şi nedescoperit de către năvălitori.

Potenţialul turistic ANTROPIC al JUDETULUI GORJ

Mănăstirea Polovragi se află aşezată în zona de contact a Carpaţilor cu Subcarpaţii în apropierea Peşterii Polovragi (pe care a şi avut-o in administrare timp de 300 de ani), la intrarea in Cheile Olteţului. Mănastirea are o vechime de peste 500 de ani.

Comuna Polovragi îşi trage numele de la o plantă rară ce creşte pe aici, "polovragi", folosită de un vraci vestit ce trăia în peştera din munte pentru a vindeca oamenii de boli ale stomacului şi oaselor.  Săpături arheologice făcute la Polovragi au dat la iveală urmele unei cetăţi şi ale unui cimitir de pe vremea dacilor. La Polovragi , în fiecare an, în ziua de 20 iulie, are loc o mare nedeie, unde se adună gorjeni, vâlceni dar şi transilvăneni.

Staţiunea Rânca, situată de-a lungul Şoselei Transalpina, are 2 pârtii dotate cu teleschi şi instalaţie nocturnă, fiind cea mai renumită staţiune de schi din Carpaţii Olteniei. Fiind declarată ca având cel mai mare potenţial turistic de iarnă nevalorificat din România, staţiunea deţine un domeniu schiabil foarte mare, situat între altitudinile de 1600 m şi până la 2100 m. Zona este în dezvoltare, numărul de spaţii de cazare şi alimentaţie publică crescând de la an la an. 

Mănăstirea  Icoana (Crasna – Carpiniş) a fost ridicată la initiativa unui preot originar din zona respectiva, in anul 1997.

Mănăstirea (Schitul) Crasna a fost întemeiat în anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filişanu, fiind o mănăstire de călugări.

Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara, înfiinţat în anul 1975, cuprinde un număr de 30 de obiective care surprind modul de viaţă al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu şi celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stăpânit.

Castrul Roman  de la Bumbeşti Jiu avea rolul de a apăra și asigura intrarea în defileul Jiului precum și de a supraveghea populația dacică de aici. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106); a fost construit inițial dintr-un val de pământ iar mai apoi, în anul 201, s-au ridicat ziduri de piatră. Astăzi se mai păstrează doar latura de est (167 de metri) și parțial latura de sud (88 de metri). In anul 2002 în interiorul castrului s-a descoperit un tezaur roman imperial alcătuit din 92 de monede din argint, care acoperă o perioadă de aproape 50 de ani.

Ruinele Mănăstirii Vişina, situata la intrare in Defileul Jiului, a fost construita din piatra in timpul lui Mircea cel Batran (1386 – 1418).

Mânăstirea Lainici – la altitudinea de 450 m. Numele mănăstirii este dat de trecătoarea unde se află, cuvântul LAINICI fiind de origine grecească şi având semnificaţia de „trecătoare prin munţi de piatră”. În apropierea mănăstirii, la o altitudine de 750 – 800 m, se află  Schitul Locurele, sfintit in anul 1860.

Casa Memorială Constantin Brâncuşi a fost inaugurată in anul 1971, fiind un monumet de arhitectură ţărănescă. Constantin Brâncuși (1876 -1957 ) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare în sculptura contemporană.

Mănăstirea Tismana este cea mai veche mănăstire din Ţara Românească. Ctitorul mănăstirii a fost călugărul Nicodim. Legenda spune că Nicodim a umblat  mult  pe  valea  raului  şi frumuseţea  peisajului  a  fost  hotărâtoare  în alegerea  locului  pentru  ridicarea  lăcaşului  sfânt, pe  stânca  Stârminei,  cu  o cascadă ale cărei ape se prăvăleau de la înălţimea de 40 m în albia râului. Au fost  şi  alte  motive  în  alegerea  locului:  păstrăvul  râului,  pădurile  de  castan comestibil,  nucul  şi  viţa-de-vie  care  creşte  şi  în  stare  sălbatică,  dar  şi evenimentele istorice legate de menţinerea independenţei Ţării Româneşti şi stăvilirea înaintării influenţelor catolice la sud de Carpaţi. Pe spatele unui document al domnitorului Ţării Româneşti Dan al II-lea sunt consemnate două date şi anume că biserica s-a sfinţit în anul 6886, adică 1377-1378 şi că Nicodim a murit în anul 6915 (1406-1407).

În apropierea mănăstirii se gaseşte Schitul Cioclovina.

Fig.10  – Casa Memoriala Tudor Vladimirescu, Com. Vladimir, Gorj Casa Memorială Tudor Vladimirescu - cel care avea sa conduca revolutia de la 1821. Casa este o locuinta tipic taraneasca, cu pridvor de lemn. Cele doua camere ale sale reusesc sa redea atmosfera satului romanesc de la începutul

secolului al XIX-lea si sa zugrăveasca prin imagini si documente viaţa si activitatea lui Tudor. Este situată la 50 km sud est de Tg-Jiu.

RESURSE ANTROPICE CU POTENTIAL TURISTIC IN ORASUL TG-JIU

Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, care îl străbate, initial fiind cunoscut ca Targ saptamanal organizat pe malul Jiului, targ ce se tine si astazi in ziua de joi a saptamanii. Este mentionat pentru prima data ca Targul de la Jiu in urma cu 600 de ani si ca oras in urma cu 400 ani.

Gradina publica s-a infiintat in 1856, in zavoiul de pe malul stang al Jiului.Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de

Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele trei componente sculpturale monumentale, singurele din toată creaţia artistului situate în aer liber – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Fără Sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.

Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tăcere.

Poarta sărutului, construită din travertin arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții sau trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m. 

Coloana Infinitului  reprezinta inaltarea la cer. Inaugurată la 27 octombrie 1938, Coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți mărgele de către Brâncuși.

Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea ei originală a fostColoana recunoștinței fără sfârșit și a fost dedicată soldaților români din Primul război mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Brâncuși însuși o denumea "un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească".

Alămirea Coloanei s-a făcut la fața locului, aplicând prin pulverizare sârmă de alamă. Aceasta tehnologie a fost utilizată la vremea respectivă pentru prima dată în România și a fost adusă special din Elveția. Greutatea totală a Coloanei (nucleu + "mărgele") este de 29.173 kg.

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel se afla pe axul Căii Eroilor si a fost integrata creatiei brâncuşiene, realizand o legatură intre elementele ansamblului sculptural. Ridicată pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruita intre anii 1927 si 1938 si inaugurata odata cu complexul executat de Brâncuşi, 7 noiembrie 1937. Pictura in stil neobizantin a fost executată in fresca de catre pictorul gorjean Iosif Keber.

Palatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decoratia exterioară şi cea interioara, in stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei. In 1904 se instalează telefoanele si se achizitionează un ceas ce va fi montat in turla in anul 1905.

Biserica Sfintii Voievozi , aflata in Piata Victoriei, in fata Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sirbu si Radu Cupetu ale caror portrete pot fi vazute in pronaos. Constructia s-a realizat intre 1748-1764, imobilul fiind cunoscut si sub numele Biserica Negustorilor,

Biserica Domneasca si chiar Biserica de la Jiu. Planul bisericii este in forma de cruce. Constructia a suferit de-a lungul timpului mai multe interventii care nu i-au alterat forma originala. 

Colegiul  National Tudor Vladimirescu, cladire monumentala (construita in 1896-1898). Vizavi, Statuia lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821 și al pandurilor ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre Tudor Vladimirescu si panduri inainte de a pleca la Pades.

Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu - Casa datează din anul 1884. În această casă a văzut lumina zilei Cătălina - eroină naţională. Aceasta a participat voluntar la luptele din Primul Război Mondial. A căzut eroic în fruntea plutonului pe care îl comanda, ca sublocotenent, în luptele de la Mărăşeşti – august 1917.

Muzeul Judeţean Gorj a fost fondat în anul 1894, prin strădania lui Alexandru Ştefulescu. Clădirea a fost renovată în anii 2007-2008. Sunt  expuse  materiale  din  paleolitic,  neolitic,  din epoca  bronzului, perioada  dacică,  daco-romană,  documente  din  timpul  primelor  formaţiuni statale,  din  feudalism  şi  din  perioada  modernă.

Muzeul de Artă a fost înfiinţat în anul 1984, iar din 1993 funcţionează în sediul situat în Parcul Central al municipiului. Oferă vizitatorilor icoane româneşti vechi de o valoare artistică deosebită, studii şi picturi de Vasile Blendea şi Iosif Keber, pasteluri, exponate din secolul al XVII-lea aparţinând şcolilor flamandă şi italiană, picturi de   Alexandru  Ciucurencu,  Corneliu Baba  şi  mulţi  alţi  artişti  clasici  şi contemporani.

  

Fig.11 -  Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu, Tg-Jiu

2.4. Populație

La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și 345.771 de persoane. Astfel, în municipiul Târgu Jiu au fost înregistrate 81.163 de persoane, în Motru – 18.001, Rovinari – 12.627, Bumbești-Jiu – 9.373, iar în Târgu-Cărbunești – 8236. De asemenea, în Târgu Jiu a fost înregistrat cel mai mare număr de locuințe – 33.803, în timp ce cel mai mic număr a fost înregistrat la nivelul comunei Samarinești, unde au fost numărate doar 805 locuințe. Distribuția pe medii a populației totale în anul 2010 a pus în evidență preponderența populației rurale cu un număr de 202.128 de persoane (53%), față de populația din mediul urban, ce însumează 179.515 de persoane (43%). La nivelul județului Gorj

Case gorjene

există între 25.000 și 30.000 de romi. Alin Bobu, consilier pe problemele romilor în cadrul Instituției Prefectului, a declarat (în 2011): „În județul Gorj există cinci categorii de persoane care aparțin etniei: țigani nevorbitori (lăutarii), țigani de vatră (precum cei din Obreja și Peșteana), țigani căldărari (precum cei din Meteor și Pleoștina), rudarii (precum cei de pe strada Luncilor și Baia de Fier) și ursarii (doar aproximativ 60 de persoane la Dănești). Dintre aceștia doar țiganii de vatră și cei căldărari vorbesc limba țigănească și ca atare în aceste comunități vor fi recenzori care cunosc limba.”

Directorul Direcției Județene de Statistică Gorj spune însă că nu aceasta este populația Gorjului deoarece nu cuprinde persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată din județ, persoanele din unitățile speciale, care au fost recenzate separat și persoanele care s-au autorecenzat. Populația județului Gorj s-a redus 41.000 de persoane față de anul 2002, când a avut loc ultimul recensământ al populației și locuințelor. Specialiștii spun că scăderea populației s-a înregistrat ca urmare a natalității scăzute, precum și a plecării gorjenilor în străinătate. Conform prognozelor INS, populația județului va fi în 2013 de 379,9 mii de persoane față de anul 2010 când a fost de 380.000 de persoane. Previziunile INS prevăd că populația regiunii va fi în anul

2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de 348,8 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% față de 15,4% cât se preconizează pentru nivelul regiunii sud-vest Oltenia. De asemenea, la nivelul județului populația de vârsta școlară, menține tendința de scădere, pe toate grupele de vârstă școlară; în anul 2015 populația totală de vârstă școlară (3-24 ani) va fi 91.000 de persoane, iar în 2025 de 74,5 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând a fi de 18,14%.

2.5. IstorieIzvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit

adăpost în peșterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveală de arheologi și speologi la Baia de Fier și Broșteni. Așezările de la Bălești, Crasna, Vladimir, Runcu și Telești stau mărturie locuirii județului în epoca neolitică și cea a bronzului.

Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituții specializate, între care și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, au dus la descoperirea complexului de fortificații romane de la Bumbești-Jiu, a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârt, precum și a așezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia - Bârsești, care atesta o viață romană intensă, fapt ce va duce la o simbioză daco-romană, etapă importantă în formarea poporului și limbii române.

Evoluția demografică

Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Teritoriul pe care îl acoperă astăzi a fost numit județul Jaleș, în documente datând din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I și din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ.

Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Din aceeași dată sunt consemnate și localitățile Tismana și Dabaceni, ultima fiind fosta reședință a Gorjului.

De pe aceste meleaguri se declanșează mișcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria Principatelor Române sfârșitul vechiului regim feudal și începutul epocii moderne. Acest proces de renaștere națională în Principatele Române îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care în ianuarie 1821, la Padeș, dă citire proclamației către popor, un adevărat program al revoluției.

Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde și județul Gorj, „Proclamația eliberatoare” fiind citită la Târgu Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarcă activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a generalului Gheorghe Magheru și Christian Tell, originari din Gorj, ce vor reprezenta județul în Adunarea Constituțională. 30 ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la războiul de independență. Se remarcă șarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Călărași, în luptele de la Vidin în octombrie 1877. Sacrificiul ostașilor gojeni în obținerea independenței, s-a ridicat la peste 241 morți. Din 1998 Județul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia.

Capitolul 3: Analiza capacității de cazare

Unităţi de cazareStructurile turistice de primire constituie componenta cea mai importantă a bazei

tehnicomateriale a turismului. Unităţile de cazare turistică cuprind localurile de utilitate publicăclasificate şi astfel amenajate incat să permită cazarea turiştilor şi prestarea de servicii specificepotrivit categoriei de incadrare. Ele se clasifică pe stele, in funcţie de caracteristicile constructive, calitatea dotărilor, instalaţiilor şi serviciilor prestate. Lipsa acestor structuri la nivelul judeţului Gorj reduce semnificativ posibilităţile de dezvoltare a turismului.

Tabel nr. 3.1 Numărul de camere existente în unităţile de cazare şi capacitatea de cazare turistică în funcţiune în judeţul Gorj în 2003

Din analiza tabelului de mai sus se desprind următoarele concluzii: O creştere a numărului de unităţi de cazare, in condiţiile dublării numărului de moteluri şi pensiuni turistice urbane in anul 2003, dar şi a creşterii numărului de pensiuni turistice rurale şi cabane , restul unităţilor fiind constante. O scădere a numărului de locuri de cazare cu 3,3% Numărul de camere din unităţile de cazare prezintă o scădere cu 3,2% şi asta datorită reducerii numărului de camere in cabanele turistice. O scădere a capacităţii de cazare turistică cu aproximativ 4%, reducerea datorandu-se scăderii locurilor in unităţile tip cabane turistice, la 8478 locuri in 2003, dar sunt şi unităţi al căror număr de locuri se menţine constant, cum sunt hostelurile şi pensiunile urbane.

Tabel nr. 3.2 Numărul de camere existente în unităţile de cazare şi capacitateade cazare turistică în funcţiune în judeţul Gorj în 2004

Din analiza datelor din tabelele nr. 3.1 şi 3.2 se pot trage următoarele concluzii: numărul de unităţi de cazare se menţine constant, şi anume 26 structuri de primire turistică; o creştere mică a numărului de locuri de cazare turistică cu 0,9% faţă de 2003, datorat apariţiei unui popas turistic; o creştere a numărului de camere din unităţile de primire turistică cu 2,5%, care se poate datora creşterii numărului de camere din unităţile de primire turistică de tip motel şi pensiune rurală; o reducere a capacităţii de cazare turistică cu 4,3%, fapt datorat scăderii locurilor de cazare in structurile de primire turistică de tip motel şi vile turistice. Celelalte unităţi turistice prezentand in anul 2004 o creştere a numărului de locuri – zile.

Tabel nr. 3.3 Numărul de camere existente în unităţile de cazare şi capacitateade cazare turistică în funcţiune în judeţul Gorj în 2004 fata de 2003

Din figura nr. 3.3 se observă că numărul unităţilor de cazare se menţine constant, adică26 unităţi, apoi numărul de locuri de cazare şi numărul de camere din unităţile de cazare aucrescut nesemnificativ cu 11 locuri şi respective 14 camere, iar in final se observă o reducere acapacităţii de cazare turistică cu 14605 de locuri –zile.

Tabel nr. 3.4 Numărul de camere existente în unităţile de cazare şi capacitateade cazare turistică în funcţiune în 2005 în judeţul Gorj

Din analiza datelor din Tabelele nr. 3.2 şi 3.4 şi se desprind următoarele concluzii: o creştere a numărului de unităţi de cazare cu 38,5%, in condiţiile dublării numărului de pensiuni rurale in anul 2005, a apariţiei unei pensiuni turistice urbane, dar şi a scăderii numărului de hoteluri;

o creştere a numărului de locuri de cazare cu 12,8% in anul 2005, datorită creşterii numărului de locuri din hoteluri cu 4,1%, din pensiuni turistice urbane cu 78,7% şi din pensiuni turistice rurale cu 92,7%; o creştere a numărului de camere din unităţile de cazare cu 11% in anul 2005, datorită creşterii numărului de camere din pensiunile turistice urbane şi rurale cu 84,2%, respective 91,7%; o creştere a capacităţii de cazare turistică cu 3,2%, datorită creşterii capacităţii de cazare in pensiuni turistice rurale şi popasuri turistice cu 13839 locuri-zile, respectiv 403 locuri-zile.

Din toată perioada analizată anul 2005 este cel mai bun şi productive pentru organismele din turism, evoluţia activităţii turistice este cea mai favorabilă.

Tabel nr. 3.4Numărul de camere existente în unităţile de cazare şi capacitateade cazare turistică în funcţiune în 2005 în judeţul Gorj fata de 2004

Din figura nr. 3.2 se observă o creştere a numărului de unităţi de cazare cu 10 unităţi, apoi numărul de locuri de cazare şi numărul de camere din unităţile de cazare au crescut semnificativ cu 150 locuri şi respective 62 camere, iar in final se observă o creştere a capacităţii de cazare turistică cu 10367de locuri –zile.

Sosiri ale turistilor în Gorj în perioada 2006-2010:

Anii 2006 2007 2008 2009 2010

Sosiri Romani 54967 54589 59564 56159 52422

Straini 2193 3469 3626 2903 2545Innoptari Romani 92541 96076 110152 107478 97600

Straini 5553 9416 9579 8492 8126Sursa: INS

Se poate observa ca sosirile de turisti fluctueaza foarte mult din 2006 pana in 2010, atat la sosiri de turisti romani cat si la cei straini. Cel mai reprezentativ an a fost anul 2008, din toate punctele de vedere, si ca sosiri si ca innoptari.

Evolutia sosirilor turistice si a numarului de înnoptari turistice în perioada 2006-2010 :

Anii 2006 2007 2008 2009 2010 y ∆ I R

Sosirii (mii) 51,6 58,1 63,2 59,1 54,9 57,38 0,825 1,015 1,5

Înnoptari (mii) 98,1 105,5 119,7 116,0 105,7

109 1,9 1,018 1,8

Durata medie a sejurului (zile)

1,90 1,81 1,89 1,96 1,92 1,90 0,005 1,002 0,26

2006 2007 2008 2009 20101.7

1.751.8

1.851.9

1.952

1.9

1.81

1.89

1.961.92

Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului

Analizand evolutia circulatiei turistice putem observa existenta unei corespondete aproape perfecte între numarul de sosiri si numarul de înnoptari, ceea ce face ca indicatorul durata medie a sejurului sa se pastreze la o valoare aproape statica pentru perioada 2006-2010, cu valori cuprinse între 1 si 2 zile.

Interesant este faptul ca desi numarul de turisti a scazut în anii 2009, respectiv 2010, numarul de înnoptari a avut putin de suferit, chiar crescand in 2009 pentru ca apoi sa scada subtil in 2010. Acest fenomen a fost posibil ca urmare a faptului ca turistii care au sosit au petrecut mai mult timp, ceea ce arata atractia turistica a zonei.

Anul cu cel mai mic numar de turisti care au stationat în Gorj a fost anul 2006, cand doar 98094 de turisti au înnoptat în zona iar anul cu cele mai multe innoptari a fost 2008. Totusi cea mai mare durata medie a sejurului a fost inregistrata in anul 2009 iar cea mai mica in 2007.

Numarul sosirilor a fost în medie, în perioada 2004-2008, de 57,38 mii , cu o crestere absoluta de 825 si un progres de 1,5%. Comparativ, numarul înnoptarilor a fost în medie, în perioada analizata, de 109 mii u.m, înregistrand o crestere absoluta de 1,9 mii , progresul fiind de 1,8%.

In judetul Gorj segmentul cel mai bine reprezentat este cel de 3*, peste 50% din numarul total estimat de pensiuni fiind in aceasta categorie. Segmentul superior de confort reprezinta 7% din numarul de unitati, respective 7% din numarul de locuri de cazare.

Ponderea estimate a unitatilor clasificate este de cca 40%, acelasi procent inregistrandu-se si in ceea ce priveste capacitatea de cazare (numarul de locuri).

In ceea ce priveste capacitatea medie a pensiunilor, aceasta creste odata cu gradul de confort, de la 12-13 locuri la pensiunile de 2* la 19-20 de locuri la cele din categoria superioara, de 4*.

O pondere mare o reprezinta unitatile neclasificate si fara grad de confort mentionat, acestea reprezentand aproximativ un sfert din numarul unitatilor de cazare si tot atat din cel al numarului de locuri,

Ca si in cazul judetului vecin Dolj, pensiunile clasificate sunt in medie putin mai mari decat cele neclasificate. De exemplu la categoria 2* pensiunile clasificate au in medie 7 camere si 13 locuri, in timp ce per total media este de 6 camere si respectiv 12 locuri. Diferenta se mentine si in ceea ce priveste pensiunile de 4* ( 11 camere si 21 de locuri la cele clasificate, respectiv 9 camere si 21 de locuri per total).

Zona Ranca este principalul areal cu pensiuni din judetul Gorj, aici aflandu-se aproximativ jumatate din pensiunile judetului. Fiind o zona cu o puternica dezvlotare turistica in ultimii ani, asteptarile sunt ca numarul acestora sa continue sa creasca pe termen lung ( exista 55 de pensiuni in zona). A doua zona este apropiata de prima si este reprezentata de locatitatile Novaci, Baia de Fier si Polovragi, unde in present exista cca 30-35 de pensiuni. Zona Tismana-Pades-Closani este intr-un stadiu incipient al dezvoltarii turismului de pensiune, astfel ca in present numarul pensiunilor active nu trece de 10-15. In orasul Targu Jiu sunt cateva pensiuni, axate pe turismul de business si tranzit (6 pensiuni).

1. Statistici privind cazarea turistilor in judetul Gorj

Sosiri ale turistilor in unitati de cazare, pe principalele tipuri de unitati si pe tipuri de turistiTipuri unitati de cazare

Tipuri de turisti

Anul 2002

Anul 2005

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Hoteluri Romani 26.492 26.837 41.951 39.824 33.334Straini 1.670 1.745 3.236 2.565 2.124Total turisti

28.162 28.582 45.187 42.389 35.458

Pensiuni, vile si cabane turistice

Romani 5.031 3.523 8.589 9.018 9.398

Straini 236 135 85 217 260

Total turisti

5.267 3.658 8.674 9.235 9.658

Total: toate tipurile de unitati de cazare

Romani 35.566 35.391 59.564 56.159 52.422

Straini 2.336 2.234 3.626 2.903 2.545

Total turisti

37.625 37.625 63.190 59.062 54.967

Sursa: INS

La nivelul judetului Gorj, anii 2009 si 2010 au adus o scadere a numarului de sosiri de turisti, pe fondul instalarii efectelor crizei conomice mondiale si in Romania.

Ambele segmente de turisti( romani si straini) au scazut in 2009 fata de 2008 din punct de vedere al sosirilor, cu 45%( turisti romani) si respectiv 25%(cei straini). In 2010 scaderea a continuat dar intr-un ritm mult mai scazut, ambele segmente scazand cu 8-9%. In ceea ce priveste categoria pensiuni, fenomenul a fost putin diferit: in 2009 s-au inregistrat cresteri la ambele categorii de turisti, de 2% pentru cei romani si 12% pentru cei straini, iar in 2010 s-au inregistrat scaderi doar lantotal si la turisti romani, cei straini inregistrand o usoara crestere, de 3% a sosirilor.

Criza si-a aratat efectele si la numarul total de turisti comparative cu anul 2002. Dupa ce in anul 2008 se ajunsese la o crestere de 23% fata de anul de referinta mentionat, in anul 2010 numarul total de turisti a revenit aproximativ la nivelul anului 2002. Turismul de pensiune a cunoscut insa o alta evolutie, numarul de sosiri crescand de 2,5 ori intre 2002 si 2010. Cea mai mare parte a cresterii se datoreaza sosirilor de turisti romani, insa se poate observa si o crestere seminificativa in ceea ce priveste numarul turistilor straini.

Capitolul 4: Previziuni pe 3 ani

Ca locuitor al orasului Tg-Jiu, din judetul Gorj, prevad probabil ca o buna parte din locuitorii acestui judet, ca in viitorul apropiat turismul v-a inflori in judetul nostru deoarece in ultimii ani in zonele cu potential turistic si-au facut aparitia noi pensiuni, hoteluri si restaurante cu preturi cel putin acceptabile ce atrag turistii dornici sa viziteze printre multe altele operele marelui sculptor Constantin Brancusi, statiunea noastra montana Ranca strabatuta mai nou de Transalpina, Pestera Muierii de asemenea un obiectiv turistic pe care sincer va recomand sa il vizitati si nu in ultimul rand manastirile de pe raza judetului nostru printre care amintim Manastirea Lainici, Tismana, Polovragi.

Gradul de ocupare variaza in functie de zona, specificul pensiunii si, nu in ultimul rand, de capacitatea administratorilor de a-si atrage clientii.

In zona montana Ranca gradul de ocupare ajunge iarna, in weekenduri, la 70-100%, in restul anului valorile fiind mai modeste, spre 50% ( luand in calcul doar weekend-urile).

Ranca este o zona care incepe sa fie cunoscuta si in tara pentru posibilitatile de practicare a turismului activ. In marea lor majoritate, turistii de aici sunt veniti din Oltenia, fie familisti, fie tineri, fara pretentii prea mari la conditiile de cazare, dar mari amatori de distrctie.

Ar putea fi denumita “perla montana” a Olteniei. Este o statiune ideala pentru sporturile de iarna deoarece zapada se mentine, in mod normal, din septembrie pana in mai. Accesul a fost mult facilitate prin modernizarea drumului care leaga statiunea de Novaci si Sebes, DN 67 C (Transalpina), drumul in sine devenind o atractie turistica si generand un numar semnificativ de turisti.

In prezent exista 4 partii de schi, insa dezvoltarea de facilitate pentru sporturi de iarna cu siguranta nu se va opri aici, statiunea aflandu-se de cativa ani intr-o continua si, am putea spune, galopanta dezvoltare. Ranca este cunoscuta ca destinatie de agreement din anii 1930, insa abia dezvoltarea din ultimii ani o transforma intr-un adevarat oras-statiune. La ora actuala Ranca exista un numar de de aproximativ 55 de pensiuni.

Ranca aspira sa devina un reper turistic important si in sezonul cald, astfel ca de cativa ani sunt organizate vara si toamna evenimente care sa mareasca fluxul de turisti, ca de exemplu un marathon de mountain bike, raliuri, concursuri de parapanta si “Festivalul Toamnei”. Acesta din urma doreste sa puna in valoare bogata mostenire etno-folclorica a zonei printr-o parade a portului popular, parade de cai, concursuri de gatit in aer liber si diverse spectacole sustinute de ansambluri folclorice.

Metoda trendului liniar

Anii Numar

sosiri

t i t i2 y i ∙t i ŷ=a+b∙ ti (y i-ŷ i)²

2008 51,6 -2 1 -103,2 55,86 18,1476

2009 58,1 -1 4 -59,1 56,62 2,1904

2010 63,2 0 0 0 57,38 33,8724

2011 59,1 +1 1 59,1 58,14 0,9216

2012 54,9 +2 4 109,8 58,9 16

∑ t i2=10 ∑ ¿7,6 ∑ ¿71,132

2013 59,725

2014 60,55

2015 61,375

Sursa: INS

Ca urmare a rezultatelor am hotarat ca Metoda trendului liniar este cea mai buna pentru a prognoza numarul de sosiri pe viitor si anume pe urmatorii 3 ani.

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150

10203040506070

51.658.1

63.2 59.154.9

59.725000000000160.55 61.375

numar de sosiri

numar de sosiri

Dupa cum bine se vede si pe grafic numarul de sosiri in judetul Gorj pe urmatorii 3 ani ( 2013, 2014, 2015) va creste semnificativ fata de anul 2012 dar mentinand cota din anii trecuti (2009,2010,2011).

Concluzii

Fără indoială, Gorjul este un judeţ dinamic, in continuă extindere şi schimbare. Una din caracteristicile comunităţii gorjene este aceea că este deschisă către schimbare şi prezintă abilitatea de a urma noi iniţiative.

In concluzie judetul Gorj este un judet in plina dezvoltare din punct de vedere turistic , un judet care are potential ca in urmatorii ani sa devina un important obiectiv turistic al minunatei noastre tari.

Bibliografie

http://www.gorjtourism.ro/atractii%20turistice%20in%20Gorj.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude %C8%9Bul_Gorj#Popula.C8.9Bie.5B16.5D

http://www.comune.ro/?/judet/ijud21/

http://www.eu-turistul.ro/analiza-pietei-turistice-romanesti/5-oferta- turistica.html