analiza dispozitivului mediatic - badeci oana corina

7/21/2019 Analiza Dispozitivului Mediatic - Badeci Oana Corina

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-dispozitivului-mediatic-badeci-oana-corina 1/9

Analiza dispozitivului televizual

„Vorbe te liber!”ș

Masterand Bădeci Oana Corina MCP, Anul 1

1.unc iile ass"ediaț

Pute să su#eră cinci $unc ii reprezentative ale ass"edia, %n societă ile deocratice.ț ț

O priă $unc ie poate $i aceea că trebuie să in$oreze, pute să ai nui de aseenea iț ș

$unc ia de onitorizare sau suprave#&ere a ass"edia.ț

'e aseena ass"edia trebuie să educe, ast$el probleele analizate trebuie privite cu

obiectivitate i cu deta aent pro$esional.ș ș

O altă $unc ie este considerat suportul pentu discursul politic public, adică reprezintă oț

plat$oră care prin e(piarea de coun acord a no iunilor prezentare, a)ută la creearea opinieiț

publice.



Cea de"a patra $unc ie a ass"edia este reprezentată de rolul de *c+ine de pază*, deț

aseenea opinia publică poate conta pe ass"edia că va prezenta obiectiv realitatea politică, ast$el

oricine de ine puterea să $ie supus controlului public. ț Mc -air, Brian, An /ntroduction to Political

Counication”0

Mass"edia, de aseena %n societă ile deocrate serveste drept canal pentru su inereaț ț

punctelor de vedere politice. Politicienii au nevoie de o odalitate de transitere a in$ora iilor, %nț

asă, pentru a putea să % i prezinte pro#raele ast$el %nc+t să a)un#ă la cetă eni i ai ales să $ieș ț ș

prezentat pe %n elesul acestora.ț

unc iile ass"edia enuerate anterior, %ncă din secolul al V///"lea, au %nceput să aibe oț

iportan ă din ce ăn ce ai sporită pentru procesul politic deocrat.ț

2.3volu ia ass"edia, a conceptelor de )urnalis, )urnalist, telespectatori. -ouaț

televiziune.4ncep+nd cu secolul al "lea s"a realizat revolu ia i)loacelor de counicare %n asă,ț

ast$el practic $iecare casă din luea dezvoltată bene$icia de e(tinderea televiziunii, iar sonda)ele

arată că area a)oritate considerau că edia reprezintă sursa lor principală de in$ora ii politice.ț

Mass"edia, respectiv cei care lucrează %n ass"edia, trebuie sa $ie văzu i ca actoriț

iportan i. Ace tia nu doar transit esa)ele or#aniza iilor politice, dar le supun si unui proces deț ș ț

interpretare, ceea ce dore te un politician să spună la un oent dat nu este ceea ce prezintă ass"ș

edia ca ar $i spus. 'e aseena )urnali tii $ac propriile declara ii, sub $oră de coentarii sauș ț

%ntrebări %n cadrul interviurilor, acestea au un ipact asupra ediului politic.

Analiza ass"edia asupra activită ii politice reprezintă de aseenea o resursă pentruț

actorii politici i consilierii acestora. Acesta av+nd o iportan ă ridicată prin odul %n care ass"ș ț

edia %n ele#e activitatea actorilor politici, precu i odul %n care ace tia din ură % i %ndeplinescț ș ș ș

obiectivele de counicare prin intereniu lor.

5urnalisul a devenit lipsit de substan ă, ocup+ndu"se nuai de aspectele spectaculoase aleț

vie ii sociale i politice, evit+nd discu iile de rezolvare a unor problee, valoarea de divertisentț ș ț

$iind prioritară %n $a a in$orării politice. Ast$el telespectatorul era ocat, revoltat sau se distra,ț ș

ne$iind %n sc&ib in$orat cu privire la cauzele pro$unde ale probleei. Acest stil este ai u or deș

urărit dec+t un aterial politic lun#, cu ulte analize despre via a politică.ț

6abloidizarea i coercializarea )urnalisului reprezintă o tendin ă pe teren lun# a ass"ș ț

edia, unde sunt urărite la coun probleele de pe ordinea de zi, ast$el c+nd o poveste este

preluată ca tire de către un post, ceilal i se sit obli#a i să le ureze e(eplul, $ără ca aceeaș ț ț

relatare să $ie neaparat iportantă $iind de ulte ori produdul unor ipoteze , iar or#aniza ia % i puneț ș

%n pericol le#iitatea ca $urnizor de tiri.ș



Mass"edia a devenit at+t de coercială, %nc+t )urnali tii văd procesul politic ca aterieș

priă pentru tiri, %n ura cărora trebuie sa ob ină o cotă c+t ai ridicată de audien ă, ast$el vor $iș ț ț

puse %n valoare caracteristicile spectaculoase, draatice, deoarece acestea creează ratin#.

Acestea $iind spuse pute a)un#e la %ntrebarea dacă reprezintă edirea unei dezbateri

politice publice o valoare adau#ată pentru societate 7oda8, 9ut&, :oller, Veroni8a ed. b;0,<peci$ic debate $orats o$ ass edia”, in =andboo8 o$ Counication in t&e Public <p&ere,

Mouton de >ru;ter, 2??@, p. @"0.'ezbaterile ediate vin sub ai ulte $ore, prin ai ulte

canale, precu presa, radioul, internetul, televiziunea, i %n conte(te di$erite, acest lucru $ace destulș

de #reu să cuanti$ici bene$iciile aduse de aceste dezbateri asupra #radului de cultură sau deocra ie.ț

3(istă de aseenea opinii, asupra unor $orate, potrivit cărora aceste spectacole de

divertisent realizate pe baza probleelor unor oaeni %n detrientul tirilor relevante, creeazăș

tensiuni asupra criteriilor ce stau la baza evaluării acestor $orate.Odată cu evolu ia noilor edia i introducerea acestora %n s$era ediatizării televizuale, seț ș

recon$i#urează spa iul public i condi iile de producere a acestuia, eisiunile televizate inte#r+ndț ș ț

noi resurse precu ia#ini %nre#istrate cu tele$onul obil, blo#uri, $aceboo8, <s"uri i ulteș

altele. 6oate aceste odalită i ale noilor edia creează ipresia de apropiere de telespectator,ț

speci$ică #lobalizării in$ora iei, descoperindu"se de aseenea i noi $ore de interac iune cuț ș ț

publicul cu ar $i apelurile %n direct ale telespectatorilor, scrisorile transise către eisiune,

precu i prezen a publicului %n platourile eisiunilor.ș ț

Apari ia i conturarea rolului /nternetului ca noua sursă de in$orare, rolul telespectatoruluiț ș

nu ai este unul pasiv, ast$el activisul civic se dezvoltă, se creează opinii contrare celor

doinante. -u se insistă $oarte ult pe odul %n care televiziunea inte#rază /nternetul ci ai

de#rabă vizibilitatea pe care acesta o o$eră oultui obi nuit, telespectarorului.ș

O dată cu apari ia internetului pute vorbi i de evolu ia rela iei dintre )urnalist iț ș ț ț ș

telespectator, de la o rela ie de tip paternalist , la una de coplicitate , de ce nu c&iar intiitate.ț

Mirela Dazăr, „-oua televiziune i )urnalisul de spectacol”, Poliro 2??@0.ș

Counicarea ediatică , datorită dezvoltării te&nolo#iei, are %n copozi ie diverseț

interac iuni care pornesc de la ideea de conectivitatea peranentă. /nterac iunea %ntre telespectatoriț ț

i edia, se realizează %n tip real, de aseenea tot %n tip real e(ist+nd o %nterac iune %ntreș ț

telespectatori.

5urnalistul este conenctat la eveniente, control+nd aparent dinaica acestora, av+nd %n

tip real situa ia e(istentă %n teren, av+nd i rol de )urnalist cetă ean, ca un reprezentant al opinieiț ș ț

publice, el devine un ediator i un interpelator al deciden ilor. Pe de altă parte i condi iaș ț ș ț

telespectatorilor este di$erită, ace tia participă acu %n od direct la des$ă urarea evenientului.,ș ș



ace tia dob+ndesc ai ulte roluri put+nd să $ie at+t sursă pentru )urnali ti, artori i de ce nu saș ș ș

interpeleze deciden ii.ț

6otodată s"a odi$icat i percep ia asupra sursei biblio#ra$ice, )urnali tii put+nd utiliza caș ț ș

sursă i ateriale $urnizate de la aatori pentru a declan a o anc&etă )urnalistică.ș ș

'e aseenea %n dezbaterile politice televizate i %n alte $ore de dezbateri ass"edia,ș

)urnali tii )oacă un nuăr de roluri institu ionale pentru a realiza scopul #eneral al interac iunii iș ț ț ș

realizarea cu succes a identită ii lor de pro$esioni ti ass"edia. 'i$eritele roluri institu ionale leț ș ț

creează la nivel #eneral identitatea de )urnali ti, ca pro$esioni ti edia, acesta $iind unul cople(ș ș

datorită di$icultă ilor iplicate. 4n priă instan ă se asteaptă ca )urnali tii să deonstrezeț ț ș

capacitatea lor de buni )urnali tii %n interac iune, i să indeplinească rolul )urnalistului tradi ional,ș ț ș ț

acela de a $i ipar ial, obiectiv i nu %n ultiul r+nd ec&ilibrat. 3i au de aseenea nevoie deț ș

calită i de producători de televiziune, pentru a putea să depună e$orturi pentru a atra#e i an#a)ezeț ș

publicul %n eisiune. 'e aseenea rolul de ana#er interna ional, )urnalist politic i producator deț ș

televiziune sunt strans le#ate cu o serie de resurse discursive prin care )urnalistul % i poate e(ercitaș

puterea, $orul+nd %ntrebări, $or+nd opinii, set+nd a#enda de discu ii i control+nd interac iunile.ț ș ț

38stro, Mats, Patrona, Marianna, „6al8in# politics in Broadcast Media”, 5o&n Ben)ains

Publis&in# Copan;, 2?11, p. 2?1"220.

En alt rol al )urnali tilor poate $i considerat acela de a %piedica oenii politici să pună %nș

$uc iune opera iunea de spin doctor. <in#urul otiv pentru care a inăriile de P9 ale politicienilor ț ț ș

nu au %ntotdeauna succes %l reprezintă )urnali tii care nu cred povestea care se %ncearcă să $ieș

plantată %n edia, care cercetează i %ntorc căr ile %n $avoarea lor. 'e aseenea )urnali tii pot $olosiiș ț ș

$aptul că to i oaenii politici care se respectă au ec&ipă de P9, ast$el %n cercetările lor i %n di$eriteț ș

ipostaze )urnali tii pot %ntoarce aceste a inării politice una %potriva celeilate 3ric DouF,ș ș 6&e

Media and Political Process”, <a#e 2??G0.

-oua televiziune propune un contract de colaborare ultiplu cu telespectatorii H in$orare,

divertisent, de ospitalitate i de aseenea coercial. Aceste contracte de counicare au ca scop %nș

noua televiziune de a pastra le#atura cu telespectatorii, pentru ca ace tia să se re#ăsească %n acelș

contract. -oua televiziune este de aseenea prezentă %n pro(iitatea telespectatoriilor , %ncearcă să

se identi$ice c+t ai ult cu ace tia.ș

'e aseenea această nouă televiziune reprezintă i evolu ia transisiunilor %n direct prinș ț

ultiplicarea cone(iunilor cu ar $i duple(, ultiple(, acestea $or+nd ipresia de apropiere iș

d+nd senza ia $aptul că reprezentan ii postului sunt pretutindeni i sunt %ntr"o rela ie directă cuț ț ș ț

luea.

./nterpretarea unui dispozitiv televizual " IIVorbe te liber! JJș



'ispozitivul de ediatizare este reprezentat de o eisiune de televiziune, respectiv o serie

de coponente ateriale, te&nolo#ice, sibolice i lo#istice, care sunt %binate ast$el %ncat să seș

creeze un cadru de interac iune. Beciu, C., „<ociolo#ia counicării i a spatiului public” , Poliro,ț ș

2?110.

'ispozitivul ales spre analiză, IIVorbe te liber! JJ este apărut relativ recent %n #rila postuluiș

6V91, acesta %ncep+nd pe data de 1 septebrie 2?1, av+ndu"l ca oderator pe )urnalistul de presă

scrisă, radio i 6V , <orin Avra.ș

'e"a lun#ul acestei eisiuni au $ost prezen ii lideri politici precu Călin Popescu"ț

6ăriceanu, sorin Oprescu, Mircea >eoană, 3lena Edrea, :laus /o&annis i precu ul i al ii. Auș ț ț

$ost de aseena i nuero i lideri de opinie precu Cristian 6udor Popescu, Cornel -istorescu,ș ș

Cristian 6eodorescu.

„Da noul tal8"s&oF al 6V9 vor $i discutate cele ai iportante subiecte ale oentului cua)utorul unor lideri politici cu #reutate Ki al unor )urnaliKti recunoscuLi pentru opiniile lor directe Ki

pline de substanLă. -e propune ca VorbeKte liber! să $ie un pro#ra ec&ilibrat Ki viu. Va $i o

eisiune plină de nerv, dar $ără nervi Ki care nu va $ace )ocurile niănui”, spune <orin Avra, noul

oderator al 6V9. &ttpHtvr1.tvr.rovorbeste"liber"cu"sorin"avra"din"1"septebrie"la"tvr"

1N1@.&tl 0.

A a cu ne este prezentat acest dispozitiv el se vrea un tal8"s&oF %n care sunt prezentateș

teele de actualitate din societate, av+nd invita ii liderii politici i )urnali ti. Ace tia din ură % iț ș ș ș ș

prezintă opiniile %n le#atură cu subiectul discutat, dorindu"se ca telespectatorii să % i poată $ora oș

părere ec&ilibrată.

Proo"ul eisiunii %ncearcă să plaseze eisiunea %n intea telespectatorilor ca $iind o a

doua ra iune a acestora II9o+nia ascultă vocea ra iuniiJJ.ț ț

<e va ale#e pentru analiza acestui dispozitiv >rila de analiză a unui dispozitiv televizual

a0 >enul televizual

'ispozitivul va institui un contact de counicare reprezentativ pentru un #en ediatic.

>enul televizual este $i(at c&iar de oderatorul eisiunii, care ne anun ă %ncă dinaninte ca acesta săț

%nceapă că va $i un tal8"s&oF politic.

b0 Orientarea teatică

Orientarea teatică se stabile te prin prin studierea teelor prezente %n cadrul unei eisiuni,ș

ast$el pe baza cazurilor sau teelor abordate cu o anuită $re#ven ă i ai ales %ntr"un interval deț ș

tip, aceasta poate $i deterinată. /denti$icarea acesteia este desosebit de iportantă, deoarece

publicul % i $orează asteptările %n $unc ie de aceasta, deoarece se asteaptă să priească un anuitș ț

tip de in$ora ie.ț

http://tvr1.tvr.ro/vorbeste-liber-cu-sorin-avram-din-1-septembrie-la-tvr-1_9183.html






4n ura acestora pute speci$ica că dispozitivul ales spre analiză are o orientare tee de

actualitate iediată. Moderatorul, <orin Avra, speci$ic+nd acest detaliu %ncă din proo"ul

eisiunii, ast$el telespectarorii de)a i"au $orat a teptările, lucru care nu a $ost dezin it, %n cadrulș ș ț

eisiunii $iind invita i lideri politici i lideri de opinie %preună cu ace tia $iind discutate di$eriteț ș ș

tee de actualitate.c0 <tructura $oratul eisiunii tipolo#ia secven elor ț

<tructura unei eisiunii este alcătuită din c+teva ari oente, $iecare se#ven ă reprezintăț

o etapă a eisiunii, aceste se#ven e subliniază trecerea de la un rol la altul, at+t al oderatorului c+tț

i al invita ilor.ș ț

6itlul eisiunii „Vorbe te liber” ne atra#e aten ia asupra $oratului eisiunii, adică sunteș ț

aver iza i asupra stilului de counicare i ai ales ne a teptă că at+t oderatoru l c+t i invita iiț ț ș ș ș ș ț

săi să vorbească desc&is probleele prezentate.

>enericuleisiunii reprezintă o%binare de ia#inisunete, titlul eisiuniii eventual anuiteș

cuvinte i e(presii.,ș

acesta are scopul de acapta aten ia.ț

>enericul

eisiunii este unul siplu cuun sunet rezonant pe $undal iș

titlul eisiunii care apare %ndi$erite localizări.

4n se#ven a deț desc&idereoderatorul prezintă ceea ce % i propune %n le#ăturăș

cu publicul, de aseenea sintetizează contractul de counicare al eisiunii.Moderatorul <orin Avra %n se#ven a de desc&idere ne speci$ică la ce $el de eisiune să neț

a teptă , $oratul eisiunii cuprinz+nd 2 tipuri de eisiuni 3di iile speciale i eisiunile curente.ș ț ș

4n cadrul edi iilor speciale i a eisiunilor curente esa)ul introductiv al oderatorului este acela iHț ș ș „<unt <orin Avra i vă invit să urări i o nouă edi ie a eisiunii „Vorbe te liber”.”.ș ț ț ș

3(istă totu i i o di$eren ă, %n cazul %n care ne re$eri la edi iile speciale %n %nceputulș ș ț ț

eisiunii nu ve vor ai prezenta pe scurt tirile zilei la $el ca %n cazul unei edi ii obi nuite.ș ț ș

4n se#ven a de %nc&eiere se reainte te contractul de counicare %n al i tereni. <preț ș ț

e(eplu oderatorul <orin Avra % i ia la revedere de la telespectatori, %nsă nu %nainte de aș

speci$ica ce eveniente vor avea loc %n edi ia viitoare, i bine%nteles de a se %ncadra i %n contractulț ș ș

de counicare al postului 6V91 anun+nd ce eisiune va ura.'e aseenea o eisiune con ine si se#ven e ilustrative care pot să includă ia#ini $ilate %nț ț

prealabil i inte#rate, %n cadrul eisiunii e(istă di$erite ia#ini dar a)oritatea sunt ia#ini deș

ar&ivă transise pe televizoarele din $undalul platoului.



<e#ven ele interactive sunt i ele practici edia curente, ele sunt realizate ast$el %nc+t să neț ș

conducă la senza ia că deocra ia se crează %n direct.ț ț

<pre e(eplu %n eisiuneaanalizată oderatorul a intrat %nle#atură tele$onică cu Ciprian

-ica vicepre edinte Coisiaș5uridică din Caera 'eputa ilor0.ț

<ub $ora unui duple( %n care%ntr"o parte este prezentatăia#inea interlocutorului, iar %ncealată parte este prezentatoderatorul.

'e aseenea ai sunt prezente di$erite se#vente %n care

oderatorul invită luea să participe activ pe $aceboo8, iar %n ura acestei invita ii telespectatorii postează esa)e sau %ntrebăriț

relevante pentru tea prezentată, acestea $iind e(puse pe post.

d0Arena dezbaterii H spa iul scenic i odul de interac iuneț ș ț

Enul din coponentele esen iale al unui dispozitiv ediatic este reprezentat de spa iul deț ț

des$ă urare al eisiunii, spa iu scenic reprezintă de ulte ori o con$i#ura ie a platoului, iar odulș ț ț

%n care oderatorul i participan ii sunt aseza i eviden iază rolurile lor i ai ales #enul deș ț ț ț ș

interac iune.ț



<pre e(eplu %ncadruleisiunii prezentate cadrul esteunul destul de ic, cu o asărotunda oderatorul $iindsituat pe o parte, iar

participan ii la eisiune pețcealaltă parte.

6oată această a ezareș

ne su#erează o interac iune tipț

dezbatere, ni se su#erează ointerac iune deliberativă lucruț

care ne era su#erat %nca dintitlul eisiunii, iar oderatorulare ai ult rolul de ediator.

e0<pa iul socialț

3isiunile se distin# i %n $unc ie de identitatea socială a participan ilor. 4n cadrul eisiuniiș ț ț

studiate principalii invita i sunt reprezenta i de liderii politici i de liderii de opinie.ț ț ș

4n eisiunea prezentată invita i sunt )urnalistul Cornel -istorescu i publicistul 9adu Călinț ș

Cristea, abii pe parcursul eisiunii vor avea statutul ediatic de e(per i, iar oderatorul va aveaț

un statut ediatic de ediator. Cei doi participan i la eisiune % i asuă acest rol de e(per iț ș ț

răzpunz+nd %n consecin ă %ntrebărilor oderatorului.ț

$0<cena verbală

Pentru o eisiune in$orativă sau o dezbatere sv&ibul discursiv se de$ăsoară %n $unc ie dețstilul oderatorului.

4n eisiunea prezentată stilul de oderare este unul de tip dialo#al"evaluativ , deoareceoderatorul solicită raspunsuri de la participan i i ai ales le su#erează să răană la teaț ș

e(istentă, dar %binat cu „laissez"$aire” c+nd %n anuite intervaluri de tip oderatorul nu%ntervine, dec+t pu in, dezbaterea $iind la voia interlocutorilor.ț

Moderatorul nu stabile te un anuit tip pentru $iecare participant, iar %n aceste condi iiș ț

)urnalistul Cornel -istorescu este ult ai activ, acesta av+nd un capital ai are de ia#ine.

#0 <cena vizuală

<cena vizuală sau construc ia vizuală presupune că $iecare discurs ediatic , prezintă i unț ș

discurs vizual.Capitalul vizual se re$eră la vizibilitatea participan ilor, inclusiv a oderatorului, ca nuar ț

de apari ii i durată, pe icul ecran.ț ș

Prota#oni tii sunt prezenta i %n cea ai are parte a tipului dintr"un cadru #ros"plan iș ț ș

c+teva se#ven e de distan ă publică unde este $ilat %n conte(t de ansablu.ț ț

4n cadrul eisiunii pute vorbi de o sincronie counica ională, caera $iind $ocalizatăț

asupra interven iilor noi, i se en ine a a p+nă la uratoarea iplicare.ț ș ț ș

Ast$el donul )urnalist Cornel -istorescu %n cadrul acestei eisiuni dacă a bene$iciat de uncapital verbal ridicat atunci rezultă ca a bene$iciat i de capital vizual sporit.ș



Counicarea deliberativă

Pentru a putea vorbi de o diensiune deliberativă ne re$eri la capacitatea de a pune %neviden ă puncte di$erite de părere %n le#atură cu interpretarea unui evenient, de edierea unor ț

puncte de vedere apar in+nd unor persoane cu interese di$erite apar in+nd unor lui di$erite. Vorbiț ț

de aseenea de o diversi$icare a accesului la spa iul public i re$erirea la interesul #eneral.ț ș

9olul deliberativ, al ass"edia reprezintă un eleent esen ial pentru cultura publică aț

societă ii.ț

Da o priă vedere eisiunea este una deliberativă liderii de opinie prezen i au păreriț

di$erite, %nsă apar in aceleea i cate#orii sociale.ț ș

'acă ne uita la ansablul eisiunilor, invita i ave lideri de opinie i lideri politici, ast$elț ș

tot nu ave o cate#orie socială diversi$icată, dar pute lua %n considerare esa)ele i %ntrebărileș

telespectatorilor de pe $aceboo8, atunci de)a ave o cate#orie socială suplientară, publicul lar#.Pute considera ca eisiunea „Vorbe te liber” este o eisiune deliberativă e(act a a cuș ș

ne su#erează i nuele acesteia.ș

Contractul de counicare

C+nd ne re$eri la contractul de counicare al unei eisiuni trebuie să analiză odul %ncare se rela ionează cu publicul, rolul oderatorului, abordarea teaticii i practicile speci$iceț ș

ass"edia care $ac parte din asteptarile telespectatorilor.Da %nceput oderatorul <orin Avra ne prezintă eisiunea ca $iind un tal8"s&oF politic,

%nsă din arena dezbaterii asa rotundă ne aduce ai aproape de dezbatere0 , oderatorul care

este ai de#rabă ediator oderatorul"ediator este speci$iic dezaterilor politice0. 'in acest punctde vedere nu pute să zice că s"a respectat contractul de counicare.4n sc&ib contractul de counicare ipus prin titlul i $oratul eisiunii a $ost respectat.ș

3isiunea este un cadru %n care se vorbeste liber ,aseenea nuelui eisiunii, telespectatorii pot participa %n od liber la eisiune prin postarile lor pe $aceboo8"ul eisiunii, iar teele sunt teede actualitate politică a a cu s"a declarat de la %nceput.ș

Biblio#ra$ie"Beciu, C., <ociolo#ia counicării si a spatiului public , Poliro, 2?11"Mc -air, Brian, An /ntroduction to Political Counication

"38stro, Mats, Patrona, Marianna, 6al8in# politics in Broadcast Media, 5o&n Ben)ainsPublis&in# Copan;, 2?11, p. 2?1"22" 7oda8, 9ut&, :oller, Veroni8a ed. b;0, <peci$ic debate $orats o$ ass edia”, in =andboo8 o$ Counication in t&e Public <p&ere, Mouton de >ru;ter, 2??@, p. @""Mirela Dazăr, „-oua televiziune i )urnalisul de spectacol”, Poliro 2??@ș

analiza dispozitivului mediatic - badeci oana corina

Documents