analiza pozitiei financiare si echilibrul financiar al intreprinderii

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SOCIETATEA COMERCIALĂ

I. BILANŢUL - ELEMENT DE REFLECTARE A ECHILIBRULUI FINANCIAR

Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare, decizie şi control, este necesar ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate de conturi şi calculele contabile, în documente de sinteză expresiv şi

relevante, accesibile nu numai specialiştilor, ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de: investitor, administrator, bancă, creditor, fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. Aceste documente de sinteză redau o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale, rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii. Toţi agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ contabil1.

Putem defini bilanţul ca fiind documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar precum şi în alte situaţii prevăzute de lege2 (fuziune, încetarea activităţii etc).

Punctul de plecare în analiza financiară este studiul structurii financiare a bilanţului, ceea ce înseamnă studiul relaţiilor care există între diferite posturi de activ, de capital şi de datorii, care să definească condiţiile de echilibru financiar al întreprinderii, altfel spus, capacitatea de a asigura solvabilitatea sa pentru a preîntâmpina riscul de faliment.

Prin conţinutul său bilanţul contabil oferă informaţiile necesare pentru aprecierea gestiunii financiare a întreprinderii precum şi pentru stabilirea valorii acesteia, el caracterizând mărimea resurselor şi a utilizărilor la care a recurs un agent economic în cursul unei perioade de gestiune. Deoarece reflectă starea patrimonială a întreprinderii, bilanţul se încheie la sfârşitul perioadei de gestiune, pe elemente de activ respectiv de capital propriu si datorii. Structura bilanţului este prezentată în Anexa nr. 1.

Importanţa bilanţului contabil derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte:1) Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor

izvorăşte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităţii curente, după criterii bine stabilite, într-un număr restrâns de indicatori, care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-financiare a unităţii patrimoniale.

2) Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin aceea că, pe baza bilanţului contabil se analizează periodic, gradul realizării indicatorilor proiectaţi şi a rezultatelor, se identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii economice şi financiare.

Adunările Generale ale Acţionarilor, Consiliile de Administraţie, managerii unităţilor patrimoniale analizează periodic situaţia economico-financiară, pe baza bilanţului contabil, a anexelor sale şi a raportului de gestiune, componente de bază ale dării de seama contabile.

3) Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta activitatea viitoare. În acest scop, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioadele următoare se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din perioada considerată baza de raportare.

II. INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR

Realizarea obiectivului major al unei întreprinderi (maximizarea valorii sale patrimoniale) poate avea loc numai în condiţiile unei activităţi profitabile şi a menţinerii echilibrului financiar.

1 Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii 82/1991,2 O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarean reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 30 noiembrie 2005

Echilibrul financiar reprezintă egalitatea dintre sursele financiare şi mijloacele economice necesare desfăşurării activităţii de exploatare, financiare şi extraordinare pe termen lung şi scurt. Analiza financiară evidenţiază modalităţile de realizare a echilibrului financiar având ca obiective:

- echilibrul pe termen lung – se compară capitalul resurse permanentele cu utilizări permanente rezultând fondul de rulment (FR)

- echilibrul pe termen scurt – se compară activele circulante (utilizări temporare) cu obligaţiile pe termen scurt (resurse temporare) indicatorul folosit fiind nevoia de fond de rulment (NFR)

- echilibrul curent – se compară nivelul disponibilităţilor cu nivelul creditelor bancare temporare sau fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment, indicatorul folosit fiind trezoreria netă

Baza de pornire pentru analiza echilibrului financiar este respectarea a două relaţii:

activele stabile (cu lichiditate peste 1 an) sunt finanţate din surse stabile (cu exigibilitate mai mare de 1 an)

activele circulante, ciclice (cu lichiditate sub 1 an) trebuie finanţate din datorii pe termen scurt (cu exigibilitate sub 1 an) egalităţi.

Bilanţ financiar Tabel 2.1ACTIV CAPITAL PROPRIU ŞI DATORIIACTIVE IMOBILIZATE NETE

Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare >1 an

(inclusiv creanţe > 1 an)

CAPITALUL PROPRIU Capital social Rezultat reinvestit Provizioane Prime de capital Rezerve

DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNGACTIVE CIRCULANTE

Stocuri Creanţe 1an

(inclusiv imobilizări fin. 1an) Cheltuieli în avans

Active de trezorerie Disponibilităţi

Investiţii financiare pe termen scurt

DATORII PE TERMEN SCURT- către furnizori- către salariaţi- către bugetul statului- către bănci- venituri in avans

Pasive de trezorerie

TOTAL ACTIV TOTAL CAPITAL PROPRIU ŞI DATORII

*Sursa: Stancu, Ion, Finanţe3

Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza prin analiza fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei.

2.1. FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment reprezintă nivelul surselor permanente utilizate pentru

finanţarea activelor circulante sau partea din sursele stabile utilizate pentru finanţarea activelor ciclice. El apare ca o marjă de securitate financiară care permite firmei să facă faţă, fără dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt, fiind expresia realizării

3 Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag. 712

FRF

echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Modalitatea de calcul a fondului de rulment Noţiunea de fond de rulment, rezultată prin punerea în corespondenţă a lichidităţii

activelor cu exigibilitatea capitalurilor şi a datoriilor, permite aprecierea pe termen lung/scurt a riscului de nerambursare a obligatiilor şi a riscului de faliment.

Fondul de rulment reprezintă marja de securitate ce măsoară echilibrul financiar şi se poate aprecia fie ca diferenţă între capitalurile permanente şi activul imobilizat, fie ca diferenţă între activul circulant şi datoriile pe termen scurt4.

FONDUL DE RULMENT (FR) Tabel 2.2Pe baza elementelor pe termen lung Pe baza elementelor pe termen scurtFR = CP – AIN FR= AC – DTSCP- capital propriu AIN- active imobilizate nete

AC – active curenteDTS – datorii pe termen scurt

În acest caz, fondul de rulment exprimă excedentul de resurse permanente care asigură finanţarea activelor circulante. Acest excedent de resurse permanente este folosit pentru acoperirea nevoilor, fiind destinat reînnoirii activelor circulante.

În aceast caz, fondul de rulment reflectă corelaţia dintre lichiditatea activelor circulante şi exigibilitatea datoriilor pe termen scurt.Aceasta prezintă o valoare informativă ridicată asigurând legătura dintre cele două părţi ale bilanţului financiar5.

*Sursa: Economica.md, Analiza economico-financiara a întreprinderii

Modul de calcul a fondului de rulment Fig. 2.1

AIN CP Cpr

DTML

AC DTS

*Sursa: interpretare proprie pe baza bilanţului financiar

Interpretarea fondului de rulment calculat pe baza elementelor pe termen scurt Tabel 2.3

FR 0 FR = 0 FR > 0 Fondul de rulment negativ arată faptul că o parte din datoriile pe

Este situaţia care marchează respectarea regulilor de principiu ale

Se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt fata de

4 Economica.md Analiza financiara a intreprinderii, 28 Ianuarie 20085 Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara Editura ASE , Bucuresti, 2002

http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=Robu%2C%20Vasile&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=0&tp5=0&tp6=0

http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/rezultate.php?c=2&q=Isfanescu%2C%20Aurel&st=s&tp1=1&tp2=1&tp3=1&tp4=0&tp5=0&tp6=0

termen scurt au fost folosite la finanţarea activelor stabile (cu durata mai mare de 1an) Sunt previzibile dificultăţi din punct de vedere al asigurării echilibrului financiar, respectiv solvabilitatea, impunându-se intervenţii corectoare (apelarea la împrumuturi pe termen scurt, accelerarea încasărilor, încetinirea plăţilor).

finanţării; activele pe termen scurt pot fi finanţate integral pe seama datoriilor pe termen scurt. Solvabilitatea pe termen scurt pare a fi asigurata, dar acest echilibru este fragil, putand fi compromis de orice dereglare in realizarea creantelor.

exigibilitatea potentiala pe termen scurt. Intreprinderea are o situatie favorabila in termeni de solvabilitate, pentru ca este in masura sa faca fata obligatiilor la scadenta, dispunand in plus de un stoc tampon de lichiditati potentiale. Existenţa unui fond de rulment pozitiv diminuează riscul de insolvabilitate, întreprinderea dispunând de o marjă de securitate, care o poate proteja parţial sau integral de efectele perturbării ciclului de încasare sau de plăţi6.

*Sursa : Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara

Factorii de influenţă ai fondului de rulmentFondul de rulment se modifică datorită variaţiei posturilor de activ respectiv de

capital şi datorii implicate în determinarea lui. Studiul acestor variaţii prezintă interes în analiză deoarece permite cunoaşterea politicii economice a întreprinderii şi mai ales a celei financiare.

Factorii care influenţează nivelul şi tendinţa fondului de rulment sunt reprezentaţi în tabelul următor :

Influenţa fondului de rulment Tabel 2.4Factori care diminuează FR Factori de creştere a FR1. Creşterea activelor imobilizate

Investiţii – necorporale – corporale – financiare Reevaluare Aporturi de capital în natură

1. Diminuarea activului imobilizat prin: Amortizare Vănzări de active fixe Reevaluare Retragere aport Vânzarea titlurilor financiare

2. Diminuarea capitalului permanent Reducerea capitalului propriu

- retragerea acţionarilor- distribuirea rezervelor- repartizarea dividendelor- pierderi din anii precedenţi- reducerea sau anularea

provizioanelor reglementate

restituirea împrumuturilor pe

2. Creşterea capitalului permanent sporirea capitalului propriu

- acumularea rezervelor- aporturi de capital- primirea de subvenţii- repartizarea profitului pentru

dezvoltare- provizioane reglementate

contractarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung

6 Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara, Editura ASE , Bucuresti, 2002





termen mediu şi lung *Sursa: interpretare proprie

2.2.NECESARUL DE FOND DE RULMENT

Necesarul de fond de rulment reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile,respectiv activele circulante (cu termen de liciditate sub un an) care urmează să fie finanţate din surse stabile (cu exigibilitate mai mare de un an), respective suma necesară finanţării decalajelor, care se produc în timp între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate în special de activitatea de exploatare.

Modul de calcul a NFRRelaţia de calcul a necesarului de fond de rulment este:

NFR= (Active temporare - Active de trezorerie) – (Pasive temporare – Pasive de trezorerie)

Credite de Disponibilităţi Datorii pe trezorerieNFR= Active curente - + - termen - +

Plasamente scurt sold creditor al contului curent

NFR=Stocuri+Creanţe-Datorii de exploatare – Cheltuieli în avans

Interpretarea NFRÎn urma comparării activelor ciclice cu resursele ciclice în activitatea unei

întreprinderi pot apare următoarele situaţii în ceea ce priveşte necesarul de fond de rulment:

Interpretarea necesarului de fondului de rulment Tabel 2.5NFR<0 NFR=0 NFR>0

Necesarul de fond de rulment fiind negativ semnifică un surplus de resurse tempo-rare în raport cu nevoile temporare.Este considerată o situaţie pozitivă,normală dacă se datorează accelerării vitezei de rotaţie a stocurilor şi

Cazul NFR=0 apare foarte rar deoarece foarte rar se întâmplă ca nevoile temporare ale firmei să fie egale cu resursele temporare având în vedere caracterul pemanent dinamic al activităţilor

Această situaţie semnifică un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare.Este o situaţie normală dacă este determinată de politica de investiţii a firmei privind activele imobilizate,dacă este datorată creşterii vânzărilor sau măririi

creanţelor sau a angajării unor dato-rii de exploatae cu termene de plată mai relaxate.

desfăşurate de agenţii economici.

ciclului de fabricaţie datorită creşteri complexităţii produselor.

*Sursa: Pertescu Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil7

Factori de influenţă ai NFRDacă avem în vedere modul de calcul al NFR se evidenţiază faptul că nivelul

acestuia este influenţat de nivelul nevoilor temporare şi al resurselor temporare, altfel spus de nivelul activităţii de exploatare realizate de întreprindere, nivel care determină în mare măsură cifra de afaceri a întreprinderii şi reliefează condiţiile de exploatare privind gestiunea stocurilor,a clienţilor şi furnizorilor şi costurile realizate.Pornind de la această precizare identificăm ca factori de influenţă:

Influenţa necesarului de fondului de rulment Tabel 2.6Factori care diminuează NFR Factori de creştere a NFR

1. Scăderea CA2. Creşterea vitezei de rotaţie a

stocurilor3. Scăderea costurilor de

producţie4. Scăderea indicelui inflaţiei5. Scăderea duratei ciclului de

exploatare

1. Creşterea CA2. Scăderea vitezei de rotaţie a stocurilor3. Creşterea costurilor de producţie4. Creşterea indicelui inflaţiei5. Creşterea duratei ciclului de

exploatare

*Sursa: interpretare proprie

Se consideră că influenţa cea mai mare asupra necesarului de fond de rulment o au modul de gestionare a stocurilor,viteza de rotaţie a furnizorilor şi viteza de rotaţie a clienţilor

2.3.TREZORERIA NETĂ

Trezoreria la nivelul unei întreprinderi este imaginea disponibilităţilor monetare şi a plasamentelor, pe termen scurt apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, respectiv din plasarea excedentului monetar.

Analiza trezoreriei nu este altceva decât analiza echilibrului financiar pe termen scurt când se compară o mărime relativ constantă (fondul de rulment) cu o mărime fluctu-ntă (necesarul de fond de rulment).

Modalitatea de calcul a trezoreriei nete Trezoreria netă (TN) Tabel 2.7

7 Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006;

TN=FR-NFR TN = AT – PTFR – fond de rulment NFR – necesar de fond de rulment

AT – active de trezoreriePT – pasive de trezorerie

Activele de trezorerie cuprind disponibilităţile băneşti în conturi şi casă; Pasivele de trezorerie cuprind creditele curente şi soldul creditor la bănci.

*Sursa: interpretare proprie Intrerpretarea trezoreriei nete

Trezoreria este expresia desfăşurării unei activităţi eficente sau ineficente a între-prinderi legate de posibilitatea obţinerii unei trezorerii pozitive sau negative.Trezoreria se poate afla în una din următoarele situaţii:

Interpretarea trezoreriei nete Tabel 2.8

TN<0 TN=0 TN>0 Această situaţie evidenţiază un dezechilibru financiar când nevoia de fond de rulment nu poate fi finanţată în întregime din resurse permanente. Reflectă o situaţie nefavorabilă pentru întreprindere concretizată într-un nivel mai scăzut al lichidităţii din contul la bancă şi din casă faţă de nivelul creditelor curente şi al soldului creditor la bănci.

Stricta egalitate dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment nu poate fi decât fortuită şi pasageră. Cu o trezorerie zero întreprinderea se fereşte la fel de bine contra riscului unei sterilităţi de excedente durabile cât şi contra riscului de dependenţă vis-a-vis de bancheri.

Este rezultatul echilibrului financiar curent al înreprinderii şi reflectă nivelul superior al fondului de rulment faţă de necesarul de fond de rulment

Trezoreria pozitivă se concretizează în disponibilităţi băneşti în conturi şi în casă.

*Sursa: Pertescu Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil8

Factori de influenţă ai trezoreriei

Trezoreria calculându-se ca diferenţă între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment face ca factorii de influenţă ai fondului de rulment şi ai necesarului de fond de rulment să fie şi factori de influenţă ai trezoreriei.

Astfel factorii de influenţă ai creşterii trezoreriei se pot identifica în factori de creş-tere ai fondului de rulment şi în factori de scădere ai necesarului de fond de rulment,iar factorii de influenţă ai trezoreriei sunt reprezentaţi de factorii de diminuare a fondului derulment şi factorii de creştere ai necesarului de fond de rulment.

8 Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006;

III ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

3.1. SOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Indicatori utilizaţi în analiza pe baza contului de rezultate, soldurile intermediare de gestiune oferă informaţii cu privire la profitabilitatea firmei pe diverse paliere. Acestea pot fi determinate de caracteristici de activitate (de exploatare, financiara, exceptionala), dar şi de monetaribilitate (definind prin acest indicator calitatea elementelor de venituri de a fi încasabile, respectiv a celor de cheltuieli de a fi plătibile) sau de participare a anumitor stakeholderi la distribuirea rezultatelor financiare9.

Soldurile intermediare de gestiune sunt calculate pe baza Contului de Profit si Pierdere. Acestea reprezinta de fapt paliere succesive ce duc la formarea rezultatului final. Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si incheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercitiului). Tabloul S.I.G. cuprinde urmatorii indicatori: marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata, excedentul brut (sau insuficienta bruta) de exploatare, rezultatul exploatarii (profit sau pierdere), rezultatul curent (profit sau pierdere), rezultatul net al exerciţiului (profit net sau pierdere).10

Soldurile intermediare de gestiune Tabel 3.1SIG Observatii Venituri din vânzarea marfurilor- Cheltuilei aferente mărfurilor vândute

Marja comerciala reprezinta excedentul vanzarilor de marfuri fata de costul de cumparare al acestora. Ea reprezinta principalul indicator de apreciere a performantelor unei activitati comerciale. = Marja comercială

Venituri din vânzarea produselor finite+ Producţia stocată+ Producţia imobilizată

Producţia exercitiului este specifica activitatii industriale si oferă o imagine mai fidelă a activităţii reale întreprinderii pe durata perioadei de gestiune.= Producţia exerciţiului

Marja comercială+ Producţia exerciţiului- Cheltuieli cu materii prime- Cheltuieli cu materiale consumabile- Cheltuieli cu energia şi apa- Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terti

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a fortei de muncă si capitalului, peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti, in cadrul activitatii curente a intreprinderii.

= Valoarea adăugată

9 Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed. Economică, Bucureşti, 200210 Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008

Valoarea adăugată+ Venituri din subvenţii de exploatare- Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate- Cheltuieli cu remuneraţiile personalului-Cheltuieli privind asigurările sociale şi protecţia socială

Excedentul brut de exploatare (EBE) scoate în evidenţă fluxuride de numerar implicate în activitatea de exploatare a întreprinderii.

= Excedentul brut de exploatare (EBE) Excedentul brut de exploatare+ Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare+ Alte venituri de exploatare- Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele de exploatare- Alte cheltuieli de exploatare

Rezultatul exploatării oferă informaţii privind mărimea resurselor determinate de activitatea de exploatare pe care întreprinderea se poate baza pentru acoperirea cheltuielilor sale financiare.

=Rezultatul exploatăriiRezultatul exploatării+Venituri financiare- Cheltuieli financiare

= Rezultatul curent

Rezultatul curent+ Venituri extraordinare- Cheltuieli extraordinare

Rezultatul brut este rezultatul activităţii ordinare ( de exploatare, financiară şi extraordinară)

=Rezultatul brut

Rezultatul brut- Impozit pe profit

Rezultatul net exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare, cu care sunt remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii investite

= Rezultatul net

*Sursa: Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară11

3.2. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Alături de soldurile intermediare de gestiune, în analiză este utilizat indicatorul “capacitate de autofinantare”, exprimând în termeni monetari (de încasări şi de plăţi) capacitatea firmei de a-şi asigura dezvoltarea prin mijloacele financiare proprii.12

11 Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004.12 Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

Indicator calculate pe baza contului de rezultate, capacitatea de autofinaţare exprimă practic o diferenţă între veniturile încasabile ale firmei şi cheltuielile plătibile ale acesteia.

Literatura de specialitate a consacrat două metode de calcul ale acesteia, cunoscute sub denumirea de metoda deductivă şi metoda aditivă.

Capacitatea de autofinantare Tabel 3.2CAF metoda deductive = CAF metoda aditiva = EBE Profit net+ Alte venituri din exploatare - Venituri nemonetare - Alte cheltuieli de exploatare + Cheltuieli nemonetare+ Venituri financiare - Cheltuieli financiare- Impozitul pe profit *Sursa: Stancu, Ion, Finanţe13

Capacitatea de autofinanţare calculate printr-una din cele doua metode reflecta resursele potenţiale de finanţare create de întreprindere din gestiunea afacerii sale, o parte din acestea putând fi folosite in finanţarea activităţii viitoare.

IV. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Avându-se în vedere că bilanţul contabil prezintă o viziune statică asupra situaţiei financiare, iar contul de profit şi pierdere prezintă în dinamică activitatea întreprinderii, pentru prezentarea în dinamică a evoluţiei situaţiei financiare, teoria şi practica contabilă şi financiară a elaborat tabloul de finanţare.

Tabloul de finanţare se regăseşte sub mai multe forme, 2 dintre acestea fiind mai importante:

1. Tabloul de utilizări şi resurse2. Tabloul cash-flow-urilor

4.1. TABLOUL UTILIZARILOR SI RESURSELOR

Tabloul de utilizări şi resurse prezintă situaţia patrimonială între bilanţul de deschidere şi bilanţul de închidere a exerciţiului financiar sub aspectul păstrării echilibrului funcţional. Întocmirea tabloului de utilizări şi resurse presupune efectuarea unei distincţii între fluxurile patrimoniale, financiare şi monetare.

Pentru întocmirea unui tablou de utilizări şi resurse trebuie să se determine variaţiile posturilor bilanţiere între două bilanţuri succesive, care formează o balanţă diferenţiată sau balanţa mutaţiilor.

Tabloul de finanţare cuprinde 2 părţi:Prima parte stabileşte modul de realizare a echilibrului structural între utilizările şi

resursele bilanţului funcţional, adică variaţia fondului de rulment. Această parte a

13 Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag. 729

totalului de finanţare evidenţiază modul de finanţare şi politica de investiţii promovată de întreprindere.

Partea a II-a a tabloului de utilizări şi resurse evidenţiază variaţia necesarului de fond de rulment, ca urmare a modificării elementelor ce intră în componenţa activelor circulante şi a datoriilor pe termen scurt, variaţia ce are profunde incidente asupra realizării echilibrului financiar. Această parte arată modul în care necesarul de fond de rulment a fost utilizat pentru acoperirea necesităţilor de finanţare asigurând pe de o parte echilibrul funcţional între utilizări şi resurse şi echilibrul monetar între încasări şi plăţi evidenţiat prin trezoreria netă.

Tabloul de utilizări şi resurse Tabel 4.1Utilizări suplimentare Resurse suplimentareDividendeleAchiziţionările de imobilizăriReducerile de capitaluri propriiRambursările de datorii financiare

Capacitatea de autofinanţareCesiunile de imobilizăriCreşterile de capital propriuCreşterile de datorii financiare

Total utilizări suplimentare pe termen lung Total resurse suplimentare pe termen lungΔFR = ΔRESURSE – ΔUTILIZĂRI

Stocuri

creanţe clienţi

furnizori

datorii salariale

Stocuri

creanţe clienţi

furnizori

datorii salarialeTotal utilizări suplimentare pe termen scurt Total resurse suplimentare pe termen scurtΔNFR = ΔUTILIZĂRI– ΔRESURSE *Sursa: interpretare proprie

4.2. TABLOUL CASH-FLOW-URILOR

Tabloul cash-flow-urilor permite aprecierea gradului de independenţă al întreprinderii în gestionarea lichidităţilor sale care are un impact hotărâtor asupra "sănatăţii" sale financiare.Avantajul acestui tablou în comparaţie cu tabloul de utilizări şi resurse este acela că permite evidenţierea influenţelor pe care le au fenomenele de stocaj şi a consecinţelor generate de decalajele existente între încasări şi plăţi.

Tabloul fluxurilor de trezorerie arată modul în care este utilizată trezoreria de care dispune întreprinderea ca urmare a activităţii desfăşurate după deducerea prelevărilor obligatorii, în special pentru finanţarea investiţiilor14.

Principalele componente ale acestui tablou sunt:

Tabloul cash-flow-urilor Tabel 4.2

14 www.bursierul.ro ,Conţinutul gestiunii financiare a întreprinderii, 4 februarie 2007

http://www.bursierul.ro/

Activitatea de exploatare Activitatea de investiţii Activitatea de finanţare

Cf exploatare = CF investiţii = CF finanţare = + încasările în numerar din vânzările de bunuri şi prestarea de servicii

- plăţile în numerar pentru achiziţia de terenuri şi mijloace fixe

+ venituri în numerar din emisiunea de acţiuni

- plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii

- plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu

- plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpara acţiunile

- plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor

+ încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu

+ veniturile în numerar din emisiune de obligaţiuni

- plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit

- avansurile în numerar şi împrumuturi efectuate către alte părţi

- rambursările în numerar ale unor sume împrumutate

+ încasări în numerar din rambursarea avansurilor si împrumuturilor efectuate către alte părţi

*Sursa: interpretare proprie

Activitatea de exploatare - Aceasta include efectele monetare (încasările şi plăţile) ale operaţiilor curente ale întreprinderii care contribuie la formarea rezultatului din exploatare; în termenii normei IAS 7, acestea sunt fluxurile rezultate din principalele activităţi generatoare de venituri.

Informaţiile legate de fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare sunt un indicator cheie pentru aprecierea capacităţii unei firme de a genera suficiente lichidităţi pentru a putea rambursa împrumuturi, a-şi menţine capacitatea productivă, a plăti dividende şi a efectua investiţii fără a apela la surse externe de finanţare.15

Un flux net negativ din activitatea de exploatare indică un dezechilibru al trezoreriei firmei, întrucât încasările obţinute din vânzările aferente activităţii principale ale firmei sunt insuficiente pentru acoperirea plăţilor curente. Într-o asemenea situaţie, finanţarea activităţii curente se va asigura prin recursul la surse externe (care necesită costuri suplimentare) sau prin operaţiuni de dezinvestire (care pot diminua capacitatea productivă a întreprinderii).

Activitatea de investiţii - Aceasta cuprinde efectele monetare ale achiziţiilor şi vânzărilor de active imobilizate şi a plasamentelor pe termen scurt (altele decât echivalentele de lichidităţi).

Informaţiile legate de fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investiţii sunt importante, întrucât arată dacă au fost efectuate investiţii care urmează să genereze beneficii economice în viitor. Un flux net pozitiv din activitatea de investiţii exprimă un proces de dezinvestire la nivelul firmei, care semnalează fie lipsa de lichidităţi necesare pentru activitatea curentă, fie o restructurare a capacităţii productive.

15 http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de-Raportare-Financiara/IAS-7-Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html

Fluxurile de trezorerie globale provenite din achiziţiile şi cedările de filiale şi alte unităţi de afaceri trebuie să fie prezentate separat şi clasificate ca activităţi de investiţii.16 Pentru astfel de achiziţii şi înstrăinări, companiile trebuie să prezinte cumulativ în cursul perioadei, următoarele informaţii: contraprestaţia totală aferentă achiziţiei sau cedării; ponderea din contraprestaţia aferentă achiziţiei sau cedării, primită sub formă de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi; valoarea lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi din filiala sau unitatea achiziţionată sau cedată, după caz; suma activelor şi datoriilor, altele decât lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi din filiala sau unitatea achiziţionată sau cedată, sintetizată pe fiecare categorie principală.

Suma totală a lichidităţilor plătite sau încasate drept contraprestaţie aferentă achiziţiilor sau vânzărilor de filiale sau alte entităţi de afaceri este raportată în situaţia fluxurilor de trezorerie la o valoare netă, după deducerea lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi achiziţionate sau vândute. Efectele fluxurilor de trezorerie ale vânzărilor nu sunt deduse din cele ale achiziţiilor. Prin urmare, o entitate trebuie să prezinte informaţii distincte aferente achiziţiilor, pe de o parte, şi vânzărilor de filiale şi alte unităţi de afaceri, pe de altă parte.

Activitatea de finanţare - Aceasta include consecinţele monetare ale operaţiilor care provoacă modificări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi a datoriilor întreprinderii, cum sunt: încasări din emisiunea de acţiuni, obligaţiuni, şi alte titluri financiare şi plăţi pentru răscumpărarea acţiunilor proprii şi a titlurilor de împrumut etc.

Informaţiile legate de fluxurile de trezorerie degajate de activitatea de finanţare sunt utile, întrucât permit estimarea sumelor ce urmează a fi plătite furnizorilor de fonduri (investitorilor sau finanţatorilor externi). Un flux net pozitiv generat de activitatea de finanţare arată că în cursul exerciţiului financiar firma a recurs la procurarea de fonduri (din surse interne sau externe) necesare fie pentru a-şi acoperi deficitul de trezorerie din exploatare, fie pentru a susţine un proces de investire.

4.3.CASH-FLOW-URI UTILIZATE PENTRU EVALUAREA FIRMEI

Aceste cash-flow-uri se calculează ca diferenţă între încasări şi plăţi din ipoteza investitorilor ( acţionari şi creditori).

Cash-flow-ul de gestiune reprezintă fluxul de bani degajat de întreaga activitate de gestiune a întreprinderii, cuprinzând remunerarea celor implicaţi în finanţarea acesteia. Acest cash-flow este format din profitul net (care reprezinta remunerarea acţionarilor şi fonduri pentru autofinanţarea investiţiilor noi în întreprindere), dobânzi (pentru remunerarea creditorilor) şi amortizarea (calculată şi reţinută în scopul mentinerii întreprinderii la acelaşi nivel de dotare materială).17

CFgestiune = Profit net + Dobânzi + Amortizare

16 http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de-Raportare-Financiara/IAS-7-Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html IAS 7 (par. 39-42)17 Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de-Raportare-Financiara/IAS-7-Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html


Cash-flow disponibil constituie fluxul net de bani care se distribuie acţionarilor şi creditorilor ca remunerare a investiţiilor de capital făcute de acestia în întreprindere, dupa ce au fost acoperite necesităţile de creştere economică.

CFD = CFgestiune - ∆Imobilizări - ∆Activ curent net

În cazul în care evaluarea întreprinderii se face separat, din perspectiva acţionarilor sau a creditorilor, cash-flow-ul disponibil este defalcat pe cele doua destinaţii principale de alocare.

CFD = CFDacţionari + CFDcreditori

CFDacţionari = Dividende - ∆Capital propriuCFDcreditori = Dobânzi - ∆Datorii financiareDacă mărimea cash-flow-ul disponibil este pozitivă şi crescătoare, firma va avea

posibilitatea să îşi finanţeze investiţiile (strategice şi de exploatare) pe baza trezoreriei degajate din activitatea de exploatare şi va reuşi să ramburseze o parte din credite fără să apeleze la noi resurse externe.

Dacă cash-flow-ul disponibil este negativ atunci firma devine vulnerabilă pentru că nu îşi poate finanţa activitatea pe baza trezoreriei şi nu va avea posibilitatea să-şi remunereze acţionarii şi creditorii - firma va încerca să atragă noi fonduri externe de la creditori şi acţionari.

4.4.ESTIMAREA VALORII INTREPRINDERII PRIN APLICAREA METODEI DE ACTUALIZARE

Investitorii sunt interesaţi să compare câştigul pe care aceştia îl pot realiza prin plasarea banilor lor în diferite oportunităţi de investire.

Din perspectiva unui acţionar, valoarea actuală a capitalului investit se determină astfel: 18

Vo(CPR) =

unde:Vo(CPR) – valoarea actuala a capitalurilor proprii;CFDacţionari – cash-flow disponibil pentru acţionari;CPR1 – valoarea capitalurilor proprii la sfârşitul exerciţiului financiar;Kc - factor de actualizare aferent capitalurilor proprii.

Din perspectiva unui creditor, valoarea actuală a capitalului investit se determină astfel:19

Vo(DATfin) =

unde:Vo(DATfin) – valoarea actuală a datoriilor financiare contractate de întreprindere;CFDcreditori – cash-flow disponibil pentru creditori;DATfin1 - valoarea datoriilor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar;

18 Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 200819 Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008

Kd – factor de actualizare aferent datoriilor financiare.Analiza fluxurilor de numerar poate fi folosită atât de manager, pentru o mai bună

gestiune a activităţii întreprinderii, cât şi de investitori, pentru estimarea valorii investiţiei făcute de aceştia în întreprindere.

4.5 ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE

Variate instrumente si tehnici sunt utilizate de analistul situatiilor financiare pentru a transforma informatia din situatiile financiare in formate care faciliteaza evaluarea conditiei si performantei financiare a unei companii atat in timp cat si comparativ cu concurenta din cadrul industriei. Acestea includ: situatiile financiare in format comun care exprima fiecare cont din bilant ca un procentaj din total active si fiecare cont din contul de profit si pierdere ca un procentaj din vanzari nete; ratele financiare – care standardizeaza datele financiare in termenii unor relatii matematice exprimate sub forma unor procentaje sau multipli; analiza tendintelor – care necesita evaluarea datelor financiare de-a lungul mai multor perioade contabile; analiza structurala – care priveste structura interna a unei afaceri; comparatii in cadrul industriei care compara o societate cu mediile industriei in care opereaza; si cel mai important – bunul simt si judecata20.

Analiza lichidităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-si achita obligaţiile curente din resurse curente. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii de plata pe termen scurt.

Pentru analiza lichidităţii se folosesc următoarele rate: 1) Rata curentă reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a

se transforma intr-un termen scurt in lichidităţi pentru a satisface obligaţia de plǎţi exigibile.

Rata curentă = 100

Rata curentă în mod normal trebuie să fie supraunitară, ceea ce echivalează cu un fond de rulment patrimonial pozitiv.

2) Rata rapidă exprima capacitatea întreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creanţe si disponibilităţi.

Rata rapidă = 100

Rata rapidă exclude din activele pe termen scurt stocurile şi producţia neterminată, care constituie adesea elementele a căror valoare şi lichiditate sunt incerte. Pentru firmele cu pierderi, valoarea activelor luate în calcul se va diminua cu valoarea pierderilor înregistrate. Valoarea optimă a lichidităţii imediate este de 90%, de dorit sa tindă spre 100%.

3) Rata lichidităţii imediate caracterizează capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor ţinând cont de disponibilităţile existente.

20Dan Dumitru POPESCU, Instrumente şi tehnici de analiză - Ratele financiare de lichiditate, Tribuna Economică. numărul 18 al revistei.

RLI =

4) Solvabilitatea reprezintă capacitatea unităţii patrimoniale de a face faţă obligaţiilor scadente care rezultă fie din angajamente anterioare contractate, fie din operaţii curente, fie din prelevări obligatorii.

Dificultăţile financiare ale unei întreprinderi, în cazul în care devin periodice, pot pune în pericol echilibrele fundamentale şi pot afecta imaginea firmei ce capătă o reputaţie de rău-platnic.

Solvabilitatea patrimonială arată gradul în care capitalul social şi rezervele firmei asigură acoperirea creditelor şi împrumuturilor. Valoarea optimă a solvabilităţii patrimoniale: 40%-60%.

Solvabilitatea =

Gradul de îndatorare pe termen lung =

Gradul de îndatorare pe termen scurt =

Levier =

STUDIU DE CAZ PE SC.......1 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI

Analiza echilibrului financiar presupune compararea anumitor categorii de active, capitaluri şi datorii prin intermediul unor indicatori specifici aplicaţi bilanţului financiar. Pentru a obţine bilanţul financiar, este necesară o tratare prealabilă a datelor din bilanţul contabil, pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiză financiară semnificativă. Bilanţul financiar conduce la determinarea unor indicatori reali şi comparabili ai echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurt. Analiza financiară devine astfel mult mai pertinentă şi permite obţinerea unor referinţe informative mult mai fiabile.

Bilanţul financiar Tabel 6.1. (Lei)Active 2006 2007 2008 Capital şi datorii 2006 2007 2008

Active permanent

e

57,977 114,423 175,219 Capital permanent, din care

69,214 138,020 187,065

- Capital propriu 268 15,275 41,286 - Datorii pe termen

lung68,946 122,745 145,779

Active curente 11,754 29,859 55,294

Datorii curente517 6,262 43,448

Active de trezorerie

154 3,418 3,740 Pasive de trezorerie0 0 0

TOTAL ACTIVE

69,731 144,282 230,513 TOTAL CAPITAL ŞI DATORII

69,731 144,282 230,513

*Sursa: calcule proprii pe baza bilanţului contabil din anexa nr. 2

Fondul de rulmentFR=capitaluri proprii+datorii pe termen mediu şi lung-active imobilizate

Calculul fondului de rulment Tabel 6.2. (Lei)NR DENUMIRE 2006 2007 2008

1 Dat pe termen mediu si lung 68,946 122,745 145,779

2 Capitaluri proprii 268 15,275 41,286

3 Provizioane 0 0 0

3 Capital permanente=1+2+3 69,214 138,020 187,065

4 ACTIVE PERMENENTE 57,977 114,423 175,219

6 Fond de Rulment =3-4 11,237 23,597 11,846

*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar

Din tabelul nr. 2, se observă că pe parcursul perioadei 2006-2008, fondul de rulment înregistrează fluctuaţii dar este pozitiv, fapt ce reflectă o stare de echilibru financiar pe termen lung şi contribuţia acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. Atunci când FR este pozitiv, capitalurile permanente finanţează o parte din activele circulante, dupa finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Astfel, fondul de rulment pozitiv apare ca un fond de rezervă din care se pot finanţa deficitele care pot să apară între alocările şi resursele de finanţat pe termen scurt. Această stare de echilibru financiar se realizează pe seama resurselor financiare proprii dar şi prin existenţa datoriilor pe termen lung.

Grafic 1

0

50,000

Fond de rulment

Fond de rulment 11,237 23,597 11,846

2006 2007 2008


În ceea ce priveşte valorile înregistrate de fondul de rulment în cei trei ani, se observă că valoarea acestui indicator creşte în 2007 faţă de 2006 cu 109.99% , în 2008 faţă de 2007 scade cu 50,2%, iar faţă de 2006 creşte cu 5,41%.

O apreciere corectă asupra fondului de rulment al întreprinderii nu se poate realiza fără analiza factorilor de influenţă care au condus la această situaţie. Dacă am reprezenta sistematic evoluţia fondului de rulment de la un an la altul aceasta s-ar prezenta astfel:

în 2007 faţă de anul 2006 fondul de rulment a crescut cu 12, 360 Ron , principalii factori de influenţă fiind variaţia activelor permanente, respectiv variaţia pasivelor permanente.

Creşterea activelor permanente s-a datorat: creşterii valorii imobilizărilor corporale în valoare de 49,441 Ron; creşterea valorii imobilizărilor financiare în valoare de 7,310 Ron.

Creşterea capitalurilor permanente s-a datorat: contractarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung în valoare de 53,799 Ron; creşterea capitalurilor proprii prin reinvestirea profitului în valoare de 15,007

Ron. în 2008 faţă de 2007 valoarea fondului de rulment înregistrează o scădere datorită

unei creşteri a activelor permanente mai mare decât cea a capitalurilor permanente:Creşterea activelor permanente: creşterea valorii imobilizărilor corporale de la 107.113 Ron (în 2006) la 163.219

Ron (în 2007); creşterea imobilizărilor financiare în valoare de 4,690 Ron.Cresterea capitalurilor permanente s-a datorat: contractarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung la 145,779 Ron ( creştere cu

doar 18,76% fata de perioada anterioara când creşterea a fost de 20%); creşterea capitalurilor proprii prin încorporarea de rezerve şi repartizarea

profitului pentru dezvoltare .

Grafic 2

Evolutia factorilor care influenteaza fondul de rulment

0

50,000

100,000

150,000

200,000

2006 2007 2008

Datorii Capital propriu

Active permanente Provizioane


NECESARUL DE FOND DE RULMENTNFR= (Active temporare-Active de trezorerie)-(Pasive temporare-Pasive de

trezorerie) =Stocuri+Creante-Datorii de exploatare

Calculul necesarului de fond de rulment pe baza elementelor pe termen lung Tabel 6.3. (Lei)

NR DENUMIRE 2006 2007 2008

1 Active curente 11,754 29,859 55,294

2 Active de trezorerie 154 3,418 3,740

3Active curente-Active de

trezorerie 11,600

26,441 51,554

4 Pasive curente 517 6,262 43,448

5 Pasive de trezorerie 0 0 0

6 NFR=3-4+5 11,083 20,179 8,106


Calculul necesarului de fond de rulment pe baza elementelor pe termen scurt Tabel 6.4. (Lei)

NR DENUMIRE 2006 2007 20081 Stoc 1,665 0 48,5142 Creante 9,935 26,441 3,0403 Cheltuieli in avans 0 0 04 Datorii de exploatare 517 6,262 43,4485 N.F.R. = 1+2-3-4 11,083 20,179 8,106

*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiarDin tabelul de mai sus se observă evoluţia necesarului de fond de rulment, care

prezintă fluctuaţii de-a lungul celor 3 ani, însă înregistrează doar valori pozitive. Situaţia în care NFR este pozitiv poate fi considerată normala numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind creşterea stocurilor şi a creanţelor, ceea ce este valabil în cazul companiei analizate.

În acest caz, NFR a avut tendinţă de creştere în 2007 faţă de 2006 datorită:- diminuării stocurilor;- creşterii creanţelor – firma doreşte să vândă cât mai mult (stocurile ajung la 0 în

2007) iar pentru acest lucru oferă clienţilor săi termene de plată a facturilor cât mai mari - creşte durata de încasare a creanţelor. De asemenea, există şi clienţi care se află în incapacitate de plată a datoriilor faţă de firmă, lucru care duce, de asemenea, la creşterea creanţelor;

- creşterii datoriilor de exploatare - efectul recuperarii mai dificile a creanţelor s-a materializat în creşterea datoriilor curente.

NFR a avut tendinţă de scădere în 2007 faţă de 2008 datorită:- creşterii stocurilor – nivelul stocurilor a crescut foarte mult mai ales în a doua

jumătate a anului când, datorită crizei economice vânzările au scazut semnificativ;- scăderii creanţelor – datorită vanzărilor scazute nivelul creanţelor a scăzut si el;- creşterii datoriilor de exploatare – datoriile de explotare au crescut foarte mult

datorită creşterii cheltuielilor de exploatare, comercializare şi distribuire a produselor.

Grafic 3

0

50,000

Necesarul de fond de rulment

Necesarul defond de rulment

11,083 20,179 8,106

2006 2007 2008

*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar În ceea ce priveşte valorile înregistrate de necesarul de fond de rulment în cei trei

ani, se observă că valoarea acestui indicator creşte în 2007 cu 82.07% faţă de 2006, iar în 2008 scade cu 59.82% faţă de 2007 şi scade cu 26.86% faţă de 2006.

Se observă că în fiecare din cei 3 ani analizaţi, FR este mai mare decât NFR, de unde rezultă că se practică o politică defensivă şi managerul este riscofob, preferând investiţiile pe termen lung.

TREZORERIA NETATN=FR-NFR

Calculul trezoreriei nete Tabel 6.5. (Lei)NR DENUMIRE 2006 2007 2008

1 F.R. 11,237 23,597 11,846

2 N.F.R. 11,083 20,179 8,106

3 T.N. 154 3,418 3,740


Valorile de mai sus relevă existenţa unei trezorerii nete pozitive şi crescătoare, ceea ce dovedeşte o stare de echilibru financiar la nivelul întregii întreprinderi. Rezultatul TN pozitiv (fondul de rulment este mai mare decât necesarul de fond de rulment în fiecare din cei trei ani) se reflectă asupra excedentului de finanţare care se regăseşte sub forma disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. Creşterea trezoreriei nete în 2007 faţă de 2006 şi respectiv în 2008 faţă de 2007 reprezintã cash- flow- ul ce revine acţionarilor sub formă de dividende de încasat şi/sau profit de reinvestit.

Grafic 4

0

2,000

4,000

Trezoreria neta

Trezoreria neta 154 3,418 3,740

2006 2007 2008


Echilibrul financiar, evidenţiat prin acest indicator, este explicat ca rezultat al posibilităţii firmei de a-şi asigura resursele necesare pe termen scurt (necesarul de fond de rulment) pe seama excedentului de resurse de finanţare disponibile pe termen lung (fondul de rulment).

În concluzie, se constată că societatea analizată este caracterizată printr-o stare de echilibru financiar la nivelul întregului bilanţ şi că situaţia evoluează favorabil în timp.

2. ANALIZA PERFORMANŢELOR FINANCIARE

În cadrul acestei analize se studiază veniturile şi cheltuielele pe cele trei domenii de activitate: de exploatare; financiară; extraordinară, şi soldurile intermediare de gestiune.

Contul de profit si pierdere CPP Tabel 6.6. (Lei)

Cheltuieli 2006 2007 2008 Venituri 2006 2007 2008Chelt de

exploatare16,753 50,476 213,028 Venituri din

exploatare17,645 66,892 253,063

Chelt financiare 304 385 9,423 Venitri financiare

10 4 49

Chelt extraordinare

0 0 0 Venituri extraordinare

0 0 0

Total cheltuieli 17,057 50,861 222,451 Total venituri 17,655 66,896 253,112Profit brut

venituri- cheltuieli598 16,035 30,661

Impozit pe profit 530 1,028 4,650

Profit net 68 15,007 26,011

*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNEDeterminarea indicatorilor se face după următoarele relaţii,începând cu cel mai

cuprinzător până la cel mai sintetic,astfel:

1. Calculul marjei comerciale Tabel 7 (Lei)Nr. Indicatori 2006 2007 20081 Venituri din vânzarea mărfurilor(CPP= RD.3) 0 0 194,5232 Cheltuieli privind mărfurile(CPP= RD.14) 0 0 110,6703 Marja comercială (M.C.) 0 0 83,853

*Sursa: calcule proprii pe baza datelor din contul de profit şi pierdere

În anii 2006 şi 2007 marja comercială este 0, această valoare aratând că veniturile acoperă cheltuielile în ceea ce priveşte vânzarea de mărfuri.

În anul 2008 marja comercială este 83.853 >0 => există un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea comercială desfăşurată. Grafic 5

Marja comercială

0 0

83,853

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

An

Val

oar

e

Marja comerciala

*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere

2. Calculul Producţia exerciţiului Tabel 6.8. (Lei)Nr. Indicatori 2006 2007 20081 Marja comercială (M.C.) 0 0 83,8532 Productia vândută 17,645 52,869 29,0053 Productia stocată = Variaţia stocurilor 0 0 20,5954 Producţia imobilizată 0 0 05 Producţia exerciţiului (QE) 17,645 52,869 49,600


Producţia exerciţiului caracterizează activitatea de producţie a unităţii: ceea ce întreprinderea a fabricat şi a vândut, ceea ce ea a fabricat şi a rămas în stoc (producţia stocată), precum şi ceea ce ea a fabricat pentru ea însâşi (producţia imobilizată).

Grafic 6

Producţia exerciţiului

17,645

52,86949,600

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

An

Val

oar

e

Productia exercitiului


În cazul acestei companii producţia exerciţiului are în fiecare an valori pozitive: în anii 2006 şi 2007 firma realizează venituri din vanzarea producţiei în valoare de 17,645 Ron respectiv 52,869Ron iar în anul 2008 firma realizează venituri atât din vânzarea producţiei în valoare de 29,005Ron cât şi din producţia stocată în valoare de 20,595 Ron acest lucru însemnând că firma produce bunuri sau prestează servicii care urmează a fi vândute.

3. Calculul valorii adăugate Tabel 9 (Lei)Nr. Indicatori 2006 2007 20081 Marja comercială (M.C.) 0 0 83,8532 Producţia exerciţiului 17,645 52,869 49,6003 Cheltuieli cu mat prime si materiale

consumabile12,432 21,879 40,960

4 Cheltuieli cu energia si apa 0 0 05 Cheltuieli cu serv executate de terţi si

contraprestatii externe587 6,336 26,324

6 Valoarea adăugată (rd. 1+2-3-4-5) 4,626 24,654 66,169


În ceea ce priveşte compania, aceasta a înregistrat în 2005, 2006 şi 2007 valori pozitive ale valorii adăugate, ceea ce reprezintă un lucru favorabil, deoarece firma are disponibilităţi pentru a-şi acoperi cheltuielile apărute în firmă: cu salariaţii, cu amortizarea, cu acţionarii, dar şi cele faţă de stat.

Grafic 7

Valoarea adaugată

4,626

24,654

66,169

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

70,000

An

Val

oar

e

Valoarea adaugata


În anul 2007 valoarea adăugată a crescut de 5,32 ori faţă de 2006 datorită creşterii producţiei exerciţiului (aceasta s-a triplat în 2007 faţă de 2006), chiar dacă cheltuielile cu materii prime şi cu serviciile executate de terţi au crescut în acest an.

În anul 2008 valoarea adăugată a crescut de 2,68 ori acest lucru datorându-se creşterii marjei comerciale (veniturilor din vânzări) şi a producţiei exerciţiului chiar dacă cheltuielile cu matrii prime şi cu serviciile executate de terti au crescut in 2008 faţă de 2007.

Se poate calcula rata de variaţie Rva în raport cu exerciţiul precedent:

Rva2006= = = 4,329, reprezintă rata de creştere

a întreprinderii în 2006

Rva2007= = = 1,683 , rata de creştere a întreprinderii în 2007

4. Calculul excedentului brut din exploatare Tabel 6.10. (Lei)Nr. Indicatori 2006 2007 20081 Valoarea adăugată 4,626 24,654 66,1692 Venituri din subven ţii de exploat are

aferente C.A.nete0 0 8,940

3 Cheltuieli cu personalul 2,790 6,130 25,9924 Cheltuieli cu impozitele şi taxele

asimilate52 0 1,009

5 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

892 1,886 7,998

6 Excedentul (deficitul) Brut din Exploatare

892 16,638 40,110

*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdereDatele de mai sus arată că firma are un excedent brut din exploatare pozitiv

obţinut ca urmare a unor venituri de exploatare monetare mai mari decât cheltuielile monetare din exploatare, ceea ce semnifică o creştere a profitabilităţii firmei şi a capacităţii de autofinanţare rezultată din activitatea de exploatare.

Grafic 8

Excedentul brut din exploatare

892

16,638

40,110

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

An

Val

oar

e

Excedentul brut din exploatare


În anul 2007 firma are un excedent brut din exploatare mai mare decât cel din 2006 ( de 18,65 ori) datorită producţiei mai mari dar şi a scăderii cheltuielilor cu impozitele chiar dacă cheltuielile cu personalul şi cu asigurările şi protecţia socială cresc (firma prosperă, se afla în plină ascensiune şi are nevoie de forţă de muncă pentru a-şi putea onora contractile).

În anul 2008 firma are un excedent brut din exploatare mai mare decât cel din 2007 ( de 2,4 ori) datorită producţiei mai mari, a veniturilor din subvenţii de exploatare primate de la stat chiar dacă cheltuielile cu personalul, cu impozitele şi cu asigurările şi protecţia socială cresc.

5. Calculul rezultatului din exploatare Tabel 6.11. (Lei)Nr. Indicatori 2006 2007 20081 Excedentul (deficitul) Brut din

Exploatare EBE892 16,638 40,110

2 Alte venituri din exploatare 0 14,023 03 Alte cheltuieli din exploatare 0 13,940 75

4 Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele

0

305

0

5 (R.E.) Rezultatul din exploatare (rd.1+2-3-4)

892 16,416 40,035


Profitul din exploatare exprimă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile şi a celor calculate) din veniturile exploatării (încasabile şi a celor calculate). Rezultatul exploatării reflectă în acest caz performanţele fimei, observându-se că acesta înregistrează valori pozitiv crescătoare în decursul acestor ani.

Grafic 9

Rezultatul din exploatare

892

16,416

40,035

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

An

Val

oar

e

Rezultatul din exploatare


În anul 2007 valoarea rezultatului din exploatare creşte în 2007 faţă de 2006 de 18,4 ori datorită creşterii excedentului brut din exploatare, şi anume a producţiei firmei, şi a veniturilor din cedarea activelor.În anul 2008 creşterea este de 2,4 ori lucru datorat in special creşterii producţiei vândute şi a producţiei stocate.Aceste valori reflecta o situatie favorabila din punct de vedere financiar, cheltuielile de exploatare fiind acoperite in totalitate de veniturile de exploatare.

6. Calculul rezultatului curent Tabel 6.12. (Lei)

Nr. Indicatori 2006 2007 20081 (R.E.) Rezultatul din

exploatare892 16,416 40,035

2 Venituri financiare (V.din dobânzi)

10 4 49

3 Cheltuieli financiare (Chelt din dobânzi)

304 385 9,423

4 (R.C.) RezultatulCurent (rd.1+2-3)

598

16,035

30,661


Rezultatul curent înregistrează o valoare pozitivă atât în 2006 cât şi în 2007 şi 2008, fapt ce indică creştera performanţelor financiare ale întreprinderii, datorate creşterii profitului din exploatare (a producţiei) şi creşterii profiturilor din activitatea financiară (a veniturilor din dobânzi). Rezultatul curent are o valoare mai mică decât rezultatul exploatării în fiecare din cei trei ani lucru datorat faptului că firma înregistrează pierdere din activitatea sa financiară, pierdere datorată în special cheltuielelor cu dobânzile aferente împrumuturilor

Grafic 10

Rezultatul curent

598

16,035

30,661

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

An

Val

oar

e

Rezultatul curent


7. Calculul rezultatului brut Tabel 6.13. (Lei)Nr. Indicatori 2006 2007 20081 (R.C.) Rezultatul

Curent 598

16,035

30,661

2 Venituri extraordinare 0 0 02 Cheltuieli extraordinare 0 0 0 4 Rezultatul brut 598 16,035 30,661


Rezultatul brut este rezultatul activităţii ordinare ( de exploatare, financiară şi extraordinară) şi înregistrează valori pozitiv crescătoare în decursul celor 3 ani egale cu cele ale rezultatului curent fapt ce semnifică ca firma nu a avut cheltuieli şi venituri extraordinare. 8. Calculul rezultatului net Tabel 6.14. (Lei)

Nr. Indicatori 2006 2007 2008 1 Rezultatul brut 598 16,035 30,6612 Impozit pe profit 530 1,028 4,6503 Profit Net 68 15,007 26,011


Profitul net exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise şi înregistrează de asemenea valori pozitive şi crescătoare, reflectând o activitate rentabilă şi profitabilă a companiei.

Profitul net înregistrează o crestere cu 220% in 2006 faţă de 2005 si de 17,33% in 2007 faţă de 2006) de unde rezultă că firma este profitabilă.

Grafic 11

Evoluţia profitului net comparativ cu cifra de afaceri

0 50,000 100,000 150,000 200,000 250,000A

n

Valoare

Cifra de afaceri Profitul net


Dacă în anul 2006 profitul net era foarte mic, 68 Ron, iar cifra de afaceri era de 17, 645 Ron în anul 2008 datorită creşterii cotei de piaţă şi a profitabilităţii firmei profitul ajunge la 26,011 Ron şi cifra de afaceri la 232,468 Ron, înregistrând o creştere de 13,17 ori.

CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE Reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a unei întreprinderi la sfârşitul unui exerciţiu financiar destinată să remunereze capitalurile proprii prin devidende şi investiţii de menţinere şi înlocuire, precum şi investiţii noi (de dezvoltare).

CAF prin metoda deductivă Tabel 15 (Lei)An / Indicatori 2006 2007 2008

EBE 892 16,638 40,110Alte venituri din exploatare 0 0 0

Alte cheltuiele din exploatare 0 0 0Venituri financiare 10 4 49

Cheltuieli financiare 304 385 9,423Impozit pe profit 530 1,028 4,650

CAF metoda deductiva 68 15,229 26,086


CAF este pozitivă în toţi cei 3 ani, ceea ce înseamnă că firma dispune de un flux net de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului financiar. Firma dispune de mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de producţie şi a celei de expansiune după repartizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de către conducerea întreprinderii.

Creşterea capacităţii de autofinanţare semnalează faptul că întreprinderea a fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii acţionarilor şi a creditorilor.

CAF prin metoda aditivă Tabel 6.16. (Lei)An / Indicatori 2006 2007 2008

Profit net 68 15,007 26,011Cheltuieli cu cedarea activelor 0 13,940 75

Amortizari si provizioane 0 305 0

Venituri din cadarea activelor 0 14,023 0

Venituri din subventii 0 0 0

Venituri din anularea provizioanelor 0 0 0CAF metoda aditiva 68 15,229 26,086


Se observă că valorile obţinute prin metoda aditivă coincid cu cele obţinute prin metoda deductivă,deci interpretările acestor valori sunt similare.

Capacitatea de autofinanţare exprimă un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a firmei. Ea nu are decât un caracter potenţial dacă nu este susţinută de mijloace financiare efective. Surplusul monetar degajat prin creşterea trezoreriei nete în ultimele două exerciţii financiare dovedeşte că cea mai mare parte a acestei capacităţi de autofinanţare este susţinută de o trezorerie efectiv disponibilă.

Grafic 12

0

10,000

20,000

30,000Valoare

2006 2007 2008

An

Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare


Grafic 13

010,00020,00030,000

Valoare

2006 2007 2008

An

Evolutia profitului net comparativ cu capacitatea de autofinantare

Profit net Capacitatea de autofinantare


Din graficul nr 13 se observă faptul că profitul net este aporoape egal cu capacitatea de autofinanţare pe parcursul celor trei ani ceea ce înseamnă că firma reinvesteşte profitul pentru a se dezvolta şi a-şi creşte cota de piaţă.

3. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

TABLOUL DE FINANŢARE Tabloul de finanţare permite descrierea egalităţii dintre fluxurile de utilizări şi

fluxurile de resurse pe o perioadă de gestiune, din care cauză se mai numeşte şi tobloul utilizărilor şi resurselor.

Pe baza bilanţului disponibil se obţine următorul tablou de finanţare:

Tabloul de finanţare Tabel 6.17. (Lei)UTILIZARI

SUPLIMENTARE2006 2007 2008 RESURSE

SUPLIMENTARE2006 2007 2008

Divdende 105 222 75 CAF 68 15,229 26,086Rascumparare de actiuni 0 0 0 Emisiune de actiuni 0 0 0Rambursarea creditelor pe termen lung 0 0 0

Noi imprumuturi pe termen lung 68,946 53,799 23,034

Cresteri de imobilizari 57,672 56,446 60,796Pret de vanzare aferent imobilizarilor 0 0 0

Total utilizari suplimentare pe termen lung 57,777 56,668 60,871

Total resurse suplimentare pe termen lung 69,014 69,028 49,120

ΔFR 11,237 12,360 -11,751

Cresteri de stocuri 1,665 0 48,514 Scaderi de stocuri 0 1,665 0Cresteri de creante clienti 9,935 16,506 0 Scaderi de creante clienti 0 0 23,401

Cresterea altor active in afara celor de trezorerie 0 0 0

Scaderea altor active in afara celor de trezorerie 0 0 0

Scaderi de furnizori 0 0 0 Cresteri de furnizori 517 5,745 37,186Scaderea pasivelor temporare in afara celor de trezorerie 0 0 0

Cresterea pasivelor temporare in afara celor de trezorerie 0 0 0

Total utilizari suplimentare pe termen scurt 11,600 16,506 48,514

Total resurse suplimentare pe termen scurt 517 7,410 60,587

ΔNFR 11,083 9,096 -12,073

*Sursa: calcule proprii

Din calculele prezentate anterior rezultă că întreprinderea a înregistrat o creştere a FR în anul 2006 faţă de 2005 , lucru care se datorează faptului că RTL>UTL. În anul 2007 se observă o scădere a fondului de rulment cu 105,18%, RTL<UTL echivalent cu UTS>RTS - adică întrprinderea este nevoită să-şi finanţeze o parte din imobilizările stabile pe baza resurselor pe termen scurt.

TABLOUL CASH-FLOW-URILOR Tabloul cash-flow-urilor Tabel 6.18. (Lei)

TABLOUL CASH-FLOW-URILOR 2006 2007 2008

a)CF de exploatare -11,025 6,129 38,110

CAF 68 15,229 26,086

ΔNFR 11,083 9,096 -12,073Vn fin incasate 10 4 49

b) CF de finantare 68,841 53,577 22,959

Emisiune de actiuni 0 0 0

Dividende 105 222 75

Noi credite 68,946 53,799 23,034

c)CF de investitii -57,662 -56,442 -60,747ΔImobilizari brute 57,672 56,446 60,796

Vn fin încasate 10 4 49

CF=a)+b)+c) 154 3,264 322


Fluxul net negativ din activitatea de exploatare din anul 2006 indică un dezechilibru al trezoreriei firmei, întrucât încasările obţinute din vânzările aferente activităţii principale ale firmei sunt insuficiente pentru acoperirea plăţilor curente. Într-o asemenea situaţie, finanţarea activităţii curente se va asigura prin recursul la surse externe (care necesită costuri suplimentare) sau prin operaţiuni de dezinvestire (care pot diminua capacitatea productivă a întreprinderii). În anul 2007 şi 2008 cash-flow-ul de exploatare devine pozitiv ceea ce semnifica faptul că firma îşi poate finanţa singura producţia, investiţiile şi îşi poate achita dividendele către acţionari.

Cash-flow-ul din activităţile de finanţare pune în evidenţă evoluţia viitoare. Fluxurile pozitive generate de activitatea de finanţare arată că în cursul exerciţiului financiar firma a recurs la procurarea de fonduri (din surse interne sau externe) necesare fie pentru a-şi acoperi deficitul de trezorerie din exploatare, fie pentru a susţine un proces de investire.

Fluxurile negative din activitatea de investiţii exprimă un proces de investire la nivelul firmei.

CASH-FLOW-URI UTILIZATE PENTRU EVALUAREA FIRMEI

1. Cash-flow de gestiune Tabel 6.19. (Lei)Indicatori 2006 2007 2008

Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele(CPP= rd.18) 0 305 0Ch cu dob 304 385 9,423Profit Net 68 15,007 26,011CF DE GESTIUNE 372 15,697 35,434


Prin valorile sale pozitive şi crescătoare se evidenţiază faptul că activitatea de gestiune a firmei degajă un flux de trezorerie pozitiv. Aceasta semnifică o potenţială remunerare în termeni monetari de care pot dispune participanţii la finanţarea firmei (acţionarii). Mărimea efectivă a acestei remunerări este dată de valoarea cash-flow-ului disponibil, deci depinde de amploarea autofinanţării şi de modificările patrimoniale datorate mişcării capitalurilor proprii şi împrumutate.

2. Cresterea economica Tabel 6.20. (Lei)Nr. Indicatori 2006 2007 20081 ΔImobilizari brute 57,672 56,446 60,796

2 ACN 11,754 29,859 55,2943 Δ ACN - 18,105 25,4354 Cresterea economica 57,672 74,551 86,231


Reprezintă investiţia realizată de firmă pentru dezvoltări viitoare prin achiziţie de imobilizări şi formare de activ curent net suplimentar. Acest indicator se mai numeşte şi finanţarea firmei.

3. Cash-flow disponibil Tabel 6.21. (Lei)Nr. Indicatori 2005 2006 20071 C.F.GEST 372 15,697 35,4342 Cresterea economica 57,672 74,551 86,2313 CF disponibil -57,300 -58,854 -50,797


În perioada analizată firma înregistrează un cash-flow disponibil negativ, adică activitatea firmei nu generează un flux de lichidităţi către acţionari, ci dimpotrivă, este necesară o atragere de noi capitaluri de la aceştia sau găsirea de noi surse prin contractarea de datorii financiare sau credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor de casă. Aceasta este o situaţie normală în momentele de dezvoltare ale întreprinderii, când fluxurile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinantarea şi remunerarea investitorilor săi.Acest flux financiar negativ are drept cauză rata înaltă a inflaţie din aceşti ani, care a determinat pe de-o parte creşterea preţurilor la materiale, mărfuri şi produse, iar pe de altă parte modificarea imobilizărilor (Imo>0).

În condiţiile în care evaluarea întreprinderii se face separat, din perspectiva acţionarilor sau a creditorilor, se dovedeşte foarte utilă defalcarea cash-flow-ului disponibil pe cele două destinaţii principale de alocare.

a) CFD acţionari reprezintă diferenţa între încasări şi plăţi din punct de vedere al acţionarilor în relaţia acestora cu firma

Cash-flow disponibil pentru acţionari Tabel 6.22. (Lei)Nr. Indicatori 2005 2006 20071 Profit Net 68 15,007 26,0112 Capital propriu 268 15,275 41,2863 ΔCapital propriu - 15,007 26,0114 CF pt actionari 68 305 0

*Sursa: calcule propriiMărimea negativă a CFDacţionari nu reflectă neaparat o stare nefavorabilă pentru

firmă. Aceste valori se datoreaza faptului ca remunerarea potentială pe seama cash-flow-lui de gestiune (care în cazul acţionarilor apare sub formă de profit net) este mai mică decât fluxul de trezorerie determinat de modificarea capitalurilor proprii.

b) Cash flow-ul disponibil ce revine creditorilor este reprezentat de:

Cash-flow disponibil pentru creditori Tabel 6.23. (Lei)Nr. Indicatori 2004 2005 2006

1 Ch cu dob 304 385 9,4232 Datorii financiare 57,536 115,700 189,227

3 Δ Datorii financiare - 58,164 60,2204 CF pt creditori -57,232 -58,549 -50,797


In anii analizaţi firma apelează la credite bancare pe termen lung. Astfel, CFDcreditori a carui valoare este negativa, releva o atragere de resurse din afara firmei pentru acoperirea cheltuielilor aferente activităţii de exploatare.

Pornind de la valoarea acestor cash flow-uri poate fi estimată valoarea întregii întreprinderi sau doar a capitalurilor sale proprii, respectiv a datoriilor sale.

1) Pentru evaluarea capitalului propriu se ţine cont de fluxurile de lichidităţi primite de acţionari (CFD act) în cadrul unui orizont previzionat (în acest caz 2 ani).Pentru actualizare se foloseşte un factor de actualizare specific.

Se va folosi rentabilitatea obtinuta de actionari: ROE= = kCPR (mediu)

Din perspectiva unui acţionar, valoarea actuală a capitalului investit se determină

astfel: VA(CPR)= V0(CPR) = + = 49.873

Prin comparaţia valorii actuale a capitalului propriu cu CPR0 se poate constata: VACPR <268= CPR2006 => este rentabiă vânzarea de actiuni emise de societate deoarece aceasta este supraevaluata de către piaţă.

2) Pentru determinarea valorii actuale a datoriilor financiare pe termen lung se actualizează toate fluxurile de lichiditaţi primite de creditori folosind un factor de actualizare specific.

kDAT – reprezinta costul creditului; kDATmediu= Rdob *(1-г)= Rdob *(1-16%)=2,19%

VA(Dat)= V0(Dat) = + = 5392.014

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ

Analiza ratelor de structură Tabel 6.24.

Nr. crt.

ANI2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007

INDICATORI

1. Rata Activelor Imobilizate 83.143% 79.3% 76.01% -4.62% -4.15%

2. Rata Imobilizărilor Corporale 82.7064% 74.23% 70.80% -10.23% -4.62%

3. Rata Imobilizărilor Financiare 0% 5.066% 5.205% 5.0664% 2.74%

4. Rata Activelor Circulante 16.856% 20.69% 23.98% 22.773% 15.9096%

5. Rata Stocurilor 2.3877% 0% 21.04% -2.387747% 21.046%

6. Rata Creanţelor 14.247% 18.32% 1.318% 28.6245% -92.8036%

7. Rata Disponibilităţilor 0.2208% 2.368% 1.622% 972.66% -31.5117%

8. Rata Stabilităţii Financiare 99.161% 85.21% 63.32% -14.067% -25.681%

9. Rata Autonomiei Financiare Globale 0.38433% 10.58% 17.91% 27.546% 69.17583%

10. Rata Autonomiei Financiare la Termen 0.3875% 12.42% 28.28% 32.055% 127.6366%

11. Rata Datoriilor pe Termen Scurt 0.7414% 4.340% 18.84% 5.85377% 4.342836%

12. Rata de Îndatorare Globală 99.61% 89.41% 82.08% -10.241% -8.1907%


În urma situaţiei obţinute se constată:

În perioada 2006 - 2007Rata activelor imobilizate a scăzut cu 4.62%, iar rata imobilizărilor corporale cu

10.23%, situaţie favorabilă pentru întreprindere, deoarece exprimă o creştere a flexibilităţii acesteia, a capacităţii de a se adapta la eventualele schimbări conjuncturale ale mediului economic. Scăderea acestei rate s-a datorat în primul rând trecerii în conservare a unor utilaje cu un înalt grad de utilizare şi de uzură fizică şi morală, deoarece s-a considerat o operaţie oportună pentru creşterea calităţii serviciilor oferite.

Rata imobilizărilor financiare a scăzut cu 5.066% ceea ce reprezintă o creştere a investiţiilor financiare efectuate. Relaţiile financiare pe care societatea le-a stabilit cu alte firme au crescut în intensitate.

Rata activelor circulante a crescut cu 22.77% ceea ce arată creşterea ponderii activelor circulante în totalul mijloacelor economice, situaţie pozitivă.

Rata stocurilor a scăzut cu 2.38%, situaţie justificată de accelerarea vitezei de rotaţie a acestora ca urmare a impulsionării lucrărilor executate ceea ce a determinat un consum ridicat de materii prime, materiale, dar şi o ieşire de stocuri sub forma vânzării produselor către alte societăţi.

Rata creanţelor a crescut cu 28.62%, situaţie pozitivă pentru întreprindere. Sporirea ratei are loc ca urmare a creşterii duratei de decontare acordată clienţilor, precum şi ca urmare a avansurilor şi aconturilor acordate unor salariaţi care s-au deplasat în interes de serviciu pentru transport, cazare şi diurnă în alte localităţi.

Rata disponibilităţilor a crescut cu 97.26% ceea ce arată o încetinire a plăţilor în raport cu încasările făcute, dar nu e semnul unui dezechilibru, deoarece au fost utilizate eficient, fiind resurse productive.

Rata stabilităţii financiare a scăzut cu 14.067% ceea ce semnifică o diminuare a contribuţiei resurselor permanente ale întreprinderii la acoperirea mijloacelor economice.

Rata autonomiei financiare la termen este de 32.05% ceea ce sugerează k întreprinderea nu este independentă pe deplin. Activitatea desfăşurată este eficientă şi

este materializată prin profitul obţinut dar a fost necesar să apeleze la datorii pe termen mediu şi lung.

În perioada 2007-2008

Rata activelor imobilizate a scăzut cu 4.15% , iar rata imobilizărilor corporale cu 4.62% ca urmare a vânzărilor dar şi ca urmare a scoaterii din funcţiune a unor utilaje.

Rata imobilizărilor financiare a crescut cu 2.74 % ceea ce semnifică o sporire a investiţiilor financiare efectuate către alte societăţi. Rata activelor circulante a crescut cu 15.90 % şi arată creşterea ponderii activelor realizabile şi a celor disponibile în totalul activului ceea ce este favorabil pentru întreprindere.

Rata stocurilor a crescut cu 21.04 % creştere care se datorează dezvoltării funcţiei de producţie, adică creşterii productivităţii muncii.

Rata creanţelor a scăzut cu 92.80 %, situaţie nefavorabilă pentru întreprindere datorită scăderii relaţiilor comerciale.

Rata disponibilităţilor a scăzut cu 31.51 % situaţie negativă. Ponderea acestora a scăzut ca urmare a unor plăţi rezultate din creşterea preţurilor de cumpărare, inferioare încasărilor efectuate.

Rata stabilităţii financiarea scăzut cu 25.68%, situaţie nefavorabilă pentru întreprindere.

Rata autonomiei financiare la termen este de 127.63 %, situaţie foarte bună şi arată independenţa deplină a întreprinderii

Indicatori privind lichiditatea/solvabilitatea/gradul de îndatorare Tabel 6.25.Nr. crt.

ANI2006 2007 2008 2007/2006 2008/2007

INDICATORI

1. Rata curentă 22.73% 4.76% 1.272% -20.97% -26.68%

2. Rata rapidă 195.1% 476% 156% 244.3% -32.7%3. Rata lichidităţii imediate 29.78% 54.58% 8.60% 83.24% -157%4. Solvabilitatea 38.4% 10.58% 17.91% 27.54% 16.91%5. Gradul de îndatorare pe termen lung 98.87% 85.07% 63.24% -8.60% -7.433%6. Gradul de îndatorare pe termen scurt 0.741% 4.34% 18.84% 5.853% 43.428%


În cei trei ani, rata curentă este supraunitară, ceea ce înseamnă că firma este foarte lichidă. Rata rapidă depăşeşte cu mult valoarea optimă de 90-100%, ajungând la 195% în 2006, la 476% in 2007 şi la 156% in 2008, ceea ce ar însemna că firma poate să mai investească pentru a-şi reduce această lichiditate excesivă.

Firma apelează la credite pe termen lung într-o proporţie mult mai mare decât pentru cele pe termen scurt. Acest fapt semnifică o tendinţă crescută de a investi dar totusi gradul de indatorare este foarte ridicat. Solvabilitatea patrimonială atinge valoarea de 38.4% in 2006, de 10.58%,in 2007 si de 17.91% in 2008, mult sub nivelul o

Analiza SWOT Un pas important in analiza situatiei firmei consta in stabilirea calitatilor,

defectelor, oportunitatilor de piata si amenintarilor, printr-o analiza SWOT. Acesta este un proces simplu care poate oferi intelegere profunda a problemelor potentiale si critice care pot afecta o afacere.

Puncte forte- CA- Odată cu creşterea producţiei vândute au crescut şi veniturile din vânzarea mărfurilor, în consecinţă a crescut considerabil şi cifra de afaceri de la un an la altul;- CAF a crescut, aceasta însemnând că firma are un echilibru financiar bun, fiind valoare maximă ce poate contribui la dezvoltarea întreprinderii în absenţa distribuirii dividendelor;- Societatea este foarte bine pozitionata pe anumite segmente de piata- Calitatea exceptionala a produselor importate;- Brand-uri cunoscute;- Investitiile importante in tehnologie si echipamente de ultima generatie, ca si modernizarea spatiilor de depozitare si a fluxurilor de fabricatie au permis cresterea constanta a calitatii si sigurantei produselor companiei;

- Angajaţi foarte bine pregătiţi din punct de vedere profesional - colectivul este format din specialisti: ingineri, economisti, mecanici, şoferi.

- BPuncte slabe- Concurenţa, criza economică, preţuri prea mari la materii prime;- Distanţa până la furnizori, scumpirea utilităţilor;- Obiectivul strategic al companiei nu este foarte clar comunicat si nu este defalcat in obiective specifice;- Dimensiunile reduse ale depozitului raportat la fluxul de marfa;- Lipsa unui brand de angajator foarte puternic;- Sincope in sistemul informatic;- Lipsa unui pachet de beneficii consistent pentru angajati;- Pretul ridicat al produselor comercializate.

Oportunitati:- Dezvoltarea unor relatii de colaborare cu clientii mari de tipul win-win;- Lărgirea portofoliului de produse prin diversificarea gamelor existente si prin aducerede produse noi si lansarea lor pe piata;- Posibilitatea maririi ariei de distributie datorita autovehiculelor proprii;- Posibilitatea de colaborare cu clienti nou intrati pe piata;- Posibilitatea prestarii de servicii catre alte companii;- Posibilitatea obtinerii unor finantari din fonduri europene pentru construirea de depozite noi;- Existenţa unor alte modalităţi de a obţine bani mai multi din alte activităţi şi investiţii.

Amenintari:- Scaderea consumului la nivel mondial din cauza crizei financiare;- Intrarea pe piata a unor concurenti noi;- Imposibilitatea de a satisface toate nevoile clientilor privind gama de produse din cauzaspatiului de depozitare limitat;- Riscul de a pierde angajati valorosi din cauza lipsei unui pachet de beneficii flexibile;- Din cauza distributiei neomogene a clientilor, existenta unor intarzieri in livrarea marfii;

- Dezechilibre in cadrul companiei din cauza comunicarii defectoase intre departamente(conflicte organizationale care scad eficienta angajatilor);- Numarul prea mic de masini de transport marfa, ceea ce nu-i permite logisticii sa tinapasul cu comenzile luate de departamentele de vanzari de la clienti si, implicit, pierdereaunor clienti.

VII. CONCLUZII

Pornind de la analiza documentelor firmei am urmărit obţinerea unor strategii privind performanţele şi riscurile firmei încercând identificarea problemelor existente şi căutarea unor soluţii.

În această lucrare am început analiza financiară a firmei, pornind de la calculul indicatorilor de echilibru financiar, în urma căreia am constatat că aceasta este caracterizată printr-o stare de echilibru financiar la nivelul întregului bilanţ şi că situaţia evoluează favorabil în timp.

Am realizat o analiză a performanţelor financiare ale firmei pentru a vedea care este capacitatea acesteia de a se autofinanţa şi am ajuns la concluzia că firma dispune de mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de producţie şi a celei de expansiune după reparitzarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de către conducerea întreprinderii.

Chiar dacă întreprinderea se află într-o stare de echilibru. consider că ar trebui să aibe grijă la gradul de îndatorare pe termen lung care, chiar dacă a scăzut în ultima perioadă, se află totuşi la un nivel destul de ridicat. Pentru acest lucru propun ca soluţie consolidarea capitalurilor permanente deoarece este o metodă al cărei risc şi cost sunt minime. Punerea în practică a acestei metode se poate realiza prin:

• Creşterea de capital prin aport în numerar. Din punct de vedere financiar acest mod de finanţare prezintă toate aspectele de perfecţiune. Întreprinderea nu trebuie să ramburseze fondurile depuse de acţionari şi nici să remunereze aporturile decât dacă profitul îi permite,această ultimă condiţie fiind necesară dar nu şi suficientă. Ca o

revanşă, această remunerare (dividente vărsate) este impozabilă şi deci nu este deductibilă. Datorită acestui aspect, marile întreprinderi îşi manifestă dorinţa de a fi cotate la bursă, cotarea lor permiţând să fie finanţate cu cheltuieli neînsemnate de către milioane de mici purtători de economii.

• Creşterea de capital prin aport în natură. Această finanţare nu modifică imediat fondul de rulment deoarece creşterea capitalurilor proprii este contrabalansată de cea a imobilizărilor. Creşterea imobilizărilor poate în acelaşi timp ameliora pe termen mediu nivelul marjei brute de autofinanţare. Modificarea fondului de rulment nu se va materializa decât cu condiţia ca distribuirea de dividente să fie inferioară creşterii marjei brute de autofinanţare.

• Aportul în cont curent blocat. Acesta este important deoarece finanţarea suplimentară este stabilă. Costul aportului în cont curent blocat este foarte greu de suportat pentru întreprindere, de asemenea, o rambursare în totalitate a soldului contului curent poate să creeze perturbaţii de natură financiară întreprinderii.

Având în vedere aceste aspecte putem stabili un clasament al mijloacelor de remediere a situaţiei financiare:

1. Creşterea de capital prin aport de numerar (sau prin capitalizarea contului curent), creşterea de capital prin aport în natură fiind neutră din punct de vedere economic.

2. Scurtarea datelor de încasare a creanţelor.3. Aportul în cont curent blocat. Aceasta este cu atât mai interesantă cu cât acţionarii

sunt “mari” asociaţi sau salariaţi ai întreprinderii, ei nedorind să pună în pericol dezvoltarea întreprinderii.

4. Scontarea portofoliului de titluri.5. Aportul în cont curent neblocat şi descoperirile bancare.6. Prelungirea datelor de plată a furnizorilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Dragotă, Victor; Dragotă, Mihaela; Obreja, Laura; Tatu, Lucian; Ciobanu, Anamaria; Abordari practice in finantele firmei, Ed. IRECSON, Bucuresti, 2005;

2. Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002;

3. Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela; Management financiar, Vol. II, Politici financiare de întreprindere, Ed. Economică, Bucureşti, 2007;

4. Isfanescu, Aurel; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara Ed.ASE , Bucuresti, 2002;

5. Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Ed.CECCAR, Bucureşti, 2006;

6. Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008;7. Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară,

Ed.Economică, Bucureşti, 2004;8. Economica.md Analiza financiara a intreprinderii, 28 Ianuarie 2008;9. Dan Dumitru POPESCU, Instrumente şi tehnici de analiză - Ratele financiare

de lichiditate, Tribuna Economică. numărul 18 al revistei;10. O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarean reglementărilor contabile conforme

cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 30 noiembrie 2005;



11. www.bursierul.ro - Conţinutul gestiunii financiare a întreprinderii, 4 februarie 2007;

12.http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de-Raportare-Financiara/IAS-7-Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html;

13.http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de-Raportare-Financiara/IAS-7-Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html IAS 7 (par. 39-42);

14. Legea 31/1990 privind societăţile comerciale;15. Legea Contabilităţii 82/1991.



http://www.bursierul.ro/

analiza pozitiei financiare si echilibrul financiar al intreprinderii

Documents