Analiza economico-financiară SC LACTIS SA

Cap. 1 Organizarea societatii comerciale

1. Istoricul firmei

În anul 1958, a fost înfiinţată Întreprinderea de Colectare şi industrializare a Laptelui –I.C.I.L. iar în 1960, a intrat în funcţiune Fabrica de produse lactate din Municipiul Iaşi, cu o capacitate de prelucrare de 20.000 l pe zi.

În anul 1970, capacitatea fabricii a fost suplimentată la 200.000 l pe zi, profilul său de activitate cuprinzând fabricarea laptelui de consum, a produselor lactate acide, a laptelui praf şi a îngheţatei.

Ulterior, au fost subordonate unităţii, Fabrica de brânzeturi Hârlău, dată în folosinţă în 1968 şi extinsă în 1976 şi Fabrica de brânzeturi Paşcani, construită în anul 1976.

În anul 1991, a fost înfiinţată S.C. Lactis S.A., prin preluarea integrală a patrimoniului fostei Întreprinderi de Colectare şi Industrializare a Laptelui Iaşi.

Societatea face parte din subramura “industria alimentară şi a băuturilor”.

1.2. Prezentarea firmei

Societatea comercială S.C. “Lactis” S.A. este o persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acţiuni, cu un capital social privat de 11.717.906 mii lei. Societatea este condusă de Adunarea Generală a Acţionarilor care decide asupra activităţii acesteia şi asigură politica economică şi comercială.

În data de 17.04.1997 s-a întrunit adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 51/1.03.1997 în noua structură de acţionariat rezultată în urma procesului de privatizare în masă, care a ales Consiliul de Administraţie, compus din 7 administratori :

Ing. Ioan Ioniţă – preşedinteEc. Vasile Asultanei – vicepreşedinteIng. Ioan Coşofuţ – membruIng. Minodora Ciobiniţa – membruParaschiva Petrariu – membruNeculai samoilă – membruFlorin Bălţatu – membru

1

Capitalul social al firmei prezintă următoarea structură a acţionariatului :

Nr. Crt

Denumire acţionar Nr. Acţiuni %

1.1.1.1.2.2.3.

Lactis – salariaţiLactis – P.A.S.

Salariaţi – P.P.MSIF MoldovaAlţi acţionari

6.526.4254.683.5941.842.831880.434

4.311.046

55,739,9615,737,5136,79

Bilanţul contabil supus aprobării adunării Generale a Acţionarilor a fost întocmit cu respectarea :- obligaţiilor prevăzute de lege privind organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii;- principiilor contabilităţii (prudenţei, permanenţei metodelor, continuităţii activităţii, independenţei exerciţiului, intangibilităţii bilanţului de deschidere, necompensării). - regulilor şi metodelor contabile prevăzute de reglementările în vigoare;- asigurării concordanţei datelor înregistrate în contabilitate cu situaţia reală a elementelor patrimoniale, pe baza inventarelor;- balanţei de verificare a conturilor sintetice;- valorificării rezultatelor inventarierii şi reflectarea acestora în bilanţul contabil;- reflectării în mod fidel în contul de profit şi pierdere, a veniturilor, a cheltuieluilor şi a rezultatelor financiare ale perioadei de raportare.- stabilirii în conformitate cu dispoziţiile a profitului net, repartizarea acestuia fiind supusă spre aprobare Adunării Generale a Acţionarilor.

Activitatea de bază a societăţii constă în :- colectarea, industrializarea, depozitarea şi consumarea laptelui şi a produselor lactate; - comercializarea laptelui şi a produselor lactate;- achiziţionarea şi abatorizarea animalelor şi industrializarea cărnii de

porc şi de vită;- alte activităţi de producţie;- activităţi de alimentaţie publică.În anul 1999 activitatea socităţii a fost îndreptată în următoarele

direcţii :

2

- valorificarea laptelui materie primă în produse cu rentabilitate economică ridicată şi de calitate superioară;

- realizarea şi onorarea comenzilor zilnice primite de la compartimentul desfacere, la lapte consum, produse lactate şi produse de carmengerie;

- realizarea de stocuri de produse pentru perioada toamnă – iarnă, fiind cunoscut caracterul sezonier al laptelui materie primă, cu diferenţe foarte mari între perioada de vară şi cea de iarnă, asigurându-se astfel continuitatea procesului de febricaţie a produselor şi de aprovizionare a populaţiei.

- diversificarea gamei sortimentale de producţie, prin introducerea în fabricaţie a unor sortimente noi şi îmbunătăţirea modului de ambalare, prin realizarea de produse în gramaje mici, accesibile cumpărătorilor.

1.2.1. Amplasamentul societăţii comerciale

S.C. Lactis S.A. Iaşi se află în zona industrială a municipiului Iaşi, în apropierea altor obiective industriale, cum sunt : la sud S.C. Electric Grup S.A., la est S.C. Romcerek S.A. Iaşi.

Activitatea de bază a societăţii se desfăşoară în oraşele Iaşi, Paşcani, Hârlău, şi în judeţ, unde sunt amplasate bazele de producţie şi punctele de colectare ale laptelui :

a) Municipiul Iaşi : Secţia de prelucrare a laptelui, unde se află şi sediul societăţii; Atelierul de carmangerie, unde a fost înainte vechea bază de producţie, care în anul 1993, prin modificări şi extinderi, a fost adaptată fluxului tehnologic pentru prelucrarea cărnii provenite din surse proprii sau achiziţii.Municipiul Paşcani Secţia de brânzeturiOraşul Hârlău : Secţia de brânzeturi.

b) Bazele de producţie (din Cepleniţa, Dumeşti, Bosia, Răducăneni, Scheia, Grajduri şi Trifeşti) au fost achiziţioante de S.C. Lactis S.A. în anul 1992, cu un efectiv de 5800 de vaci, în vederea creării unei surse proprii de producere a laptelui. Aceste ferme, cu construcţii într-un stadiu avansat de degradare, fără surse de furajare şi cu animale cu randament scăzut, au fost dezafectate, iar efectivul a fost sacrificat.

3

c) Centrele de răcire (din Vlădeni, Popeşti, Prisecani, Hălăuceşti, Mogoşeşti-Siret, Miroslăveşti, Ţibăneşti, Plugari şi Răducăneni) au fost amplasate în incintele unor foste CAP-uri sau incinte proprii ale societăţii, care nu mai funcţionează. Unele spaţii au fost închiriate, iar cele care se află în incinta CAP-urilor au fost părăsite şi s-au degradat parţial.

d) Punctele de colectareSunt chişcuri metalice tip Baia Sprie sau din beton armat prefabricat amplasate în diverse locuri publice sau pe proprietăţi particulare, cu rolul de colectare a laptelui de la gospodăriile particulare. Acestea sunt : Costuleni, Dumeşti, Probota, Hodor, Andrieşeni, Popeşti, Boureni, Şipote, Rediu, Scheia, Movileni, Ruginoasa şi altele.

e) Chioşcuri stradaleSunt chişcuri metalice, majoritatea achiziţionate în anul 1976, amplasate în mai multe locuri din municipiul Iaşi, Paşcani şi Hârlău. Chioşcurile din zona centrală a municipiului Iaşi au fost achiziţionate în anii 1994 şi 1995, pentru comercializarea produselor proprii.

Magazinele pentru desfacerea produselor proprii din lapte şi carne se găsesc în municipiul Iaşi şi oraşul Tg. Frumos. Magazinul Mioriţa 1 din bulevardul Independenţei este proprietatea societăţii, restul dee 5 magazine fiind în spaţii închiriate.

1.2.2. Obiectul de activitateObiectul de activitate al S.C. Lactis S.A., stabilit iniţial prin statutul

societăţii şi completat, ulterior, prin cererile de înscriere de menţiuni nr. 2106/29.04.1992 şi nr. 6085/10.11.1992, constă, la momentul întocmirii Analizei diagnostic, din :

1. Asigurarea materiei prime, industrializarea, depozitarea şi conservarea laptelui, a produselor lactate şi complementare:

asigurarea, achiziţionarea, depozitarea, păstrarea şi comercializarea produselor agricole vegetale, animale şi a mărfurilor industriale de orice fel, en gros şi en detail, prin unităţile proprii şi la terţi;

producerea de furaje, cereale, plante tehnice, lapte de vacă, carne de bovină, carne de porcine, carne de pasăre, ouă, peşte, industrializarea şi comercializarea acestora în unităţi proprii şi la terţi;

2. Alte activităţi de producţie : producerea şi comercializarea produselor de patiserie şi cofetărie, a

pâinii, a berii, a apei minerale şi a băuturilor răcoritoare;

4

organizarea şi execuţia producţiei de industrie mică, prestări servicii în domeniul agroalimentar şi în domeniul informaticii, mijlocirea achiziţionării de produse soft şi tehnică de calcul;

operaţii de mijlocire a tranzacţiilor comerciale cu producătorii individuali, asociaţii, societăţi agricole şi comerciale.

3. Activitate de alimentaţie publică.4. Activitate de export – export de produse şi servicii de toate formele

permise de lege, reprezentanţe comerciale, firme intermediare şi pe bază de comision.

5. Prelucrarea şi comercializarea în reţeaua proprie şi la terţi a ambalajelor.

1.3. Organizarea S.C. Lactis S.A.Este de tip funcţiune – proces, pe patru nivele şi este compusă din

compartimente funcţionale, secţii productive şi formaţii de lucru, conform Organigramei ( vezi Anexe).

1.3.1. Organizarea generală a activităţii productiveLactis S.A. Iaşi este o societate comercială cu dispunere judeţeană,

având în structură : secţia de produse lactate Iaşi, cu profilul de activitate : fabricarea

laptelui de consum, a produselor lactate proaspete, unt, îngheţată, lapte praf, produse de patiserie.

secţia de brânzeturi Paşcani, cu profilul de activitate : fabricarea produselor lactate proaspete şi a brânzeturilor;

secţia de brânzeturi Hârlău, cu profilul de activitate : fabricarea brânzeturilor şi a produselor de panificaţie;

atelierul de carmangerie din Iaşi; ferme zootehnice; reţea de colectare a laptelui; reţea de desfacere a produselor proprii.Lactis S.A. are o capacitate de prelucarea laptelui de 823.500 hl/an

(644.000 hl prelucraţi la secţia din Iaşi, 112.500 hl prelucraţi la Paşcani şi 67.000 hl la Hârlău).

Capacităţile de producţie ale societăţii sunt :

Capacitate nominală

5

Denumirea capacităţii um/an Total S.C.

Lactis S.A.

Secţia Iaşi

SecţiaPaşcani

SecţiaHârlău

1.Lapte consum2. Prod. Lactate proaspete3. Lapte praf4. Unt5. Brânză6. Prep. din carne7. Pâine

Mii hlMii hlToneToneToneToneTone

186223.42.0003.6142.200125150

170208.920003.614350125150

1013.5

--

1.350--

61--

500--

Aceste capacităţi au fost puse în funcţiune astfel :

Secţia Paşcani – în anul 1976, Secţia Hârlău – în anul 1987, Secţia Iaşi – în anul 1970, capacitatea de carmengerie – în anul 1993, capacitatea de pâine – în anul 1994.Colectarea laptelui este asigurată de o reţea dispusă teritorial, formată

pe timpul verii, dintr-un număr de aproximativ 400 de puncte de colectare organizate pe trei centre de colectare amplasate în cele trei puncte de prelucrare a laptelui.

Mutaţiile petrecute în agricultură după 1990 au impus restructurări în activitatea de cloectare a laptelui, determinând mărirea numărului de puncte de colectare, micşorarea capacităţii de transport a mijloacelor auto, mărirea numărului de curse. Toate acestea au repercursiuni asupra preţului de achiziţie a materiei prime. Dacă până în 1990, peste 90%din cantitatea de lapte provenea de la fermele cu un potenţial de minim 1000l lapte/zi, în prezent, societatea trebuie să apeleze la un număr mai mare de producători, care furnizează cantităţi mai mici de lapte.

Transportul se realizează cu un parc de 101 mijloace auto.Capacităţile de transport ale mijloacelor auto aflate în dotare (4,5 – 8

tone), corelate cu cantităţile mici de lapte colectate de la fiecare punct, au determinet scăderea indicelui de utilizare a capacităţii de transport a societăţii de la 85-95%, la 45-50%.

De asemenea, unitatea nu poate colecta, zilnic, decât laptele de dimineaţă, datorită lipsei punctelor de răcire locale. Cele 9 centre de răcire aflate în dotare, amplasate în Verşeni, Dumeşti, Scheia, Bosia, Trifeşti,

6

Răducăneni şi Prisecani. În anul 1993, a fost vândută ferma din Prisecani, iar în 1994, cea din Verseni. Fermele din Răducăneni, Trifeşti şi Bosia sunt neutilizate, fiind trecute în conservare.

Lipsa surselor de hrană (inexistenţa unei baze furajere), lipsa de randament şi bolile animalelor au determinat menţinerea în funcţiune numai a fermelor din scheia şi Dumeşti. La aceasta din urmă, se efectuează lucrări de asanare în vederea eliminării leucozei şi TBC-ului. Pentru asigurarea bazei furajere, au fost arendate 135 ha de teren pe raza localităţii Scheia.

Societatea dispune de o reţea proprie de desfacere compusă dintr-un număr de 5 magazine şi 20 de chioşcuri amplasate în municipiul Iaşi, un magazin în Tg. Frumos, 4 chioşcuri amplasate în Paşcani, 3 chişcuri în Hârlău şi un număr de 3 chişcuri în diverse comune.

Activitatea societăţii fiind în flux continuu, se lansează lunar un program de aprovizionare cu lapte şi unul de producţie. Acesta din urmă este corectat de compartimentul de desfacere, decadal pentru produsele cu termenn de garanţie mare şi zilnic, pentru produsele lactate proaspete şi lapte de consum. Programul de producţie este întocmit pe baza răspunsului avansat de societate la solicitarea Direcţiei generale pentru agricultură şi alimentaţie şi a Direcţiei de expansiune economică din cadrul Prefecturii, solicitării formulate în scopul asigurării aprovizionării populaţiei.

Pe lângă activitatea de lansare a fabricaţiei, compartimentul de producţie urmăreşte, atât realizarea acesteia, cât şi îndeplinirea normelor de consum. Normele de consum se lansează pe fiecare sortiment, la sfârşitul lunii făcându-se analiza şi decontarea realizării consumurilor.

În anul 1997 prin activitatea de producţie s-a urmărit valorificarea cât mai superioară a laptelui materie primă care să conducă la o valoare maximă a producţiei marfă şi implicit la o eficienţă economică sporită. S-a urmărit totodată onorarea comenzilor yilnice ale beneficiarilor la lapte consum şi produse lactate proaspete, precum şi realizarea de stocuri pentru perioada toamnă-iarnă când intrările de materie primă sunt mai reduse.

În condiţiile în care nivelul de preluări lapte-materie primă a fost de 232.925 hl din care 228.339 lapte vacă şi 4.586 hl lapte oaie, realizările la producţia fizică pe anul 1997 au fost influenţate atât de uşorul deficit la materia primă cât şi de următoarele aspecte :

- liberalizarea preţurilor de achiziţie la lapte – materie primă, modificările succesive de preţ la energie, apă, carburanţi precum şi influenţele de curs valutar pentru materialele achiziţionate din import indirect au condus la creşterea preţurilor de livrare şi la reducerea cererii în special de produse lactate proaspete;

7

- achiziţionarea în anul 1997 a unor cantităţi mai reduse de caş de oaie şi lapte oi şi ca atare au influenţat realizările grupei brânzeturi;

Pentru mărirea cantităţilor de produse oferite consumatorilor s-a acţionat în permanenţă pentru adaptarea structurii, sortimente funcţie de cerinţele pieţii. În acest sens s-a urmărit :

-diversificarea gamei de produse lactate proaspete, produse cu rentabilitate ridicată, prin introducerea în fabricaţie a sortimentelor “Sana” cu 3% grăsime, “Chefir” cu 1,8% grăsime, din care s-a realizat o producţie de 260 hl, respectiv 250hl.

Un capitol aparte la diversificarea producţiei a constituit-o înnoirea în preoporţie de circa 50% a producţiei de îngheţată prin achiziţionarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei pentru fabricarea sortimentelor de îngheţată extrudată. În acest sens s-au omologat şi introdus în fabricaţie 3 sortimente noi de îngheţată denumite susţinută şi diversificată şi prin asigurarea lanţului frigorific pe relaţia producător-consumator, s-a realizat o producţie de 264 de tone.

De asemenea tot la grupa îngheţată s-a urmărit îmbunătăţirea modului de ambalare şi prezentare a produselor prin achiziţionarea de caserole cu capac în care s-au realizat sortimentele de îngheţată în Porţii familiale şi Tort Extra în gramaj de 0,600 kg.

O altă grupă de produse la care s-au diversificat sortimentele oferite consumatorilor a fost grupa brânzeturi. În anul 1997 din această grupă s-au iontrodus în fabricaţie următoarele sortimente : “Ruladă Ialomiţeană”, “Caşcaval Aperitiv” (produs omologat de S.C. “Lactis”S.A.), “Brânză Buşteni”, “Caş Mioriţa”.

Prin achiziţionarea pentru F.B. Paşcani a unei maşini de cryovacat şi pentru F.B. Hârlău a unei maşini de feliat caşcaval, s-a reuşit mărirea producţiei de brânzeturi la care s-a aplicat tehnologia de maturare şi ambalare a acestora în folie contractabilă şi realizarea sortimentului de Caşcaval Moldova feliat în gramaje mici de 100-250 gr.

În ceea ce priveşte valorificarea laptelui de oaie, dacă în anul 1996 acesta a fost transformat doar în iaurt mixt şi telemea mixtă, îna nul 1997 prelucrarea acestuia s-a făcut în cantităţi mici în cele două sortimente menţionate, cantitatea cea mai mare fiind transformată în brânză fermentată Moldoviţa, sortiment nou şi tehnologie aplicată pentru prima dată la S.C. “Lactis”S.A.

În anul 1997 societatea a reluat activitatea de export care a fost temporar întreruptă dupîă 1989. În acest sens s-a încheiat un contract cu firma Kuyppers Olanda pentru livrare de lapte praf degrasat conform căruia s-a livrat cantitatea de 48 tone în valoare de 57.600 $. De asemenea tot la

8

export s-a livrat în anul 1997 cantitatea de 12 tone brânză Halloumi în valoare de 30.000 $.

Pe lângă activitatea de industrializare a laptelui societatea şi-a diversificat activitatea prin abatorizarea şi industrializarea cărnii de porc şi vită.

În anul 1997 s-a obţinut din sacrificare cantitatea totală de 210 tone carne care a fost transformată în atelierul de preparate carne, circa 163 tone produse finite cu o valoare totală la producţia marfă de circa 2,3 mld lei.

- realizarea de produse complementare care utilizează mai puţin lapte şi produse din lapte şi mai multe materiale atrase din alte sectoare de activitate.

La această grupă s-a realizat în anul 1997 o producţie de 10 tone produse de patiserie şi produse zaharoase în valoare totală de 97 mil lei.

Societatea mai dispune şi de un mic atelier de croitorie care a realizat în anul 1997 o producţie de circa 65 mil lei.

Pe lângă activitatea de producţie în anul 1997 s-a urmărit şi creşterea eficienţei economice prin :

- raţionalizarea rutelor de transport;- urmărirea şi reducerea consumurilor de utilităţi;- selecţionarea permanentă a ofertelor de materiale, piese de schimb în

vederea aprovizionării lor la preţurile cele mai mici;- normarea şi urmărirea consumurilor de materiale directe şi indirecte;- extinderea reţelei proprii de desfacere a producţiei, dând posibilitatea recuperării rapide a contravalorii mărfurilor vândute.Concomitent cu activitatea de producţie s-a acordat o atenţie deosebită

realizării unui program de retehnologizare, prin dotări cu utilaje performente, în anul 1997 punându-se în funcţiune mijloace fixe în valoare de 6.156.020 mii lei, din care :

- linia de îngheţată extrudată 4.529.034 mii lei- lăzi şi vitrine frigorifice 860.256 mii lei- maşina tip Pep-Pak pentru ambalat produse proaspete 110.448 mii eiÎn anul 1999 produsele Lactis au pătruns pe multe pieţe din ţară şi în

supermarketuri ca : S.C. Metro Rom Invest, S.C. Girom Holding S.R.L. (Mall), S.C. Billa România, unde produsele societăţii au fost apreciate de perteneri.

Tot în 1999, S.C. Lactis a participat la diferite târguri şi expoziţii cum sunt:

Târgul Laptelui – MamaiaFestivalul Lăptarilor – Câmpulung MoldovenescTinal – Iaşi

9

Simpolact – Braşovunde produsele lactate prezentate de societate au fost apreciate şi premiate, atât ca mod de prezentare cât şi în urma degustărilor efectuate de comisiile de experţi.

S-au obţinut la cele 20 de produse din concurs, 18 premii din care : 9 premii I, 7 premii II, 2 premii III, iar la toate târgurile enumerate mai sus, premiul pentru cel mai frumos stand a fost obţinut de S.C. “Lactis” S.A.

În 1999 s-a urmărit creşterea activităţii de export, prin iniţierea unui contract de expert, cu firma Five Continents, care este în derulare şi în anul 2000. În anul 1999, s-au livrat la export 81 de tone de caşcaval în valoae de 211.421 USD.

Pe plan intern, pentru creşterea desfacerii s-a urmărit adaptarea permanentă a structurii sortimentale la cerinţele pieţii.

Astfel laptele de oi a fost valorificat în caşcaval Dobrogea, produs din care s-au livrat 3 tone la export, iar 13 tone s-au livrat la un preţ avantajos pe piaţa internă, în special la Bucureşti.

Gama sortimentală la produsele proaspete a fost diversificată, prin ambalarea la gramaje diferite, cu instalaţii Fill Seal 2000, a produselorîn pahare imprimate rotunde, cu capace de aluminiu.

În prezent societatea comercializează un număr de 8 produse lactate proaspete, (lapte bătut la 180 de gr şi 470 gr, smântână consum cu 15 % grăsime la 180 gr., smântână consum cu 20% grăsime la 200gr., iaurt dietetic la 200 gr., iaurt extra la 200 gr., sana la 200 gr., frişcă la 300gr. În ambalaje circulare cu o grafică deosebită.

În producţia de caşcavaluri s-a venit în întâmpinarea cerinţelor cumpărătorilor în renunţarea la parafină şi ambalarea în pungi termocontractabile sau de vidat, în gramaje mici, mod în care se asigură un termen de valabilitate mare al produselor. De asemenea, s-au realizat noi produse : Caşcaval Mioriţa, Ruladă Lactis, şi Ruladă aperitiv Lactis.

Concomitent cu activitatea de producţie s-a acordat o atenţie permentă realizării unui program de retehnologizare şi modernizare, prin dotări cu utilaje performante, dezvoltarea reţelei de desfacere prin noi achiziţii de lăzi frigorifice, maşini şi camere frigorifice. În acest sens menţionăm :

- 3,9 lăzi şi vitrine frigorifice 2.570 mil lei- maşină ambalat produse lactate acide 648 mil lei- maşină ambalat unt 248 mil lei- autospecializată Volvo 435 mil lei- caroserie cu aparat frigorific 107 mil leiDe asemenea s-au executat lucrări de reparaţii şi modernizări :- cuptor vafe 81 mil lei

10

- puţuri forate 103 mil lei- elemenţi evaporator instalaţie frig 80 mil lei- reparaţii rezervoare apă 50 mil lei- tâmplărie aluminiu Mioriţa 71 mil lei- gard metalic 130 mil lei-acoperişuri pavilioane iaşi, Paşcani, Hărlău 352 mil lei- igienizare abator 35 mil lei

Tot din investiţii s-a majorat valoarea liniei de îngheţată cu 3.714 mil

lei, corespunzător dobânzilor bancare şi diferenţelor de curs valutar aferente creditului pe termen lung.

Pentru anul 2000, Consiliul de Administraţie are în vedere realizarea unor sarcini complexe privind :

- preluări de materie primă la nivelul necesităţilor producţiei şi de calitate corespunzătoare;

- orientarea producţiei spre sortimentele cu desfacere asigurată şi rentabilitate corespunzătoare;

- valorificarea integrală a stocurilor de produse şi semifabricate, înregistrate la finele anului 2000;

- mărirea producţiei de îngheţată, îmbunătăţirea calităţii acesteia, eficientizarea reţelei de desfacere;

- raţionalizarea rutelor de transport;- urmărirea şi reducerea consumului de utilităţi;- normarea şi urmărirea consumurilor de materiale directe şi indirecte;- dezvoltarea şi modernizarea reţelei proprii de desfacere a producţiei,

în scopul recuperării rapide a contravalorii mărfurilor vândute;- creşterea ponderii producţiei destinate exportului, contactarea de noi

parteneri pentru export;- creşterea productivităţii muncii.De asemenea o preocupare permanentă va fi aceea de a îmbunătăţi

proprietăţile organoleptice şi de prezentare a produselor lactate, prin schimbarea culturilor lactice, a stabilizatorilor, a modului de prezentare şi ambalare, diversificarea graniţelor, astfel încât să se vină în întâmpinarea cerinţelor pieţii.

11

1.3.2. Produsele şi serviciile oferite de S.C. Lactis S.A.

Domeniul de activitate al societăţii cuprinde următoarele produse şi servicii:I. Activitate productivă, din care rezultă :

Tabel nr 1 Produsele realizate de S.C. Lactis S.A. IaşiDenumire produs Ambalare

a. Produse lactate lapte de consum cu 18% şi 2,5% grăsime lapte praf degresat produse lactate prospete: - lapte bătut - smântână

brânză grasă normalizată şi dieteticăiaurt dietetic extra şi mixtsana unt cu 65% grăsime unt cu 65%, 80% sau 83% grăsime brânzeturi din lapte de vacă tip telemea, caşcaval de Iaşi, caşcaval de tip Rucăr, aperitiv Hârlău brânzeturi din lapte de oaie tip telemea mixtă, caş de oaie, brânză Moldova, brânză grasă brânzeturi fermentate tip Focşani, brânză Luduş şi brânză Doina îngheţată tip Sport

b. Preparate de carmangerie: carne proaspătă de vită şi de porc preparate de tip slănină, costiţă afumată, rasoale, cârnaţi de porc, salamuri (Bucureşti, Victoria, salam de

pungi, bidoane, stcle de 1l

bidoane, şi sticle de 250 mlbidoane, borcane de 190 g, pahare de 200 g, sticle de 0,5l bidoane, pungi de 500g

pachete de 100 g, 200 gblocuri

Vafe comestibile de 85 g, porţii de 500 g, tort de 500 g

12

vară, parizer, etc.)c. Pâined. Produse zaharoase, de cofetărie şi patiseriee. Confecţii textile

Serviciile oferite de societate se concretizează în :a. Activitate comercială desfăşurată prin reţeaua proprie de magazine;b. Prestări de servicii de alimentaţie publică;c. Morărit.

1.4. Indicatori economico – financiari la S.C. Lactis S.A.

La 31 decembrie 1999 indicatorii economico-financiari, în sinteză se prezintă astfel :

1. Cifra de afaceriCifra de afaceri realizată în anul 1999 este de 81.176.906 mii lei,

prezentând faţă de anul precedent 109,9% când s-a realizat o cifră de afaceri de 73.884.921 mii lei. În structura cifrei de afaceri, ponderea – 86,75 % o deţin veniturile din producţia vândută, diferenţa –13,25% fiind realizată din activitatea comercială, respectiv venituri din vânzări de mărfuri.

2. Profitul brutProfitul brut la 31 decembrie 1999 este de 39.485 mii lei şi este structurat

astfel :- din activitatea de bază +2.451.209 mii lei- din rezultatele financiare -4.303.981 mii lei- din rezultate excepţionale +1.892.257 mii leiNivelul profitului brut a fost influenţat negativ de cheltuielile financiare,

constând în dobânzi bancare în sumă de 4.403.953 mii lei şi cheltuieli discount în sumă de 114.685 mii lei faţă de venituri financiare de numai 214.657 mii lei.

13

1.5.Căi şi mijloace de creştere a eficienţei economice a distribuţiei mărfurilor la S.C. Lactis S.A.

1.5.1. Posibilităţi de creştere a eficienţei economice prin alegerea optimă a circuitelor de distribuţie.

În ultima vreme, marile firme producătoare doresc tot mai mult să orienteze şi să controleze distribuţia bunurilor pe care le fabrică, în special a produselor de marcă.

În acest scop, ele pun în funcţiune o reţea activă de vânzări, constriuesc depozite, organizează activitate promoţională.

Această implicare activă este condiţionată de existenţa unor restricţii. Astfel, evitarea intermediarilor conduce la cheltuieli însemnate pentru finanţarea unor investiţii în mijloace de transport, depozite, spaţii comerciale. Existenţa unei clientele dispersate impune creşterea numărului de personal, şi implicit, a cheltuielilor comerciale.

1.5.1.1. Selectarea circuitelor de distribuţie

Toate aceste restricţii vor influenţa în mod hotărâtor alegerea de către producător a celor mai adecvate circuite şi canale de distribuţie. Această alegere va lua în principal în considcerare costurile diferitelor circuite de distribuţie. (fig. nr. 13).

14

Analiza restricţiilor interne şi externe

Evaluarea costurilor care decurg din utilizare canalelor actuale

Previziunea costurilor generale de distribuire efectuată de către producător

Comportarea celor două soluţii

Alegerea celei mai avantajoase soluţii

Fig. nr. 13 Procesul de evaluare şi alegere a canalelor de distribuţie

Selectarea canalelor de distribuţie trebuie să ţină seama de unele circumstanţe speciale în care se află producătorul :

lansarea unui produs nou; saturarea vânzărilor pe un canal tradiţional; trecerea la o nouă etapă din ciclul de viaţă al unui produs; necesitatea de a diminua costurile;

Elementele care influenţează selectarea circuitelor sunt numeroase şi ele sunt legate de politica comecială a întreprinderii.

Pentru a facilita acest proces de selectare este necesară parcurgerea mai multor etape :

1) Stabilirea diagnosticului are în vedere o analiză complexă a mediului intern şi extern al întreprinderii şi antrenează cinci studii distincte :

studiul consumatorilor : numărul acestora, repartiţia lor geografică, atitudinile şi comportamentele lor de cumpărare;

studiul concurenţei, bazat pe cercetarea datelor existente; studiul distribuţiei, prin care se analizează comparativ canalele

folosite; studiul mediului socio-juridic şi economic, care va urmări

cunoaşterea conjuncturii, reglementărilor legale, evoluţiei tehnologice; studiul potenţialului firmei, pentru a evidenţia caracteristicile

produsului, volumul şi calitatea resurselor financiare, materiale şi umane de care acesta dispune.

2) Identificarea obiectivelor şi a criteriilor de alegereAtunci când costurile şi rentabilitatea sistemului de distribuţie

condiţionează în bună parte decizia de alegere, se impune utilizarea următoarelor criterii :

necesitatea controlării intermediarilor; supleţea circuitului; reducerea riscului; armonia între imaginea intermediarilor şi imaginea produsului.3) Soluţii posibileDupă precizarea politicilor de distribuţie preconizate, pe baza

diagnosticului şi a obiectelor stabilite se elaborează un set de soluţii ce pot fi aplicate de firmă.

4) Alegerea finală

15

În această etapă, din mulţimea de soluţii posibile se va alege aceea care satisface în mai mare măsură criteriile stabilite în cea de-a doua fază.

5) Operaţionalizarea sistemuluiÎn această etapă se aleg intermediarii cei mai convenabili, au loc

negocieri cu aceşti parteneri, se stabilesc şi se pun în funcţiune fluxurile de mărfuri.

6) Controlul şi remodelarea canalelor

1.5.1.2. Evaluarea periodică a circuitelor de distribuţie

În procesul de selectare a acestor circuite, se pot folosi diverse metode bazate pe comparaţii sau se poate apela la modelarea matematică.

A. Comparaţia costuri – nivel de vânzare se bazează pe cunoaşterea structurii costurilor de distribuţie (fixe şi variabile).

La un volum al vânzărilor costurile de distribuţie în cele două circuite sunt egale. Creşterea costurilor de distribuţie în circuitul 1 se datorează în principal faptului că, în acest circuit, costurile variabile sunt mai ridicate.

B. Compararea randamentelor se realizează prin evaluarea costului total al fiecărui circuit pentru un anumit nivel de vânzări dorit. Rata randamentului se calculează cu ajutorul relaţiei:

Cifra de afaceri – Costul de distribuţieR =

Cost de distribuţie

Se va selecţiona circuitul care asigură cel mai înalt nivel al ratei randamentului.

C. Utilizarea metodelor de selectareAu fost formulate mai multe modele de selectare, cel mai simplu

putând fi considerat modelul de compensaţie.El constă în definirea unei serii de factori care pot influenţa vânzările

viitoare. Se acordă fiecărui factor o anumită pondere (suma ponderilor este egală cu 1 apoi se acordă note acestor factori pentru fiecare circuit în parte. Va fi selecţionat circuitul care va obţine suma maximă a notelor ponderate.

16

1.5.1.3. Posibilităţi de eficientizare a distribuţiei printr-o mai bună utilizare a resurselor

Evidenţiind consumul de muncă vie şi materializată, cheltuielile de distribuţie reărezintă un indicator ce reflectă indirect eficienţa economică cu influenţă directă asupra rentabilităţii activităţii comerciale a firmei.

Raţionalizarea lor constituie calea cea mai simplă şi directă pentru creşterea rentabilităţii.

Toate firmele comerciale sunt interesate în raţionalizarea cheltuielilor de distribuţie ca sursă sigură şi directă de creştere a profitabilităţii lor, iar căile prin care ele pot acţiona în acest sens pot fi următoarele :

- asigurarea unei structuri a ofertei de mărfuri corespunzătoare structurii cererii de consum a populaţiei, a celorlalţi consumatori finali, evitându-se astfel formarea de stocuri greu vandabile;

- raţionalizarea mişcării mărfurilor şi îmbunătăţirea activităţii de transport;

- creşterea productivităţii muncii, îndeosebi la personalul operativ;- folosirea intensivă, raţională a bazei materialwe fără a diminua

calitatea servirii cumpărătorilor, permite micşorarea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii, reducerea cheltuielilor de energie;

- îmbunătăţirea structurii personalului.

17

Cap.2 Departamentul financiar contabil

2.1. Organizarea departamentului financiar contabil

Legea contabilitatii stabileste regula potrivit careia contabilitatea se organizeaza si se tine de catre persoane autorizate, prin una din urmatoarele variante:

Prin compartimente distincte de contabilitate, conduse de directorul financiar contabil;

De catre persoane juridice autorizate saun persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau exoert contabil, pe baza de contracte de prestari servicii;

In cazul S.C. LACTIS S.A. Iasi, departamentul economic al firmei este condus de catre un director economic căruia îi este subordonat şeful Serviciului financiar contabil.În subordinea Serviciului financiar contabil se afla şase compartimente, şi anume: Birou financiar Birou contabilitate Oficiul de calcul Compartiment import-export Compartiment economic ferme Compartiment privatizare

Această organizare poate fi observata şi în organigrama firmei (Anexe)

Contabilitatea generala denumită şi financiară se organizează şi se conduce pe bază de norme unitare, prevăzute de lege şi regulament cu caracter obligatoriu pentru toate unităţile patrimoniale şi are ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor necesare atît pentru necesitatile proprii cît şi în relaţiile cu asociatii sau actionarii,clientii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi fizice.

ntabilitatea interna de gestiune se organizeaza de catre fiecare unitate patrimonială în functie de specificul activitătii necesitatile proprii.Direcorul economic trebuie să aiba studii superioare, iar atributiile sale sunt stabilite de catre Consiliul de Administratie

18

2.2. Atributiile departamentului financiar contabil

Contabilitatea asigură înregistrarea cronologică şi sistematică a informatiilor cu privire la situatia patrimoniala şi rezultatele obtinute, prcum şi controlul operatiunilor patrimoniale efectuate.

Unitatile patrimoniale au obligatia să organizeze si să conducă contabilitatea proprie .In acest scop trebuie să asigure:

Intocmirea documentelor justificative pentru orice operatie ce afectează patrimoniul

Inregistrarea în contabilitate a operatiilor patrimoniale Inventarierea patrimoniului Intocmirea anuală şi în situatia fuziunii sauîncetarii activitătii, a bilantului

contabil Furnizarea, publicarea şi pastrarea informatiilor cu privire la situatia

patrimoniului şi rezultatele obtinute de unitate

Inregistrarile în contabilitate se fac potrivit planului de conturi general şi a normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile, elaborate de Ministerul Finantelor.Contabilitatea se conduce în partidă dublă.Conform prevederilor articolului 1 si 27 din Legea Contabilitătii nr. 82/ 1991 şi punctului 143 din Regulamentul de aplicare al Legii Contabilitatii aprobat prin H.G. nr. 704/1993, regiile autonome societatle comerciale şi alte persoane juridice care desfăşoră activitate economică, întocmesc bilanturi contabile annuale( bilant ,cont profit şi pierdere şi anexă).

Potrivit legii orice operatie patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobîndind calitatea de document justificativ. Documentele justificative care stau la baza inregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat ori Inregistrat In contabilitate,după caz.

Caracteristica esentială a documentelor constă în faptul că reflectă situatia patrimoniala şi angajează raspunderea materială. Fiecare document trbuie să contină unele elemente obligatorii: Denumirea documentului Denumirea şi sediul agentului economic care îl întocmeşte

19

Numărul şi data întocmirii Mentionarea părtilor care participă la efectuarea operatiei Datele cantitative şi valorice ale operatiei efectuate Semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operatiei

Printre documentele ce se reflectă în activitatea financiar contabilă se numără:

Mijloace fixe Nota de receptie Bon de consum Fişa limită de consum Dispozitie de livrare Aviz de însotire a marfii Borderou de predare a documentelor Fisa de magazie Fisa de evidentă a obiectelor de inventar Registrul stocurilor Lista de inventariere

Mijloace băneşti şi decontări Chitanta Chitanta fiscală Proces verbal de plăti Dispozitie de plată încasare către casierie Dispozitie bugetară Factură

Salarii şi drepturi de personal Stat de salarii Lista de avans chenzinal Lista de indemnizatii pentru concedii de odihnă Drepturi băneşti chenzinale Fişa de evidenta a salariilor Ordin de deplasare(delegatie) Decont de cheltuieli pentru deplasări

20

Contabilitate generală Nota de debitare-creditare Extras de cont Registru pentru evidenta veniturilor Registru pentru evidenta cheltuielilor şi alte operatii Document cumulativ Balanta de verificare

Alte documente Declaratie de inventar Decizie de imputare

2.3. Bilantul contabil

Se întocmeşte de catre unitătile patrimoniale care au obligatia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, astfel:

Obligatoriu annual In situatia fuziunii La încetarea activitatii Trimestrial, în cazul societatilor comerciale in care statul detine cel putin

20% din capitalul social

Bilantul contabil se compune din:

1. Bilant2. Contul profit pierdere 3. Anexa

Bilantul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul şi pasivul firmei la închiderea exercitiului. La închiderea exercitiului elementele patrimoniale se evalueaza şi se reflectă în bilantul contabil la valoarea lor de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea lor contabilă pusă în acord cu rezultaele inventarierii.

Valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea de utilitate stabilită pe baza inventarierii:

21

Pentru elementele de activ,diferentele constatate In plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste documente mentionîndu-se la valoarea lor de intrare

Pentru elementele de pasiv, diferentele constatae în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate,aceste elemente mentionîndu-se la valoarea lor de intrare.diferentele constatae în plus între valoarea de pasiv se înregistreaza în contabilitate prin constituirea unui provizion

Bilantul si contul profit şi pierdere cuprind: Soldurile debitoare şi creditoare, respectiv veniturile şi rezultatul privind

exercitiul incheiat şi exercitiul precedent

Raportul de gestiune contine: Prezentarea situatiei firmei si evolutia sa previziblă Elementele deosebite intervenite în activitatea firmei după încheierea

exercitiului Participatiile de capital la alte unitati Prezentarea situatiei financiare a firmei (cifra de afaceri, profitul brut,

creante şi datorii, productivitatea muncii, repartizarea profitului net)VEZI ANEXA

Bilantul contabil se semnează de Administrator şi Directorul economic precum şi de Seful serviciului financiar contabil.Bilantul contabil este supus verificăriişi certificării de catre comisia de cenzori şi un cenzor extern. Bilantul este depus la sediul societătii cu 15 zile înaintea întrunirii Adunarii generale a actionarilor, pentru a fi cercetat de actionari. După certificarea şi aprobarea bilantului contabil, acesta se depune la Directia generală a finantelor publice şi controlului financiar ale statului precum şi la Oficiul Registrului Comertului pîna cel mai tirziu 15 aprilie anul următor, In cazul bilantului contabil anual.

22

Cap.3 Obligatii banesti ale firmei

3.1. Structura obligatiilor

Obligatia financiara este o suma de bani ce trebuie p;ătită de catre o persoana, numită debitor, unei alte persoane, numită creditor la o data stabilită , numită scadentă.

In Planul General de Conturi, atoriile se clasifica în: Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori şi conturi asimilate Clienti creditori si alte datorii

Contabilitatea imprumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi dein emisiuni de obligatiuni, credite bancare pe termen lung şi mediu, datorii legate de participatii si alte imprumuturi şi datorii similate, precum si dobinzile aferente acestora.

Contabilitatea firnizorilor si a celorlalte datorii se tine pe categorii, precum şi pe persoană fizică sau juridica.Furnizorii se grupeaza in: interni şiexterni, iar în cadrul acestora pe termene de plata (termen lung-5 ani; termen mediu-de la 1 la 5 ani; termen scurt-sub 1 an )

In categoria “alte datorii” intra datoriile firmei in legătura cu: personalul, asigurările sociale si protectia sociala, bugetul statului şi fondurile speciale, grupul si asociatii, creditori diversi, decontările în cadrul unitatii, vărsamintele de efectuat pentru titluri de plasament.

Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde: drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihnă.

Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde: obligatiile societătii pentru contributia la asigurările sociale si la constituirea fondului de şomaj, precum şi contributia personalului lpentru pensia suplimentară şi pentru ajutorul de şomaj.

In categoria datoriilor către bugetul statului şi fondurile specisle se cuprind: Impozitul pe profit Taxa pe valoarea adaugată Impozitul pe salarii

23

Alte impozite şi taxe (accize, impozitul pe clădiri,impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport)

fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate alte datorii către bugetul statului

Asigurările sociale şi pensia suplimentară

Contributia firmei la asigurarile sociale se suportă pe seama cheltuielilor privind asigurările şi protectia socială.Contributia pentru pensia suplimentară se retine din salariile personalului sau din ajutoare materiale datorate personalului.

Sumele reprezentînd contributia firmei la asigurarile sociale si personalului pentru pensia suplimentara au următoarele destinatii: se virează la bugetul asigurărilor sociale ajutoare materiale datorate personalului sume datorate fondului special pentru sănătate

Evidenta in contabilitate se tine cu ajutorul contului de pasiv 431 “Asigurări sociale”, care se compune din 2 conturi sintetice: 4311 “Contributia unitătii la asigurările sociale” 4312 “Contributia personalului pentru pensia suplimentară”

Soldul creditor al contului 431 reprezinta sumele datorate Asigurărilor sociale şi se evidentiază în Bilantul sistem simplificat,Pasiv, grupa 3, subgrupa “alte datorii”.

Fondul de somaj

Se constituie pe seama cheltuielilor privind asigurările şi protectia sociala, din contributia personalului pentru ajutorul de şomaj.Sumele reprezentînd contributia firmei şi a personalului pentru constituirea fondului de şomaj se virează la bugetul asigurarilor sociale sau se utilizează ca sume acordate salariatilor.

Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul contului de pasiv 437 “Ajutor de şomaj”, compus dinconturile sintetice:

24

4371 “Contributia unitatii la fondul de şomaj” 4372 “Contributia personalului la fondul de şomaj”

Soldul creditor al contului 437 “Ajutor de şomaj’ reprezintă sumele datorate de unitate si de salariati pentru constituirea fondului de şomaj si se evidentiază în Bilant sistem simplificat în Pasiv Grupa 3 “datorii” saubgrupa “Alte datorii” (ANEXA)

Impozitul pe profit

Sumele datorate de unitate bugetului statului, reprezentind impozitul pe profit se suportă pe cheltuieli.Datoriile privind impozitul pe profit se lichidează cu sumele virate la bugetul statului.

Profitul impozabil se determina ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal.Plata impozitului se face în lei.In cazul în care firma nu plăteşte impozitul la data stbilita legal, firma este obligata sa platească majorari de întirziere la aceasta suma pentru perioada cuorinsă între termenul; de plată şi data la care obligatia fiscala este efectuata.Cota majorarii de întîrziere aplicată este cu doua procente peste ratr dobînzii de referinta a B.N.R.

Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul contului 441 “Impozitul pe profit”.Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate si se evidentiaza în Bilantul sistem simplificat, Pasiv, Grupa 3, subgrupa “Alte datorii”.(ANEXA)

Taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugată datorata bugetuluistatului se stabileste lunar, pe bază de decount, ca diferenta între valoare taxei exigibile aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectata) şi taxei deductibile pentru cumpararea de bunuri si servicii (TVA deductibila).diferenta de taxa, In plus sau în minus, Intre TVA colectata şi TVA deductibila se înregistrează în conturi distincte (TVA de plata, TVA de recuperat).

25

Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul contului 442 “taxa pe valoare adaugată” compus din urmatoarele conturi sintetice:

4423 “TVA de plată” 4424 “TVA de recuperat” 4426 “TVA deductibilă” 4427 “TVA colectată” 4428 “tva neexigibilă”

Evidenta taxei pe valoare adaugată de plătit bugetului statului se tine cu ajutorul contului 4423”TVA de plată”.TVA de plată se determină ca diferentă rezultată la finele perioadei între taxa pe valoare adăugată colectată mai mare şi taxa pe valoare adaugata deductibila.

Datoriile se lichidează cu plătile efectuate către bugetul statului, reprezentînd taxa pe valoare adaugata si taxa pe valoare adaugata de recuperat, compensata.

Soldul contului 4423 “TVA de plată” reorezinta taxa pe valoare adăugata exigibila de plata.

Evidenta taxei pe valoare adăugata neexigibile rezultata din vînzarile si cumparările de bunuri,servicii, lucrări efectuate cu plata in rate, precum şi cea inclusă în pretul de vinzare cu amanuntul la unitatile comerciale ce tin evidenta la acest pret, se tine cu ajutorul contului 4428 “Taxa pe valoare adăugată neexigibila”.

In creditul contului se Inregistrează: taxa pe valoare adăugata aferenta livrarilor de marfuri, prestarilor servicii taxa pe valoare adăugată aferentă mărfurilor din unitatile comerciale cu

amănuntul taxa pe valoare adăugata aferentă lucrarilor de bunuri, prestarilor servicii,

executarilor de lucrari pentru care nu s-au intocmit facturi

In debitul contului 4428 se înregistrează: TVA aferentă facturilor nesosite TVA aferenta vinzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul TVA aferentă vinzarilor de bunuri servicii sau prestarilor de lucrari cu

plata în rate , devenită exigibilă in cursul exercitiului

26

Soldul contului 4428 “TVA neexigibilă” reprezintataxa pe valoare adăugaţa neexigibilă.(ANEXA)

Impozitul pe salarii

Sumele datorate bugetului reprezentind impozitul pe salarii, se constituie din: Impozit pe salarii retinut din drepturile băneşti cuvenite salariatilor

conform legii(remuneratii, ajutoare materiale participare la profit) Sumele datorate bugetului statului reprezentind impozit suplimentar

datorat de unitate pentru depăşirea fondului de salarii Sumele retinute de unitatile reprezentind impozit datorat de catre

colaboratori unitatii pentru plătile efectuate de catre acestia

Datoriile impozit pe salarii se lichideaza cu sumele virate la buget reprezentind impozit pe salarii si alte drepturi similare.

Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul cvontului de pasv 444 “Impozit pe salarii”.Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului si se evidentiaza în Bilant sistem simplificat Grupa 3 subgrupa “Alte datorii”.

Alte impozite si taxe

In categoria alte impozite şi taxe se include:accizele, impozitul pe dividende, impozitul pe cladiri si terenuri, alte impozite şi taxe. Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul contului de pasiv 446 “Alte impozite, taxe Si vărsăminte asimilate”.

In creditul contului se inregistrează: Valoarea altor impozite , taxe datorate bugetului statului(repartitia

profitului, cheltuielile) Impozitul pe dividende datorat (dividede de plătit) Sumele restituite de la buget reprezentindvarsaminte efectuateîn plus din

impozite ,taxe şi alte vărsăminte asimilate

In debitul contului446 se înregistrează platile efectuate bugetului statului sau bugetelor locale si se evidentiazăîn Bilant sistem simplificat Pasiv Grupa 3 Subgrupa “alte datorii”.

27

Datorii-fonduri speciale taxe şi vărsaminte asimilate

Datoriile-fondurile speciale se firmează pe seama: Asigurarilor sociale în cazul sumelor datorate fondului special pentru

sănatate Cheltuielilor, datoriilor şi varsămintelor de efectuat către alte organisme

publice(contributii la constituirea fondului de risc)

Datoriile de această natura se lichideaza prin platile efectuate către organismele publice privind taxele si vărsămintele asimilate datorate acestora.

Evidenta în contabilitate se tine cu ajutorul contului de pasiv 447 “Fonduri speciale taxe şi vărsăminte asimilate”.Soldul creditor reorezinta sumele datorate şi se evidentiază în Bilant sistem simplificat Pasiv Grupa 3 Datorii subgrupa “alte datorii”(ANEXA)

Alte datorii fata de bugetul statului şi datorii fata de stat

Alte datorii fata de bugetul statului se constituie din: Sumele reprezentind salariile neridicate, prescrise, datorate bugetului

statului Alte datorii fată de bugetul statului: amenzi şi penalitatu(cheltuieli

exceptionale privind operatiile de gestiune)

Aceste datorii se lichidează cu sume virate la buget.Evidenta în contabilitate a altor datorii cu bugetul statului se tine cu ajutorul contului de pasiv 4481 “Alte datorii fată de bugetul statului” iar cea a datoriilor fată de stat cu ajutorul contului 4483 “Datorii fata de stat”.Acest ultim cont functionează potrivit instructiunilor emise de Ministerul Finantelor.Soldul creditor al contului 4481 reprezintă sumele datorate de firmă bugetului.

Alte datorii fată de bugetul statului şi datorii fată de stat se evidentiază în Bilant sistem simplificat Pasiv Grupa 3 subgrupa “Alte datorii”.

28

Cheltuielile de exploatare din exercitiul încheiat, 93255553 lei, reprezinta fată de anul trecut 148.45% cind totalul cheltuielilor de exploatare reprezentau 62144801 lei.Această creştere a cheltuielilor se datoreaza devalorizarii monedei nationale ce a impus creşterea preturilor la materiile prime, si implicit, a salariilor.

Cheltuielile cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate pe anul 1998 sunt de 1.845.091 lei ceea ce reprezinta 1,7% din totalul cheltuielilor de exploatare de 93.255.553 lei.

Cheltuielile cu remuneratiile personalului au fost în valoare de 9.398.770 lei, adică 8,7% din totalul cheltuielilor de exploatare.

Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala au fost de 3.148.482 lei, reprezentînd 2,9% din totalul cheltuielilor de exploatare.

29

Bibliografie

1. Pekar,v, “Strategii de marketing”, Ed.Sedcom, Iaşi. 19952. Pruteanu,S, Caluschi, “Inteligenta marketing plus” ,Ed. Junimea, Iasi,

19973. Boulescu,M, “Organizarea activitatii financiar contabile în societatile

mici şi mijlocii”, Ed, Romania Mare ,Sibiu ,1997

30

Organigrama S.C. “Lactis” S.A. Iaşi

31

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

COMISIA DE CENZORIPREŞEDINTELE

C.A.DIRECTOR GENERAL

CENZOR EXTERN

SERVICIULJURIDIC

SEVICIUL PERSONAL SALARIZARE

CONSILIUL DIRECTOR COMP.

CFI SERV. MARKETING DESFACERE,

CTCDIRECTOR TEHNIC

DIRECTOR ADJUNCT

DIRECTOR ECONOMIC

COMP. CONTRACTĂRIACHIZIŢII MATERIE

PRIMĂ

ŞEFI CENTRE ZONALE

PUNCTE DE COLECTARE

AUTOBAZĂ TRANSPORT AUTO

MAGAZIE DE MATERIALE ŞI CARBURANŢI

ATELIER DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII AUTO

COMP. APROVIZIONARE

DEPOZIT DE MATERIALE

COMP. ADMINISTRATIV PAZĂ, PSI, SECRETARIAT

FERMA DUMEŞTI

FERMA SCHEIA

FERMA CEPLENIŢA

FERMA BOSIA

SERV. PREG.-PROGRAMAREURMĂRIREA PROD.-PREŢURI

BIROU MECANO-ENERGETIC

INVESTIŢII - PROMOVARE

SERV. FINANCIAR CONTEBIL

OFICIUL DE CALCUL

ATELIER DE REPARAŢII ŞI ÎNTREŢINERE

MAGAZIE DE MATERIALE

BIROU FINANCIAR

BIROU CONTABILITATE

OFICIUL DE CALCUL

COMP. IMPORT EXPORT

COMP. ECONOMIC

FERME

COMP. PRIVATIZARE

SECŢIA IND. LAPTELUI IAŞI

FORMAŢIA DE LUCRUBRÂNZĂ ŞI PROD. FRĂM

FORMAŢIA DE LUCRUUNTĂRIE

FORMAŢIA DE LUCRU ÎNGHEŢATĂ

FORMAŢIA DE LUCRU DIETETICE

FORMAŢIA DE LUCRU PROD. DE PATISERIE

FORMAŢIA RECEPŢIE ŞI LAPTE PRAF

SECŢIA IND. LAPTELUI PAŞCANI

SECŢIA IND. LAPTELUI HÂRLĂU

FORMAŢIA DE PREPARATE DIN CARNE

FORMAŢIA DE CROITORIE