2.ANALIZA DE PIAŢĂ

2.1. Caracteristici generale ale pieţei produselor care fac obiectul proiectul

2.1.1. Piaţa europeană a construcţiilorIndustria de construcţii se bazează pe o tradiţie îndelungată în UE. Lărgirea UE la o comunitate de

460 milioane de locuitori va intensifica competitivitatea şi dezvoltarea tuturor membrilor UE. Această piaţă lărgită, în cele din urmă, va fi mult mai uşor accesibilă pentru toate firmele care vor elimina barierele existente pentru a trece la activităţi din afara ţării lor. Aceasta reprezintă totodată şanse cât şi riscuri pentru acest sector, dar reprezintă o mare provocare pentru toată economia.

În 2002 creşterea economică în Europa a fost mai mică decât se aştepta, iar industria de construcţii a înregistrat un declin. Corelarea PIB şi a rezultatelor din construcţii în toate regiunile Europei a arătat că atât PIB-ul cât şi rezultatele din construcţii au înregistrat scăderi. În 19 ţări sectorul de construcţii înregistra creşteri la un nivel mai mic decât economia întreagă sau datorită slabei performanţe a construcţiilor de locuinţe.

Piaţa europeană a construcţiilor s-a micşorat în 2002 cu 0,2 procente. Pentru 2003, la momentul respectiv, s-a previzionat o stagnare (+0,2%) a industriei de construcţii. În anii 2004 şi 2005 s-a constatat o uşoară creştere de 06% şi respectiv de 1,8%.

În ceea ce priveşte structura sectorului de construcţii, aceasta a fost complet diferită în Europa de Vest faţă de Europa de Est. Industria de construcţii din Europa de Vest a avut de suferit în principal datorită dezvoltării slabe a construcţiilor de locuinţe, cu o proporţie de 45% din cadrul întregului sector de construcţii. În Europa de Est industria de construcţii a fost influenţată de construcţiile non-rezidenţiale cu o proporţie de 45%. Construcţiile de locuinţe în ţările Europei de Est s-a ridicat doar la 23%, ceea ce arată un potenţial ridicat în această zonă a construcţiilor.

Structura pieţei de construcţii europeanăÎn % Construcţii

rezidenţialeConstrucţii non-

rezidenţialeInginerie civilă

Austria 46 31 23Spania 46 23 31Irlanda 57 23 20Finlanda 36 45 19Polonia 23 45 32Republica Cehă 14 48 38Ungaria 32 41 27

Sursa: Institutul Vienez de Cercetare a Economiei Internaţionale (WIIW)

Volumul de construcţii în funcţie de PIBÎn % 2001 2003 2005

Austria 12,2 12,0 12,1Spania 11,3 12,0 12,1Irlanda 17,0 14,1 12,5Finlanda 14,1 13,5 13,7Polonia 12,5 11,2 12,3Republica Cehă 10,7 10,9 11,0Ungaria 11,3 12,4 13,5

Sursa: Institutul Vienez de Cercetare a Economiei Internaţionale (WIIW)

Numărul de locuinţe construite, spaţiul per locuinţăÎn % Locuinţe

construite 2001/2000

m² per locuinţă (spaţiu de locuit)

m² per locuinţă (spaţiu total)

Germania 316.197Austria 45.850 91,9 (în medie)Rep. Cehă 24.759 45,2 96,3 (2000)Slovacia 12.931 82,5 135,0 (2000)Sursa: Kontrollbank Autria

Tendinţele principale deci se pot rezuma astfel: spaţiul total pentru o locuinţă se măreşte în toate ţările aderate în ultimii ani dar la o viteză diferită. De exemplu, tendinţa în Slovacia poate fi explicată prin creşterea numărului de una sau două case familiale. Acest lucru este valabil totodată şi pentru zonele rurale din alte ţări.

La nivelul anului 2007, un an de altfel foarte bun, în comparaţie cu cele precedente, cifra de afaceri anuală a sectorului construcţiilor din UE este estimată la 902 miliarde Euro.

Sectorul construcţiilor din Europa Centrală şi de Est în 2007 a cunoscut o expansiunea fără precedent. Analiştii spun că avansul înregistrat în ultimii doi ani nu mai poate fi interpretat conjunctural, ci marchează un veritabil trend.

Doar trei ţări din regiune au înregistrat un declin în sectorul construcţiilor. Ungaria, o ţară cu mari problemele de fiscalitate şi în care se vorbeşte despre primele semne de recesiune economică, dar şi Slovenia şi Belgia. Cele mai mari scăderi fata de luna precedenta (iunie 2007) le-au înregisrat deci Ungaria, Slovenia si Belgia. Daca in cazul Ungariei, reculul din construcţii este efectul crizei prin care trece economia maghiara, in ceea ce priveşte Slovenia si Belgia, analiştii pun evoluţia din construcţii pe seama indicatorilor demografici in scădere.

Evolutia pietei de constructii luna iulie 2007 / iunie 2007

Tara ProcenteUngaria -8.9Slovenia -6.7Belgia -4.6

Dezvoltatorii polonezi au scos pe piaţă, numai în acest an, peste 50.000 de noi apartamente, o cifră similară celei consemnate în 2006. Piaţa rezidenţială poloneză este dominată de întreprinzătorii individuali.

Peste 30.000 de astfel de locuinţe au fost finalizate în 2007. Interesant este şi faptul că polonezii renunţă treptat la imobilele cu suprafeţe locuibile mari. Media la nivel naţional este de aproximativ 144 de metri pătraţi utili.

Tot mai puţini dezvoltatori de aici construiesc pentru a revinde sau pentru a închiria. Procentul acestora, conform datelor Biroului Central de Statistică din Polonia, a scăzut în acest an cu circa 7%, până la un nivel de aproximativ 14.000 de locuinţe. Şi guvernul de la Varşovia a alocat tot mai puţine fonduri pentru construcţia de locuinţe sociale.

Chiar şi aşa, numai în primul semestru al acestui an, au dat în folosinţă 2.035 de astfel de case, în care numărul mediu de metri pătraţi utili pe apartament abia dacă trece de 50. Un aspect inedit consemnat de statisticile poloneze şi care pare să devină un trend este construcţia de unităţi locative de către societăţile comerciale pentru propriii angajaţi.

In Polonia există peste 1,8 milioane de metri pătraţi de clădiri de birouri Clasa A, aproape jumătate din acestea fiind concentrate in Centrul de Afaceri din Varşovia. De altfel, in 2003, numărul clădirilor de birouri nou construite in Varşovia a măsurat 154.000 mp. Din 2003, polonezii au schimbat moneda de plată a chiriei din dolari in euro. În cursul 2006 au fost date in folosinţă alţi 110.000 mp.

Ceva mai mult de 160 de apartamente în 2007, însă cu 79% mai multe decât în anul precedent. În primul semestru al acestui an, valoarea construcţiilor tranzacţionate este de 6,1 miliarde de euro, în creştere cu peste 30% faţă de perioda similară a anului trecut.

Se constată o stagnare în ceea ce priveşte piaţa Cehiei. Ceva mai puţin de 20.000 de noi apartamente la nivelul întregii ţări. Acestea sunt cifrele care descriu Cehia rezidenţială în prima parte a acestui an, cu aproximativ 5% mai puţine decât în 2006. Declinul aparent are însă o explicaţie simplă. Cehia este deja o piaţă matură din punct de vedere imobiliar. Iar acest lucru este reflectat şi de un alt indicator statistic, numărul permiselor de construcţie. Numai 14.000 de solicitări în acest an, faţă de mai mult de 15.000 la nivelul anului trecut.

24 de clădiri pentru birouri de standard foarte inalt exista astazi in Praga. 2003 a reprezentat un record, fiind construiti 156.000 mp, fata de 132.000 mp in 2002 si 57.000 mp in 2001. Anul acesta au fost dati in folosinta 134.000 mp in numai doua centre comerciale: Jungmannova Plaza si The Forum on Wenceslas Square. In ciuda acestei efervescente, rata de neocupare a acestor cladiri se mentine ridicata, la 12%.

Cu o creştere de „numai" 20,5% în primul semestru al acestui an a sectorului construcţiilor, Slovacia se numără totuşi printre performerii regiunii. În Slovacia se construiesc peste 15% din locuinţe pe bani publici.

La Bratislava se anunţă însă mai puţine proiecte rezidenţiale decât în 2006, iar guvernul slovac are printre priorităţi investiţiile în autostrăzi, şi nu în locuinţe. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat încă din septembrie, iar investitorii sunt aşteptaţi să construiască, până în 2012, peste 150 de km de autostradă.

Numai în prima jumătate a anului au fost finalizate peste 6.000 de apartamente, cu 17% mai multe decât în primul semestru al anului 2006, conform datelor Biroului de Statistică al Republicii Slovace. Dintre acestea peste 1.000 de unităţi au fost construite din bani publici. Constructorii par însă să fi oprit motoarele. Ceva mai puţin de 9.000 de unităţi sunt în lucru în această perioadă.

Piata cladirilor de birouri din Slovacia s-a maturizat, dupa ce in anii ’90, investitorii au intrat in capitala Bratislava. La finele lui 2002, aproximativ 200.000 de metri patrati de birouri moderne erau dati in folosinta. Desi exista proiecte pentru noi constructii de birouri totalizand circa 80.000 mp, termenele de finalizare a constructiilor raman incerte.

Creşterile fără precedent din domeniul construcţiilor au arătat că, statistic, România este campioana europeană a acestui an. În fapt, la nivelul întregii ţări s-au finalizat doar aproape 17.000 de unităţi cu destinaţie rezidenţială, în creştere însă cu un impresionant procent de 42% faţă de primul semestru al anului 2006.

Dintre acestea numai 8.844 au fost construite în mediu urban, în timp ce un număr asemănător este contabilizat în satele româneşti. Notabil este şi faptul că numărul de locuinţe aflate în execuţie la jumătatea acestui an era de peste 100.000, 40% din acestea aflându-se în faza finală de construcţie. În Capitală se estimează că numărul total de apartamente disponibile pe piaţă este de aproximativ 6.600 de unităţi. Cele mai multe dintre acestea, peste 5.000, se concentrază, conform datelor Colliers International, în zona de est şi sud-est a oraşului.

Potrivit Oficiului de Statistica Euroepana, EUROSTAT, Romania este campioana Uniunii Europene la ritmul de crestere al constructiilor, urmata de Slovacia si Slovenia.

Viteza de crestere a segmentului constructiilor iunie2007/iunie2006

Tara Cresterea anuala in %

Romania 26.7Slovacia 20.5Slovenia 16.5Ungaria este singurul nou membru al Uniunii Europene care a înregistrat un regres în domeniul

construcţiilor. În primele şase luni ale acestui an au fost date în folosinţă 13.181 de locuinţe, dintre care peste 4.000 în Budapesta.

In Ungaria, cele mai multe investitii in birouri clasa A au fost facute in anul 2001, cand au fost dati in folosinta 160.000 mp. Febra constructiilor a continuat si in 2002, cand au mai fost construiti inca 140.000 mp. Una peste alta, in Budapesta exista un stoc de cladiri de clasa A, care se situeaza la 1.358.000 mp si o rata de neocupare-record de 21,85.

2.1.1. Piaţa la nivel naţionalEvoluţia pieţei construcţiilor din Romania în perioada 1996 – 2004 a cunoscut o adevărată fluctuaţie

după cum se poate observa şi din analiza de mai jos.Evoluţia lucrărilor de construcţii , a produsului naţional brut şi a valorii adăugate în construcţii în perioada

1999 – 2004 este următoarea:Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004Lucări de construcţii (%) 129,8 98,1 97,6 97,4 100,1 109,1 120,0 131,7 152,8Produs Naţional Brut (%) 93,4 87,7 83,5 91,6 82,9 87,0 93,6 98,2 106,3Valoarea adăugată în construcţii (%) 129,9 104,9 100,2 97,9 104,1 115,6 124,3 134,9 148,4Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Tabelul de mai sus relevă faptul că anul 1996 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru sectorul construcţiilor din România din anii ´90. Valoarea construcţiilor a fost cu 30 de procente mai ridicată decât nivelul înregistrat în 1990. Anul 1997 a înregistrat în schimb o descreştere semnificativă la nivelul construcţiilor în comparaţie cu anul de referinţă. Această descreştere a fost urmată de o evoluţie continuă până în 1999. După 2000 atât economia întreagă cât şi sectorul construcţiilor a urmat un trend continuu de urcare.

Evoluţia valorilorlucrărilor de construcţii în perioada 1999-2004, în milioane euro, este prezentată în tabelul de mai jos. Cum se poate observa, valoarea lucrărilor de construcţii în România a crescut cu aproximativ 114% în 2004 faţă de 1999.

Evolutia industriei constructiilor in perioada 1996-2004

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

120.00%

140.00%

160.00%

180.00%

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Lucrari de constructii PNB real Valoarea adaugata in constructii

Anul 2004 a fost cel mai bun pentru construcţii în perioada 1999-2004. Ofertanţii materialelor de construcţii au fost foarte activi în dezvoltarea capacităţii lor de producţie cu scopul de a valorifica oportunităţile pieţei în continuă creştere pentru materialele de construcţii ca şi a creşterii preţurilor acestora.

Lucrările de construcţii din România după modul de performanţă din anul 2004 sunt prezentate în diagrama următoare:

Valoarea totală a lucrărilor de construcţii, după modul de performanţă, în mii euro, între perioada 2001-2004 este prezentata, dupa cum urmeaza:

Mii Euro

Anul 2001 2002 2003 2004Construcţii totale, din care: 4,329,322 4,928,478 5,493,008 6,608,647Construcţii noi şi reparaţii capitale, din care:

3,188,220 3,621,209 4,051,007 5,113,978

Antrepriză 3,160,589 3,534,129 4,006,998 5,068,567 Regie 21,631 87,080 44,009 45,411Întreţinere şi reparaţii curente 1,147,102 1,307,268 1,442,001 1,494,669Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Valoarea lucrărilor de construcţii prin antreprenoriat, în funcţie de categorii şi tipuri de lucrări, în anul 2004,după datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică este prezentat în tabelul următor:

Mii euroConstrucţii totale, din care: 6,546,153Clădiri rezidenţiale, din care: 951,934 Clădiri individuale 542,180 Clădiri colective (de tip bloc) 331,979 Clădiri de rezidenţă pentru comunităţi 77,775Clădirine rezidenţialei, din care: 2,900,745 Hoteluri şi clădiri similare 72,831 Clădiri administrative 567,395

Clădiri pentru comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 208,987 Clădiri pentru trafic şi de comunicaţii (staţii, terminale, graje etc.) 28,126 Clădiri industriale şi depozite 690,976 Clădiri pentru recreere, învăţământ, spitale şi clinici 216,169 Alte clădiri non-rezidenţiale 1,116,261Infrastructuri de transport, din care: 1,409,295 Şosele, drumuri, străzi 1,094,774 Căi ferate 57,752 Piste pentru aeroporturi 2,307 Poduri, şosele suspendate, tunele şi subterane 63,895 Canale navigabile, construcţii portuare şi alte construcţii hidrotehnice 190,567Conducte, linii electrice şi de comunicaţii 309,939 Conducte de lungă distanţă, linii electrice şi de comunicaţii 166,700 Conducte locale şi cabluri 143,240Construcţii complexe în zone industriale 164,657 Construcţii pentru sport şi recreere 80,514 Alte lucrări de inginerie civilă neclasificate în altă parte 729,069Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Indicile lucrărilor de construcţii în perioada 2001-2004, pentru totalul lucrărilor de construcţii şi în antrepriză este reprezentat în diagrama următoare:

Se poate observa trendul absolut pozitiv al evoluţiei lucrărilor executate în antreprinză indirect proporţional cu evoluţia lucrărilor în regie proprie, acesta din urmă cunoscând o evoluţie fluctuantă, înregistrând în anul 2004 o valoare dublă ca şi număr de construcţii faţă de anul 2001. Se poate concluziona, încă nu se poate vorbi despre o piaţă matură pe segmentul de locuinţe, deoarece cum se poate observa, multe locuinţe sunt construite în continuare de proprietari în regie proprie.

Pentru anul 2004 valoarea totală a pieţei de construcţii din România a fost estimată la aproximativ 5 milioane euro. Conform estimărilor făcute de Holcim, aproximativ 76% din construcţiile executate în 2004 au fost construcţii civile (în pricipal proiecte rezidenţiale, nerezidenţiale, săli de sport), urmate ca pondere de construcţiile inginereşti cu 19% (drumuri, poduri şi căi ferate). Construcţiile hidrotehnice au reprezentat în anul 2004 5% din acest segment de piaţă.

La nivelul anului 2005 construcţiile ar putea fi nominalizate ca şi afacerea anului. Din ce în ce mai mulţi oameni îşi permit şi vor să cumpere o locuinţă. Companiile prezente pe piaţa autohtonă au nevoie de birouri, hale de depozitare sau producţie. Retailerii vor spaţii comerciale pentru a se putea extinde. Tot acest val de cereri a dus atât la explozia preţurilor cât şi la creşterea industriei construcţiilor care încearcă să acopere nevoile pieţei.

Chiar dacă cel mai vizibil segment al pieţei construcţiilor este cel rezidenţial, creşterea principală nu a venit de aici ci din domeniul infrastructurii. Un rol foarte important în acest caz l-au avut fondurile pe care ţara noastră le-a primit din partea Băncii Mondiale sau a Uniunii Europene.

Pe segmentul construcţiilor industriale, la nivelul anului 2005, creşterea a fost de natură valorică şi nu numerică. Construcţiile industriale oferă importante oportunităţi de afaceri mai ales în condiţiile în care s-a anunţat intrarea în piaţă şi dezvoltarea celor existenţi jucători importanţi în producţie sau retail care vor avea nevoie de spaţii de depozitare sau hale industriale noi.

După datele furnizate de Insitutul Naţional de Statistică, Produsul Naţional Brut estimat pentru prima jumătate a anului 2006 a crescut în termeni reali cu 7,4% faţă cu acelaşi semestru a anului 2005. Creşterea a fost determinată in special de volumul activităţilor şi a valorii brute adăugate a industriei (+6,5%), construcţii (+16,5%) şi servicii (+7,2%), ale căror contribuţii la Produsul Naţional Brut a fost estimată la 83,4%. S-au realizat deci în primul semestru al anului 2006 construcţii în valoare de aproximativ 1,961 milioane RON.

Investiţiile în ceea ce priveşte construcţiile noi în primul semestru al anului 2006 au înregistrat valoarea de 1,969 milioane Euro, cu 15,5% mai mult în comparaţie cu primul semetru al anului 2005.

În primul semestru al anului 2006, numărul locuinţelor terminate însuma 11,914, cu 1,915 locuinţe mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Numărul locuinţelor private terminate a fost cu 1,839 bucăţi mai multe decât în primul semestru al anului 2005, această categorie reprezentând 89,9% din totalul locuinţelor terminate.

Pentru România anul 2006 a fost unul bun, cu o creştere economică de 7,7%, investiţii străine de peste 9 miliarde de euro şi o creştere a producţiei industriale consistentă, de peste 7%.

Domeniile fierbinţi au fost în anul 2006 construcţiile şi retailul, care au avut un ritm de creştere de peste 20%. Schimbări mari sunt nu atât în topul jucătorilor, cât mai ales la nivelul proprietarilor, 2006 fiind anul cu un record al achiziţiilor şi fuziunilor. Companiile româneşti domină în continuare curieratul, producţia de carne, distribuţia de materiale de construcţii, lucrările de construcţii, transporturile auto sau distribuţia de medicamente.

Economia a accelerat puternic în 2006, cu un ritm de 7,7%, comparativ cu aşteptările preliminare de 6% şi cu creşeterea modestă de 4,1% din 2005. Astfel, Produsul Intern Brut s-a apropiat de 100 miliarde de euro, prag pe care îl va depăşi în premieră anul acesta.

Pe partea de formare a PIB, construcţiile au reprezentat principalul motor,în timp ce industria a crescut şi ea peste aşteptări. Singurul domeniu care a tras în jos economia a fost agricultura, care a crescut cu un ritm modest, de 3,3%. Pentru anul acesta, estimările oficiale arată o creştere economică ceva mai redusă, de 6,5% bazată pe servicii şi construcţii.

2005 2006 2007*

Creşterea economică (PIB, %) 4,1 7,7 6,5

Valoarea PIB (mld. euro) 79,3 97,2 115,8

Evoluţia industriei (%) 2,3 6,9 5,8

Evoluţia agriculturii (%) -18,7 3,3 3,0

Evoluţia serviciilor (%) 9,4 7,3 6,6

Evoluţia construcţiilor (%) 9,8 19,4 17,2

Evoluţia consumului (%) 9,5 11,5 9,5

Evoluţia investiţiilor (%) 12,6 16,1 15,7Sursele datelor: INS, BNR, MEF, CNP*estimări oficiale, cf Comisiei Naţionale de Prognoză

Valoarea lucrarilor de constructii a crescut in primele noua luni, in termeni reali, cu 34,1%, fiind consemnate majorari pentru toate tipurile de constructii. Avansul a fost de 36,7% in cazul cladirilor nerezidentiale, de 35,7% la imobilele rezidentiale si de 32,5% pentru constructiile ingineresti. Pe elemente de structura s-au inregistrat cresteri la toate componentele: lucrarile de constructii noi (+34,8%), lucrarile de intretinere si reparatii curente (+34,6%) si lucrarile de reparatii capitale (+30,7%), conform datelor INS.

Lucrarile de constructii executate in luna septembrie 2007, comparativ cu luna septembrie a anului trecut, au consemnat, in termeni reali, o crestere de 37,1%.

Estimările arată că piaţa construcţiilor va creşte anul acesta cu 25 – 27 faţă de nivelul înregistrat in anul 2006. Anul trecut piaţa construcţiilor din România a atins 7 miliarde de euro.

Sectorul construcţiilor va ramâne deci cel mai dinamic, cu o creştere de circa 30% in 2007, pentru ca în anii următori ritmul său de creştere să se tempereze pana la 10%.

3.1.2.1. Caracteristici ale pieţei de construcţii româneşti

3.1.2.1.1 Producţii, consumuriIn anul 2006, piaţa construcţiilor s-a dublat in comparatie cu anul 2002, ajungand la 10 miliarde

euro. In realitate, incluzând piata neagră si construcţiile in regie proprie, piaţa totală a construcţiilor s-a apropiat anul trecut de 12 miliarde euro, din care valoarea lucrărilor executate in antrepriză reprezintă aproximativ 79%. In perspectiva anului 2011, se estimează că, piaţa construcţiilor în antrepriză va depăşi 16 miliarde euro, ceea ce inseamnă un ritm anual de creştere de 12%. Deşi în perioada 2007-2011 lucrările de infrastuctura vor beneficia de investiţii de aproximativ 11 miliarde euro, creşterile semnificative pe piaţa construcţiilor vor veni pe segmentele rezidenţial şi nerezidenţial. Suprafaţa construită a clădirilor va ajunge în 2011 la 17,1 milioane mp, din care 9,2 milioane mp pe segmentul rezidenţial.

Pentru a ajunge la standardele minime ale UE, in România este nevoie să se construiască 820.000 locuinţe (echivalentul a aproximativ 90 milioane mp). In prezent, in România se construiesc anual 32.000-38.000 locuinte, cu un trend crescător. De asemnea, se estimează că în anul 2011 se va ajunge la eliberarea a 110.000 autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale, dublu faţă de anul 2006, când au fost eliberate 51.000 de autorizatii.

Potrivit studiului realizat de InterBiz Group, in 2011 segmentul rezidenţial va depăşi 3,9 miliarde euro, mai mult decât dublul valorii de 1,8 miliarde euro inregistrate in 2006. Pentru anul 2007, piaţa construcţiilor rezidenţiale se va ridica la 2,2 miliarde euro. Printre cei mai activi developeri pe segmentul rezidenţial sunt amintiţi Impact SA, Neocity Group, River Invest, GTC, Băneasa Investment, RI Investment Grup, Mivan, Engel East Europe, Immoeast, Ţiriac Imobiliare, Triumf Construct etc.

Potrivit unui studiu al Institutului pentru Locuinţe din Viena, România este codaşa Europei la construcţia de apartamente. Conform studiului, in ţara noastră se ridică anual de trei ori mai puţine locuinţe decât media statelor din Uniunea Europeana, iar spaţiul locuibil in care stau românii este de doua ori mai mic decat media europeana.

Datele studiului arată că anul trecut, in România, numărul locuinţelor noi predate a fost de 1,8 la o mie de locuitori. Aceasta cifră arată că in ţara noastră se dau in folosinţă de trei ori mai puţine case decât in ţările Uniunii Europene.

Diferenta este şi mai mare, dacă facem comparaţie cu ţări precum Spania sau Irlanda, unde numărul de case noi a fost de 15 la mia de locuitori. România este depaşită şi de Ungaria, Polonia, Slovacia si Cehia. Studiul Institutului pentru Locuinţe din Viena mai arată că suprafaţa locuinţelor este un alt punct slab al României.

Piaţa construcţiilor nerezidenţiale are perspective de creştere pe toate segmentele, dar accentul va fi pus pe spaţiile industriale şi logistice, centre comerciale şi clădiri de birouri.

Pe segmentul nerezidenţial, in perioada 2006-2011, se estimează o creştere de la 4,5 miliarde euro la 9,5 miliarde euro.

Prin prisma ultimelor investiţii, atractivitate mare va avea coridorul IV pan-european. De asemenea, toate segmentele de construcţii se vor dezvolta in jurul unor poli regionali: Bucuresti, Timisoara, Iasi si Constanta sunt considerate metropole europene incluse in reteaua continentala, iar Galati, Brasov, Craiova si Cluj-Napoca sunt considerate poli transnationali.

In anul 2006, consumul intern de materiale minerale de construcţii a fost de 3,2 miliarde EURO, in creştere cu 23% faţă de anul 2005. Producţia de materiale minerale de construcţii a ajuns la valoarea de 2,5

miliarde euro in anul 2006, din care cimentul reprezintă 470 milioane euro, adică aproape 20% din producţia totală de materiale de construcţii.

In privinţa provenienţei materialelor se constată că ponderea importurilor a crescut de la 22,5% in 2001, la 30,2% in anul 2006.

Cele mai mari segmente de materiale minerale de construcţii sunt: cimentul – 22%, materiale de zidarie – 15%, betoane si mortare umede – 13%, plăci ceramice – 10%, adezivi si mortare uscate – 9%, prefabricate din beton – 5%, agregate – 3%, placi de ghips carton – 2%, sticla - 2% si altele – 19%.

Ritmul anual de creştere al consumului intern de materiale minerale de construcţii va fi de aproape 15%/an, inferior ritmului din perioada 2001 - 2006.

Piaţa construcţiilor din România a cunoscut o creştere puternică in ultimii doi ani, iar estimările legate de ritmul acesteia plasează vârful cererii de materiale de construcţii in intervalul 2010-2014 concomitent cu creşterea calităţii pentru finisaje interioare, se arată intr-un comunicat al companiei Lafarge Arcom Gips. Lafarge este lider mondial in domeniul materialelor de construcţii, deţinând poziţii de vârf cu toate cele trei divizii ale sale: ciment, agregate - betoane si ghips.

Piaţa sistemelor de gips carton a avansat anul trecut cu circa 25%, pană la 50 de milioane de euro, iar estimările pentru 2007 indică o creştere de 15-20%. Piaţa construcţiilor din România va cunoaşte un trend ascendent si in acest an, insă va avea un ritm uşor scăzut faţă de cel din 2006. Principalele segmente ale pieţei vor fi clădirile comerciale şi de birouri, insă construcţiile rezidenţiale vor câştiga din ce in ce mai mult teren. Imobilele comerciale şi de birouri au acoperit anul trecut circa 45% din vânzările de gips carton, in timp ce ponderea segmentului rezidenţial a fost de aproximativ 25%. Rigips România a inregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro, in creştere cu 20% faţă de 2005. Rigips Romånia a finalizat anul trecut, la Turda, construcţia unei fabrici de gips carton, in urma unei investiţii de 31 milioane de euro. Firma este detinuta de compania British Plaster Boards - BPP, preluata in 2005 de grupul francez Saint-Gobain.

Piaţa de tâmplărie termoizolantă va creşte in acest an cu circa 30%, la peste un miliard de euro, pe fondul dezvoltării domeniului construcţiilor. Anul trecut, piaţa a urcat cu 30% şi a ajuns la 800 de milioane de euro, peste estimări, care indicau un avans de 10-15%, la 600 de milioane de euro. Creşterea a fost determinată de dezvoltarea sectorului rezidenţial şi de numărul mare de clădiri inalte şi hoteluri. Preţurile latâmplărie vor continua să crească, in funcţie de evoluţia internaţională a preţurilor petrolului - din care sunt fabricate cele mai căutate produse ale pieţei, reprezentate de tâmplăria PVC – şi a celorlalte materii prime. Anul trecut, preţurile materiilor prime au urcat cu 10%. Preţurile tâmplăriei din PVC variază intre 100 si 250 de euro pe metru pătrat, iar cea din lemn intre 120 si 400 euro pe metru pătrat. Anul trecut, cele mai vândute produse au fost cele din PVC, care reprezintă 70-75% din totalul vânzărilor, diferenţa fiind reprezentată de aluminiu - circa 20% şi lemn.

Ca şi tendinţe pe piaţa construcţiilor putem să observăm că, datorită cererii mari de locuinţe, societăţile de construcţii vor trebui să înceapă să se încadreze în termene cât mai mici de predare la cheie a spaţiilor. Soluţia cea mai potrivită pentru acest lucru va fi reprezentată de sistemelede construcţii prefabricate. În acest moment, ele nu sunt folosite la scară foarte mare din două motive. Primul dintre ele se referă la mentalitatea românilor conform căreia o casă bună trebuie să fie neapărat făcută din beton sau cărămidă. Cel de-al doilea motiv îl reprezintă reticenţa societăţilor de construcţii de a propune sistemele prefabricate ca soluţie, pentru că în acest caz ar muta mare parte din costul manoperei pentru care ei sunt plătiţi pe şantier către fabrica unde se produc sistemele.

3.1.2.1.2.Dimensiunea pieţeiSectorul românesc al construcţiilor are o pondere de doar 0,3% in totalul construcţiilor realizate in

acest an in Uniunea Europeana, deşi activităţile din domeniu in România au inregistrat, in 2006, o creştere superioara altor state din UE, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. Ponderea României este similară celei din Ungaria sau Luxemburg, care au, de asemenea, o contribuţie de 0,3% in totalul lucrărilor de construcţii ale Uniunii. Cele mai importante participaţii le au ţări ca Germania (20,7%), Marea Britanie (17,5%), Franţa (13%), precum şi Spania, alături de Italia, fiecare cu 11%. Sectorul construcţiilor din Bulgaria, ţara care a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, ca şi România, are o pondere de 0,1% din total.

In luna ianuarie, segmentul construcţiilor de clădiri a crescut cu 1% la nivelul Uniunii Europene, in timp ce lucrările de inginerie civilă s-au majorat cu 2%, potrivit raportului Eurostat.

Creşterea record al segmentului construcţiilor se datorează avansului construcţiilor de clădiri nerezidenţiale şi la cele rezidenţiale. Construcţiile inginereşti au avut cel mai lent ritm de creştere. Creşterea procentuală a celor trei sectoare se prezintă astfel:

Segmentul de constructii Ritmul de crestere a constructiilor din RomaniaConstructii nerezidentiale 35.4%Constructii rezidentiale 33.4%Constructii ingineresti 29.2%

Se prognozează ca in anul 2010, volumul producţiei de materiale minerale de construcţii se va dubla, până la valoarea de 4,2 miliarde de euro, faţă de 2,4 miliarde euro in anul 2006. In ceea ce priveşte ritmul anual de creştere al consumului intern de materiale minerale de construcţii (2006 – 2010) va fi de aproape 15%/an.

Ponderea importurilor, in valoare, va scădea de la 30% in 2007 la 28,5% in 2010. In volum, ponderea importurilor va avea un trend ascendent, deci importurile vor deveni mai ieftine pe fondul intăririi RON si a eliminării taxelor vamale dupa anul 2007.

Prognozele de mai sus se fundamenteaza pe urmatoarele fapte: incepand cu semestrul II 2004 piaţa construcţiilor a cunoscut o adevărată explozie; creşterea investiţiilor străine, in special din Austria, Germania, Olanda, Italia, Grecia si Franţa; creşterea preţurilor la utilităţi (gaze, energie, apa) va influenţa preţurile de producţie a materialelor de construcţii; creşterea concurenţei pe piaţa construcţiilor; condiţiile de calitate şi de mediu impuse de Uniunea Europeană; intărirea RON faţă de euro cu 11% in 2005/2004 şi cu 3% in 2006/2005.

3.1.2.1.3 Caracteristici de sezonalitateSezonalitatea constituie una dintre cele mai importante caracteristici ale activităţii în domeniul

construcţiilor, cu implicaţii deosebite asupra modului de planificare şi organizare a lucrărilor specifice, a gestiunii resurselor şi asigurării acestora, asupra sistemului de distribuţie şi a rezultatelor economico-financiare, manifestându-se diferit ca intensitate pe tipuri şi grupe de lucrări de construcţii.

Sezonalitatea în construcţii este generat în primul rând de condiţiile climaterice, care fac ca cererea pentru anumite lucrări să se manifeste cu precădere în perioadele mai calde ale anului, iar în al doilea rând este determinată de specificul activităţii de producţie în domeniu. Pentru gestiunea operativă a întreprinder-ilor de construcţii este indicat să se stabilească valul sezonier pentru perioade scurte de timp.

Se impune astfel calcularea coeficienţilor de sezonalitate lunari, care indică punctele de maximă şi minimă intensitate a cererii, precum şi perioadele de creştere şi de scădere a acesteia. Una dintre cele mai uti-lizate şi mai simple metode de determinare a respectivelor coeficienţi de sezonalitate este cea a mediei arit -metice:

Ks = x / x ,unde: Ks = coeficientul de sezonalitate; x = contractarea medie lunară (trimestrială); X = media generală lunară a contractărilor.

Cu cât valoarea lui Ks se îndepărtează de 1, cu atât caracterul sezonier al fenomenului este mai pro-nunţat şi viceversa, cu cât se apropie de 1 cu atât sezonalitatea se atenuează.

Cunoscând această evoluţie a sezonalităţii şi determinând o anumită re-laţie de periodicitate în cadrul activităţii de construcţii, managerii din domeniu îşi pot planifica în mod eficient diferitele tipuri şi categorii de lucrări, astfel încât să poată evita cât mai mult efectele negative ale sezonalităţii (întreruperi de lungă durată ale activităţii întreprinderilor, disponibilizări masive sau acor-darea de concedii fără plată, gestionarea de durată a unor mari stocuri de ma-teriale etc.).

3.1.2.1.4 Evoluţia preţurilorCreşterea in continuare a preţurilor gazelor naturale, energiei electrice şi combustibililor lichizi va

avea consecinţe in creşterea preţurilor materialelor prime (ciment, var, ghips, pasta aluminiu, argila extrasa şi cumparata etc.) şi, de asemenea, vor creşte preţurile la produsele finite. In plus, pieţele materiilor prime sunt foarte concentrate in jurul a câţiva producători: ciment – Lafarge, Holcim, CarpatCement, var – Carmeuse Holding, Simcor Var si Prescon, pasta aluminiu – Alba Aluminiu, ghips – Lafarge, Rigips).

Cheltuielile cu materii prime diferă de la un material la altul, de la 20% la 48%, dar cheltuielile cu utilităţile reprezintă cea mai mare pondere in cazul productiei de anumite materiale (ex: caramizi). Potrivit calendarului asumat in discutiile cu Uniunea Europeana, pana in anul 2009, Romania trebuie să alinieze preţul gazelor naturale din producţia internă cu preţul gazelor naturale din import. Astfel, in următorii 2 ani, preţul mediu al gazelor din producţia internă va creşte astfel: 2006 – 122 USD/m.c. (+35%), 2007 – 167 USD (+37%), 2008 – 200 USD (+20%). In prezent, pretul mediu al energiei electrice pentru segmentul industrial in Romania este cu 13% mai mic decat in Germania, dar cu 12% mai mare decat in Austria si cu 9,4% mai mare decat in Ungaria. De asemenea, intensitatea energetica in Romania este de aproximativ 4 ori mai mare decat media UE, calculata la rata de schimb. Incepand cu anul 2007 piata energiei electrice va fi 100% liberalizata.

Pornind de la datele de mai sus, putem estima ca pretul materialelor minerale de constructii va creste in medie cu 6% in 2007 si cu 3% in 2008, la poarta fabricii. Incepand cu anul 2009, pretul se va stabiliza. Industria ceramica este una energofaga, ceea ce inseamna ca pretul utilitatilor va avea influente mai mari asupra firmelor din acest sector.

Astfel, majoritatea producatorilor de materiale de constructii vor fi nevoiti sa investeasca in modernizarea sau inlocuirea utilajelor si instalatiilor mari consumatoare de gaze naturale si energie electrica, cu randamente energetice scazute si poluante. Randamentele corespunzatoare ale utilajelor cu consumuri energetice mari influenteaza si productivitatea muncii, ciclurile de fabricatie fiind mai mari.

3.1.3.Caracteristicile pieţei de construcţii a judeţului HarghitaRegiunea de dezvoltare Centru, cu o suprafaţă totală de 34,100 km² (14,31% din România), cuprinde

judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Cu o populaţie de 2.530,486 locuitori, în regiune se concentrează 11,7% din populaţia României. Media regională de 74,2 loc/ km² este inferioară celei naţionale, cea mai mare densitate a populaţiei fiind în judeţul Braşov (111,4 loc/ km²), iar sub media regională sunt judeţele Alba (60,7 loc/ km²), Covasna (60,3 loc/ km²), Harghita (49,2 loc/ km²).

59,9% din populaţie se concentrează în mediul urban, cuprinsă în reţeaua de 57 de oraşe ale regiunii. Un grad ridicat de urbanizare deţin Braşov (74,7%) şi Sibiu (67,6%), în timp ce Harghita are o populaţie predominant rurală (55,9%).

Principalii indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare şi potenţialului economicIndicatori Regiune Judeţele România

AB BV CV HR MS SBI. Populaţie, ocupare, şomajPopulaţie totală (cifre absolute) 2530486 379189 595211 223886 326558 583383 422259 21623849 Populaţia urbană (%) 59,9 58,0 74,7 50,4 44,1 52,8 67,6 54,9 Populaţia rurală (%) 40,1 42,0 25,3 49,6 55,9 47,2 32,4 45,1 Sold migrator () -1734 -365 -237 -299 -589 7 -247 -7234Ocupare Populaţia activă în total populaţie (%) 42,5 48,7 43,0 42,2 40,5 42,0 41,9 45,5 Populaţia ocupată în total populaţie (%)

39,8 44,8 38,1 38,1 38,6 40,4 39,1 38,8

Populaţia ocupată pe sectoare economice: Agricultură (%) 26,7 32,2 15,3 30,9 36,5 32,5 18,4 32,1 Industrie (%) 29,3 27,5 31,2 29,5 26,6 27,8 32,7 24,8 Servicii (%) 39,3 36,7 46,6 36,7 33,9 35,4 42,9 43,1

II. Dezvoltare economicăPIB / locuitor (2004) – euro 3056,9 2883,8 3515,9 2825,2 2468,5 3018,7 3198,7 2932,8Densitatea drumurilor publice/100kmp (%)

29,9 42,1 27,8 22,6 24,8 29,4 29,4 33,5

Drumurui publice modernizate în totalul drumurilor publice (%)

23,8 15,2 28,8 35,1 29,6 21,6 23,9 26,4

Localităţi cu reţea de apă potabilă în total localităţi (%)

63,2 66,2 77,6 51,1 71,6 61,6 48,4 61,0

Localităţi cu reţea de canalizare în total localităţi (%)

28,32 66,23 77,58 51,11 71,64 61,76 49,43 21,8

Judeţul Harghita ocupă aşadar o poziţie medie în ceea ce priveşte aportul la economia naţională. Îmbunătăţirea cadrului de exploatare a resurselor naturale, precum şi a infrastructurii ar putea determina o creştere vizibilă în economie.

Principalele domenii ale activităţilor industriale care s-au dezvoltat sunt: industrializarea şi prelucrarea lemnului, industria alimentară (prelucrarea laptelui şi a cărnii), industria textilă, de tricotaje şi confecţii. Industria construcţiilor este un sector neexploatat până în momentul de faţă, aceasta ridicând un adevărat potenţial de valorificare pe viitor.

În ceea ce priveşte cifra de afaceri a unităţilor active ale economiei naţionale din judeţul Harghita, construcţiile se ridică undeva la valoarea de 200 milioane RON reprezentând 4,20% din totalul cifrei de afaceri realizat pe total economie a judeţului.

Cifra de afaceri a unităţilor active din industrieJudeţul Harghita Cifra de afaceri Activităţi (secţiuni CAEN) (milioane RON)Ani 2004 2005Total 4638 5232Industrie extractivă 71 69Industrie prelucrătoare 1778 2000Energie electrică şi termică, gaze şi apă 149 212Construcţii 221 220Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi a bunurilor casnice

1925 2131

Hoteluri şi restaurante 70 85Transport, depozitare şi comunicaţii 262 301Tranzacţii imobiliare, închirieri şi act de servicii prestate în principal întreprinderilor

110 140

Învăţământ 3 6Sănătate şi asistenţă socială 5 7Alte activităţi 44 61

În ceea ce priveşte construcţiile realizate în judeţ, analizând datele enunţate de Institutul Naţional de Statistică Harghita, în judeţ fondul de locuinţe atât numeric cât şi ca suprafaţă a cunoscut o evoluţie pozitivă, prezentat în tabelul alăturat:

Fondul de locuinţe a judeţului HarghitaAnii Total locuinţe Camere de locuit Suprafaţă locuibilă (mii mp)

2000 123417 257795 4264,42001 128778 283518 4955,02002 128982 284689 4979,22003 129271 285911 5005,12004 129544 287093 5028,52005 129748 288249 5053,1

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Nr. de locuinţe şi clădiri locuite

Regiunea Centru

Nr. clădirilor Nr. locuinţelor Nr. camerelor1992 2002 2002

faţă de 1992 (%)

1992 2002 2002 faţă de 1992 (%)

1992 2002 2002 faţă de 1992 (%)

518425 547337 105,6 912643 952562 104,4 2029772 2220241 109,4Alba 93702 97641 104,2 137460 141617 103,0 313192 344552 110,0Braşov 79164 84960 107,3 211591 222731 105,3 480417 519326 108,1Covasna 49415 52858 107,0 81144 85468 105,3 170835 189218 110,8Harghita 80987 86419 106,7 121229 128778 106,2 248219 283518 114,2Mureş 129242 137169 106,1 209283 217032 103,7 457730 499246 109,1Sibiu 85915 88290 102,8 151936 156936 103,3 359379 384381 107,0

Analizând datele din tabelul de mai sus, enunţate de Institutul Naţional de Statistică, atât numărul locuinţelor cât şi a clădirilor s-a majorat în perioada de 10 ani (1992-2002) cu aproximativ acelaşi procent 106,7% şi respectiv 106,2%, ceea ce analizând şi evoluţia demografică a judeţului (341,915 mii locuitori în 1992 şi 326,222 mii de locuitori în 2002 conform datelor recensămintelor) se poate interpreta ca şi o evoluţie pozitivă.

Dacă este să analizăm situaţia judeţului Harghita în ceea ce priveşte numărul clădirilor şi locuinţelor faţă de alte judeţe, acesta se situează undeva la mijloc, procentele variind de la 102,8% (judeţul Sibiu) până la 107,3% (judeţul Braşov) în ceea ce priveşte numărul clădirilor şi între 103% (judeţul Alba) şi respectiv 106,2% (judeţul Harghita) pentru variaţia numărului de locuinţe.

La nivelul anului 2002, utilităţile judeţului se prezintă astfel:Utilităţi jud. Harghita

Localităţi cu canalizare   17Lungimea canalizării km 230Localităţi cu apă potabilă   85Localităţi cu gaze   16Localităţi cu termoficare   8

Sursa: INS - 2002În ceea ce priveşte situaţia canalizărilor la nivelul anului 2002 acesta se prezenta în felul următor în

regiunea Centru:Situaţia canalizării în Regiunea Centru

Judeţul Populaţia în 2002 (mii)

Localităţi cu canalizare

Lungimea totală a conductelor

Centru 2523021 112 2383Alba 382747 16 321Braşov 589028 18 659Covasna 222449 15 158Harghita 326222 17 243Mureş 580851 33 578Sibiu 421724 13 424

Din tabel reiese că reţeaua de canalizare a judeţului nu atinge nivelul mediu al regiunii. În regiune lungimea medie a reţelei de canalizare raportat la un locuitor este de 0,94 de metrii iar cel din judeţul Harghita abia atinge lungimea de 0,74 de metrii. Judeţul Harghita se situează sub media regională şi din prisma reţelei de canalizare raportată la localităţile unde există canalizare. In judeţul Harghita lungimea me-die a reţelei de canalizare într-o localitate este de 14,29 km medie regională înregistrând în acelaşi timp 21,28 km.

Pentru contracararea acestui fapt, Guvernul Romanie a alocat 188.959 mii lei pentru finantarea Pro-gramului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural si periurban, prin Hotararea de Guvern nr 379/2007.

Pentru Harghita din sumele alocate urmatoarele au fost pentru canalizăr şi alimentări cu apăi:

Cristuru Secuiesc - Canalizare menajera in zona industriala Est - Betesti - 285 mii lei Dealau - Canalizare menajera comuna Dealu - 583 mii lei, Ditrau - Realizare retelei de canalizare menajera - 600 mii lei, Feliceni Retea de canalizare menajera comuna Feliceni - 539 mii lei, Galautas - Canalizare menajera com Galautas - 588 mii lei, Martinis - Canalizare menajera si statie de epurare - 593 mii lei Meresti - Alimentare cu apa a com Meresti - 239 mii lei, Miercurea Ciuc - Extinderea retelei de canalizare carierul Taploca - 333 mii lei, Mihaileni - Alimentarea cu apa a localitatilor Nadejdea, Mihaileni si Vacaresti 600 mii lei, Pauleni Ciuc - Canalizare menajera - 600 mii lei, Plaiesii de Jos Canalizare in cm Plaiesi satele Casinul Nou si Iacobeni - 599 mii lei, Porumbeni - Canalizare menajera - 488 mii lei, Praid - Reabilitare si Modernizare Uzina de apa, retea de alimentare in com Praid - 540 mii lei, Remetea Realizare retele de canalizare menajera - 600 mii lei Sanmartin - Canalizare a localitatii - 250 mii lei, Santimbru - Sistem de canalizare a localitatii - 579 mii lei, Toplita - Extindere retea de apa si canalizare menajera - 536 mii lei, Tulghes - Extindere retea de canalizare menajera - 432 mii lei, Vlahita - Realizare canalizare menajera in zona Nagyfalu si extinderea statiei de epurare in zona

Delo - 588 mii lei. In total pentru judetul Harghita se alocă deci 10.249 mii lei.De asemenea, trebuie evidenţiate şi investiţiile realizate pe baza programului Sapard, din care două consilii

afectate de calamităţi şi anume Consiliul Local com. Mărtiniş şi respectiv Consiliul Local Lupeni prin măsura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale, au primit surse de finanţare pentru realizare de alimentară cu apă şi canalizare menajeră.

Situaţia proiectelor Sapard finalizate afectate de calamităţi conform HG 1512/29.11.2005Nr. crt

Judeţ Măsura Beneficiar Titlul poiectului Pagube produse

RON

Pagube produse EURO

Efecte în derularea proiectului

1 Harghita 2.1 Consiliul Local com. Mărtiniş

Alimentare cu apă a localităţilor comunei Mărtiniş, satele Mărtiniş, Sânpaul, Petreni şi Rareş

247422,0 67230,59 Lucrare încheiată la 28.09.2004

2 Harghita 2.1 Consiliul Local Lupeni

Canalizare menajeră a localităţilor comunei Lupeni

740000,00 201076,03 Lucrare încheiată la 15.08.2005

2.1. Cadrul legislativ (influenţa actuală, tendinţe previzibile)

3.2.1 Legislaţia în domeniul construcţiilor România

Actele normative ce se aplică în domeniul construcţiilor la nivel naţional sunt: Legea 10/95 cu modificările şi completările ulterioare, privind calitatea în construcţii Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu completările şi modificările ulte-

rioare; HG 203/2003 de aprobare a Regulamentului privind elaborarea reglementărilor tehnice în construcţii Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; Legea nr. 289/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea terito-

riului; Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 1430/2005 pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii;

Ordinul MLPTL 542/2003 pentru aprobarea Metodologiei privind iniţierea, programarea, achiziţia, elaborarea, avizarea, aprobarea şi valorificarea reglementărilor tehnice şi a rezultatelor activităţilor specifice în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi habitat

Documentatie pentru elaborarea şi prezentarea ofertei în vederea achiziţiei de servicii pentru activi-tatea de reglementare în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi habitat

Hotarare privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii – H.G. 622/21.04.2004; M.O. 421/11.05.2004

Regulamentul privind atestarea conformitatii produselor pentru construcţii - Ordin MTCT 1558/26.08.2004; M.O. 1211/bis/16.12.2004

Procedura de desemnare a organismelor pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii - Ordin MTCT 2134/17.11.2004; M.O. 43/13.01.2005

Organizarea şi functionarea Comisiei de recunoaştere a organismelor desemnate pentru atestarea confor-mităţii produselor pentru construcţii - Ordin MTCT 2133/17.11.2004; M.O. 1125/30.11.2004

Modificărea Ordinului MTCT 2133/2004 pentru aprobarea unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de recunoaştere a organismelor desemnate pentru atestarea conformităţii pro-duselor pentru construcţii - Ordin MTCT 87/31.01.2005; M.O. 119/07.02.2005

Ghid de interpretare a cerinţelor esenţiale ale construcţiei în vederea stabilirii adecvării la o utilizare prevăzută a produselor pentru construcţii - Ordin MTCT 166/31.01.2003; M.O. 130/27.02.2003; Buletinul Construcţiilor 23/2003

Regulament privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de com-portare la foc - Ordin MTCT 1822/07.10.2004/ Ordin MAI 394/26.10.2004; M.O. 90/27.01.2005

Regulament privind agrementul tehnic european pentru produse pentru construcţii - Ordin MTCT 2190/24.11.2004; M.O. 90/27.01.2005

Regulamentul privind controlul de stat al calităţii în construcţii - H.G. 272/1994; M.O. 193/1994. Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora - H.G. 273/1994; M.O.

193/1994 Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţi -

ilor - H.G. 925/1995; M.O. 286/1995 Regulamente privind calitatea în construcţii - H.G. 766/1997; M.O. 352/1997 Hotărâre nr. 675/2002 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru

aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR 6-2006

Lista organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii - Ordinul MTCT 254/21.02.2005 , MO 216/2005

Procedura de evaluare şi desemnare a organismelor autorizate să elibereze agremente tehnice europene pentru produse pentru construcţii - Ordinul MTCT 270/22.02.2005 , MO183/2005

Procedura de recunoaştere a specificaţiilor tehnice naţionale în domeniul produselor pentru construcţii - Or - dinul MTCT 271/22.02.2005 , MO190/2005

Hotărârea nr. 796/14.07.2005 pentru modificarea şi completarea HG nr.622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii , MO706/2005

Modificarea şi completarea regulamentului privind atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, nr. 1558/2004 , MO536/2005

Regulamentul privind autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii , MO735/2005

Lista organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii - Ordinul MTCT 1746/20.10.2005 , MO Partea I nr. 975/2005.

Modificarea Listei organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii - Ordinul MTCT 2153/09.12.2005 , MO Partea I nr. 1169/2005.

Completarea art. 39 din HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii- HG 1708/21.12.2005, MO P artea I nr. 1191/2005.

Modificarea Ordinului ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului nr. 2133/2004 pentru aprobarea unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de recunoaştere a organismelor desemnate pentru at -estarea conformităţii produselor pentru construcţii, cu modificările ulterioare – Ordinul MTCT 2000/21.11.2005, MO Partea I nr. 1065/2005

Ordinul M.T.C.T. nr. 729/05.05.2006 prin care se abrogă Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 968/2005 pentru aprobarea ,,Listei standardelor romane care transpun standarde europene armo-nizate şi a specificatiilor tehnice recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii”, M.O. Partea I nr. 490/2006

Ordin nr. 1484/2006 din 04/08/2006 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, con - strucţiilor şi turismului nr. 1.746/2005 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute în domeniul pro-duselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 719 din 22/08/2006

Ordinul nr. 1604/2006 pentru completarea anexei la Ordinal ministrului transporturilor, construcţiilor şi turis - mului nr. 1746/2005 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru con-strucţii, MO Partea I nr. 776/2006

3.2.2 Legislaţie în domeniul construcţiilor UE

Documentul ce reglementează domeniul construcţiilor este Directiva Consiliului 89/106/CEE privind aprobarea dispoziţiilor legale, de reglementare şi administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte produsele pentru construcţii. Aceasta a fost amendată de Directiva Consiliului 93/68/CEE din 22 iulie 1993.

Obiectivul acestei directive este de a asigura libera circulaţie a produselor de construcţii în interiorul Uniunii, prin armonizarea legilor naţionale în privinţa principalelor cerinţe ce se aplică acestor produse în termeni de sănatate, siguranţa şi stabilitate.

Directiva 89/106/CEE se aplică produselor pentru construcţii, adică oricărui material ce este produs cu scopul de a fi încorporat permanent într-o construcţie.

Materialele de construcţii pot fi introduse pe piaţă numai dacă sunt potrivite pentru îndeplinirea scopului cu care au fost create. În acest sens, construcţiile în care ele sunt folosite trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale din punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii mecanice, siguranţei în caz de incendiu, igienă, sănatate şi mediu, siguranţa folosinţei, protecţiei împotriva zgomotelor şi economisirii de energie şi reţinerii de căldură, aşa cum sunt ele prevăzute în Anexa 1 a Directivei.

Cerinţele esenţiale sunt definite pentru prima dată în documentele interpretative elaborate de comitetele tehnice iar apoi sunt dezvoltate sub forma specificaţiilor tehnice. Acestea pot fi:

Standarde Armonizate europene elaborate de organismele Europene de standardizare (CEN şi/sau CENELEC) cu mandat de la Comisie şi în urma consultărilor cu Comisiile permanente pentru con-strucţii.

Un sistem de aprobări tehnice europene pentru a analiza potrivirea unui produs cu scopul pentru care a fost creat în cazul în care nu există un standard în acel domeniu. Acolo unde nu există nici un standard european şi nici repere pentru aprobări tehnice europene,

materialele pentru construcţii pot fi în continuare evaluate şi marcate în concordanţă cu dispoziţiile naţionale în vigoare.

Produsele de construcţii eligibile pentru acordarea marcajului „CE” sunt doar acele produse care corespund standardelor naţionale ce transpun standardele armonizate într-o aprobare tehnică europeană sau, în absenţa unei astfel de aprobări, în specificaţiile tehnice naţionale ce corespund standardelor esenţiale. Acest lucru va garanta faptul că toate lucrările de construcţii care poartă marcajul „CE” satisfac cerinţele esenţiale.

Este de datoria producătorului sau a reprezentantului său din Uniunea Europeană să ateste că produsele lor sunt conforme cu specificaţiile directivei, fie prin resurse proprii, fie printr-un organism de certificare aprobat.

Produsele care au fost declarate ca respectând prevederile Directivei dar care nu îndeplinesc cerinţele esenţiale şi deci reprezintă un pericol pentru sănatate şi siguranţa pot fi retrase temporar de pe piaţă de catre Statele Membre.

Anexele Directivei conţin informaţii detaliate cu privire la: Cerinţele esenţiale; Aprobarea tehnică europeană; Atestarea conformităţii cu cerinţele tehnice: metode de control, sisteme de atestare, organisme com-

petente, marcarea, certificarea şi declararea de conformitate CE; Organismele de certificare şi inspecţie şi laboratoarele de testare.

Directiva 89/106/CEE a fost transpusă în legislaţia românească prin următoarele acte normative: Directiva 89/106/CEE Produse pentru construcţii

HG 622 / 21.04.2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii  + HG 796/14.07.2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii + HG 1708/21.12.2005 pentru completărea art. 39 din Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii

Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 1822/ 07.10.2004 şi al Ministrului Administraţiei şi Internelor 394/26.10. 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc

HG 808 / 14.07.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii

Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 968 / 17.06.2005 pentru aprobarea Listei standardelor române care transpun standarde europene armonizate şi a specificaţiilor tehnice recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii

Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 1558 / 26.08.2004 pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea conformităţii produselor pentru construcţii

Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 896/06.06.2005 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.558/2004

Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului2134 / 17.11.2004 şi al Ministrului Administraţiei şi Internelor 460 / 21.12.2004 privind aprobarea Procedurii de desemnare a organismelor pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii

Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 620 / 29.04.2005 cu privire la implementarea şi utilizarea eurocodurilor pentru construcţii

Ordin al Ministrului Administraţiei şi Internelor  607 / 19.04.2005 pentru aprobarea Metodologiei de control privind supravegherea pieţei produselor pentru construcţii cu rol în satisfacerea cerinţei de securitate la incendiu

Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 270 / 22.02.2005 privind aprobarea Procedurii de evaluare şi desemnare a organismelor autorizate să elibereze agremente tehnice europene pentru produse pentru construcţii

Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului1746 / 20.10.2005 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute în domeniul produselor pentru construcţii

 

2.1. Analiza competiţiei

3.3.1Principalii concurenţi

1.1.1.3 Piaţa localăIndustria construcţiilor este reprezentată de 447 firme din judeţul Harghita, care au avut în anul 2005

în total o cifră de afaceri de 220 milioane RON (~65 mii Euro), ceea ce reprezintă 4,2% din economia judeţului. În acest an 3.600 de persoane au fost angajate în construcţii, adică 2,85% din totalul persoanelor active din judeţ.

Societatea IMPEX AURORA SRL operează mai ales în sectorul construcţiilor civile şi industriale, firmele din acest domeniu fiind reprezentative şi în analiza concurenţială şi reprezentând deci concurenţa la nivel de industrie.

În judeţul Harghita, în domeniul construcţiilor civile şi industriale putem aminti următoarele firme din cadrul întreprinderilor mijlocii de care aparţine şi societatea prezentată:

Întreprinderi mijlocii din domeniul construcţiilor civile şi industriale a judeţului HarghitaDenumire firmă Localitate Cifra de afaceri

(Ron în 2006)Nr. angajaţi

BAU-MEISTER SRL Miercurea Ciuc 2,130,307 55BAU-PARTNER SRL Miercurea Ciuc 3,021,360 58BENZOT-HAR SA Miercurea Ciuc 25,080,137 98EXBETON SRL Miercurea Ciuc 12,966,520 94HARBAU SRL Miercurea Ciuc 29,484,749 139IRIS SERVICE CIUC SA Miercurea Ciuc 26,360,506 785TECTUM COMPANY SRL Miercurea Ciuc 5,953,340 66

Sectorul construcţiilor edilitare, respectiv reabilitări străzi şi drumuri, asfaltări, amenajări reţele exterioare – canalizări, alimentări cu apă, energie este mai ales reprezentată de societăţi cu capital public, în cel din mediul privat concurenţa fiind nesemnificativă, aspect foarte pozitiv pentru societatea în cauză.

În ceea ce priveşte piaţa lucrărilor de instalaţii, şi anume instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire, competiţia pe această ramură din judeţ este mult mai numeroasă, însumând atât firme din Miercurea Ciuc cât şi din celelalte oraşe ale judeţului. Pentru exemplificare putem aminti: Formula Prima din Cristuru secuiesc, Ben Com Mixt din Gheorgheni, C.I.M Harghita din Miercurea Ciuc şi Neontech din Odorheiu Secuiesc.

Se vor analiza societăţile din domeniul construcţiilor civile şi industriale acestea reprezentând concurenţa pe segment ale SC IMPEX AURORA SRL şi anume: SC Benzot-Har Srl, Exbeton Srl, Harbau Srl şi Tectum Company.

Informaţii generale: HARBAU SRLAdresa Str. Muller Laszlo Nr. 8, Miercurea CiucCodul Fiscal 3133125Nr. inregistrare R.C. J19/1115/1992Cod CAEN 4521Obiect principal de activitate Constructii de clădiri şi lucrări de geniu

HARBAU SRL 2004 2005 2006Cifra de afaceri 10.827.191 11.425.933 29.484.749Profit net 272.010 8.126 339.294Număr angajaţi 157 150 139Productivitatea muncii(RON/angajat)

68,96 76,173 212,121

10.827.191

11.425.933

29.484.749

1

Evolutia cifrei de afaceri

2004 2005 2006

Societatea a fost înfiinţatã în anul 1992 şi este o societate cu capital integral privat. Cifra medie anualã realizatã este de 5,2 milioane euro, din care valoarea activitãtii de bazã - lucrãri de constructii- are o pondere de 90% din cifra de afaceri.

Activitatea societãţii HARBAU S.R.L se desfãsoarã dupã sistemul de management al calitãtii, elaborat şi autorizat conform standardelor internationale ISO 9001- 2001 şi poate fii caracterizat printr-o multitudine de lucrãri executate în domeniul constructiilor (Sala de Sport, Sercaia, jud. Brasov., Centrul Comercial SPAR Medias, Tg. Mureş, Od. Secuiesc, Reamenajare interioare si exterioare a sucursalelor OTP BANK ROMANIA S.A. Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, , Sfantu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Baraolt, Bistrita, Dej, Sighisoara, Târgu Mures şi altele) şi prin diversitatea acestora. Societatea este implicat în procesul de realizare a constructiilor, cu scopul declarat de a satisface pe deplin cerintele clientilor, singura modalitate de a se mentine pe piatã, de a promova si dezvolta o cotã ridicatã de încredere partenerilor societăţii. Lucrările sunt dirijate dint-un birou de ingineri, care este alcatuită din şase ingineri, din inginer mecanic si conducatori technici.

Informaţii generale: TECTUM COMPANY SAAdresa Str. Korosi Csoma Sandor Nr. 2, Miercurea CiucCodul Fiscal 6314053Nr. inregistrare R.C. J19/901/1994Cod CAEN 4521Obiect principal de activitate Constructii de clădiri şi lucrări de geniu

TECTUM COMPANY SA

2004 2005 2006

Cifra de afaceri 7.855.676 3.559.729 5.953.340Profit net 20.973 32.505 122.128Număr angajaţi 106 53 66Productivitatea muncii(RON/angajat)

74,110 67,165 90,202

7.855.676

3.559.729

5.953.340

1

Evolutia cifrei de afaceri

2004 2005 2006

Infiinţată in anul 1994, Tectum Company S.A işi propune să ofere potenţialilor clienţi achiziţionarea unor produse de calitate la cele mai bune preţuri. Compania pune la dispoziţia potenţialilor clienţi servicii de calitate ca execuţie case, apartamente, hale industriale, birouri, magazine. În cadrul societăţii cei 66 de angajaţi (2006) respectă proceduri clare de lucru, care asigură un nivel inalt, constant in calitatea produselor şi serviciilor oferite.

În vederea satisfacerii clienţilor acestora li se asigură posibilitatea alegerii dintr-o gamă foarte variată de produse şi disponibilitatea sugestiilor sau îmbunătăţirilor ofertelor curente ale societăţii.

De asemenea, pe aceeaşi piaţă cu obiect principal de activitate de contrucţii de clădiri şi lucrări de geniu operează încă două societăţi, şi anume Tecum Impex Srl şi Tectum Srl.

Tectum Impex Srl a fost înfiinţată în anul 1992 şi cu un număr de 23 de angajaţi a realizat o cifră de afaceri de 2.274.632 RON în anul 2006. Tectum Srl în schimb, înfiinţată tot în anul 1992 operează pe piaţă cu numai 6 angajaţi si a realizat o cifră de afaceri în valoare de 323.312 RON în cursul anului 2006.

Informaţii generale: EXBETON SRLAdresa Str. Kossuth Lajos Nr. 242, Miercurea CiucCodul Fiscal 533569Nr. inregistrare R.C. J19/967/1992Cod CAEN 4512Obiect principal de activitate Lucrări de foraj şi sondaj pentru construcţii

EXBETON SRL 2004 2005 2006Cifra de afaceri 6.712.277 5.536.874 12.966.520Profit net 169.160 40.120 315.912Număr angajaţi 78 80 94Productivitatea muncii(RON/angajat)

86.055 69.211 137.942

6.712.2775.536.874

12.966.520

1

Evolutia cifrei de afaceri

2004 2005 2006

Infiinţată in anul 1992, Exbeton S.R.L se bazeaza pe o calitate deosebita a produselor si serviciilor sale fiind o companie recunoscuta in Miercurea Ciuc, judetul Harghita. Compania Exbeton S.R.L execută construcţii civile şi industriale , lucrări edilitare , reparaţii , restaurări , consolidări şi modernizări construcţii, finisaje interioare si exterioare , transport materiale şi utilaje de construcţii; produce materiale de constructii (betoane, mortare, prefabricate pentru construcţii), confecţii metalice; comercializează materiale de constructii.

Garanţia faptului că oferă servicii de o calitate superioară se bazează mai ales pe seriozitatea ofertelor, pe echipa profesională, în continuă instruire şi formare, cu talent, experienţă pasiune şi cunoştinţe în domeniu şi nu în ultimul rând pe relaţiile excelente cu partenerii de afaceri.

Cu obiect principal de activitate de construcţii de clădiri şi lucrări de geniu operează de asemenea pe piaţă şi Exbeton Antreprenor Srl şi Exbeton Industrial (efectueaza executie si proiectare case, apartamente, hale industriale,

birouri). Cel dintâi înfiinţat abia anul curent, iar Exbeton Industrial cu o vechime pe piaţă de 13 ani, cu un număr de 20 angajaţi a realizat o performanţă economică reprezentată prin cigra de afaceri în valoare de 1.433.509 RON (2006).

Informaţii generale: BENZOT-HAR SAAdresa Str. Vânătorilor Nr. 9, Miercurea CiucCodul Fiscal 7015289Nr. inregistrare R.C. J19/58/1995Cod CAEN 4521Obiect principal de activitate Constructii de clădiri şi lucrări de geniuBENZOT-HAR SA 2004 2005 2006

Cifra de afaceri 23.965.001 15.133.313 25.080.137Profit net 155.586 106.640 211.856Număr angajaţi 98 99 98Productivitatea muncii(RON/angajat)

244.541 152.862 255.920

23.965.001

15.133.313

25.080.137

1

2004 2005 2006

Cu o imagine puternică, firma operează atât pe piaţa judeţului Harghita cât şi pe cele limitrofe, Covasna şi Mureş. Iniţial firma şi-a început activitatea de producţie de elemente prefabricate şi prelucrarea lemnului într-un sediu închiriat cu utilaje închiriate sub denumirea de Trazmar Sa. Cunoscând o creştere semnificativă, în 1994 şi-au extins activitatea şi în domeniul construcţiilor prin înfiinţarea unei noi societăţi, S.C.BENZOT-HAR S.A. care la rândul ei s-a bucurat de succes.

Printre cele mai mari realizări ale societăţii putem aminti: Casa de Studii Sf. Jacob din Şumuleu, Universitatea Sapientia din Tg. Mureş, diverse clădiri de birouri şi bănci din judeţ, patinoare şi chiar Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc. Firma se dezvoltă în continuu şi pe segmentul elementelor prefabricate, având semnat chiar şi un contract cu Kaufland Ro, a căror necesităţi pentru construirea lanţului lor de magazine va fi asigurată de către S.C.BENZOT-HAR S.A.. Activitatea depusă de firma aşadar poate fi caracterizat atât printr-o multitudine mare a lucrărilor executate cât şi prin diversitatea acestora şi nu în ultimul rând prin creşterea de la un an la altul a realizărilor valorice. Din lucrări de construcţii se realizează 83% din cifra de afaceri. Firma pune accent atât pe investiţii, cât şi pe reînnoirea şi întreţinerea maşinilor, utilajelor şi a parcului auto.  În anul 2001, societatea şi-a deschis un punct de lucru la Tuşnad Sat.

Pentru a putea compara situaţiile şi evoluţiile societăţii Impex Aurora cu cele ale competiţiei se prezintă şi evoluţia acesteia şi anume:IMPEX AURORA SRL 2004 2005 2006Cifra de afaceri 6.046.246 5.357.345 11.111.145Profit net 43.932 47.205 89.590Număr angajaţi 135 154 195Productivitatea muncii(RON/angajat)

44.787 34.788 56.980

Pentru a aprecia activităţile întreprinderilor în timp, se va analiza dinamica cifrei de afaceri pe perioada ultimilor trei anişi respectiv evoluţia cotelor relative înregistrate de societăţile analizate.

Societatea

Modificările relative ale cifrei de afaceri pe ultimii trei ani a societăţilor

concurente (%)Cota de piaţă

-2005-

Cota relativă de piaţă-2005-

2005/2004 2006/2004

Impex Aurora 88,6 183,7 0,24 0,35Harbau 105,5 272,3 0,51 0,75Tectum Company 45,3 75,7 0,15 0,23Exbeton 82,48 193,1 0,25 0,36Benzot Har 63,1 104,6 0,68 1,32

Din evaluarea concurenţilor amintiţi sub raportul puterii lor pe piaţă, mărimea acestora, cota de piaţă, cota relativă de piaţă, potenţialul resurselor umane putem trage următoarele concluzii:

În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei construcţiilor judeţului Harghita (2005) a atins valoarea de 220 milioane RON, societatea cu cea mai mare pondere în mărimea acesteia a fost Benzot Har (0,68%) urmată de Harbau Srl (0,51%). Cu aproape aceleaşi procente 0,24 şi respectiv 0,25% se plasează Impex Aurora şi Exbeton Srl, iar pe ultimul loc îl găsim societatea Tectum Company cu o cotă de piaţă de 0,15%.

Cotele de piata ale competitorlor

13%

28%

8%14%

37%

Impex Aurora Harbau Tectum Company Exbeton Benzot Har

În ceea ce priveşte cota relativă de piaţă a societăţilor analizate, la nivelul anului 2005 pe cea mai bună poziţie pe piaţă s-a situat Benzot-Har Srl urmată îndeaproape de Harbau Srl, cei doi luptându-se pentru poziţia de lider a pieţei în rândul întreprinderilor mijlocii cu obiect de activitate construcţii.

Se poate observa ca şi un trend din partea tuturor societăţilor analizate, investiţiile în tehnologii şi utilaje performante în vederea creşterii productivităţii muncii şi a profitabilităţii societăţilor.

Forma de concurenţă directă care se manifestă între societăţi le determină ca pentru a –şi menţine poziţiile pe piaţă, acestea să opteze pentru strategii bine elaborate în vederea indeplinirii obiectivelor propuse şi folosirea forţelor şi mijloacelor societăţilor într-un mod care să le acopere şansele pe piaţă.

Confruntat cu un mediu din ce în ce mai instabil, marcat de o competitivitate în creştere, precum şi de impactul vitezei schimbărilor tehnologice în vederea menţinerii şi consolidării poziţiei pe piaţă a societăţii IMPEX AURORA, conducerea acesteia a realizat din timp necesitatea adaptării la mediu şi fructificarea oportunităţilor oferite de acesta desfăşurate cu scopul câştigării unei poziţii favorabile în cadrul pieţei în vederea contracarării acţiunilor concurenţilor societăţii.

1.1.1.4Bariere de intrare/ieşireBarierele de intrare sunt instalate (de către monopoluri, duopoluri sau oligopoluri) pe multe pieţe

naţionale şi internaţionale, ele prezentându-se sub forme diverse, cum ar fi: licenţele şi brevetele; limitarea surselor de materii prime şi a canalelor de distribuţie; imposibilitatea impunerii unei imagini asupra în-treprinderii sau a produsului la fel de bună ca a celor existente deja pe piaţă; imposibilitatea producerii la costuri la fel de mici etc. Toate aceste descurajează pătrunderea pe piaţă a concurenţilor potenţiali.

Şi în domeniul construcţiilor ne îndreptăm mai devreme sau mai târziu, mai greu sau mai uşor, către societatea informatizată. Acest concept vizează folosirea puterii reţelelor on line, a comunicării prin intermediul tehnologiei informaţiei, pentru realizarea obiectivelor stabilite şi eliminarea unor bariere de intrare pe piaţă, oferind oportunităţi egale tuturor unităţilor economice de profil, indiferent de dimensiunea acestora.

Barierele la ieşire se prezintă sub forma unor obligaţii morale sau materiale pecare întreprinderile le au faţă de clienţii, lucrătorii şi creditorii lor, a unor reglementărilegate, a lipsei alternativelor de acţiune, a

unui grad înalt de integrare pe verticală a producţiei etc. Ne putându-şi restrânge activitatea sau părăsi pur şi simplu piaţa, întreprinderile care nu pot depăşi barierele menţionate vor continua să le concureze pe celelalte.

În industria de construcţii numărul personalului care părăseşte ţara sau intenţionează să o facă generează dezechilibre interne. Barierele de intrare devin aşadar bariere de ieşire printr-o legislaţie rigidă.

1.1.1.5Preţuri concurenţialePreţurile sunt calculate în fucţie de mărimi (în mp) şi conforme cu materiile prime necesare,

în funcţie de factorul timp şi costurile de personal care ia parte la executarea lucrărilor. Preţurile manoperei aferente diferitelor acţiuni desfăşurate de către societăţile de construcţii în cederea

realizării produsului finit, variază între valorile prezentate în tabelul alăturat:Tipul Lucrarii: Pret intre:          Constructii civile - la rosu (cu materialele incluse) 199-399 € metru/patrat                                 - la cheie (cu materialele incluse) 399-599 € metru/patratSapatura fundatii 50-70 RON metru/cubConfectionat si montat cofraje din asteriala de rasinoase 16-24 RON metru/patratFasonat si montat armatura 9-16 RON kilogramulTurnat beton in fundatii 53-65 RON metru/cubTurnat beton manual  in grinzi, plansee, stalpi 78-90 RON metru/cubScari din beton armat 60-80 RON metru/liniarZidarie de caramida 125-250 RON metru/cubZidarie BCA 110-200 RON metru/cubTencuiala brut interior (pentru grosime tencuiala de 2,5 cm) 10-20 RON metru/patratTencuiala exterior 14-25 RON metru/patratTinci 6-10 RON metru/patratDecopertat glet+lavabila 4-8 RON metru/patratDecopertat tencuiala 8-12 RON metru/patratDecopertat gresie/faianta 6-11 RON metreu/patratDecopertat mozaic 11-20 RON metrul patratGlet ipsos+Glet atlas 15-30 RON metru/patratGlafuri usi si ferestre 46-60 RON metru/liniarVopsea lavabila 5,5-7.5 RON metru/patratSapa autonivelanta 8-12 RON metru/patratSapa de nivel 11-15 RON metru/patratConsolidat cu plasa STM 6-10 RON metru/patratMontaj gresie + faianta 24-35 RON metru/patratPlacari marmura 35-50 RON metru/patratDemontat parchet 4-8 RON metru/patratMontaj parchet laminat + plinta parchet 9-15 RON metru/patratMontaj parchet stratificat 14-20 RON metru/patratMontaj parchet clasic 27-40 RON metru/patratRaschetat si paluxat parchet 12-30 RON metru/patratMontaj tavane false 30-50 RON metru/patratMontaj tavane casetate 26-43 RON metru/patratMontaj tavane si izolatie 34-55 RON metru/patratMontaj tavane suspendate 33-50 RON metru/patratPlacare pereti cu gips carton pe structura metalica 28-35 RON metru/patrat  Placare tavane cu gips carton pe structura metalica 30-40 RON metru/patrat

Placare pereti cu gips carton fara structura metalica 20-35 RON metru/patrat

Montaj pereti despartitori18-30 RONmetru/patrat per fata

Scafe, grinzi rigips 36-50 RON metru/liniarTencuieli decorative tip MARMOFIX 26-40 RON metru/patratMontat termosistem (polistiren, tencuit, lavabila de exterior) 31-42 RON metru/patratDezafectat instalatie electrica 150-300 RON /cameraInlocuit instalatie electrica 350-500 RON /cameraRecalibrat instalatie veche 50-70 RON /cameraMontaj tablou electric 130-250 RON

Suplimentat instalatie electrica50-80 RON corpul de priza

Suplimentat circuit 100-200 RON bucataMontaj corpuri 5-8 RON /bucataMontaj centrala termica 700-900 RON /bucataMontaj calorifer/cupru 180-250 RON/bucataMontaj calorifer/pexal 150-220 RON/bucataMontaj obiecte sanitare/cupru 90-110 RON/bucataMontaj obiecte sanitare/pexal 70-90 RON/bucataSchimbat instalatie completa baie/cupru 550-800 RONSchimbat instalatie completa baie/pexal 380-680 RONSchimbat instalatie completa bucatarie/cupru 200-500 RONSchimbat instalatie completa bucatarie/pexal 130-400 RON

1.1.1.6Analiza SWOTAnaliza SWOT reprezintă evaluarea de ansamblu a atuurilor şi slăbiciunilor întreprinderii şi a

concurenţilor acesteia, în paralel cu cea a ocaziilor şi ameninţărilor care stau în faţa acestora.Analiza SWOT cuprinde analiza mediului extern şi acelui intern. În cazul analizei mediului extern se

evidenţiază oportunităţile şi ameninţările potenţiale, iar în cadrul analizei mediului intern se identifică resursele proprii ale societăţilor analizate, ceea ce permite evaluarea punctelor forte şi slabe ale acestora.

Analiza ajută deci la identificarea avantajelor şi dezavantajelor concurenţilor precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor aduse de aceştia societăţii IMPEX AURORA.

Analiza SWOT a principalilor concurenţi ai societăţii

IMPEX AURORA SRL

IMPEX AURORA

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

Număr mare de furnizori Un nivel corect al

preţurilor aplicate Sistem de management al

calităţii aplicate ISO 9001/2001

Oscilaţia cifrei de afaceri şi a nivelului veniturilor în anului 2005

AMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI

Intrarea pe piaţă a unor noi tehnologii

Nivelul concurenţei ridicate

Legislaţie care impune noi niveluri de calitate

Toate cele trei segmene în care operează societatea se bucură de un trend ascendent

Cererea în continuă creştere Nivelul preţurilor din ce în ce mai

ridicate

HARBAU

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

Sistem de management al calităţii ISO 9001+2001

Număr ridicat de produse executate la nivel de calitate superior

Numărul de angajaţi în continuă scădere

AMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI

Existenţa pe piaţă a unui număr însemnat de concurenţi cu o poziţie bine consolidată

Cerere pozitivă faţă de produse de calitate

Parteneri puternici

TECTUM COMPANY

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

Produse personalizate Productivitatea muncii

ridicată

Evoluţie negativă în ultimii 3 ani Investiţii insuficiente în tehnologii şi

utilaje noi AMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI

Concurenţă însemnată pe piaţă

Consumatori din ce în ce mai sofisticaţi

Piaţă în plină ascensiune Cerere elastică

EXBETON SRL

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

Gamă variată de servicii Productivitatea pozitivă a

muncii

Număr redus de salariaţi Evoluţie negativă în anul 2005 atât

cantitativ cât şi calitativAMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI

Introducere de noi tehnologii

Firme concurente puternice

Creşterea nivelului preţurilor practicate pe piaţă

Segment de piaţă în creştere

BENZOT-HAR SA

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

Creşterea de la an la an a realizărilor valorice ale societăţii

Investiţii continue în utilaje, reînnoirea şi întreţinerea acestora

Creştere puţin însemnată valoric în anul 2006 faţă de 2004

Trend negativ în anul 2005 faţă de 2004

AMENINŢĂRI OPORTUNITĂŢI

Intrarea pe piaţă a unor societăţi cu renume pe piaţa europeană

Noi reglementări legislative

Imagine puternică pe piaţă Întrevederea noilor oportunităţi de pe

piaţă (elemente prefabricate) Extinderea societăţii prin puncte de

lucru Parteneri importanţi şi în extindere

pe piaţăSe poate concluziona, că SC IMPEX AURORA SRL operează pe o piaţă cu un potenţial ridicat, cu o

cerere în creştere continuă dar şi cu un nivel ridicat al concurenţei. Societatea a recunoscut oportunităţile oferite de piaţă şi a acţionat conform cu acestea. Are avantaje faţă de concurenţi prin aplicarea managementului calităţii ISO 9001/2001. Prin gama variată de servicii oferite şi nivelul calitativ al acestora, corelat cu puterea şi renumele de care se bucură societatea, aceasta se luptă pentru menţinerea poziţiei ocupate pe piaţă şi doreşte să obţină şi una mai bună prin investiţii în tehnologii şi utilaje moderne, trend de altfel necesar pentru a putea concura cu ceilalţi competitori de pe piaţă.

SC IMPEX AURORA SRL este în dezvoltare, are comenzi şi contracte serioase şi în concluzie poate sa facă faţă concurenţei existente pe piaţa.

3.3.2Tendinţe în domeniul consumului. Profilul consumatorului

În urma sondajului efectuat de compania Synovate, reflectate în Topul celor mai de impact branduri afişate pe piaţa românească, "High Impact Brands 2007" realizat "combinând gradul de recunoaştere spontană şi scorul obţinut pe cinci indicatori-cheie: Popularitate, Încredere, Prestigiu, Optimism şi Inovaţie" pe lângă clasamentul propriu-zis, cercetarea a scos la lumină profilul consumatorului român.

Realizatorii studiului şi-au asumat "riscul" de a prezenta un profil al românului tipic, cerând puţină indulgenţă faţă de această generalizare care în anumite cazuri ar putea fi forţată. Aşadar, românul tipic: este vesel, optimist şi petrecăreţ; se concentrează foarte mult pe familia lui şi pe stabilitatea acesteia; are înclinaţia de a fi cârcotaş; găseşte explicaţii pentru orice neajuns, de regulă "la alţii"; se consideră victimă a ceea ce se întâmplă în jurul său; crede sincer în valoarea lui personală, dar reclamă că nu e apreciat pe măsura calităţilor sale; îşi "strigă" puterea afişând produse (în special maşini, îmbrăcăminte etc.) care poartă mărci notorii; ţinteşte uneori prea sus faţă de capacităţile sale reale, iar insuccesul îi provoacă tensiuni şi stări de angoasă; e mereu presat de nevoia de a creşte rapid; ar prefera să obţină succesul acum, imediat şi total.

În calitatea lui de consumator, "românul tipic" este instabil şi dificil de convins, pentru că: în multe lucruri, în ceea ce-l priveşte, nu sunt (chiar) aşa cum arată la prima vedere; în ceea ce se întrevede din manifestările sale exterioare, conştiente, reprezintă doar 20% din realitatea lui interioară; n oaia blândă se poate transforma oricând într-un lup fioros; n albul poate deveni negru în cel mai scurt timp; n acceptă schimbarea, dar cu condiţia să se revizuiască pe cât posibil mai puţin. În schimb, potrivit specialiştilor citaţi, românul îşi găseşte relativ uşor resurse pentru a gândi pozitiv, chiar şi când viaţa lui se desfăşoară în condiţii nu tocmai prielnice. "De aceea, trebuie găsită o modalitate de a transmite mesaje clare acestui consumator", conchid realizatorii studiului.

Pentru realizatorii studiului High Impact Brands 2007, o anumită importanţă o au resorturile interioare ale consumatorilor români, respectiv dorinţele personale mai mult sau mai puţin mărturisite celor apropiaţi. "Un exemplu ar fi dorinţa de a avea maşini străine foarte puternice, prin care să-şi impună personalitatea. Pentru acelaşi motiv – afişarea superiorităţii faţă de ceilalţi –, românul îşi pune termopane şi îşi schimbă uşile, preferând materiale noi şi un design aparte". Pentru a-şi împlini aceste dorinţe, "cei mai mulţi sunt dispuşi să se împrumute la limita capacităţii financiare proprii, mergând din credit în credit". Specialiştii au mai observat că una dintre valorile la care consumatorul român ţine foarte mult este casa. Amenajarea după ultimele standarde sau tendinţe ale modei, ca şi menţinerea în permanenţă "trendy" a decoraţiunilor interioare ar fi câteva trăsături caracteristice. În fine, vacanţa în străinătate – dorinţă care a crescut vertiginos în ultioma perioadă – pare a fi obligatorie pentru îmbunătăţirea imaginii personale, căreia românii îi acordă o atenţie deosebită.

După studiul realizat de grupul Daedalus Consulting pe un eşantion reprezentativ de 1000 de persoane, majoritatea romanilor din mediul urban, cu varsta intre 18 si 65 de ani au declarat ca nu au facut nici o achizitie auto sau imobiliara in anul 2006.

Din randul bunurilor de ordin imobiliar, se observa tendinta catre constructia de case si achizitionarea de terenuri in vederea constructiei, mai degraba decat catre un comportament orientat catre achizitie (fie a a unei case, fie a unui apartament).

In privinta bunurilor si proprietatilor detinute, 62% dintre romanii din urban sunt proprietarii unei case sau ai unui apartament.

Un procent de 4,7 % dintre romani sunt proprietarii unei case de vacanta. Persoanele intre 45 si 54 de ani, absolventii de studii superioare, precum si cei care fac parte din categoria ocupationala patron/manager sunt, cu precadere, cei care detin o casa de vacanta.

Achiziţii personale efectuate în anul 2006Am demarat construcţia unei case 3,2%Am achiziţionat teren pentru construcţia unei case 2,5%Am achiziţionat un apartament 2,4%Am achiziţionat o casă 0,8%Nici una dintre acestea 65,2%

Achizitii personale efectuate in anul 2006

3,20%

2,50%

2,40%

0,80%

Am demarat construcţia unei case

Am achiziţionat teren pentru construcţia unei case

Am achiziţionat un apartament

Am achiziţionat o casă

Imobile detinute de romani in 2006

62%

24,80%

4,70%

Casa/Apartament Teren/Gradina

Casa de vacanta

La întrebarea referitoare la ceea ce se are în proprietate, din totalul de 1000 de persoane intervievate, 62,0% au răspuns cum că au o casă sau un apartament, 24,8% deţin terenuri şi 4,7% au câte o casă de vacanţă.

Tendinţa crescătoare atât pe piaţa construcţiilor civile cât şi a celei edilitare, se va menţine în perioada următoare cel puţin până în anul 2011, după care se întrevede schimbarea direcţiei ascendente a acesteia.