analiza sectorului de cereale_anul 2013

2013

Common borders. Common solutions.

Proiectului "Facilitarea comerţului cu produse agro-alimentare în bazinul Mării Negre (FTAP)”

Număr proiect: 1.1.1.66031.77 MIS-ETC 185

STUDIU SECTORIALCercetarea pieţei regionale cerealiere pentru extinderea oportunităţilor de

comerţ transfrontalier: Moldova, România, Ucraina

Cercetarea pieţei regionale cerealiere: Romania, Ukraina, Moldova

CUPRINSUL STUDIULUI

I. PIAŢA MONDIALĂ DE CERELAE..........................................................................................3

II. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN ROMÂNIA.........................................................4

2.1. Piaţa de cereale în România.....................................................................................4

2.1.1. Retrospectivă................................................................................................................4

2.1.2. Producţia de cereale..................................................................................................6

2.1.3. Consumul.......................................................................................................................92.1.4. Preţurile..........................................................................................................................9

2.1.5. Grupul de producători de cereale recunoscuţi de Ministerul Agriculturii10

2.2. Valorificarea producţiei cerealiere din România.........................................11

2.2.1. Valorificarea producţiei de grâu...........................................................................11

2.2.2. Valorificarea producţiei de porumb boabe.......................................................12

2.3. Comerţul internaţional al României....................................................................13

2.4. Forme de sprijin în sectorul vegetal..................................................................14

2.5. Concluzii..............................................................................................................................15

III. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN UCRAINA........................................................17

3.1. Piaţa de cereale din Ucraina...................................................................................17

3.1.1. Retrospectivă..............................................................................................................17

3.1.2. Preţurile........................................................................................................................20

3.2. Producţia de cereale....................................................................................................21

3.2.1. Producţia de grâu......................................................................................................21

3.2.2. Producţia de porumb...............................................................................................21

3.2.3. Producţia de orz.........................................................................................................22

3.3. Comerţul Ucrainei cu produse cerealiere........................................................23

3.3.1. Exportul de cereale..................................................................................................23

3.4. Concluzii..............................................................................................................................25

IV. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA...........................26

4.1. Piaţa cerealelor în RM.................................................................................................26

4.1.1. Retrospectivă..............................................................................................................26

4.2. Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova 2012...................29

4.2.1. Exporturile...................................................................................................................29

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 1


4.2.2. Importurile...................................................................................................................30

4.3. Concluzii..............................................................................................................................31

LISTA FIGURILORFIGURA 1. SUPRAFAŢA DE CEREALE CULTIVATE ÎN ROMÂNIA 6FIGURA 2. EVOLUŢIA PRODUCŢIEI DE CEREALE ÎN ROMÂNIA, 2004-2012 7FIGURA 3. EVOLUŢIA PRODUCŢIEI CEREALIERE PE CATEGORII 7FIGURA 4. RECOLTA GLOBALĂ DE CEREALE ŞI LEGUMINOASE, MLN TONE 17FIGURA 5. PRODUCŢIA DE CEREALE 19FIGURA 6. DINAMICA PREŢURILOR MONDIALE LA PRINCIPALELE CEREALE 20FIGURA 7. COMPARAŢIA INDICATORILOR DE PRODUCŢIE ŞI EXPORT A CEREALELOR DE

BAZĂ ÎN DINAMICĂ, MIL TONE 23FIGURA 8. EXPORTUL UCRAINEI PENTRU PRINCIPALELE CATEGORII DE CEREALE 24FIGURA 9. PRODUCŢIA VEGETALĂ ÎN PREŢURI CURENTE 26FIGURA 10 .SUPRAFAŢA AGRICOLĂ ÎNSĂMÂNȚATĂ, MII HECTARE 28FIGURA 11. SUPRAFAŢA ÎNSĂMÂNȚATĂ CU CATEGORII DE PRODUSE CEREALIERE 28

LISTA TABELELORTABELUL 1. STRUCTURA AGRARĂ A ROMÂNIEI 4TABELUL 2. STRUCTURA PRODUCŢIEI AGRICOLE 8TABELUL 3. CONSUMUL MEDIU ANUAL, LA PRINCIPALELE PRODUSE ALIMENTARE DE

ORIGINE VEGETALĂ, PE LOCUITOR 9TABELUL 4. PREŢURILE MEDII LA PRODUCĂTORI, USD/TONĂ 9TABELUL 5. MODUL DE VALORIFICARE A PRODUCŢIEI DE GRÂU, MII TONE 11TABELUL 6. MODUL DE VALORIFICARE A PRODUCŢIEI DE PORUMB BOABE, MII TONE 12TABELUL 7. COMERŢUL INTERNAȚIONAL, MILIOANE EURO 13FIGURA 8. SUPRAFAŢA RECOLTATĂ A PRINCIPALELOR CEREALE, MLN HA 18TABELUL 9. COMPARAŢIA EXPORTULUI CUMULATIV DE CEREALE 24TABELUL 10. PRODUCŢIA PE CULTURI AGRICOLE CEREALIERE, 2005-2011 27TABELUL 11. EXPORTURILE CEREALELOR ŞI PREPARATELOR PE BAZĂ DE CEREALE 29TABELUL 12. IMPORTURILE DE CEREALE ŞI PREPARATELOR PE BAZĂ DE CEREALE 30



I. PIAŢA MONDIALĂ DE CERELAEPiaţa mondială de cereale se caracterizează în perioada 2002-2012 printr-o creştere cu 3,8% a suprafeţei cultivate şi o creştere cu 22,8% a producţiei. Oferta de cereale la nivel mondial a venit să răspundă unui consum mondial în creştere, datorat mai ales dinamicii consumului uman (surplus de cca. 250-300 mil. tone). Creşterea producţiei de cereale utilizate pentru consumul uman a fost mai ridicată decât cea a populaţiei ceea ce a determinat o producţie pe cap de locuitor de la 152,2 kg/loc în anul 2005, la 154,1 kg/loc în anul 2012. La nivelul UE-27 producţia de cereale a oscilat între minimul de 231 mil. tone (producţie obţinută în anul 2003) şi maximul de 298 mil. tone (producţie obţinută în anul 2008), în timp ce consumul a crescut foarte puţin, cu cca. 2-3% (menţinându-se în jurul valorii de 260 mil. tone), pe fondul în special a creşterii consumului uman şi industrial (23,7% în perioada 2007-2012).Tendinţele pieţeiConform datelor FAO, dacă condiţiile meteorologice se vor păstra în parametrii apropiaţi de normal (spre deosebire de cele din 2012), este de aşteptat ca producţia de grâu la nivel mondial în 2013 să ajungă la 695 milioane de tone, adică cu 5,4 la sută mai mult decât recolta de anul trecut şi doar cu aproximativ 6 milioane de tone mai puţin decât nivelul record obţinut în 2011.De asemenea, în 2013 este de aşteptat ca producţia de orz, ovăz şi sorg să stabilească un nou record istoric de 1 266 milioane de tone – cu 9.3 la sută mai mult decât maximul anterior de 1 167 milioane de tone înregistrat în 2011.Din acest total, producţia de porumb este prognozată a fi de aproximativ 960 de milioane de tone, cu cca. 10 la sută mai mare decât în 2012. Cea mai mare parte a creşterii este de aşteptat din partea Statelor Unite, cel mai mare producător din lume, unde culturile de porumb se îndreaptă spre cel mai ridicat nivel din 1936 încoace. Măsurile de revenire determinate de seceta de anul trecut în principalele ţări producătoare vor contribui, de asemenea, în mod decisiv la producţiile record de anul acesta.În pofida creşterilor de producţie preconizate, utilizarea cerealelor la nivel mondial este de aşteptat să stagneze în 2012/2013, constrânsă de creşterea preţurilor la cereale şi cererea slabă de etanol. Cererea de cereale la nivel mondial este estimată acum la 2 332 milioane de tone, aproximativ neschimbată faţă de nivelul din 2011/12.Stocurile mondiale de cereale la sfârşitul sezonului 2013 sunt estimate la 505 milioane de tone, în creştere cu 1 la sută (5 milioane de tone), faţă de prognoza anterioară şi cu 3 procente (16 milioane tone) sub nivelul lor de deschidere.O scădere bruscă a comerţului mondial de cereale este de aşteptat în 2012/13 pentru toate cerealele majore. La 304,4 milioane de tone, aceasta ar fi cu aproape 1 milion de tone mai mare decât prognoza din luna anterioară, dar care reprezintă totuşi o scădere de aproximativ 4 procente (13 milioane tone) faţă de 2011/12.



Indicele FAO pentru preţul cerealelor a avut o medie de 235 de puncte în aprilie, în scădere cu 10 puncte (4,1 la sută) faţă de martie 2013, dar de aproape 11 puncte (4,9 la sută), faţă de aprilie 2012.

II. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN ROMÂNIA

II.1. Piaţa de cereale în România

II.1.1. Retrospectivă Pe plan naţional, agricultura reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei româneşti. Conform datelor prezentate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ponderea agriculturii, silviculturii şi pisciculturii în PIB, în 2011 a fost de 6,5%, având o creştere de 0,5% în comparaţie cu anul precedent.1

Structura culturilor din România şi, respectiv, a producţiei vegetale este dominată de producţia de cereale. Suprafeţele agricole ocupate de aceste culturi reprezintă circa 66% din suprafaţa cultivată anual. Nonperformanţa producţiei agricole anuale este generată, în primul rând, de dependenţa încă (prea) ridicată de condiţiile meteorologice anuale (meteo dependenţa producţiei agricole), deoarece sistemele de irigaţii sunt, în mare parte, degradate şi nefuncţionale, echiparea precară a fermelor cu instalaţii de irigare şi costul ridicat al apei pentru irigat, dar şi datorită folosirii unor tehnologii agricole învechite, cu consum redus din input-urile care susţin performanta (sămânţă de calitate, îngrăşăminte, substanţe de protecţia culturilor) şi cu echipamente tehnice depăşite din punct de vedere al consumului de energie şi al productivităţii. Seceta, cu frecvenţa din ce în ce mai mare, afectează producţia agricolă, mai cu seamă în Câmpia Română, Dobrogea şi Moldova, zone unde se găsesc şi cele mai întinse sisteme de irigaţii, construite în perioada 1960–1990, dar nefuncţionale sau neutilizate de circa 20 de ani.2

Tabelul 1. Structura agrară a României

1 Raportul Direcţiei Generale Politică în Sectorul Vegetal, aprilie 20122 Structura Agrară Actuală a României, 2012, Păun Ion Otman



Sursa: Eurostat

a. gospodarii agricole nefinanţate, cu suprafața sub 1 ha sau mai mare de un 1 ha, dar puternic fărâmițata (neeligibile pentru finanțarea din bugetul agricol al UE), în număr de 2,74 mil., deţin 5,07 mil. ha teren agricol format, în cea mai mare parte, din grădini, păşuni si fânețe naturale. Suprafaţa gospodăriilor din aceasta categorie reprezintă circa o treime (34,5%) din suprafața agricola a tarii, amplasata pe soluri slab productive, geografic regăsindu-se, în cea mai mare parte, în zona de deal si munte;

b. ferme (exploataţii) de subzistenta si semisubzisţenta finanţate european, în suprafața de 1-10 ha, în număr de 1,04 mil. (27,1%), deținând suprafața de 3,10 mil. ha teren agricol (21,2%), produc, în marea lor majoritate, produse agricole primare pentru autoconsumul alimentar si gospodăresc propriu (circa 25-30% din consumul alimentar naţional, respectiv 4-4,5 mld. €/an). Din punctul de vedere al contribuţiei la balanța generala a consumului alimentar, importanta fermelor de subzistenta si semisubzisţenta este de netăgăduit. De altfel, noua politica agricola europeana, prevăzuta prin mecanismul financiar european 2014-2020, susține, în continuare, finanțarea acestor exploatații agricole;

c. ferme (exploatații) familiale comerciale, tipologic sunt caracteristice exploatațiilor privat-familiale formate, susținute si consolidate în tarile UE, ca efect al aplicării timp de peste 50 de ani a PAC (politicii agricole comune). În majoritatea tarilor UE15, acest tip de ferme, cu mărimi între 10 si 50 ha sau între 10 si 100 ha în Anglia si Franța, deține o pondere importanta în suprafața agricola a UE15. Cu foarte puține excepții, se găsesc ferme de peste 1 000 ha în Germania, pe teritoriul fostei RDG, si câteva latifundii în Portugalia si Spania.

După cum s-a mai precizat, ca efect al aplicării reformei agrare după anul 1990, fermele familiale comerciale, majoritare în UE, în România au cea mai mica pondere, atât ca suprafața (1,49 mil. ha, 10,2%), cât si numeric (circa 60 000 exploatații, conform recensământului agricol 2011 si a datelor APIA). Într-un cuvânt, tocmai ceea ce în UE s-a promovat, susținut si dezvoltat, ferma privată de familie de tip comercial, în România are cea mai slabă reprezentativitate şi continuă să fie, prin toate politicile agricole aplicate până acum, nesusținută, marginalizată. De ce? Răspunsul este simplu: acest tip de exploatație agricolă, datorită puterii economice limitate a acesteia, nu generează susțineri politice si sponsorizări electorale puternice, iar numeric (ca putere de vot, deci electoral) este nesemnificativ si, în consecința, nu a intrat în vederile niciunui partid politic sau guvern pentru a fi susținut.

d. ferme comerciale (societăţi capitaliste), cu suprafețe agricole între 100 de ha si 55 000 ha, în număr de circa 12 000 societăţi comerciale, societăţi si asociații agricole, dețin o suprafața agricola de 5,01 mil. ha, marea lor



majoritate fiind formata din teren arabil (circa 90%, peste jumătate din terenul arabil al tarii) si situata în cele mai favorabile zone agricole ale României.



II.1.2. Producţia de cereale Conform datelor procesate din baza de date a Eurostat, evoluţia suprafeţelor cultivate cu cereale (inclusiv orez) în România este prezentată în figura de mai jos:Figura 1. Suprafaţa de cereale cultivate în România

Sursa: Eurostat

Conform aceleaşi surse, pentru 2012 suprafaţa cultivată cu cereale (inclusiv orez) a fost de 5394,7 mii hectare, pe când în 2004 erau cultivate aproximativ 6230,3 mii hectare.O altă caracteristică este cantitatea producţiei cerealiere. Evoluţia producţiei agricole (inclusiv cantitatea de orez produsă), conform datelor puse la dispoziţie de Eurostat, este prezentată în figura de mai jos:



Figura 2. Evoluţia producţiei de cereale în România, 2004-2012

Sursa: Eurostat

Se observă o tendinţă haotică a evoluţiei cantităţii recoltate de producţie cerealieră. Dacă în 2004, au fost recoltate 24403 mii tone cereale, atunci în 2012 această cifră a ajuns la valoarea de doar 12621,3 mii hectare.Pe categorii de culturi, producţia cerealieră se prezintă în felul următor:Figura 3. Evoluţia producţiei cerealiere pe categorii



Pe categorii de produse cerealiere, situaţia în România se înregistrează în felul următor:Tabelul 2. Structura producţiei agricole

Sursa: Anuarul Statistic al României 2012

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în 2011, producţia de cereale a crescut cu peste 24%, până la 20,7 milioane tone, România cultivând cu preponderenţă porumb boabe (49,8%), respectiv grâu (36,8%) din suprafaţa totală cultivată cu cereale pentru boabe. România a obţinut în 2011 o producţie de porumb de 11,6 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,613 milioane hectare, situându-se pe primul loc din Uniunea Europeană (UE), după suprafaţa cultivată şi pe locul doi la producţie, după Franţa, din cauza unui randament inferior. Randamentul la porumb realizat anul trecut în România, de 4.464 kg/ha, a fost însă cel mai mic înregistrat în statele membre. În 2012, situaţia a fost mult mai tragică din cauza secetei, randamentul la porumb înjumătăţindu-se la 2.043 kg/ha, iar producţia totală situându-se la numai 5,473 milioane tone. În ceea ce priveşte recolta de grâu, dacă în 2011 s-au obţinut peste 7,103 milioane de tone, de pe 1,928 milioane hectare cultivate, deşi în piaţă se vorbea de o producţie mult mai mare, dar nedeclarată, anul trecut a atins în jur de 4,99 milioane de tone, sub media ultimilor trei ani, de 5,3 milioane tone. Evoluţia agriculturii româneşti în 2012 a fost comparată cu cea din 2011, an în care România a obţinute recolte-record, mult peste mediile anuale.



Datele statistice arată că seceta de anul trecut a adus economiei pierderi de peste patru miliarde de euro. Rezultatele record din 2011, de peste 19 miliarde de euro, din agricultura locală au contribuit la o creşterea economică de 2,5% în 2011.

II.1.3. Consumul Tabelul 3. Consumul mediu anual, la principalele produse alimentare de origine vegetală, pe locuitor

SPECIFICAREU.M. 2007 200

82009 2010

Cereale şi produse din cereale- în echivalent boabe kg 206,9 204,0 200,8 199,6- în echivalent făină kg 156,0 154,1 151,7 150,4

Cartofi kg 96,1 99,5 93,1 98,2Legume şi produse din legume (în echivalent legume kg 164,1 176,0 168,2 174,4Fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe kg 67,8 62,9

62,363,3

Zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat)

kg 24,9 23,2 25,8 22,1Grăsimi vegetale (greutate brută) kg 13,8 14,6 16 14,8


Consumul de cereale a fost în creştere până în 2005, ajungând la un maxim de 19,7 mil. tone. După această dată consumul a început să scadă ajungând în anul 2011 la cca. 13,9 mil. tone (cu 1,9% mai redus decât în anul 2002). Această evoluţie a avut loc pe fondul creşterii consumului de sămânţă (4,7%) şi a consumului industrial (39,4%), dar mai ales a scăderii consumului de furaje pentru animale cu 26,1% în condiţiile restrângerii sectorului animalier.

II.1.4. Preţurile Conform datelor FAOSTAT, preţurile medii pentru cereale, sunt prezentate în tabelul de mai jos:Tabelul 4. Preţurile medii la producători, USD/tonă

Produsl 2007 2008 2009

Grîu 250,6 262,0

Porumb 316,3 385,1 220,4



Orz 275,2 317,6 187,5

Sursa: FAOSTAT



II.1.5. Grupul de producători de cereale recunoscuţi de Ministerul Agriculturii

Asociaţia Consorţiului de Extensie şi Dezvoltare RuralăSC ”G6 Fermieri Grup” Societatea Agricolă ComloşanaSC Grup de Producători Cereale ”Lunca Prut”SC ”Exigent Timiş”SA ”Spicom Arcuş”SC Mureşul Cereale SRLCooperativa Agricolă ”Şase Spice”SC Consorţiu Ceres Dor Mărunt SRLSC Grup de Producători de Cereale TARA SRLSC Grupul de Producători de Cereale GAIK Kaiser SRLSC Consol Moţăţei SRLCooperativa Agricolă UnireaSC ”DN Agrar Cereale”SC ”Agro Grup Unirea”SA”Chereji Pişcolt” Cooperativa AgricolăBraicoop Cooperativa AgricolăSC ”Cereal Feed” SRLSC ”ACSZR GRUP”SRLSC ”Grup de Producători Cereale Agroind” SRLSC AgroCom SIC Cooperativă AgricolăSC ”Dariplant” SRL”Dorobanţu 2009”Cooperativă AgricolăSC ”AgroPuia” SRLSC ”Crişana Cereale Grup” SRLSC ”Gup Producători Agricoli CAMPIA Ierului” SRL”Agrodava Nemţeană” Cooperativă AgricolăSursa: Date procesate conform informaţiei MADR



II.2. Valorificarea producţiei cerealiere din România

II.2.1. Valorificarea producţiei de grâu Deși producţia de grâu are o valorificare prin vânzare-cumpărare mult peste cea a producţiei de porumb (si datorita utilizării porumbului ca furaje), totuşi comercializarea grâului pe piaţa este mult sub nivelul înregistrat încelelalte tari europene.

În România, în anul 2009, se comercializa 69,3% din producția utilizabila. În Spania procentul era de 93,7%, iar în Italia de aproape 90%. Din punct de vedere cantitativ, o a doua caracteristica o reprezintă evoluţia concordanta a producţiei si a vânzărilor în afara agriculturii, astfel încât proporţia între acestea nu se modifica în mod substanţial. Deşi au fost ani agricoli cu producţie redusa la jumătate (precum în anul 2007), autoconsumul (utilizarea interna la producător) s-a diminuat mai puţin.Tabelul 5. Modul de valorificare a producţiei de grâu, mii tone

Sursa: prelucrare în baza datelor INS

In ultimi ani autoconsumul de grâu, pentru furaje şi seminţe, precum şi pentru prelucrarea în vederea consumului uman în gospodăriile populaţiei s-a stabilizat la circa 1,6 mil. tone. Extinderea pieţei grâului s-a manifestat, mai ales, după aderarea României la UE. Din acest punct de vedere, evoluţia din anii 2009 şi 2010 este sugestivă, cu atât mai mult cu cât producţia de grâu utilizabilă a fost în anul 2010 cu circa 2 mil. tone mai mică decât în anul 2009. Ca urmare a producţiei mai reduse, în anul 2010 cererea internă a fost asigurată prin reducerea stocurilor. În aceste condiţii, vânzările în afara agriculturii au continuat să-şi majoreze ponderea în producţie, apropiindu-se astfel de pragul de 70%. Faţă de anul 2008, când ponderea vânzărilor în producţie a fost chiar sub valoarea din 2005, s-a înregistrat o majorare a acestei ponderi cu 9,5 puncte procentuale.



II.2.2. Valorificarea producţiei de porumb boabe Aşa cum se menţiona în primele pagini, bilanţul de aprovizionare pentru porumb boabe se deosebeşte semnificativ de bilanţul de aprovizionare al grâului prin faptul că principala destinaţie pentru porumb o reprezintă utilizarea ca furaj.Dacă la grâu, pentru această destinaţie se utilizează circa 8% din resurse, la porumb 73% din resurse sunt utilizate ca furaje.Cu toate acestea, decalajele de comercializare pe piaţă a porumbului între România şi alte ţări din UE rămân la fel de ridicate. În România ponderea producţiei comercializată pe piaţă în total producţie este de 39%. În Ungaria procentul se apropie de 87%, în Spania de 80%, iar în Italia de 78%.Tabelul 6. Modul de valorificare a producţiei de porumb boabe, mii tone

Sursa: prelucrare în baza datelor INS

Având în vedere principala destinaţie a porumbului, variaţiile anuale de producţie s-au reflectat în variaţii, aproximativ de aceeaşi amploare, ale autoconsumului pentru furaje şi mult mai puţin în vânzările în afara agriculturii. În anul 2005, când producţia de porumb boabe a fost de 14541,6 mii tone, vânzările în afara agriculturii au însumat 4879 mii tone. În anul 2010 la o producţie de 7973,3 mii tone, au intrat pe piaţă 3100,3 mii tone. În schimb autoconsumul s-a redus de la 8517,6 mii tone în 2005 la 4957,1 mii tone în anul 2010.



II.3. Comerţul internaţional al RomânieiDin tabelul prezentat mai jos se atestă o balanţă comercială pozitivă, în special pe segmentul de cereale, unde exportul prevalează cu mult importul (cu excepţia anului 2007, până la aderarea României la UE)Tabelul 7. Comerţul internațional, milioane euro

SPECIFICARE EXPORT

IMPORT

200 200 2009 201 200 200 200 2010Animale vii şi produse animale

252

278 326 434 870

1191

1116

984Produse vegetale

440

1198

1125

1639

1037

1259

1003

1141Fructe comestibile

39 33 39 62 246

245

176 179Cereale

151

638 631 893 271

308

250 248Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale 68 106 88 164 14

4227

160 217Produse alimentare, băuturi şi tutun 36

2583 704 890 128

81669

1544

1584

Total produse NC I-IV

1122 2165 2243

3127 3339

4346 3823 3926


Balanţa comercială cu produse agroalimentare este deficitară pe ansamblu, însă deficitul s-a redus de la 1581 mil. euro în 2009 la 799 mil euro în 2010. În 2009 exporturile au depăşit importurile la produsele vegetale cu 122 mil. euro (la cereale cu 381 mil. euro) iar în 2010, exporturile au depăşit importurile la produsele vegetale cu 498 mil. euro (la cereale cu 645 mil. euro).Uniunea Europeană este principalul partener în comerţul agricol al României, astfel în anul 2010, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 73,7%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,6%.În conformitate cu Nomenclatorul Combinat al Sistemului Armonizat de Clasificare şi Codificarea Mărfurilor, categoria de produse cereale, cuprinde grupele de produse: Grâu, Porumb, Orz.

Pentru anul 2011, exporturile totale ale României cu cereale, a avut o creştere valorică de 25,3% în termeni cantitativi, însă volumul acestor exporturi a scăzut cu aproximativ 25,5%.



i) Grâu. Exporturile României în cazul grâului au scăzut cu 13,9% din punct de vedere al valorii şi 36,7% din punct de vedere al cantităţii. Importurile au înregistrat o creştere de 15,7% valoric şi o scădere a cantităţii cu 22,3%

ii) Porumb. Exporturile au înregistrat o creştere valorică de 53% şi 12,5% din perspectiva cantităţii. Importurile la rândul lor au înregistrat o creştere de 33,2% din punct de vedere valoric şi o scădere de 13,2%.

iii) Orz. Exporturile au înregistrat o creştere de 68,2% a valorii, şi o scădere de 1,1% din punct de vedere a cantităţii. Importurile au înregistrat o creştere de 153,5% a valorii şi de 105,5% din punct de vedere a cantităţii.

Comerţul în 2012Romania a exportat in 2012 aproape 4,6 milioane de tone de grâu si porumb, cu peste 18 procente mai mult decât in 2011, deși seceta a înjumătăţit anul trecut producțiile acestor cereale, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR).Din cantitatea de cereale plasata pe piețele externe (piața UE si tarile terțe), grâul si măslinul au reprezentat 2,314 milioane tone, iar porumbul 2,272 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obținut 596,5 milioane de euro, iar din cele de grâu 544 de milioane de euro.Conform MADR, încasările totale din grâu si porumb au depășit 1,14 miliarde de euro, in perioada ianuarie - decembrie 2012, reprezentând aproape o treime din suma totala încasată anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 3,9 miliarde de euro.Pe de alta parte, Romania a importat in 2012 o cantitate de 1,23 milioane de tone de astfel de cereale, din care grâul reprezintă 531.872 tone, in valoare de 118,66 milioane euro, iar porumbul 698.581 tone, in valoare de 191,33 milioane euro.In 2012, deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45 milioane de euro, de aproape doua ori mai mare decât in anul 2011, când s-a cifrat la 375,96 milioane euro.

Romania a importat, in 2012, peste şase milioane de tone de produse agroalimentare, in creştere cu 6% fata de anul 2011. Valoarea produselor importate a depăşit 4,66 miliarde euro, fiind cu aproximativ 372 de milioane de euro mai mare decât in anul precedent.

In același timp, exporturile de produse agroalimentare au totalizat, anul trecut, peste 7,9 milioane tone, iar încasările au depăşit 3,914 miliarde euro. În anul 2011, Romania a exportat 8,345 milioane tone de alimente, in valoare de 3,912 miliarde euro.



II.4. Forme de sprijin în sectorul vegetalMinisterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale continuă până la finele anului 2013 acordarea formelor de sprijin către producătorii agricoli, conforme cu Politica Agricolă Comună, dintre care amintim:

Plata unică pe suprafaţă (SAPS) - pentru campania 2011: 397,40 lei/ha.

Plăţile naţionale complementare directe (CNDP1) în sectorul vegetal- pentru campania 2011: 141,27 lei/ha

Subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură: ajutor de stat prin care se decontează fermierilor diferenţa de acciză pe baza suprafeţelor cultivate, a culturilor şi a facturilor, schema aplicându-se în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare. Suma alocată pe perioada 1 oct 2011-30 sept 2012 este de 380.995 mii lei.

Sprijinul pentru asigurarea producţiei agricole: ajutor de stat prin care se subvenţionează 50% sau 70% din prima de asigurare în funcţie de riscurile asigurate, iar despăgubirile vor fi plătite de firmele de asigurări. Suma alocată pe perioada 1 ian. 2012-31 dec. 2012 este de 42.549 mii lei.

Ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, acordat exploataţiilor din sectoarele vegetal şi animalier aflate în perioada de conversie către agricultura ecologică. Suma alocată anual pentru sectorul vegetal este de 2.373.000 euro.

Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume, pentru constituire şi investiţii, sprijinul fiind corelat cu valoarea producţiei comercializate.

Sprijin pentru restructurarea sectorului vitivinicol în cuantum anual de 42,1 mil. euro.

II.5. Concluzii

În mod tradiţional, România este un producător important de cereale şi plante oleaginoase, aceste culturi ocupând, an de an, cele mai mari suprafeţe. Astfel, în anul 2011, din cele 8,1 milioane hectare suprafaţă cultivată, 5,2 milioane hectare (64%) reprezintă cereale pentru boabe, iar 1,5 milioane hectare (18%) plante oleaginoase (INS, 2012).



Deşi România a suportat pierderi semnificative în vara anului 2012 la produsele de cereale ca rezultat a secetei, acest lucru nu a împiedicat ţara să fie una net exportatoare de grâu, situându-se între primii 14 exportatori mondiali. O asemenea performanţă se datorează în primul rând specificului de producere a României, şi a faptului că suprafaţa culturilor însămânţate de grâu se extinde pe 1.977 mii hectare. Totodată, ca ţară net exportatoare de porumb, România se întinde pe o suprafaţa de aproximativ 2.616 mii hectare însămânţate şi cu o producţie medie de aproximativ 4500 kg/ha. Datele statistice arată că seceta de anul trecut a adus economiei pierderi de peste patru miliarde de euro. Rezultatele record din 2011, de peste 19 miliarde de euro, din agricultura locală au contribuit la o creşterea economică de 2,5% în 2011.De asemenea, rezultă o pondere importantă a cerealelor în structura valorică a producţiei agricole din România, de aproximativ 14%, în perioada 2007 – 2012.

Producţia de cereale este fluctuantă, de la un an la altul fiind practic dependentă de condiţiile climaterice.Mai mult ca atât, o dată cu intrarea în vigoare a Politicii Agricole Comune, perspectiva României pentru principalele culturi cerealiere va avea un efect considerabil asupra securităţii alimentare a ţării. În aceeaşi ordine de idei, efortul autorităţilor ar trebui să se orienteze spre sectorul zootehnic, ca producţie primară, pentru ca lanţul valoric să fie utilizat raţional.De asemenea, performanţele României în acest sens pot fi realizate în urma recondiţionării unui sector al irigaţiilor. Şi nu în cele din urmă, cascadarea şi realizarea unei strategii naţionale în domeniul agriculturii şi prioritizare pe principalele sectoare, care de regulă nu exclud cel al cerealelor, să fie aliniată priorităţilor UE ţi să implementeze cu stricteţe principalele instrumente oferite de PAC.


III. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN UCRAINA

III.1. Piaţa de cereale din Ucraina

III.1.1. Retrospectivă Ucraina are o tradiţie veche în sectorul agricol, este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa agricolă mondială şi pe bună dreptate este considerată “grânarul” Europei. Agricultura a fost şi rămâne o industrie importantă a economiei Ucrainei. Contribuţia agriculturii la PIB, în ultimii ani constituie în medie aproximativ 8,2%. Cerealele de producţie, mai ales în ultimii ani, este baza economiei agrare. Pe arena internaţională, Ucraina este o ţară cu mare potenţial agricol, la dispoziţia căreia sunt calitatea solului, apropierea de resursele de apă şi populaţia harnică. Pentru dezvoltarea cu succes a sectorului agricol din Ucraina şi valorificarea potenţialului său există toate componentele necesare, dar un motiv semnificativ de descurajare a trecerii sectorului agricol din Ucraina la un nou nivel este lipsa de finanţare, cauzată de activităţile politice ale statului, uneori controversate. Figura 4. Recolta globală de cereale şi leguminoase, mil tone

Sursa: Serviciul Statistică de Stat Ucraina

În acelaşi timp, Ucraina este unul dintre cei mai importanţi furnizori de produse agricole din lume. Din cele 60 de mil de hectare de teren din ţară, 42 de mil de hectare de teren agricol sunt optime pentru agricultură. În acest caz, suprafeţele însămânţate cu cereale în 2012 s-au ridicat la aproximativ 15,6 mil hectare.


Conform Ministerului politicii agrare şi alimentare din Ucraina în 2013, cereale şi leguminoase s-au semănat 16,2 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 3,8% mai mult faţă de perioada precedentă.Figura 8. Suprafaţa recoltată a principalelor cereale, mil ha


În perioada 2000-2011 tendinţa generală anuală a fost o creşterea treptată a suprafeţelor însămânţate cu o rată medie de 1,3%. Structura modernă a suprafeţelor însămânţate reflectă starea pieţei. Ponderea culturilor de grâu în ultimii ani, a reprezentat aproximativ 44%, din orz - 29%. În acelaşi timp, suprafaţa de porumb cultivată a crescut de la 9% la începutul anilor 2000 până la 19% în ultimii 3 ani. Schimbarea structurii suprafeţelor cultivate a fost reacţia la modificarea structurii cererii. Înainte de toate cererea la export a crescut pentru grâul şi orzul ucrainean, iar în ultimii ani şi la porumb. Tendinţa de creştere a producţiei în această perioadă a fost rezultatul tendinţei generale de creştere a productivităţii. În 2012, Ucraina a livrat pe piaţa internaţională 6,7 mil tone de grâu, 12,7 mil tone de porumb şi 2,1 mil tone de orz, acestea îndreptându-se spre partenerii tradiţionali de export, în marea lor majoritate europeni.



Astăzi, piaţa de cereale din Ucraina este un mediu extrem de competitiv, fapt ce arată aproape toate companii internaţionale specializate în comerţul cu produse agricole. Multe dintre companiile străine operează pe piaţa ucraineană aproximativ 10 ani. Pe piaţa de cereale operează, de asemenea, o serie companii ucrainene destul de puternice.Ucraina în acest an ar putea colecta 52-54,4 mil tone de cereale (anul trecut 46,2 mil tone) potrivit experţilor de pe piaţa agrară.Figura 5. Producţia de cereale


Recolta de cereale în 2011/2012 s-au ridicat la nivelul maxim în istoria independenţei Ucrainei - 56,7 mil tone de cereale. Cu toate acestea, cu un astfel de randament înalt, exporturilor de cereale în anul de comercializare 2011/2012 a fost de aproximativ 22,5 mil tone, depăşind cifra de perioada anterioară cu 87,5%, când exporturile au fost doar 12,0 mil tone. Important de subliniat că această cifră nu este comparabilă cu cea a volumului exporturilor din ultimii ani, care au variat între 20-25 milioane de tone, în timp ce nivelul de producţie era de 40-50 milioane de tone de cereale. Cererea de cereale de pe piaţa internă de securitate alimentară este estimat la nivelul de 27-28 mil tone. Diferenţa dintre volumul producţiei şi a



exporturilor cerealelor în sezonul 2011/2012, care a dus la formarea de reziduuri la un record de 12 mil tone de cereale (în conformitate cu normele, această valoare nu trebuie să depăşească 20% dintre cerinţele anuale ale statului), poate fi explicată prin influenţa unor factori, cum ar fi impunerea unor taxe de export pe trei culturi principale (porumb, orz, grâu), privarea exportatorilor de cereale de dreptul recuperării TVA-ului, probleme cu transportul de cereale (lipsa de maşini, blocaje de porturi). Modificările din Codul Fiscal au condus la scăderea preţului de achiziţie a cererii pentru export, ceea ce pe fondul creşterii preţurilor mondiale la cereale, a condus comerţul de cereale la marja minimă pentru producătorii agricoli interni. Fermierii au început să limiteze furnizarea de cereale până când vor fi schimbări pozitive în favoarea lor. Mai târziu, guvernul a revizuit toate restricţiile, tarifele au fost eliminate şi rata zero a TVA-ului pentru exportatori restabilită, dar nivelul exporturilor prognozat de Ministerul Politicii Agrare de 26-27 mil tone de cereale au eşuat.

III.1.2. Preţurile Analiza preţurilor mondiale pentru cele trei cereale majore prezintă o anumită volatilitate a preţurilor. În a doua jumătate a anului de comercializare 2012-2013 preţurile pentru contractele futures pentru grâu au fost în declin. Toate preţurile la orz furajer au arătat o creştere graduală până acum de la începutul acestui sezon şi declinul în a doua jumătate a sezonului 2012/2013. Preţul futures pentru porumb a crescut de la începutul sezonului şi a scăzut treptat în a doua jumătate a anului fiscal.

Figura 6. Dinamica preţurilor mondiale la principalele cereale

Sursa: www.kreston-gcg.com


http://www.kreston-gcg.com/


III.2. Producţia de cereale

Cele trei culturi, care alcătuiesc axul principal al producţiei de cereale din Ucraina, sunt grâul, orzul şi porumbul, este evident că aceleaşi culturi sunt coloana vertebrală a tuturor cerealelor exportate. Principalii exportatori de cereale din Ucraina sunt atât companii naţionale, cît şi multinaţionale, inclusiv "Nibulon", "Pâine Investbud", "Kernel", "Louis Dreyfus Ucraina Ltd", "Alfred C. Toepfer International", "Cargill", "Serna", "Bunge Ucraina" şi altele. Ca rezultat al anului de comercializare 2011/2012, primele trei în structura de export a cerealelor din Ucraina sunt "Pâine Investbud" (13,7%), "Nibulon" (10%) şi "Kernel" (9%). Ucraina exportă anual circa 45-50% din recolta de porumb, şi, prin urmare, piaţa de cereale la nivel mondial joacă un rol important în ghidarea dezvoltării unei culturi sau altei în ţară.

III.2.1. Producţia de grâu În Ucraina, grâul este piaţa cea mai strategică din toate cerealele. Având în vedere acest fapt, şi, de asemenea, utilizat pe scară largă în produsele alimentare din cereale, grâul este sub controlul special al statului, care în ultimii şase ani, de trei ori a introdus cote de export la cereale. În anul de comercializare 2011/2012, producţia de grâu de primăvară a fost de 33,1 kg/ha şi de iarnă de 33,9 t/ha, în total au fost colectate 22,3 mil tone de grâu, exporturile s-au ridicat la 5,6 mil tone. Condiţiile meteorologice nefavorabile au afectat negativ randamentul şi producţia de grâu în 2012. Potrivit Ministerului de Politicii Agrare din Ucraina în anul de comercializare 2012/2013, producţia de grâu este aproximativ de 15,9 t/ha, ceea ce reprezintă peste 50% mai puţin din recolta din sezonul trecut. În general, recolta de cereale este estimat la 15,8 mil tone (cu 29% mai puţin în 2011/2012). Conform celor mai recente previziuni ale USDA, exportul de grâu din Ucraina în 2012/2013 va fi de aproximativ 6,5 milioane de tone. Din 19 martie 2013 au fost luate 6,2 milioane de tone de cereale.Datorită reducerii rentabilităţii producţiei de grâu în 2012, interesul fermierilor, deosebit de mari, s-au mutat la cultivarea unor culturi mai profitabile, în special a porumbului şi floarei soarelui.Exportatorii importanţi de grâu din lume sunt Statele Unite, UE, Canada, Rusia, Australia, Argentina, Kazahstan şi Ucraina, care, după introducerea cotelor pentru exportul de cereale şi-a pierdut poziţia sa pe arena internaţională a exportului de grâu.

III.2.2. Producţia de porumb



Recolta de porumb în sezonul agricol 2011/2012 a fost de 22,8 mil tone, cu un randament record de 64,4 t/ha, exporturile s-au ridicat la 13,5 mil tone. Datorită randamentului ridicat de cereale şi stabilităţii condiţiilor meteorologice, precum şi cererea pentru porumb pe arena internaţională, a existat o tendinţă de redistribuire a structurii de producere a culturilor în favoarea porumbului. Trebuie remarcat faptul că porumbul este o cultură de înaltă tehnologie, cerând să respecte tehnologia de aplicare a îngrăşămintelor, ceea ce se reflectă în costul ridicat al cultivării sale, dar în acelaşi timp, în prezent porumbul este una dintre culturile cele mai profitabile. În 2011, profitabilitatea de cultivare a porumbului a fost de aproximativ 75%, în 2012 această cifră a scăzut cu 29%, la 53%. Conform previziunilor operatorilor de pe piaţă, în 2013 va fi posibil să se calculeze rentabilitatea producţiei de porumb în intervalul de 45-50%. Suprafeţele pentru cultivarea porumbului în 2012 au crescut în zonă cu 28%, la 4,7 mil hectare, creşterea a fost datorită contribuţiilor holdingurilor agricole mari.Principalii cumpărători de porumb ucrainean în anul 2012/2013 a fost UE, unde în perioada septembrie-noiembrie 2012 a fost livrat aproximativ 70% din exportul de cereale. În acelaşi timp, în sezonul trecut principalii cumpărători de porumb au fost ţări precum Egipt, Spania, Iran, Portugalia, Japonia, Coreea. În 2013, livrarea planificată de porumb ucrainean în China, care a necesitat anterior întreaga sumă acoperită de cereale din SUA, dar preţul ridicat al ultimei a forţat China pentru a revizui numărul de importatori.În acelaşi timp, în cazul în care previziunile analiştilor ale culturilor viitoare de grâu şi orz sunt aproape la fel, diferenţele de porumb ajunge la mai mult de 3 milioane de tone. De exemplu, experţii estimează producţia totală de grâu a variat de la 20 de milioane de tone la 20,5 milioane de tone, orz - de la 7 milioane de tone la 7,25 mil tone, porumb - de la 22,25 mil tone la 25,4 mil tone.

III.2.3. Producţia de orz Randamentele orz în perioada 2012/2013 a fost de 23,4 t/ha pentru primăvara şi 26,0 t/ha pentru soiurile de iarnă. Astfel, pentru sezon s-au colectat 9,1 mil tone de orz şi au fost exportate 2,6 mil tone. Vremea în 2012 a avut un impact negativ asupra dinamicii producţiei agricole. În 2012/2013, randamentul mediu de orz este estimat la 16 kg/ha, ceea ce este de fapt cu o treime mai mică decât în 2011/2012. Din 19 martie 2013 exporturile de orz ucrainean s-au ridicat la 2,1 mil tone. În ultima perioadă este tendinţa producătorilor de a refuza să crească orz, reducând suprafaţa însămânțată. Acest lucru se datorează în primul rând rentabilităţii scăzute a recoltei sale. Dacă în 2011, rentabilitatea orz a fost de 8%, în 2012 cifra a scăzut la 7%. Până acum, rentabilitatea producţiei de orz pentru anul 2013, este de aproximativ 10%. În acelaşi timp, orzul este o cultură importantă, astfel încât schimbări radicale în volumul de creştere nu vor fi.



Mai mult de jumătate din orzul ucrainean este trimis în Arabia Saudită. Prin urmare, preţurile de pe piaţa internă sunt direct dependente de evoluţiile din ţară - creştere/scădere a cererii, în prezenţa/eliminarea subvenţiilor de import.De asemenea, remarcat faptul că, cu o astfel de recolta totală de 54,4 mil tone de cereale, în noul an de comercializare (iulie 2013 - iunie 2014) exporturile sunt de aşteptat să ajungă la 26,3 mil tone, inclusiv 7,5 mil tone de grâu, 2 mil tone de tone de orz şi 16,5 mil tone de porumb.



III.3. Comerţul Ucrainei cu produse cerealiereCreşterea producţiei de cereale în 2000 a dus la un exces de cereale şi creşterea furtunoasă a exporturilor. Ucraina este printre cei mai mari exportatori de cereale. Între 2005 şi 2011, exporturile de cereale au ridicat la o medie de aproape o treime din producţia totală, iar veniturile din export medie de 3,3 mlrd dolari pe an. În ultimii cinci ani, cota de piaţă în comerţul mondial de grâu a fost de 21,3%, porumb - 6,8%, orz - 4,8%.Figura 7. Comparaţia indicatorilor de producţie şi export a cerealelor de bază în dinamică, mil tone

Sursa: www.kreston-gcg.com

Necătând că recolta în anul 2012 a fost aproximativ de 47 mil tone, ceea ce reprezintă cu 17% mai puţin decât în anul precedent, stocurile de 12 mil tone oferă o bază pentru a prezice potenţialul de export de cereale din Ucraina în anul de comercializare 2012/2013 la nivelul de 23-24 mil tone. În conformitate cu prognoza din luna martie a Departamentului Agriculturii din SUA (USDA), totalul exporturilor de cereale din Ucraina va ajunge la 22,0 mil tone.

III.3.1. Exportul de cereale Pe piaţa internaţională de cereale arena controlează aproximativ nouă mari exportatori. Acest lucru este în special în Statele Unite, care reprezintă aproximativ o treime din totalul exporturilor mondiale, urmată de Australia, Canada, UE, Rusia, India, Argentina, Kazahstan şi Ucraina. Este de remarcat faptul că, în ciuda reducerii




în unele ţări exportatoare importante a suprafeţei însămânţate şi eroziunea masivă a solului din mai multe ţări din lumea a treia, recolta cerealelor este în creştere. Principalul motiv pentru aceasta este dezvoltarea şi implementarea activă de către ţările dezvoltate a progreselor ştiinţifice şi tehnologice recente din producţia agricolă, care continuă şi în prezent să se integreze în cadrul complexelor agro-industriale din diverse ţări în curs de dezvoltare. Ca urmare, producţia totală şi consumul de cereale va creşte.Figura 8. Exportul Ucrainei pentru principalele categorii de cereale

Sursa: FAS USDA, ААА

Exportul cumulativ al Ucrainei pentru principalele categorii de cereale este prezentat în tabelul de mai jos. Conform acestuia, se atestă faptul că Ucraina s-a orientat spre producţia de porumb, care are o importanţă crescândă pe piaţa mondială. Astfel, anume de porumb sunt interesate UE şi China. Alte ţări, ca Orientul Îndepărtat, Japonia şi Coreea de Sud la fel sunt interesate de importul de porumb din Ucraina. Dacă se analizează evoluţia şi totalurile cumulative ale exporturilor se vede că porumbul din totalul de export de cereale are 53%.

Tabelul 9. Comparaţia exportului cumulativ de cereale

2009/2010

2010/2011

2011/2012

2012/2013

2013/2014 prognozat

TOTAL

Grîu 9,337 4,302 5,436 7,0 8,0 34,075

Porumb 5,072 5,008 15,157 13,5 16,5 55,237

Orz 5,752 2,446 2,166 2,2 2,0 14,564



Sursa: FAS USDA, ААА



III.4. ConcluziiUcraina este un producător şi exportator de cereale important pe arena internaţională, cu un mare potenţial agricol. Din suprafaţa totală de 42 mil hectare de teren agricol optim pentru agricultură, în anul 2012 15,6 mil hectare sunt suprafeţe însămânţate cu cereale, iar în anul 2013 aceste suprafeţe au crescut cu 3,8% faţă de anul precedent. Ponderea culturilor de grâu, în ultimii ani, a reprezentat 44%, de orz – 29%. O creştere importantă în totalul suprafeţelor însămânţate a înregistrat porumbul, având o creştere de 10% în ultimii ani, ceea ce demonstrează că Ucraina are capacitatea de a reacţiona la cererea de pe piaţa internă, dar mai ales de pe piaţa mondială. Cele trei culturi, care alcătuiesc axul principal al producţiei de cereale din Ucraina, sunt grâul, orzul şi porumbul, este evident că aceleaşi culturi sunt coloana vertebrală a tuturor cerealelor exportate.Recolta de cereale pe perioada anilor 2008-2012 a înregistrat fluctuaţii importante. Astfel până în anul 2010, grâul şi orzul au înregistrat scăderi pe fundalul secetelor, iar porumbul s-a menţinut la aceeaşi valoare aceşti ani, iar din 2011 a înregistrat o creştere semnificativă şi schimbând balanţa în structura exporturilor. Astfel, tendinţa de redistribuire a structurii de producere este în favoarea porumbului, datorită randamentului înalt şi creşterii cererii pentru această cultură, cu toate că grâul rămâne încă piaţa strategică de cereale a Ucrainei.Ca urmare a tendinţei generale de creştere a productivităţii şi a cererii de pe piaţa mondială, în 2012 Ucraina a exportat 6,7 mil tone de grâu, 12,7 mil tone de porumb şi 2,1 mil tone de orz. Cu o recoltă totală de 54,4 mil tone de cereale, în noul an de comercializare (iulie 2013 - iunie 2014) exporturile sunt de aşteptat să ajungă la 26,3 mil tone, inclusiv 7,5 mil tone de grâu, 2 mil tone de tone de orz şi 16,5 mil tone de porumb.



IV. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

IV.1. Piaţa cerealelor în RM

IV.1.1. RetrospectivăAgricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova, mai cu seamă în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, exporturile şi reducerea sărăciei. Agricultura contribuie cu peste 16,2% la PIB şi rămâne a fi cea mai importantă resursă de trai şi venituri în valută, urmând sectorul serviciilor (63,5%) şi cel al industriei (20,3%).Peste 40,7% din suprafaţa totală de terenuri sunt în proprietatea a 390380 de producători agricoli individuali (anul 2012). Peste 59,6% din gospodăriile rurale sunt medii ca mărime (3-5 persoane).Solurile fertile şi precipitaţiile anuale oferă, în general, condiţii climaterice favorabile pentru cultivare, oferind oportunităţi pentru dezvoltarea sectorului agricol drept un adevărat promotor al creşterii economice. Cu toate acestea, frecvenţa şi severitatea condiţiilor climaterice (grindina, îngheţurile, inundaţiile şi secetele) au crescut în mod semnificativ pe parcursul ultimului deceniu, având un impact negativ asupra dezvoltării agricole.Suprafaţa agricolă din Moldova se estimează a fi de 1,483 mii de hectare, ceea ce reprezintă 43,8 din suprafaţa totală a ţării. Din suprafaţa totală cultivabilă, cca 60,6% de terenuri agricole sunt plantate cu cereale ( mai cu seamă grâu, care reprezintă 18,5 din terenul arabil şi porumb, care reprezintă 22,1%), floarea soarelui (25,7%) şi furaje (5,2%).Producţia vegetală în Republica Moldova a cunoscut o tendinţă de creştere continuă din anul 2005 încoace. Graficul de mai jos prezintă această tendinţă, precum urmează:

Figura 9. Producţia vegetală în preţuri curente



Sursa: Banca de Date Statistice

Valoric, producţia vegetală a manifestat o creştere de aproximativ 2 ori, din 2005 în 2011. Dacă în 2005 valoarea acesteia obţinute de întreprinderile agricole era de 3273 milioane lei, atunci în 2011 această valoare era de 6757 milioane lei. Pe de altă parte sectorul individual a înregistrat în 2005 valoarea de 5176 milioane lei, iar în 2011 valoarea de 8994 milioane lei.Principalele culturi cerealiere produse în Republica Moldova sunt grâul şi orzul. Grâul este utilizat pentru consumul uman, pe când orzul este mai în special utilizat pentru nutreţurile menite animalelor.Conform Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, producţia cerealieră a ţării a suferit în anii recenţi de câteva dezastre naturale, cât şi de scăderea bruscă a sub-sectorului de seminţe cerealiere. Unele din aceste cauze au fost fragmentarea terenurilor, utilizarea redusă a îngrăşămintelor şi protecţiei plantelor, necorespunderea echipamentului agricol, precum şi productivitatea redusă a muncii.Porumbul. Porumbul este una din principalele culturi de bază, fiind utilizat extins şi ca nutreţ. În cazul produselor cerealiere, producţia acestora pentru anii 2005-2011 se prezintă în tabelul de mai jos:Tabelul 10. Producţia pe culturi agricole cerealiere, 2005-2011

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011...griu (de toamna si 1057 691 406 1286 737 744 795



primavara)...orz (de toamna si primavara)

212 200 115 353 261 208 194

...ovas 6 6 1 4 1 3 3

...leguminoase-boabe 65 68 14 37 28 36 32

...porumb pentru boabe 1492 1322 363 1479 1141 1420 1468

...alte cereale 6 3 2 10 8 10 6


Drept rezultat al secetei prelungite din 2012, recoltele de grâu au scăzut cu 19-31% în comparaţie cu media multianuală de productivitate, iar dimensiunea vegetaţiei porumbului s-a redus în medie cu 62%, ceea ce a dus la reduceri drastice a recoltelor grăunţelor de porumb.Suprafaţa însămânţată cu principalele categorii de culturi cerealiere este prezentată mai jos:



Figura 10 .Suprafaţa agricolă însămânțată, mii hectare


În conformitate cu figura de mai sus se atestă clar că suprafaţa plantată cu boabe de cereale este cu mult mai mare ca celelalte culturi. Cu toate acestea, pentru cereale se remarcă o scădere a suprafeţelor plantate. Dacă în 2005 au fost plantate 1035 mii hectare de cereale şi leguminoase, în 2008 au fost plantate 1006 mii hectare, atunci în 2011 au fost plantate 894 mii hectare. Figura 11. Suprafaţa însămânțată cu categorii de produse cerealiere




Aşadar, pentru toată perioada analizată, cea mai mare suprafaţă însămânţată este cu culturi de porumb, care şi-a păstrat acelaşi nivel pentru toată perioada. Atât în 2005 cât şi în 2011, au fost însămânţate 456 mii hectare de porumb pentru boabe. Cealaltă cultură care precedă porumbul, după suprafaţa însămânţată este grâul de toamnă şi primăvară. În cazul acestuia, suprafaţa însămânţată s-a diminuat din 2005 de la 407 mii hectare la 302 mii hectare în 2011.

IV.2. Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova 2012

IV.2.1. Exporturile

Exporturile de mărfuri structurate conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional se prezintă astfel:

Tabelul 11. Exporturile cerealelor şi preparatelor pe bază de cereale

2012 Structura, %

Gradul de influenţă a grupelor de mărfuri la creşterea

(+), scăderea (-) exporturilor,

%mil.

dolari SUA

în % faţă de 2011

2011 2012 2011 2012

EXPORT - total 2161,8 97,5 100,0 100,0 43,8 -2,5 din care:Cereale şi preparate pe bază de cereale

51,9 60,3 3,9 2,4 0,5 -1,5

Sursa: BNS

Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, indică o continuă creştere a activităţilor tradiţionale pentru economia ţării noastre.Exporturile de produse alimentare şi animale vii s-au clasat pe locul doi, reprezentând 20,3% în totalul valoric al exporturilor. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile de legume şi fructe (63,9% din total secţiune şi 12,9% din total exporturi), cereale şi preparate pe bază de cereale (11,8% din total secţiune şi 2,4% din total exporturi), zahăr, preparate pe



bază de zahăr; miere (8,5% din total secţiune şi 1,7% din total exporturi), carne şi preparate din carne (4,9% din total secţiune şi 1,0% din total exporturi), hrană destinată animalelor (4,9% din total secţiune şi 1,0% din total exporturi), produse lactate şi ouă de păsări (2,2% din total secţiune şi 0,5% din total exporturi), animale vii (2,0% din total secţiune şi 0,4% din total exporturi).

Totodată, s-au micşorat exporturile de seminţe şi fructe oleaginoase (-45,2%), minereuri metalifere şi deşeuri de metale (-55,4%), cereale şi preparate pe bază de cereale (-39,7%).

IV.2.2. Importurile

Importurile de mărfuri realizate în luna decembrie 2012 au însumat 504,5 mil. dolari SUA, cu 5,6% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 5,7% mai puţin comparativ cu luna decembrie 2011.În anul 2012 importurile au totalizat 5213,1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în anul 2011 cu 0,4%.Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 2318,7 mil. dolari SUA (cu 2,8% mai mult decât în anul 2011), deţinând o pondere de 44,5% în total importuri (43,5% în anul 2011).Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1623,8 mil. dolari SUA (cu 5,2% mai puţin decât în anul 2011), care echivalează cu o cotă de 31,1% în total importuri (33,0% în anul 2011).Importurile de mărfuri structurate conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional se prezintă astfel:Tabelul 12. Importurile de cereale şi preparatelor pe bază de cereale

2012 Structura, %

Gradul de influenţă a grupelor de mărfuri la creşterea

(+), scăderea (-)importurilor, %

mil. dolari SUA

în % faţă de 2011

2011 2012 2011 2012

IMPORT - total 5213,1 100,4 100,0 100,0 34,7 0,4din care:Cereale şi preparate pe bază de cereale

83,2 107,6 1,5 1,6 0,5 0,1

Sursa: BNS



Structura importurilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.

Importurile de produse alimentare şi animale vii au înregistrat o pondere de 10,3% în total importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămân a fi legumele şi fructele (23,7% din total secţiune şi 2,4% din total importuri), cerealele şi preparatele pe bază de cereale (15,5% din total secţiune şi 1,6% din total importuri), cafeaua, ceaiul, cacao şi condimentele (10,4% din total secţiune şi 1,1% din total importuri), peştele, crustaceele şi moluştele (9,6% din total secţiune şi 1,0% din total importuri), carnea şi preparatele din carne (8,2% din total secţiune şi 0,8% din total importuri), produsele lactate şi ouăle de păsări (7,4% din total secţiune şi 0,8% din total importuri), zahărul, preparatele pe bază de zahăr; mierea (5,7% din total secţiune şi 0,6% din total importuri), hrana destinată animalelor (4,0% din total secţiune şi 0,4% din total importuri) .

În anul 2012, comparativ cu anul 2011 au sporit importurile de gaz şi produse industriale obţinute din gaz (+8,4%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (+20,6%), băuturi alcoolice şi nealcoolice (+40,2%), energie electrică (+40,0%), maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (+28,9%), carne şi preparate din carne (+31,7%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+33,7%), produse medicinale şi farmaceutice (+2,3%), îmbrăcăminte şi accesorii (+6,2%), materiale plastice prelucrate (+7,2%), cereale şi preparate pe bază de cereale (+7,6%), mobilă şi părţile ei (+6,1%), articole din lemn, exclusiv mobilă (+7,8%), instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control (+16,7%), peşte, crustacee, moluşte (+9,8%), construcţii prefabricate; alte instalaţii şi accesorii pentru instalaţii sanitare, de încălzire şi de iluminat (+9,0%), produse lactate şi ouă de păsări (+18,8%), hrană destinată animalelor (+13,6%), îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (+44,2%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (+79,6%), favorizând astfel creşterea pe total importuri cu 3,8%.

IV.3. ConcluziiRepublica Moldova este o ţară agrară şi agricultura joacă un rol important în economia ţării. Contribuţia agriculturii la PIB este de 16,2%. În structura suprafeţelor însămânţate cu cereale se atestă o modificare uşoară pe parcursul ultimilor ani, suprafeţele agricole însămânţate cu cereale fiind în scădere, iar cele însămânțate cu culturi tehnice fiind în creştere.Cultura, care este cultivată pe cea mai mare parte din suprafeţe, este porumbul, urmat de grâu, orz şi leguminoase.



Producţia culturilor agricole cerealiere pe perioada ultimilor 3 ani a înregistrat creşteri, porumbul fiind pe primul loc în structura cerealelor cu o recoltă de 1468 mii tone în anul 2011, urmat de grâu cu 795 mii tone. Exporturile şi importurile sunt nesemnificative, ceea ce demonstrează că Republica Moldova îşi asigură consumul de cereale şi nici nu este un exportator important de aceste culturi.Secetele din 2007 şi 2012 şi inundaţiile din 2008-2010 au scos la iveală punctele slabe ale sectorului semincer dominat de cereale şi mai cu seamă vulnerabilitatea acestuia în absenţa unor capacităţi de bază, dar importante, cum ar fi irigarea şi un sistem credibil de acumulare a seminţelor.



Bibliografia:1. www.statistica.md 2. www. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ 3. www.http://www.ukrstat.gov.ua/4. www.agrochart.com 5. www.maia.gov.md 6. www.kreston-gcg.com 7. www.agravista.md 8. www.fermera.ru 9. Piața producției de cereale, 2011, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale10.Potențialul de export al României: cereale, 2012, Centrul Român pentru

Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine11.Structura Agrară Actuală a României, 2012, Păun Ion Otman12.Raportul Direcției Generale Politică în Sectorul Vegetal, aprilie 2012


http://www.fermera.ru/

http://www.agravista.md/


http://www.maia.gov.md/

http://www.agrochart.com/

http://www.ukrstat.gov.ua/

http://www.eurostat.com/

http://www.statistica.md/

analiza sectorului de cereale_anul 2013

Documents