analiza reliefului buila vanturarita

8/17/2019 Analiza Reliefului Buila Vanturarita

1/13

FACULTATEA DE GEOGRAFIEUNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Analiza reliefului Muntilor Buila-Vanturarita

1


2/13

Cuprin!

I" Aezare i li#ite """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""pa$" %

II" Geolo$ia re$iunii """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""pa$" &

II.1. Cadrul tectonic ..............................................................pag. 5II.2. Stratigrafia .....................................................................pag. 6II.3. Formaţiunile cristaline ...................................................pag. 6II.4. Formaţiunile sedimentare ...............................................pag. 6

II.5. Harta geologică a arcului !aţional "uila#$%nturariţa...pag &

III" Analiza reliefului""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""pa$" '

III"(" Tipuri )e relief"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""pa$" '

a' (elieful de ni)elare ..............................................................pag. *

+' (elieful structural ................................................................pag. 1,c' (elieful de acumulare ..........................................................pag. 1,

III"*" Relieful +arti+""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""pa$" ((

a' -ocarstul .............................................................................pag. 11 +' -ndocarstul ...........................................................................pag. 11

Bi,lio$rafie """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""pa$" (*

2


3/13

I" Aezare i li#ite

/asi)ul "uila#$%nturariţa este locali0at n partea central#nordică a udeţului$%lcea i face parte din /unţii Căpăţ%nii situati n partea central#sudică aCarpaţilor /eridionali Fig. 1'. Constituţia litologică e)oluţia precum i

particularităţile geomorfologice oferă o indi)idualitate aparte /asi)ului "uila#$%nturariţa n raport cu lanţul principal al /unţilor Capăţ%nii.

Fi$"("ocali0area /asi)ului "uila#$%nturariţa n cadrul Carpaţilor /eridionali 777.+uila.ro'

/asi)ul "uila#$%nturariţa se pre0intă su+ forma unei culmi calcaroasealcatuită predominant din calcare 8urasice' cu aspect liniar a)%nd o lungime deaproimati) 12 9m i o lătime cuprinsă ntre ,.5 i 2 9m. :cest masi) repre0intăo unitate geologică importantă ntre cristalinul /unţilor Căpăţ%nii isedimentarul post tectonic din regiune Ba)ea (''.'.

imitele masi)ului sunt date de C;eile "istriţei sud#)est' i de C;eile


4/13

a dislocării i compartimentării depo0itelor. Contactul este predominant mascatde acumulările de gro;oti pre0ente n special pe rama sud#)estică a masi)ului.$ăile r%urilor "istriţa Costeti i C;eia străpung depo0itele calcaroase ale/asi)ului "uila#$%nturariţa separ%nd astfel culmea principală de cele două

segmente menţionate anterior :rnota i Stogu'.Continuitatea depo0itelor car+onatice n etremităţile masi)ului este greu deurmărit datorită afundării acestora su+ formaţiunile sedimentare mai noi din

partea de nord#est est i sud#est a regiunii Ba)ea 1 C2lin (''.'./orfologia crestei principale a /asi)ului "uila#$%nturariţa este asemănatoarecu cea a altor masi)e din arcul carpatic cum ar fi /asi)ul iatra Craiului sau/unţii =rascăului.

4


5/13

Fi$" * 3 /asi)ului "uila#$%nturariţa > ;artă generală după upu et al. 1*?&'.

II" Geolo$ia re$iunii

II"(" Ca)rul te+toni+

@in punct de )edere tectonic 0ona face parte din orogenul carpatic. /asi)ul"uila#$%nturariţa este parte a %n0ei Aetice unitate a @acidelor /ediane dinCarpaţii /eridionali puse n loc n Senonian n cadrul tectogene0ei laramice.

5


6/13

%n0a Aetică este alcătuită din formaţiuni cristalofiliene prealpine i dintr#ocu)ertură sedimentară n cadrul căreia cele mai )ec;i depo0ite sunt de )%rstăCar+onifer superior. @atorită ero0iunii depo0ite sedimentare ale %n0eiAetice se nt%lnesc doar n c%te)a arii dintre care cele mai importante sunt

"rao)#@%m+o)icioara "uila#$%nturariţa Haţeg i (eiţa#/oldo)a !ouă.:ceste depo0ite sedimentare au fost supuse proceselor tectonogenetice n douăfa0e. rima discordanţă nsemnată este preal+iană c%nd a nceput aria8ul getici corespunde primei fa0e getice )%rsta primei ncălecări fiind plasată după:pţianul inferior i naintea sf%ritului :pţianului superior. Cea de#a doua fa0ăgetică repre0ent%nd aria8ul principal laramic a a)ut loc n Senonian c%nd%n0a Aetică a)%nd n +a0ă %n0a de Se)erin a acoperit domeniul danu+ian.

*"*" Strati$rafia

Bn 0ona /asi)ului "uila#$%nturariţa se găsete o succesiune de depo0itemetamorfice i sedimentare care poate fi urmărită n ntregime pe desc;iderileoferite de )ăile celor patru r%uri care tra)ersea0ă +ara calcaroasă săp%nd naceasta c%te un sector de c;ei .

*"%" For#a4iunile +ritaline

Bn /asi)ul "uila#$%nturariţa rocile metamorfice aflorea0ă pe )ersanţiinord#)estici pe )ăile r%urior "istriţa Costeti C;eia i


7/13

o succesiune de e)enimente de la su+ducţie la o+ducţie i o in)ersiune tectonicăn Cretacicul mediu i superior. (ocile metamorfice din domeniul Aetic#Supragetic pot fi di)i0ate n două tipuri principale de litologii un tip dominat decalcare cristaline amfi+olite micaisturi paragneisse cuarţite din care lipsesc

migmatitele repre0ent%nd metalitofaciesul de !egoi iar cel de#al doilea esterelati) sărac n roci car+onatice i amfi+olitice fiind dominat de gneisse imigmatite repre0ent%nd metalitofaciesul de Se+e#otru n cadrul acestuia dinurmă ncadr%ndu#se i formaţiunile cristaline din /asi)ul "uila#$%nturariţa.

*"5" For#a4iunile e)i#entare

@upă desă)%rirea ciclului +ai9alian care a generat isturi cristalineepimetamorfice domeniul getic a e)oluat ca arie eondată supusă denudării. :de)enit arie de acumulare n neo#Car+onifer c%nd s#au acumulat depo0ite

predominant continentale. Bn ciclul alpin procesul de sedimentare ncepe dupăfa0a de eondare care a durat i n timpul =riasicului. Bn urasic se conturea0ă oserie de 0one depresionare printre care i "uila#$%nturariţa. @omeniul getic estedin nou eondat după tectogene0a me0ocretacică. @upă acest moment are loc otransgresiune la ni)elul Cenomanianului dar formaţiunile sedimentare sunt ncea mai mare parte ndepărtate prin ero0iune.

Bn 0ona /asi)ului "uila#$%nturariţa succesiunea sedimentară cuprindedepo0ite urasic superioare i Cretacic inferioare

Ba6o+ian-Bar7onian inferior gresii grosiere i calcare masi)e spaticecoraligene. Bat7onian uperior-Callo8ian inferior gresii calcaroase i calcarelimonitice cu pete )er0ui i roii cu elemente de micaisturi. Callo8ian #e)iu-uperior gresii istoase calcaroase găl+ui#rocate

microconglomerate i calcare găl+ui micacee. O9for)ian isturi marnoase marnocalcare calcare roii cu 8aspuri.

7


8/13

:i##eri)$ian inferior calcare fine roii stratificate. :i##eri)$ian uperior-Tit7onian 25,#3,, m calcare recifale masi)e. Tit7onian uperior-Berriaian lipsete. Valan$inian oosparite pelsparite intrapelsparite care trec lateral i succesi)

la +iomicrite. ;auteri8ian lipsete. Bare#ian-Aptian facies urgonian ce se dispune transgresi) i discordant

peste formaţiunile neoconiene.

Formaţiunile cretacice repre0intă o serie detritică foarte +ine de0)oltatămaim 1,,,, m cu grosimi ce cresc dinspre sud#)est spre nord#est' Al,ian-Vra+onian inferior ori0ontul inferior de gresii i conglomerate. Vra+onian-Turonian-Conia+ian ori0ontul inferior marno#argilos cualternanţe de argile i marne uneori gresii su+ţiri. Santonian-Ca#panian inferior ori0ontul superior de gresii iconglomerate. Ca#panian uperior-Maatri+7tian ori0ontul superior marno#argilos.

*"&" ;arta $eolo$i+2 a


9/13

Hartă reali0ată n cadrul proiectului :sociaţiei DogaEon Implementarea (eţelei -cologice-uropene !:=G(: 2,,, pe teritoriul arcului !aţional "uila#$%nturariţa i reali0arealanului de /anagement al parcului finanţat de :dministraţia Fondului pentru /ediu sicofinanţat de (! (omsil)a.

III" Analiza reliefului

9

http://www.kogayon.ro/http://www.buila.ro/realizate_rohttp://www.buila.ro/realizate_rohttp://www.buila.ro/realizate_rohttp://www.buila.ro/realizate_rohttp://www.buila.ro/realizate_rohttp://www.buila.ro/realizate_rohttp://www.kogayon.ro/


10/13

III"(" Tipuri )e reliefBn ansam+lul /unţilor Căpăţ%nii alcătuiţi predominant din roci cristaline

/asi)ul "uila#$%nturariţa format din calcare 8urasice este dispus pie0i faţă de

direcţia apelor care au o+%rii n partea naltă a /unţilor Căpăţ%nii dar numai netremităţile de nord#est i sud#)est. "istriţa %r%ul Costetilor %r%ul C;eii#Căprăreasa i %r%ul


11/13

masi)ului # din muntele "uila dar cele mai ntinse fragmente se găsesc n 8urul)%rfurilor iatra # la 15,, # 16,, m Caco)a # la 14,, # 145, m i Claia /are #la 13,, # 135, m. /orfologia acestor suprafeţe este puternic influenţată denclinarea generală spre sud#est a calcarelor i se poate spune că repre0intă n

acelai timp suprafeţe structurale. @e fapt ansam+lul reliefului are imprimatecaractere structurale e)idente. @acă su+ a+ruptul )estic contactul cu culmilealăturate se face la altitudinea de 13,, # 14,, m ceea ce ar corespunde cutreapta mi8locie a compleului (%u#es pe latura estică acest contact se află cu

peste 2,, # 25, m mai 8os. @e aceea fragmente de suprafeţe ni)elate aparţin%ndciclului pliocen > Aorno)iţa apar numai pe latura estică i anume tot numai n

8umătatea sudică a masi)ului. Cele mai repre0entati)e fragmente se află n/untele :rnota eta8ate la 115, 1,5, i *5, m. :ici se găsete un fragment idin treapta de &5, m # cel pe care se află /ănăstirea :rnota n mare partedistrus de cariera de calcar. =re+uie menţionat că toate aceste suprafeţe

poartă amprenta factorului petrografic ca urmare a comportamentului cu totuldiferit al calcarelor n procesul de denudare faţă de celelalte roci.

,? Relieful tru+tural

Cel mai important element structural este repre0entat de cuesta )estică una+rupt nentrerupt din )alea %r%ului Costetilor p%nă n )alea %r%ului C;eii. a

+a0a sa apar două sau trei generaţii de gro;otiuri mo+ile semifiate sauacoperite de )egetaţie forestieră. e alocuri se nalţă martori de ero0iune cu

aspect de piramidă # )%rfurile "uila Claia /are Claia Str%m+ă ucla sau detunuri # =rigoaiele te)ioarei.

e flancul estic al masi)ului sunt e)idente suprafeţe structurale mai +ine păstrate i repre0entati)e n partea de sud#)est a acestuia # ntre )ăile Curmăturiii %r%ului Costeti. rin ntindere i mod de eta8are imprimă una dincaracteristicile reliefului de pe flancul răsăritean al masi)ului. -le sunt dispusede la 16,, # 165, m p%nă la 11,, # 115, m. C;iar i fragmentele suprafeţei de1?5, # 1&5, m de pe culmea principală din munţii "uila i $%nturariţa se nscriuntr#o anumită măsură n căderea generală a calcarelor spre sud#est. Cele mai

ntinse suprafeţe structurale corespund cu treptele compleului (%u#es. Bn partea nordică a masi)ului pe măsura accentuării fragmentării suprafeţelestructurale se reduc ca intensitate i ntindere.

+? Relieful )e a+u#ulare

Ca masi) i0olat proeminent "uila#$%nturariţa este supus unei denudărirelati) accentuate. rin comportamentul specific calcarelor materialele re0ultatedin procesul general de meteori0aţie i de acţiune a apei sunt n cea mai mare

parte grosiere su+ forma sfăr%miturilor. @eplasarea lor gra)itaţională la +a0aa+rupturilor i prin intermediul ;ornurilor i culoarelor de a)alană a dus la

11


12/13

apariţia formelor de acumulare fie la periferia masi)ului n lungul a+rupturilor principale fie n interiorul acestuia mai puţin pe treptele principale dar mai alesn )ăile seci de pe )ersantul sud#estic. Aro;otiurile de su+ )ersantul )estic suntmai de0)oltate i s#au constituit ntr#o trenă aproape continuă. arţial aceasta

este formată din gro;oti fiat i acoperit de pădure ceea ce nseamnă că sunt)ec;i i nu mai sunt alimentate cu materiale.Aro;otiurile acti)e se află acolo unde trenele sunt mai etinse iar

a+ruptul la +a0a căruia s#au format este mai accentuat su+ a+ruptul )estic almunţilor "uila $%nturariţa iatra.

III"*" Relieful +arti+

"uila#$%nturariţa este un masi) calcaros care n clasificarea genetică aregiunilor carstice din (om%nia reali0ată de C. Aoran n 1*&3 figurea0ă ncategoria masi)elor calcaroase unitare alături de iatra Craiului i Hăg;ima.Spre deose+ire de această opinie anterior n 1*?, @. Ilie a arătat că reliefulacestui masi) se ncadrea0ă n carstul de tran0iţie de tip urra#Causses cusectoare n care roca se află la 0i # ;olocarst i cu sectoare acoperite cu depo0itere0iduale sol i )egetaţie # merocarst. Condiţiile climatice au fost fa)ora+ileunei de0)oltări a proceselor de carstificare a)%nd la +a0ă o temperatură medie

po0iti)ă nouă 0ece luni pe an i precipitaţii de ?,, # 12,, mmJan.

a' -ocarstul

Creasta calcaroasă a /asi)ului "uila#$%nturariţa prin dispunerea ei pedirecţie S$#!- a constituit i constituie o +arieră pentru r%urile care adunăapele de pe )ersanţii sudici ai /unţilor Căpăţ%nii. (%urile ne)oite să ocolească0ona centrală au reuit să străpungă această +arieră numai la cele douăetremităţi n partea de sud#)est r%urile "istriţa i Costeti i#au săpatspectaculoase c;ei ntre care este cuprins /untele :rnota iar n partea denordest r%urile C;eia i


13/13

Bi,lio$rafie

• Badea, L., Niculescu, Gh., Roata, S., Călin, D.,

Ploaie, Gh., 1998, Masivul Vânturariţa-Buila. Caracteriare

!e"#"r$"l"!ic%, C"#unic%ri ale &nstitutului 'e (e"!ra)e,Bucure*ti, ++. 3-36

• Lupu M" ('@.? > Harta geologică a (om%niei scara 15, ,,, foaia126a $%nturariţa

analiza reliefului buila vanturarita

Documents