analiza si cercetarea concurentiilor intreprinderii elko pe piata it

8/13/2019 Analiza Si Cercetarea Concurentiilor Intreprinderii Elko Pe Piata IT

1/38

CUPRINS

Argument

Capitolul 1 Conceptul de concurenta in marketing

1.1 Definiii date concurenei......................................................................................................41.2 Tipuri de concuren existente ntre productori..................................................................61.3 Practici anticoncureniale......................................................................................................81.4 Rolul organiaiilor de regle!entare..................................................................................112.1 Preentarea ofertei "T pe piaa din Ro!#nia......................................................................162.2 $nalia concurenei pe piaa "T din Ro!#nia ....................................................................1%2.3 &eg!entarea pieei..............................................................................................................1'3.1 "nter(iul in profuni!e !etoda calitati(a de explorare a pieei.........................................223.2 Preentarea fir!ei )*+,....................................................................................................223.3 &ta-ilirea scopului cercetrii...............................................................................................243.4 &ta-ilirea o-iecti(elor de cercetare.....................................................................................243. "dentificarea populaiei studiate si a e/antionului .............................................................243.6 $nalia /i interpretarea infor!aiilor .................................................................................2%

Concluzii

Bibliografie

Anexe


2/38

Argument

0oncurenta repreinta un feno!en deose-it de i!portant pentru sanatatea unei

econo!ii intrucat ea genereaa !oti(e pentru ca actorii unei piete sa isi i!-unatateasca

!ereu oferta si sa satisfaca intrun grad !ai ridicat ne(oile consu!atorului. Piata de "T acunoascut in Ro!ania in ulti!ii trei ani o intensa de(oltare iar ofertele au inceput sa fie din

ce in ce !ai di(ersificate si !ai tentante.

*ucrarea de fata doreste sa aduca in discutie un su-iect cu care enduserii utiliatorii

o-isnuiti de calculatoare poate ca nu sunt foarte fa!iliariati si anu!e acela al !arilor

distri-uitori de produse "T. iind (or-a despre o piaa -usiness to -usiness co!paniile !ari

distri-uitoare aung cu produsele lor la utiliatorii finali prin inter!ediul altor co!panii de

retail. De aceea pe aceasta piaa concurenta este una !ai str#nsa relaiile de piaa suntprofesioniste !arii distri-uitori dorind sa /i fideliee retailerii prin utiliarea di(erselor

!etode de fideliare.

&tructurata pe trei capitole lucrarea dore/te prin cercetarea efectuata sa clarifice unele

pro-le!e ridicate de unul dintre cei !ai !ari distri-uitori de "T din Ro!#nia 5 co!pania

)loTec7.

"n pri!ul capitol se face o trecere succinta in re(ista a noiunilor legate de

particularitile concurentei in !areting precu! si de principalele autoriti de regle!entareale concurentei si de rolul lor in sta-ilitatea econo!iei.

"n capitolul al doilea se face o analia a pieei "T din Ro!#nia ur!rinduse aici o

radiografiere a principalelor !utaii a(ute pe aceasta piaa.

0apitolul trei este alocat cercetrii a(#nd ca scop studierea percepiei clienilor )*+,

in legtur cu co!petiia din piaa "T si i!aginea ntreprinderii )*+, studiu realiat pe un

nu!r de 2 de respondeni 5 repreentani ai unor co!panii de retail din do!eniul "T.

"n ur!a studiului co!pania )lo -eneficia de o i!agine fa(ora-ila in r#ndul

clienilor.

Totu/i se pare ca o tendina ce ncepe sa ne !anifeste si pe aceasta piaa integrarea in a(al 5

!arii distri-uitori cu!pra !ari !againe de retail ex la!ingo ac7iiionea lanco

+Tec7 ac7iiionea 9ltra Pro 0o!puters: fapt ce are un i!pact negati( asupra unor

co!panii care ncep sa nu !ai ;tina pasul< cu ceea ce se nt#!pla pe piaa.

2


3/38

0$P"T,*9* "

CNC!P"U# $!CNCUR!N%& 'N (AR)!"IN*

3


4/38

1+1 $efini,ii date concuren,ei

0oncurena repreint un feno!en deose-it de i!portant pentru (iaa econo!ic dar /i

pentru (iaa social deoarece ea repreint factorul !otor care !oti(ea at#t afacerile c#t /i

existena oa!enilor.,rice ntreprindere /i desf/oar acti(itatea ntrun !ediu deter!inat n care ntreine

relaii c(asiper!anente cu piaa deoarece ea inter(ine aici at#t in calitate de furnior c#t /i

de -eneficiar. Desigur eficiena acti(itii depinde de !odul ei de integrare n relaiile de

pia unde apar o serie de ali ageni econo!ici cu care intr n co!petiie pentru o-inerea

unor condiii !ai -une de producie desfacere efectuare a operaiunilor -ne/ti sau a altor

acti(iti in scopul o-inerii de c#t !ai !ulte a(antae. Deoarece concurena este o lupt

per!anent n care pri!ea interesele econo!ice /i care se soldea ntotdeauna cu n(in/i/i n(ingtori fiecare ntreprindere tre-uie s cunoasc -ine structura /i intensitatea

concurenei cauele succesului concurenilor i!portani for!ele n care se !anifest pentru

ca pe aceast -a s/i e(aluee /ansele de supra(ieuire racord#ndu/i la realitate

o-iecti(ele prioritare /i adopt#nd cele !ai potri(ite strategii concureniale.

0o!plexul legturilor n care intr un agent econo!ic n lupt pentru crearea

!eninerea sau !rirea a(antaului su fa de ceilali ageni econo!ici cu care /i disput fie

resursele fie clienii fie /i una /i alta constituiesistemul relaiilor de concuren.

=anifestarea concurenei este expresia gradului de de(oltare /i li-eraliare econo!ic

/i de aceea intensitatea ei este diferit de la o etap la alta de la un do!eniu la altul n funcie

de raportul dintre cerere /i ofert reflect#nd n general !sura n care societatea este capa-il

s sti!ulee creati(itatea agenilor econo!ici asigur#nd funcionalitatea nor!al a siste!ului

econo!ic. >n acest fel prin !eninerea concurenei n li!ita nor!al !ecanis!ul

concurenial /i do(ede/te raiunea de a fi aceea de a ser(i consu!atorul.

$deseori concurena este pri(it ca o ri(alitate sau o ntrecere ntrun anu!it do!eniu

de acti(itate. 0onfor! dicionarului explicati( al li!-ii ro!#ne concurena repreint? ; o

ri(alitate co!ercial lupt dus cu !iloace econo!ice ntre industria/i co!erciani

!onopoluri ri etc. pentru acapararea pieei desfacerea unor produse clientele /i pentru

o-inerea unor c#/tiguri c#t !ai !ari


5/38

scopul realirii unor profituri c#t !ai !ari ca ur!are a acaparrii unor seg!ente tot !ai

largi de pia /i n consecin a sporirii (olu!ului de afacerin acest

context concurena este adesea ec7i(alent cu ri(alitatea. $ceast ri(alitate poate s se refere

la preuri calitate ser(icii sau co!-inaii ale acestora sau altor factori pe care clienii i

pri!escn cadrul teoriei econo!ice o contri-uie funda!ental la definirea conceptului de

concuren a a(uto $da! &!it7 n lucrarea sa ; $(uia naiunilor


6/38

1+- "ipuri de concuren,. exi/tente 0ntre produc.tori

0ele doua tipuri principale de concuren existente in literatura clasic sunt? concurena

perfect /i concurena i!perfect.

Concurenta perfect.>n (iiunea renu!itului econo!ist Eil-ert $-ra7a!rois3 tre-uie fcut distincie ntre

ceea ce nsea!n ;puritatea< concurenei /i ; perfeciunea< concurenei.

0oncurena este pur atunci c#nd?

ato!icitatea 5 se aprecia c agenii cererii si ofertei sunt de for econo!ic

redus /i n nu!r !are nc#t nici unul nu poate s influenee prin deciiile /i

aciunile sale starea pieei? ni(elul /i e(oluia preului de ec7ili-ru cererea pieei /i

oferta industriei. o!ogenitatea produsului 5 ceea ce presupune c pe pia exist -unuri ec7i(alente

identice fr deose-iri ntre ele. $ceast caracteristic face ca ipotetic

cu!prtorul s nu ai- nici un !oti( s prefere !arfa productorului F sau G sau

HA el le tratea pe toate n !od identic.

intrarea /i ie/irea li-er de pe pia 5 se presupune c agenii pieei intr respecti(

ies li-er de pe piaa oricrui -un fr a se ;lo(i< de -ariere uridice econo!ice

instituionale sau cutu!iare.0oncurena perfect apare atunci c#nd sunt ndeplinite si!ultan ur!toarele condiii?

transparena perfect a pieei 5 presupune ca deciiile agenilor econo!ici s fie

luate n condiii de infor!are perfect infor!aiile fiind referitoare la calitatea /i

natura produselor /i asupra preului.

!o-ilitatea perfect a factorilor de producie 5 ceea ce face s nu existe li!ite

te7nice econo!ice uridice n calea orientrii li-ere /i naturale a acestora spre

do!eniile unde sunt folosii cu cea !ai nalt eficien.0a ur!are concurena este pur /i perfect nu!ai atunci c#nd cele cinci condiii sunt

satisfcute si!ultan. dac una dintre condiiile nu este ndeplinit atunci se poate (or-i despre

concurena i!pur sau i!perfect.

Concuren,a imperfect.

Pieelor reale efecti(e cele care se nt#lnesc n econo!iile cu pia concurenial le este

caracteristic concurena i!perfect. concurena i!perfect preint ur!toarele for!e?

concuren !onopolistic oligopolul !onopolul oligopsonul !onopsonul.

3roi/2 *+A+5Economia politic )ditura Iu!anitas Cucure/ti 1''4A

6


7/38

(onopolul se caracteriea prin existena unui singur productor al unui -un

o!ogen care se confrunt cu o infinitate de cu!prtori existeni pe pia.

Concuren,a monopoli/t.este una dintre cele !ai rsp#ndite for!e ale concurenei

i!perfecte consider#nduse c reu/e/te s co!-ine atri-utele !onopolului ca de

exe!plu puterea de pia cu atri-utele concurenei perfecte /i anu!e inexistenasupraprofiturilor.

ligopolul se caracteriea prin existena unui nu!r !ic de ntreprinderi ce produc

-unuri si!ilare sau difereniate ntre ele put#nduse sta-ili nelegeri n pri(ina fixrii

preurilor.

Concuren,a direct.apare ntre ntreprinderile ce ofer -unuri identice sau si!ilare

adresate aceleia/i categorii de ne(oi ale consu!atorului.

Concuren,a indirect. se refer la ntreprinderile care realiea produse diferitedestinate s satisfac aceea/i ne(oi sau ne(oi diferite.

Concuren,a de marc. se refer la ntreprinderile care ofer produse sau ser(icii

si!ilare la preuri si!ilare acelea/i categorii de consu!atori.

Concuren,a la ni3el de indu/trie apare ntre ntreprinderile care ofer acelea/i produse

sau clas de produse aceasta fiind tot o for! a concurenei directe pri(it din punct de

(edere al productorului.

Concuren,a formal.apare ntre ntreprinderile care ofer produse destinate s satisfacaceea/i ne(oie.

Concuren,a generic. apare ntre ntreprinderile care /i disput acelea/i (enituri ale

consu!atorilor acestea fiind de fapt o concuren indirect.

Din punct de (edere co!ercial concurena preint dou for!e?

concuren,. loial.2 considerat licit deoarece se desf/oar n cadru legal a(#nd ca

-a perfecionarea propriei acti(iti a agenilor econo!ici

concuren,. neloial.2 considerat ilicit deoarece nu sunt respectate regle!entriledin do!eniul concurenei din dorina de a c#/tiga prin orice !iloc piaa /i

preudicind acti(itatea co!petitorilor.

Concuren,a neloial.repreint situaia n care din dorina de a ptrunde rapid sau a

c#/tiga o cot c#t !ai !are de pia o fir! preudicia direct /i intenionat acti(itatea

concurenilor apel#nd la practici ilegale?

denigrare (e7icularea de infor!aii inexacte sau false despre acti(itatea acestora

concurena JparaitarJ o-inerea de a(antae ca ur!are a confuiei create ntre!rci s.a

%


8/38

concurena ilicit fraud fiscal nclcarea legislaiei fiscale ceea ce per!ite

o-inerea unor costuri !ai !ici /i posi-ilitatea practicrii unor preuri scute

preurile de du!ping sau practicarea unor pre/uri oase su- costurile de producie

cu sacrificarea propriului profit pe o perioad li!itat de ti!p.

, serie de fir!e desf/oar lupta de concuren ntro for! -rutal s(#r/ind acte /ifapte care au ca efect restr#ngerea !piedicarea sau denaturarea concurenei a(#nd deci un

comportament anticoncuren,ial+

0unoa/terea co!porta!entului anticoncurenial repreint un o-iecti( i!portant al

cercetrilor de !areting. &unt considerate acte /i fapte anticoncureniale concentrrile

econo!ice /i practicile anticoncureniale.

Concentrarea economic.

,rice act uridic prin care un agent econo!ic ori grupare de ageni econo!ici realieao influen deter!inant asupra unuia sau !ai !ultor ageni econo!ici constituie o

concentrare economic.+

0oncentrrile econo!ice sunt interise nu!ai atunci c#nd a(#nd ca efect crearea sau

consolidarea unei poiii do!inante conduc sau ar putea conduce la restr#ngerea nlturarea

sau denaturarea se!nificati( a concurenei. )le sunt ad!ise nu!ai atunci c#nd conduc la

efecte fa(ora-ile asupra eficienei econo!ice a!eliorarea produciei progresul te7nic

!-untirea ser(irii consu!atorilor etc.Pentru sta-ilirea co!pati-ilitii lor cu un !ediu concurenial nor!al operaiunile de

concentrare econo!ic se aprecia dup ur!toarele criterii?

necesitatea !eninerii /i sti!ulrii concurenei

cota de pia /i puterea econo!ic a agenilor n cau

tendinele pieei

!sura n care sunt afectate interesele -eneficiarilor /i contri-uia lor.

1+4 Practici anticoncuren,iale

>nelegerile exprese sau tacite deciiile de asociere practicile concentrate /i folosirea

a-ui( a unei poiii do!inante deinute pe pia prin care agenii econo!ici deter!in

restr#ngerea !piedicarea sau denaturarea concurenei sunt considerate practici

anticoncureniale.

Practicile anticoncurentiale interise si care sunt !enionate in art. din *egea

0oncurentei se refera la?

8


9/38

a:fixarea concertat n !od direct sau indirect a preurilor de (#nare ori de

cu!prare a tarifelor a ra-aturilor a adaosurilor precu! /i a oricror alte condiii

co!ercialeA

-:li!itarea sau controlul produciei distri-uiei de(oltrii te7nologice ori in(estiiilorA

c:!prirea pieelor de desfacere sau a surselor de apro(iionare pe criteriu teritorialal (olu!ului de (#nri /i ac7iiii ori pe alte criteriiA

d:aplicarea n pri(ina partenerilor co!erciali a unor condiii inegale la prestaii

ec7i(alente pro(oc#nd n acest fel unora dintre ei un dea(anta n poiia concurenialA

e:condiionarea nc7eierii unor contracte de acceptare de ctre parteneri a unor claue

stipul#nd prestaii supli!entare care nici prin natura lor /i nici confor! uanelor co!erciale

nu au legtur cu o-iectul acestor contracteA

f:participarea n !od concertat cu oferte trucate la licitaii sau la orice alte for!e deconcurs de oferteA

g:eli!inarea de pe pia a altor concureni li!itarea sau !piedicarea accesului pe pia

/i a li-ertii exercitrii concurenei de ctre ali ageni econo!ici precu! /i nelegerile de a

nu cu!pra de la sau de a nu (inde ctre anu!ii ageni econo!ici fr o ustificare

reona-il.

7:nelegerile de a nu cu!pra de la sau a nu (inde ctre anu!ii ageni econo!ici fr

o ustificare reona-il.

Abuzul de pozi,ie dominant.

Repreint o practic anticoncurenial gra( cu o !are (arietate a for!elor de

!anifestare i!punerea de pre utiliarea unor preuri de ruinare sau de discri!inare

sta-ilirea de condiii inegale la prestaii ec7i(alente: adoptat de ctre agenii econo!ici cu o

putere !are de pia /i care ur!resc eli!inarea concurenilor direci.

*egea 0oncurenei nr.21@1''6 a definit aceasta noiune ca fiind ; situaia n care un

agent econo!ic este capa-il ntro !sur aprecia-il s se co!porte independent fa de

concurenii /i clienii si de pe aceast pia. >ntre concureni se (or include /i concurenii

poteniali adic agenii econo!ici care n circu!stanele econo!ice date au capacitatea de a

intra pe piaa rele(ant cu produse de pe alte arii geografice inclusi( din i!port sau prin

adaptarea rapid a capacitilor de producie de care dispun n condiiile accepta-ile de

eficien


10/38

concurenei efecti(e pe piaa rele(ant d#ndui astfel puterea de a se co!porta independent

de concurenii si de clienii si /i n cele din ur! fa de consu!atorin acest context un rol funda!ental l oac !odul cu! se de(olt /i e(oluea

n ara noastr proprietatea industrial /i dreptul de autor. 0ontra-anda /i contrafacerea au

de(enit un flagel !ondial. )fectele sunt fr ndoial nefaste /i (ii-ile /i la ni(elul

econo!iei naionale. $!ploarea acestor feno!ene ar tre-ui s constituie un se!nal de alar!

pentru ntreaga societate. Ea!a de produse contrafcute de pe piaa ro!#neasc cre/te de la

un an la altul cu nu!e noi deoarece Bafacerea< generea profituri uria/e. Produsele

contrafcute se deose-esc cu greu de cele originale datorit in(estiiilor fcute n te7nologia

necesar realirii acestora. 0ontrafacerile pot distruge i!aginea co!paniei /i notorietetea

1


11/38

unui -rand ntrun ti!p foarte scurt. Prin contra-and /i contrafacere se nregistrea pagu-e

!aore pentru?

agen,ii economici scderea (eniturilor cu(enite

bugetul de /tat e(aiunea fiscal prin neplata TL$ului /i a i!poitelor:

anga5a,ii companiilor pierderea unor locuri de !unc

con/umatorii calitatea inferioar a produselor respecti(e /i pericolul real asupra

sntii populaiei

in3e/titorii /tr.ini5 !ediul econo!ic insta-il

*egea 84@1''8 la articolul 83 pri(ind !rcile /i indicaiile geografice dese!nea

drept infraciune ur!toarele?

contrafacerea i!itarea sau folosirea fr drept a unei !rci n scopul inducerii n

eroare a pu-licului asupra calitii produselor sau ser(iciilor la care se refer !arcaA

punerea n circulaie fr drept a unui produs purt#nd o !arc identic sau si!ilar

cu o !arc nregistrat pentru produse identice sau si!ilare /i care preudicia pe

titularul !rcii nregistrateA

punerea n circulaie a produselor care poart indicaii geografice care indic sau

sugerea c produsul n cau este originar dintro regiune geografic alta dec#t

locul ade(rat de origine n scopul inducerii n eroare a pu-licului cu pri(ire la

originea geografic a produsului.

1+6 Rolul organiza,iilor de reglementare

&copul *egii concurenei este acela de a protea !enine /i sti!ula concurena n

-eneficiul consu!atorilor /i pentru crearea condiiilor de anali pe -aa unor principii

unifor!e a co!porta!entului agenilor econo!ici.

*egea asigur protecia concurenei nu a concurenilor protearea concurenei conduce

la a(antae pentru consu!atori /i pentru fir!ele eficiente n ti!p ce protearea concurenilor

conduce la ineficienta alocati(:. "ncidena regle!entarilor este general /i nediscri!inatorie.

*egea se aplic agenilor econo!ici definii n sens larg Jpersoane fiice sau uridice de

cetenie respecti( naionalitate ro!#n sau strinJ indiferent de for!a de organiare sau de

natura capitalului social al acestora. De ase!enea legea se aplic organelor ad!inistraiei

pu-lice centrale /i locale n !sura n care acestea inter(in n operaiuni de pia influen#nddirect sau indirect concurena.

11


12/38

0onsiliul 0oncurenei a fost nfiinat prin *egea concurenei nr. 21@1''6 !odificat /i

co!pletat prin ,rdonana de urgen a Eu(ernului nr. 121@23.

0onsiliul 0oncuren,ei reprezint. Rom7nia 0n rela,iile cu organiza,iile 8i in/titu,iile

interna,ionale de profil 8i coopereaz. cu autorit.,ile de concuren,. comunitare 8i

extracomunitare. 0a ur!are 0onsiliul 0oncurenei a fost dese!nat de Eu(ernul Ro!#nieis. coordoneze negocierea Capitolului 9 :Politica concuren,ei: 0n proce/ul de aderare a

Rom7niei la Uniunea !uropean..

Rolul 0onsiliului 0oncurenei n calitate de autoritate ad!inistrati(. autono!a are doua

di!ensiuni? una corecti( pri(ind resta-ilirea /i !eninerea unui !ediu co!petiti( nor!al iar

cealalt di!ensiunea pre(enti( de !onitoriare a pieelor /i supra(eg7erea actorilor pe

aceste piee.

0onsiliul 0oncurenei este for!at din % !e!-ri? un pre/edinte a crui funcie esteasi!ilat celei de !inistru: 2 (icepre/edini a cror funcie este asi!ilat celei de secretar

de stat: si 4 consilieri de concuren a cror funcie este asi!ilat celei de su-secretar de

stat:. =e!-rii 0onsiliului 0oncurenei sunt nu!ii n funcie de ctre Pre/edintele Ro!#niei

la propunerea Eu(ernului. Durata !andatului !e!-rilor 0onsiliului 0oncurenei este de

ani ace/tia put#nd fi rein(estii de cel !ult nc o data n ur!a !odificrii *egii concurenei

nr. 21@1''6 un (icepre/edinte /i doi consilieri de concuren au !andat de 2 ani /i u!tate

nu!ai la nu!irea pri!ului plen:.

Con/iliul Concuren,ei are urm.toarele atribu,ii 0n domeniul concuren,ei6;

ia deciii pentru caurile de nclcare a pre(ederilor *egii concureneiA certific la

cererea agenilor econo!ici sau a asociaiilor de ageni econo!ici pe -aa

in(estigaiilor efectuate /i pe -aa do(eilor preentate c nu exist te!ei pentru

inter(enia sa n confor!itate cu pre(ederile *egii concureneiA

ia deciii de acordare a dispenselor de exceptri indi(iduale de nelegeri deciii luate

de asociaiile de ageni econo!ici sau practici concertate precu! /i deciii n caurile

de concentrri econo!iceA asigur aplicarea efecti( a deciiilor propriiA

efectuea din proprie iniiati( in(estigaii utile pentru cunoa/terea pieeiA sesiea

Eu(ernul asupra existenei unei situaii de !onopol sau a altor cauri care cad su-

incidena legii /i propune luarea !surilor considerate necesare pentru re!edierea

disfuncionalitilor constatateA

sesiea instanele udectore/ti asupra caurilor n care acestea sunt co!petenteA

ur!re/te aplicarea dispoiiilor legale /i a altor acte nor!ati(e incidente n do!eniul

de regle!entare al *egii concureneiA

4 0onsiliul concurentei 7ttp?@@[email protected]

12


13/38

sesiea Eu(ernului caurile de i!ixtiune a organelor ad!inistraiei pu-lice centrale

/i locale n aplicarea *egii concureneiA

e!ite a(i confor! pentru proiectele de acte nor!ati(e care pot a(ea i!pact

anticoncurenial /i propune !odificarea acelora care au un ase!enea efectA

face reco!andri Eu(ernului /i organelor ad!inistraiei pu-lice locale pentru

adoptarea de !suri care s facilitee de(oltarea pieei /i a concureneiA

propune Eu(ernului /i organelor ad!inistraiei pu-lice locale luarea de !suri

disciplinare !potri(a personalului din su-ordinea acestora n caul n care acesta nu

respect dispoiiile o-ligatorii ale 0onsiliului 0oncureneiA realiea studii /i

ntoc!e/te rapoarte pri(ind do!eniul su de acti(itate /i furniea Eu(ernului

pu-licului /i organiaiilor internaionale specialiate infor!aii pri(ind aceast

acti(itateA

repreint Ro!#nia /i pro!o(ea sc7i!-ul de infor!aii /i de experien n relaiile

cu organiaiile /i instituiile internaionale de profil /i cooperea cu autoritile de

concuren strine /i co!unitareA

sta-ile/te /i apro- !isiunea strategia general /i progra!ele de acti(itate ale

autoritii de concuren.

Con/iliul Concuren,ei 3a comunica punctul /.u de 3edere a/upra oric.rui a/pect 0n

domeniul politicii concuren,iale2 la cererea;

Pre/edintelui Ro!#nieiA co!isiilor parla!entare senatorilor /i deputailorA organelor

ad!inistraiei pu-lice centrale /i localeA

organiaiilor profesionale patronale /i sindicale inclu#nd printre acestea /i 0a!era

de 0o!er si "ndustrie a Ro!#nieiA

organiaiilor pentru protecia consu!atorilorA instanelor udectore/ti /i parc7etelor.

0onsiliul 0oncurenei ntoc!e/te anual un raport pri(ind acti(itatea sa /i !odul n care

agenii econo!ici /i autoritile pu-lice respect regulile concurenei potri(it preentei legi.

Raportul se adopt n plenul 0onsiliului 0oncurenei /i se d pu-licitii. >n do!eniul

autorului de stat 0onsiliul 0oncurenei are ur!toarele atri-uii?

adopt deciiile pre(ute de lege in ur!a exa!inrii notificrilor pri(ind intenia de

a acorda un autor de stat nou sau de a !odifica un autor de stat existentA ur!re/te

aplicarea efecti( a deciiilor propriiA

sesiea instanele udectore/ti n situaiile pre(ute de legeA

sesiea autoritatea e!itent a unui act nor!ati( prin care se instituie !suri de

autor de stat nenotificate sau interise printro deciie a 0onsiliului 0oncurenei /i

13


14/38

conco!itent infor!ea furniorul /i -eneficiarul de autor de stat cu pri(ire la

sesiarea trans!is a autoritii e!itenteA anual ntoc!e/te in(entarul autoarelor de

statA

!onitoriea autoarele de stat existenteA supra(eg7ea relaiile financiare dintre

autoriti pu-lice /i ntreprinderi pu-lice precu! /i asigurarea transparenei n cadrulntreprinderilor cu drepturi speciale sau exclusi(e ori crora lea fost ncredinat

prestarea unor ser(icii de interes econo!ic generalA

ntoc!e/te un raport anual pri(ind autoarele de stat acordate n Ro!#nia pe care l

naintea spre apro-are Eu(ernuluiA n (ederea asigurrii transparenei n acest

do!eniu 0onsiliul 0oncurenei trans!ite 0o!isiei )uropene Raportul anual pri(ind

autoarele de stat acordate /i l pu-lic n =onitorul ,ficial al Ro!#niei Partea ".

14


15/38

0$P"T,*9* ""

ANA#I


16/38

-+1 Prezentarea ofertei I" pe pia,a din Rom7nia

Piaa de "T din Ro!#nia este nc nede(oltat in co!paraie cu pieele (est europene si

continua sa fie condusa de 7ardMare. Dar preenta co!paniilor !ari este in cre/tere 5 anul

trecut in(estiiile strine in Ro!#nia au fost de peste 4 !iliarde de euro o cifra care sea/teapt sa creasc cu cca. anul acesta aung#nd la aproxi!ati( 6 !iliarde de dolari in

26. "ntegrarea in 9niunea )uropeana preconiata pentru anul 2% este in !inile si pe

-uele tuturor iar eforturile gu(ernului si ale co!paniilor !ari ndreptate ctre !oderniare

fac ca i!aginea tarii sa se sc7i!-e.

Pe !sura ce piaa tinde progresi( sa se !aturiee iar (#nrile de softMare si ser(icii

tind sa le ec7ili-ree pe cele de 7ardMare Ro!#nia de(ine din ce in ce !ai !ult centrul "T

pentru )uropa de &ud )st. =uli productori folosesc Ro!#nia ca sediul lor in regiune de

unde /i coordonea acti(itatea in toate celelalte ri Culgaria 9craina si tarile din fosta

"ugosla(ie? 0roaia CosniaIerego(ina &er-ia si =untenegru.

0onfor! )"T, ,-ser(atorul )uropean de Te7nologia "nfor!aiei: (aloarea totala a

pieei de Te7nologia "nfor!aiei T": a crescut cu peste 1 in anul 2 pana la 8%2

!ilioane de euro de/i o ncetinire a ratei de cre/tere nregistrata pentru P0uri si ser(ere a

deter!inat reducerea corespuntoare a ratei generale de cre/tere fata de ni(elul nregistrat cu

12 luni nainte. )"T, esti!ea totu/i ca aceasta tendina (a fi te!porara astfel nc#t anul

26 (a nregistra o cre/tere !ai !are dec#t anul 2. P#n la sf#r/itul anului 26 piaa

ro!aneasca de T" ar aunge la o (aloare esti!ata de '6% !ilioane de euro 5 cu aproape 1

!ilioane de euro !ai !ult dec#t in 2.

"n 2 nu!rul de calculatoare (#ndute pe piaa ro!#neasca a crescut cu 3'

aung#nd la aproxi!ati( 6. de unitari iar (aloarea totala a pieei a a(ansat cu o trei!e

la circa !ilioane de dolari potri(it "nternaional Data 0orporation "D0:. Datele

co!paniei de cercetare a pieei includ infor!aii pri(ind (#nrile de P0uri note-oouri si

ser(ere. J>n ciuda scderii preurilor li(rrile de co!putere au crescut n 2 datorita

16


17/38

consu!atorilor indi(iduali si co!paniilor !iciJ a declarat *aureniu Popescu countrQ

!anager "D0 Ro!#nia.

0alculatoarele personale de -irou au r!as principala alegere a cu!prtorilor cu o

cota de 8 din totalul unitilor (#ndute. L#nrile de note-oouri au crescut de aproape

doua ori cota din (olu!ul total aung#nd la 1 cu patru puncte procentuale !ai !are dec#tn anul precedent. >n acela/i ti!p ser(erele de !are capacitate x86 siau !eninut ponderea

2 din totalul (#nrilor.

Pe seg!entul P0urilor fir!ele ro!#ne/ti au ocupat patru din pri!ele cinci locuri dup

nu!rul de unitari (#ndute. $stfel la!ingo sa situat pe pri!a poiie de(ans#nd IeMlett

Pacard ur!toarele poiii fiind ocupate n ordine de +Tec7 0o!plet )lectro &er( si

Ro!soft.

Pri!ii cinci clasai au acoperit !ai !ult de u!tate din (aloarea totala a pieei. Potri(itunor date anterioare furniate de "D0 IP se situa pe pri!ul loc n pri!a u!tate a anului

trecut dup (aloarea (#nrilor de P0uri. "erar7ia continua anul trecut cu Ro!soft la!ingo

si uitsu &ie!ens.

Din punct de (edere al dina!icii pieei anul 2 sa caracteriat prin ac7iiii si

fuiuni in lan? cu!prarea de ctre la!ingo a lanului de retail lanco ca!pania de ac7iiii

a grupului RT0 in(estiia prin care "ntel 0apital si )nterprise "n(estors au cu!prat 3 din

co!pania de softMare &i(eco sunt doar c#te(a exe!ple dintre cele !ai !ediatiate. Liitoarea

integrare europeana datorita creia fir!ele ro!ane/ti (or tre-ui sa concuree cu fir!e !ult

!ai !ari si !ai -ine organiate nu este singurul !oti( al acestei efer(escente ci si faptul ca

oa!enii de afaceri au nceput sa con/tientiee -eneficiile procesului de consolidare.

"n anul 2 asociaiile de profil au fost preocupate de pro!o(area i!aginii industriei

"T0 in strintate prin participarea la conferine si t#rguri internaionale ca si de

consolidarea pieei interne si de ridicarea ni(elului de co!petenta prin oferirea de consultanta

si organiarea de cursuri de specialiare. Perfecionarea legislaiei in do!eniu si crearea de

legaturi cu !ediul de afaceri din pro(incie sau nu!rat de ase!enea printre o-iecti(ele

asociaiilor in anul care a trecut.

-+- Analiza concuren,ei pe pia,a I" din Rom7nia

Principalii distri-uitori de pe piaa ro!#neasc de "T nfiinai cu !ult ti!p n ur!a

sunt ur!toarele co!panii? ,!nilogic la!ingo Tornado &cop 0o!puters +Tec7.

,!nilogic sa concentrat n ulti!ii ani pe sectorul co!unicaional ls#nd deoparte !odelul

tradiional "TA la!ingo co!-in distri-uia de P0uri asa!-late cu /i piaa de detail

1%


18/38

ac7iiionarea recent a co!paniei lanco ar putea s fac din la!ingo un lider de pia /i

s do!ine piaa de consu! pentru !uli ani ce (or ur!a:. +Tec7 de ase!enea co!-in

distri-uia cu afacerea de retail cea de retail cunoscut su- nu!ele de 9ltraPro: n ti!p ce

Tornado /i &cop sunt distri-uitori de tip -roadline.

&e pot distinge c#te(a !odele din punctul de (edere ale canalelor de distri-uie?1. co!panii care au canale du-le (#nare engros /i endetail:? la!ingo +

Tec7 Ro!soft Depoitul de calculatoare: /i care /i acoper teritoriul piaa

local: prin lanurile lor de !againe n principalele ora/e ale rii.

2. co!panii care /i fac distri-uia dintrun punct central Cucure/ti: n tot

teritoriul Ro!#niei? $s-is )*+,Tec7 Ro!#nia Tornado &cop 0o!puters.

3. co!panii care acoper piee locale prin punctele lor de (#nare personal /i

depoitare: n principalele ora/e? RI& Proca $line.4. co!panii care fac su-distri-uie printrun partener local? $sesoft

Distri-ution.

Tre-uie !enionata de ase!enea piaa gri a canalelor de distri-uie nse!n#nd ca

produsele "T sunt i!portate pe diferite canale altele dec#t cele oficiale /i distri-uite pe pia.

$ici pute! !eniona $line Proca recent ac7iiionat de RT0 Iolding: RI& $sesoftA

aceste co!panii co!-in canalele oficiale cu cele de pe piaa gri a distri-uiei.

Piaa de consu! este do!inat de ctre retaileri@asa!-latori "T cu! ar fi la!ingo

care a ac7iiionat de cur#nd lanco: 9ltra Pro -randul de retail al +Tec7: Depoitul de

0alculatoare Ro!soft: n ti!p ce !againele de electocasnice ca $ltex Do!o /i lanco au

accesat de ase!enea sectorul "T in ti!p ce e=ag face parte din pri!ul (al al !againelor

online din Ro!#nia. =arile lanuri de retail cu! ar fi 0arrefour 0ora co!ercialiea /i ele

produse "T n ti!p ce ali retaileri gigani sunt a/teptai s ptrund pe piaa ro!#neasc .

>n seg!entul de P0uri co!paniile din Ro!#nia ocup patru poiii din cele cinci

cele !ai -une co!panii de profil iar n ter!eni de uniti (#ndute la!ingo este pe pri!ul

loc IP pe locul doi ur!ate de +Tec7 0o!plet )lectro &er( /i Ro!soft. $proxi!ati( 4

din co!putere sunt asa!-late n Ro!#nia celelate fac parte din -randurile de care aparin.

*ansarea unor -randuri Ro!#ne/ti a nceput cu !ai -ine de 1 ani in ur!a.

Diferenierea ntre -randuri de P0 sa de(oltat n ti!p !preuna cu !aturiarea /i

seg!entarea clara a pieei "T. $cu! toi distri-uitorii de "T /i pro!o(ea propriile -randuri?

la!ingo are 0oral /i Dia-loA 9ltra Pro are 9ltra $ltex are Da(io. $ceste trei co!panii

Ro!#ne/ti sunt n preent n topul celor cinci distri-uitori de P0uri cu un procenta al pieei

ce dep/e/te cele doua $-randuri IP /i *eno(o@"C=:. =aoritatea celor care asa!-lea

co!putere n Ro!#nia sunt con/tieni de faptul ca poiia lor poate de(eni foarte (ulnera-il

18


19/38

n caul n care Ro!#nia (a copia e(oluia altor ri ca? 0e7ia /i Polonia. , data cu intrarea n

9.) poiia $-randurior se (a intensifica. IP @ 0o!paS si "C= au fost preente n Ro!#nia

de la apariia pieei de "T dar sunt /i alte fir!e noi care confir! di(ersitatea pieei. Dell este

preent de doi ani cu un -irou repreentati( n Ro!#niaare o distri-uie c#t se poate de

cuprintoare cu reele pe pia 5 Ee!enii &Qste! EenesQs ,!nilogic /i Ro!sQs: un an!ai t#riu a ur!at $cer cu o distri-uie oficial prin inter!ediul &cop Tornado /i la!ingo.

uitsu &ie!ens este preent in ro!#nia prindistri-uitorii ? Tornado *asting &cop /i

la!ingo.

-+4 Segmentarea pie,ei

$tuul principal si puterea distri-uitorilor in oc7ii productorilor l repreint accesulacestora la anu!ite piee /i penetrarea acestora adic gradul de acoperire al pieei. &uccesul

dra!atic al co!paniilor de genul ;c7annelcentric< in piee foarte co!petiti(e ridica o

ntre-are i!portanta. De !uli ani diferentierea produselor era aceea care deter!ina

diferenierea co!paniilor. Doar recent poate in ulti!ii ece sau cincispreece ani co!paniile

au nceput sa pri(easc diferenierea canalelor de distri-uie ca pe o sursa c7eie de a(anta

co!petiti(. Pentru a c#/tiga pe o pia co!petiti( o co!panie tre-uie sa fac ce(a !ai -ine

dec#t restul co!petitorilor. $ceast idee fa!iliar a(antaul co!petiti( spune foarte si!plu

c tre-uie sa fi !ai -un dec#t co!petitorii ti la ce(a la care consu!atorii in foarte !ult

pentru a putea face (#nri. $cest ;ce(a< poate presupune produse !ai -une sau preuri !ai

!ici sau ser(icii de calitate !ai !are sau orice altce(a care este i!portant pentru

consu!ator. Totu/i a(antaele co!petiti(e pe ter!en scurt nu repreint rspunsul pentru

!aoritatea co!paniilor pentru !oti(ul e(ident ca ele nu reista in ti!p. Pro-le!a o

repreint gsirea /i !eninerea unui a(anta co!petiti( susinut? un a(anta

>n ti!p ce seg!entarea nu este aplica-ila in unele cauri deseori repreint un !iloc de

a atinge eficiena /i specialiarea prin eforturi de !areting. Pentru a folosi aceast unealt

eficient !areterul ar tre-ui s ur!reasc procesul siste!atic n care seg!entele s fie

foarte -ine identificate e(aluate selectate si intite cu progra!e de !areting /i

!onitoriate. Per ansa!-lu seg!entarea este o practic su-utiliat n fir!ele industriale.

Printro critic trecere n re(ist a seg!entrii pieei industriale Plan 1'8: a fcut clar

faptul ca cercetarea asupra seg!entrii si punerea ei in practica au !ulte aspecte de

!-untit. )l a o-ser(at faptul ca punerea in practica a seg!entrii este fcuta sporadic si in

unele cauri co!plet ignorata de ctre !e!-rii pieelor industriale. =ult prea des co!paniile

intra pe o piaa fr a a(ea un grup inta specific in !inte.

1'


20/38

&eg!entarea pieei repreint te!elia strategiilor -aate pe piaa si un !otor puternic

care duce la !-untirea profita-ilitii /i a producti(itii !aretingului. "!plic

identificarea unor grupuri specifice de consu!atori cu ne(oi unice /i co!porta!ente de

cu!prare /i identificarea caracteristicilor de!ografice rele(ante asociate cu fiecare seg!ent.

&eg!entarea pieei desc7ide o u/ !ultiplelor strategii -aate pe pia /i o eficien !ai !area !aretingului. 0reea oportuniti pentru cre/terea (#nrilor si a profitului.

&eg!entarea pieei repreint partea central a tuturor pro-le!elor de !areting.

&arcina !aretingului este nelegerea ne(oilor consu!atorilor. Dar ne(oile consu!atorilor

diferA in consecina a rspunde ne(oilor clienilor deter!ina ca un furnior sa fie foarte

(ulnera-il in fata co!petitorilor care au oferte difereniate cu care adresea nise particulare

de piaa. )ste crucial pentru !anageri s/i dea sea!a ca seg!entele de pia nu sunt fixe ci

foarte dina!ice? apar !ereu noi seg!ente iar cele (ec7i dispar. $ -eneficia de acestedina!iciti repreint una dintre cele !ai i!portante cai prin care co!paniile realieaa

cre/terea si crearea de (aloare. Dou fore afectea aceste dina!ici? sc7i!-ri ale !ediului

/i e(oluia pieei.

>n do!eniul "T C2C -usiness to -usiness: este folosit foarte !ult seg!entarea pieei

-aata pe co!porta!entul consu!atorilor 1: fa-ricanii de siste!e asa!-latorii /i

integratorii: sunt acele co!panii care cu!pr n !are parte co!ponente P0 procesor 7ard

dri(e placi de -a !e!orie carduri (ideo /i de sunet carcase !onitoare etc.: /i periferice

P0 i!pri!ante dri(ere externe scannere etc:A ei folosesc aceste co!ponente pentru a

construi singuri P0uri /i pentru a (inde produsele finale su- nu!ele -randurilor respecti(eA

2: asa!-latorii de ser(ere care cu!pr n !are !sur ser(ere /i co!ponente de reeaA 3:

detaili/tii sunt co!panii care cu!pr fie produsele finite P0uri de -irou note-oos fie

produse co!ple!entare !edia !e!orii externe !ulti!edia tastatur !ouse speaer etc.:A

4: re(#ntorii sunt co!panii care cu!pr diferite produse n cantiti !ariA : co!paniile

!ici care fac de toateU /i construiesc singuri co!puterele dar n cantiti !ici ofer ser(icii

de reparare P0 /i (#nd perifericele /i soluiile rapide altor clieni.

Din punct de (edere geografic cea !ai !are densitate a co!paniilor este n Cucure/ti

41: =untenia fiind cea !ai puin de(oltat 1%: n =oldo(a co!paniile sunt

concentrate n !arile ora/e? "a/i Cacu &ucea(a 13: $rdeal este o on !ai de(oltat

2': de/i aceast on este influenat de reelele din 0e7ia /i 9ngaria.

2


21/38

0$P"T,*9* """

PRI!C"AR!A S"U$IU#UI

PRI>IN$ P!RC!P%IAC#I!N%I#R !#) P! PIA%AR(=N!ASC&

21


22/38

4+1 Inter3iul in profunzime metoda calitati3a de explorare a pie,eiDe !ulte ori infor!aiile o-inute din in(estigarea surselor statistice nu asigur o

reol(are satisfctoare a pro-le!ei /i de aceea se reco!and organiarea unei cercetri

directe care presupune preluarea infor!aiilor direct de la purttorii lor. 9na dintre aceste

!etode este cea a inter(iului in profuni!e cercetare de tip calitati( fiind de !are utilitate?

o n structurarea pro-le!elorA

o n proiectarea cercetrilor cantitati(e n special n for!ularea ipoteelor /i

definirea (aria-ilelor care (or fi incluse n cercetare:Ao pentru a genera sau e(alua noi idei sau concepte de produseA

o pentru a gsi explicaii la reultatele o-inute din alte cercetri.

Inter3iul 0n profunzimese desf/oar su- for!a unei discuii directe /i li-ere ntre

operatorul de inter(iu /i o singur persoan n cadrul creia se ur!re/te identificarea

!oti(elor credinelor atitudinilor /i senti!entelor asociate unei anu!ite te!e de discuie. 9n

inter(iu n profuni!e poate s durea ntre 3 /i ' !inute /i este nregistrat audio

folosind de regul un reportofon. Pentru a putea realia o anali pertinent a infor!aiilor

este necesar s se realiee inter(iuri cu circa 2 de persoane a cror structur este de

dorit s fie repreentati( pentru populaia cercetat. Rolul inter(ie(atorului este deter!inant

pentru succesul inter(iului n profuni!e. )l tre-uie s asigure o at!osfer relaxat s e(ite

s ai- o atitudine de superioritate s pun ntre-ri ntrun !od infor!ati( s nu accepte

rspunsuri de tipul Bda< sau Bnu< ci s afle detalii s Bintre n profuni!e


23/38

Parteneriatul se!nat in anul 2 cu "ntel repreint un pri! acord de referina prin

care )*+,Tec7 Ro!#nia de(ine distri-uitor autoriat in Ro!#nia pentru ntreaga ga!a de

produse "ntel? procesoare placi de -aa ser(ere si netMoring. Dea lungul ti!pului au ur!at

alte parteneriate de succes nc7eiate cu productori de renu!e !ondial printre care Vestern

Digital &eagate uitsu &onQ Teac Eiga-Qte Iansol $,0 +ing!ax D*in=icrodoMell $xis $,pen 07en-ro CT0 0ertance.

)*+,Tec7 Ro!#nia se adresea pieei utiliatorului final in exclusi(itate prin reeaua

sa de parteneri? integratori de siste! si reselleri.

)*+, este unul dintre cei !ai i!portani distri-uitori din industria "T acti(#nd in ' tari

din )uropa 0entrala si de )st &tatele Caltice si $sia? 0roaia )stonia *etonia *ituania

Ro!#nia Rusia &lo(acia &lo(enia si 9craina.

&ediul central al Erupului )*+, este sta-ilit in capitala letona Riga de unde Erupulcoordonea acti(itatea tuturor -irourilor din punct de (edere ad!inistrati( logistic

financiar !areting si "T.

0unosc#nd i!portanta te7nologiei in de(oltarea co!paniei Erupul )*+, in(este/te

per!anent in !-untirea infrastructurii "T. Pentru o coordonare opti!a a produselor si

cas7floMului toate -irourile )*+, sunt conectate la un siste! unic de tranacionare KD

)dMards:. , i!portanta deose-ita se acorda de(oltrii !odulului de co!er electronic unul

din cele !ai eficiente instru!ente de (#nare. $sti peste 1 din (#nrile -irourilor

)*+, sunt efectuate prin co!er electronic.

Erupul )*+, ofer o ga!a larga de produse "T 5 co!ponente ec7ipa!ente periferice

P0uri si note-oouri ser(ere si soluii de netMoring repreent#nd peste 8 de productori

de renu!e !ondial.

Erupul )*+, este unul dintre pri!ii trei distri-uitori de produse "ntel din )uropa de

)st cel !ai !are distri-uitor de produse &onQ &torage si printre pri!ii cinci distri-uitori de

discuri &eagate si Vestern Digital din toata )uropa.

Wu!ele )*+, este o garanie pentru cei care cunosc (aloarea ti!pului si neleg

se!nificaia eficientei. )xperiena oa!enilor un noM7oM internaional si un !anage!ent

eficient au fcut ca Erupul )*+, sa dep/easc toate pro(ocrile. Erupul )*+, creste

pentru a reu/i.

0lienii )lo sunt persoane uridice cu specific de distri-uie produse "T co!panii !ari

precu! co!panii !ici si !ilocii. 0o!pania )lo nu realiea acti(iti de distri-uie fata de

persoane fiice.

23


24/38


25/38


26/38

asa!-lare ser(ere integrator de siste! (#nri te7nica de calcul in licitaii internet ser(ice

pro(ider.

"n funcie de di!ensiunile lor pe piaa de retail nt#lni! ur!toarele categorii de

co!panii?

0o!panii !ari 5 cu centre de (#nare pe tot cuprinsul Ro!#niei 5 exe!plu $ltexDo!o =edia EalaxQ lanco etc

0o!panii de !ri!e !edie care au centre de distri-uie locale sau onale Cest

0o!puters 9ltra Pro

0o!panii !ici !ici afaceri de 7ardMare si te7nica de calcul in general co!panii

cu o cifra de afaceri !ai !ica de 1 )9R pe an.

Pentru acest studiu au fost ale/i un nu!r de 2 de societi de retail care au a(ut

relaii co!erciale cu societatea )lo.0a si !etoda de selectare a participanilor a fost folosita -aa de date interna a

co!paniei )lo iar fir!ele respondente au fost selectate proporional cu cele 3 tipuri de

co!panii identificate !ai sus.

Structura esantionul dupa marimea

companiilor

Companii

mici; 40%

Companii

Medii; 36%

CompaniiMari; 24%

&tudiul a fost efectuat in perioada 1 aprilie 5 31 !ai 26. "nter(iurile au fost

efectuate la sediul co!paniilor selectate in e/antion durata !edie a unui inter(iu fiind de

4 de !inute. "nter(iurile au fost nregistrate pe suport !agnetic excepie fc#nd

repreentanii a 3 co!panii care nu au dorit sa fie nregistrai. "n aceasta situaie

infor!aiile au fost colectate in scris.

0a si !odalitate de inter(ie(are sa folosit inter(iul se!idiriat realiat cu autorul

unei g7id de con(ersaie AN!GA 1:. E7idul de con(ersaie a fost co!pus din 21 de ite!i

prin care sa ur!rit atingerea o-iecti(elor de cercetare propuse.

26


27/38

4+9 Analiza 8i interpretarea informa,iilor

Titlul studiului

Percepia clienilor )*+, in legtura cu co!petiia din piaa "T si i!agineantreprinderii )*+,

Metoda

0ercetare de tip exploratoriu de tip calitati( inter(iu n profuni!e.

)/antion 2 de respondeni 5repreentani a 2 de co!panii de retail din do!eniul "T care au

a(ut relaii co!erciale cu fir!a )lo

Identificarea principalilor concuren,i /i a principalelor a3anta5e concuren,ialeDin analiele interne ale co!paniei )lo au fost identificai ca principali co!petitori

ai acesteia ur!toarele co!panii? la!ingo +T)0I )*)0TR,W"0& &.R.* $&)&,T

D"&TR"C9T",W Ro!soft &.$.

lamingo Interna,ional este societatea !a!a

pentru Erupul la!ingo liderul pieei de "T0 din

Ro!#nia. 0o!pania deine o reea de peste 1 de

!againe "T si electronica de consu! n Ro!#nia Culgaria si &er-ia su- -randurile

la!ingo si uture &7op a(#nd o suprafaa totala de (#nare de circa 14. !p. &trategia de

de(oltare a acti(itii de retail la!ingo ur!ea trei direcii !aore? de(oltarea unei reele

de retail for!ata din !againe de !ici di!ensiuni dedicate co!ercialirii de aparatura "T si

electronica !o-ila continuarea de(oltrii reelei actuale de !againe prin desc7iderea unor

noi locaii precu! si !oderniarea si extinderea celor existente si de(oltarea unei reele de

!againe de !are suprafaa n care sa fie co!ercialiata n afara de produsele "T o ga!a

larga de produse electronice si electrocasnice. 0ifra de afaceri a la!ingo "nternaional

esti!ata pentru anul 2 este de peste 8 de !ilioane de euro.

Viziune

B& ne consolid! poiia de furnior preferat de soluii digitale care facilitea

cunoa/terea /i entertain!entul at#t direct c#t /i prin parteneri. & extinde! !odelul de

succes din Ro!#nia n alte piee europene.

analiza si cercetarea concurentiilor intreprinderii elko pe piata it

Documents