analiza sistemului intern - drăgășanisp.primariadragasani.ro/portal assets/proiecteincurs/analiza...
TRANSCRIPT
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
„Puterea absolută corupe absolut.”
Montesquieu
ANALIZA SISTEMULUI INTERN
PRIMARIA MUNICIPIULUI DRĂGĂȘANI
Etica și integritate în administrația publică locală
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
I. PREZENTARE GENERALA A SISTEMULUI DE ETICĂ, INTEGRITATE
PUBLICĂ ȘI MĂSURI ANTICORUPȚIE
I.1 Contextul general Una din priorităţile actuale ale reformelor economice, politice şi sociale din România
este prevenirea şi combaterea corupţiei.
Astfel, prevenirea și combaterea corupției constituie o prioritate pentru societatea
românească în general, pentru autoritățile administrației publice locale în special, drept
pentru care se manifestă o preocupare constantă de îmbunătățire a calității actului
administrativ prin introducerea unor măsuri eficiente de diminuare a fenomenului de
corupție.
Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, are ca scop promovarea integrităţii, a
seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din
strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi
de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a
informaţiilor de interes public, aprobată prin H.G. nr. 583/2016, privind aprobarea Strategiei
naționale anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanță, a
riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a
inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor
de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public, prin
aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupţiei în
România. Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor
publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice
locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.
I.2. Cadrul juridic Strategia Anticorupție a Municipiului Drăgășani și a unităților
subordonate/coordonate pentru perioada 2016-2020 are drept bază Strategia Naţională
Anticorupţie pe perioada 2016 – 2020 și vizează prevenirea corupției pe cele trei direcții de
acțiune: prevenire, educație, combatere.
Prezenta strategie a fost elaborată în baza prevederilor următoarelor acte normative :
- Constituţia României;
- Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001R, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 188/1999R privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările
ulterioare; - Legea nr. 7/2004R privind Codul de conduită a funcţionarilor publici;
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
- Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi
instituţiile publice;
- H.G. nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 -
2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor
din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională
şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare
a informaţiilor de interes public;
- Ordinul M.D.R.A.P. nr. 728/2015 privind aprobarea Strategiei pentru integritate a M.D.R.A.P.
2015-2020 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei pentru integritate a
M.D.R.A.P. 2015-2020;
- H.G. nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice
2014 – 2020; - Codul Penal din 17 iulie 2009 (actualizat);
- Legea nr. 78 din 8 mai 2000 (actualizată) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelor de corupție;
- Legea nr. 393 din 28 septembrie 2004 (actualizată) privind Statutul aleşilor locali;
- Legea nr. 571/2004, privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice
şi din alte unitati care semnalează încălcări ale legii;
- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea
corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public;
- Legea nr. 52/2003R privind transparenţa decizională în administraţia publică cu modificările
şi completările ulterioare ;
- H.G. nr. 1723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocraţiei
în activitatea de relatii cu publicul, cu modificările şi completările ulterioare;
- H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină;
- Ordinul S.G.G. nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al
entităților publice,cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 238 din 10 iunie 2009 republicată, privind reglementarea prelucrării datelor cu
caracter personal de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor în
activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi
asigurare a ordinii publice; - H.G. nr. 781 din 25 iulie 2002, privind protecţia informaţiilor
secrete de serviciu;
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
- Regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului propriu de specialitate al Primarului
municipiului Moreni şi a serviciilor publice de interes local din municipiul Moreni aprobat;
- Regulamentul Intern al aparatului de specialitate al Primarului municipiului Moreni şi al
serviciilor publice de interes local subordonate și al aparatului de lucru al Consiliului Local.
I.3. Considerații generale
România trebuie să se racordeze la acest tendinţe europene, inclusiv din punct de
vedere legislativ, putând beneficia în perioada de programare 2014-2020 de sprijin financiar
pentru implementarea reformelor în domeniul criminalităţii organizate şi corupţiei.
Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2014-2020 pune accentul pe „asigurarea
stabilităţii, predictibilităţii şi coerenţei legislaţiei şi a cadrului instituţional anticorupţie.”
Analiza cadrului legislativ anticorupţie confirmă că instituţiile administraţiei publice au
la dispoziţie un cadru legislativ suficient pentru a face faţă cerinţelor luptei împotriva corupţiei
şi, mai ales, creşterii integrităţii la nivelul instituţiilor publice.
Acest cadru legislativ poate fi consolidat prin adoptarea recomandărilor Uniunii
Europene in domeniul eticii si integritatii in administratiile publice centrale si locale. Cu toate
acestea, autorităţile publice trebuie să implementeze corect acest cadru legislativ şi să-şi
concentreze activitatea de management intern pe găsirea unor soluţii pentru întărirea
coerenţei mecanismelor interne de asigurare a integrităţii:
✓ conducătorii instituţiilor trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru prevenirea si
sancţionarea opacităţii (cu instrumentele oferite de anchetele/sancţiunile disciplinare din
Codul muncii şi Statutul funcţionarului public), respectiv pentru evitarea poziţiei de monopol
(deschiderea mai multor puncte de lucru, după exemplul Primăriei Iaşi, ori rotaţia cadrelor în
interiorul instituţiei, acolo unde legislaţia o permite);
✓ conducătorii instituţiilor pot să-şi asume, chiar şi în absenţa legislaţiei specifice,
introducerea unor mecanisme de management al integrităţii, prin care să contribuie la
implementarea recomandărilor GRECO (dintre care se remarcă mai ales rotaţia cadrelor şi
conflictul de interese), respectiv să îmbunătăţească aplicarea legislaţiei privind prevenirea
oricăror situaţii care pot degenera în fapte de corupţie (consiliere de conduită şi protecţie
pentru avertizori, cât mai eficiente);
✓ conducătorii instituţiilor pot să le solicite agenţiilor specializate anticorupţie (Direcţia
Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Direcţia Generală Anticorupţie) şi
celor conexe, consultanţă şi/sau consiliere de specialitate pentru identificarea timpurie a
vulnerabilităţilor şi riscurilor de management care pot degenera în fapte de corupţie (abuzul
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
în serviciu, conflictul de interese, supra-încărcarea cu atribuţii decizionale etc.; metodologia
dezvoltată de DGA, poate fi un exemplu de bună practică).
✓ Punerea accentului pe responsabilitatea conducătorilor de instituţii publice nu este o
simplă ancorare în ipotezele Strategiei Naţionale Anticorupţie, cu privire la asimilarea oricărui
incident de integritate cu eşecul de management, ci este o aspiraţie coerentă cu rolul pe care
îl au şi trebuie să-l joace în prevenirea şi combaterea corupţiei tocmai persoanele care sunt
învestite cu cea mai mare putere/autoritate într-o instituţie publică şi care ar trebui să
manifeste cel mai înalt interes pentru soluţionarea problemelor de integritate din instituţie.
✓ Majoritatea conducătorilor de instituții din administraţia publică locală se situează în
cadranul care sugerează nevoia de atentă supraveghere. Traducerea în practică a concluziilor
de mai sus, cu privire la rolul conducătorilor de instituţii, se poate supraveghea (indirect, și)
prin intermediul unor programe de finanţare a investiţiei în integritate. Astfel, în conjuncţie
cu obiectivele Strategiei Naţionale Anticorupţie 2014-2020, se poate trece dincolo de simpla
monitorizare a unor indicatori, la supravegherea atentă şi continuă a modificărilor
atitudinale/comportamentale de la nivelul conducătorilor de instituţii.
Corupția este un abuz de putere săvârșit în exercitarea funcției publice/funcției de
demnitate publică de un angajat al administrației publice, indiferent de statut, structură sau
poziție ierarhică, în scopul obținerii unui profit, satisfacerii unor interese personale sau de
grup personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoană fizică ori persoană
juridică.
Corupţia poate avea ca și consecinţe:
❖ înrăutăţirea imaginii sau discreditarea primăriei;
❖ încurajarea iresponsabilităţii şi a practicilor abuzive ; calitatea slabă a serviciilor
acordate populaţiei;
❖ degradarea valorilor morale.
Prevenirea actelor de corupţiei este asigurată în cadrul instituției prin următoarele
practici:
✓ reglementarea activităților și a serviciilor publice;
✓ o asigurarea transparenţei şi accesului la informaţiile de interes public;
✓ o promovarea principiilor şi normelor etice; o asigurarea transparenţei şi
responsabilităţii în gestionarea fondurilor şi bunurilor publice; o declararea averilor și
incompatibilităților;
✓ o prevenirea şi soluţionarea conflictului de interese;
✓ o participarea societăţii civile şi sectorului privat în activitatea anticorupţie;
✓ o instruirea personalului;
✓ o evaluarea periodică a modului de îndeplinire a măsurilor anticorupție
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
Sunt considerate fapte de corupție următoarele:
a. coruperea pasivă;
b. coruperea activă;
c. traficul de influenţă;
d. abuzul de putere/ de serviciu;
e. primirea de către un funcţionar a recompensei ilicite;
f. falsul în actele publice;
g. luarea de mită;
h. darea de mită;
i. încălcarea prevederilor legale privind declararea veniturilor și a proprietăţii;
j. încălcarea prevederilor legale cu privire la incompatiblități și conflict de interese;
k. încălcarea prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de serviciu;
l. încălcarea prevederilor legale cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal
Definiții:
-Coruperea pasivă este fapta persoanei care ocupă o funcție publică/funcție de demnitate
publică, care pretinde sau primeşte oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje
patrimoniale sau acceptă servicii, privilegii sau alte avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a
îndeplini, întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni ce ţine de obligaţiile ei de serviciu, ori
pentru a îndeplini o acţiune contrar acestor obligaţii, precum şi pentru a obţine de la autorităţi
distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o oarecare decizie favorabilă.
-Coruperea activă este fapta persoanei fizice, care promite, oferă sau dă unei persoane,
personal sau prin mijlocitor, bunuri, servicii, privilegii sau alte avantaje în scopuri personale
sau de grup pentru a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o oarecare
decizie favorabilă.
-Traficul de influenţă presupune primirea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje
patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor, pentru
sine sau pentru o altă persoană, săvârşite cu intenţie de către o persoană care are influenţă
sau care susţine că are influenţă asupra unei persoane care ocupă o funcției publică/funcție
de demnitate publică, asupra unui salariat al instituției, în scopul de a-l face să îndeplinească
sau să nu îndeplinească acţiuni ce intră în obligaţiile sale de serviciu, indiferent dacă asemenea
acţiuni au fost sau nu săvârşite.
-Abuzul de putere/de serviciu reprezintă folosirea cu intenţie de către o persoană cu funcţie
de răspundere a situaţiei de serviciu, în interes material sau în alte interese personale, dacă
aceasta a cauzat daune intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice.
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
-Primirea de recompense ilicite prespune primirea de către persoana care ocupă o funcție
publică/funcție de demnitate publică, a unei recompense ilicite sau a unor avantaje
patrimoniale pentru îndeplinirea unor acţiuni sau acordarea de servicii ce ţin de obligaţiile lui
de serviciu.
-Falsul în acte publice presupune înscrierea de către o persoană care ocupă o funcție
publică/funcție de demnitate publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum
şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes
material sau din alte interese personale sau de grup.
-Luarea de mită presupune luarea de către o persoană care ocupă o funcție publică/funcție
de demnitate publică a mitei sub formă de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje
patrimoniale, acceptarea de servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini,
întârzia, grăbi, facilita îndeplinirea unei acţiuni în interesul mituitorului sau al persoanelor pe
care le reprezintă.
-Darea de mită presupune oferirea de bani, titluri de valoare, bunuri, avantaje patrimoniale,
servicii, privilegii sau alte avantaje unei alte persoane care ocupă o funcție publică/funcție de
demnitate publică pentru a îndeplini, refuza, întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni în
interes personal sau al persoanelor pe care le reprezintă.
-Încălcarea prevederilor legale privind declararea veniturilor și a proprietăţii presupune
nerespectarea prevederilor legale referitoare la declararea, rectificarea declarației efectuate,
în scris, pe proprie răspundere, cu privire la veniturile și proprietățile declarantului, ale
soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit legisleției în vigoare.
-Încălcarea prevederilor legale cu privire la incompatiblități și conflict de interese presupune
nerespectarea prevederilor legale cu privire la măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, referitoare la declararea situațiilor de incompatibilitate și/ sau conflict
de interese.
-Încălcarea prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului de serviciu presupune
încălcarea prevederilor legale cu privire la măsurile pentru păstrarea secretului de serviciu de
către persoanele implicate în gestionarea operațiunilor declarate secret de serviciu.
-Încălcarea prevederilor legale cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal
presupune încălcarea prevederilor legale cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal
de către persoanele implicate în operațiuni ce implică gestionarea datelor cu caracter
personal.
Conducerea Municipiului Drăgășani urmarește crearea și menținerea unui mediu
integru în instituție, în care personalul angajat, colaboratorii și beneficiarii serviciilor oferite
de aceasta să aibă certitudinea că, în cazul în care sunt în masură să sesizeze încălcări ale
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
prevederilor Legii 571 (practici abuzive sau slaba adminstrare), sesizările făcute vor fi tratate
și investigate cu maximă obiectivitate și seriozitate.
Analiza cadrului legislativ anticorupţie a confirmat că instituţiile administraţiei publice
au la dispoziţie un cadru legislativ suficient dezvoltat, ce poate fi în continuare îmbunătăţit
prin adoptarea propunerilor şi recomandărilor analizei. Astfel, instituţiile administraţiei
publice pot face faţă cerinţelor luptei împotriva corupţiei şi, mai ales, creşterii integrităţii la
nivel organizaţional. Cu toate acestea, autorităţile administraţiei publice trebuie să
implementeze corect acest cadru legislativ şi să-şi concentreze activitatea de management
intern pe găsirea unor soluţii pentru întărirea coerenţei mecanismelor interne de asigurare a
integrităţii.
Analiza cadrului legislativ presupune atât identificarea gradului de dezvoltare şi
coerenţă a legislaţiei anticorupţie aplicabile administraţiei publice locale, cât şi identificarea
legislaţiei specifice care necesită îmbunătăţiri.
Astfel, în primul rând, pentru a atinge primul obiectiv al analizei cadrului legislativ, este
utilizată o metodă inovatoare – cubul anticorupţie–care arată în ce măsură actele normative
în ansamblul lor sunt suficiente şi nu există goluri de reglementare. Metoda presupune analiza
comprehensivă a cadrului legal anticorupţie pentru a se observa căror factori favorizanţi se
adresează cadrul legal existent, cu ce tehnici şi prin ce mijloace. Prin intermediul acestei
metode sunt identificate politicile anticorupţie sub-reprezentate sau care lipsesc. Această
metodă presupune trei paşi: identificarea actelor normative care compun legislaţia
anticorupţie, compartimentarea acestor acte normative şi analiza gradului lor de concentrare
şi acoperire.
Identificarea actelor normative care compun legislaţia anticorupţie a statului român se
face combinând mai multe metode care ţin cont de scopul actului normativ, sfera de
reglementare şi aplicabilitatea acestuia. Selectarea legilor supuse analizei în cadrul acestui
raport se va face în două etape. Într-o primă etapă, din întreaga mulţime de acte normative în
vigoare vor fi selectate acelea care oferă temei şi/sau sprijin pentru prevenirea şi combaterea
corupţiei; în a doua etapă, aceste acte normative vor fi filtrate după aplicabilitatea şi/sau
relevanţa lor în domeniul administraţiei publice.
Astfel, actul normativ poate fi selectat atunci când:
✓ expunerea de motive este ancorată în unul din documentele strategice menţionate în
istoricul de mai sus;
✓ are drept scop să prescrie, să instituie ori să stabilească proceduri privind
comportamente sau organizaţii anticorupţie;
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
✓ normează elemente de prevenire, control ori sancţionare a comportamentelor abuzive
şi/sau a beneficiilor nejustificate, respectiv
✓ defineşte, limitează ori constrânge poziţii de monopol sau atribuţii/puteri
discreţionare în procesele decizionale ori intervine pentru a deschide, limita ori excepta
transparenţa şi/sau opacitatea proceselor decizionale.
Analiza cadrului institutional intern a identificat gradul de dezvoltare şi de coerenţă a
legislaţiei anticorupţie aplicabilă administraţiei publice locale cât şi elementele de sinteza care
necesită modificări. Analiza cadrului institutional a plecat de la ipotezele şi priorităţile stabilite
prin Strategia Naţională Anticorupţie 2014-2020 şi de la legislaţia şi standardele europene în
materia prevenirii şi sancţionării corupţiei.
Pentru a atinge obiectivele stabilite, a fost proiectată o metodologie inovatoare
completată de o analiză juridică a actelor normative a căror implementare a fost considerată
insuficientă de către reprezentanții autorităților publice locale şi cetăţeni. Astfel, cea mai mare
concentrare de acte normative a fost identificată în categoria procedurilor de control
administrativ asupra puterii discreţionare şi în categoria reglementării controlului
administrativ asupra puterii discreţionare, infirmând majoritatea criticilor la adresa eforturilor
anticorupţie ale României, care susţineau că s-a pus prea mare accent pe reglementări, în
detrimentul procedurilor, respectiv pe sancţiuni penale, în detrimentul controlului
administrativ.
La nivelul micro al instituției publice trebuie să se adopte un plan de măsuri,
metodologia poate fi replicată asupra cadrului şi atribuţiilor legale de la nivelul instituţiei
publice. Având în vedere analiza tuturor punctelor reliefate în secţiunea privind rezultatele,
colectivul oricărei instituţii poate observa că legislaţia anticorupţie nu ridică probleme
deosebite, câtă vreme lipsesc incidentele de integritate. Corecta aplicare a legilor rămâne în
sarcina conducătorului instituţiei publice, iar sarcina echipei este să-l sprijine în selectarea
celor mai eficiente, dar fezabile măsuri şi în monitorizarea atentă a evoluţiei celor mai potriviţi
indicatori.
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
Instrumentele eticii, integrității și ale anticorupției
Cariera funcţionarilor publici
Managementul funcţiei publice este influenţat negativ de schimbările legislative dese,
de impredictibilitatea sistemului de salarizare a funcţionarilor publici şi de politizarea funcţiei
publice. Sistemul de salarizare neatractiv şi nemotivant, politizarea funcţiei publice şi
instituirea unor incompatibilităţi excesive pentru funcţionarii publici diminuează interesul
pentru cariera publică şi afectează calitatea şi performanţele corpului funcţionarilor publici.
Concursurile de recrutare sunt percepute mai degrabă ca niște competiţii de memorie
decât niște evaluări profesionale şi intelectuale. Sistemul de evaluare a performanţelor
profesionale este amendabil, cu deosebire sub aspectul eficienţei, al echităţii şi fiabilității lui.
Pentru a îmbunătăţi capacitatea administrativă/managerială a conducătorilor de instituţii,
probabil că este necesar un nou mecanism de selecţie, recrutare şi/sau promovare pentru
funcţiile de conducere de top din administraţia publică.
În privinţa funcţiilor elective, ar fi nerealist (poate chiar neconstituţional) să se aştepte
o modificare a legislaţiei electorale prin care să se restrângă dreptul de a fi ales prin
introducerea unor calificări speciale pentru candidaţi; dimpotrivă, s-ar putea naşte o piaţă
coruptă a vânzării-cumpărării de astfel de calificări. Dar o corecţie se poate aduce, în practică,
prin numirea în funcţii de administratori publici (art. 112-114 din Legea 215/2001 privind
administraţia publică locală) numai a persoanelor care pot complini capacitatea managerială
de care instituţiile duc lipsă.
Această modalitate de aplicare a legii, însă, depinde exclusiv de voinţa politică a
conducătorilor aleşi ai instituţiilor publice din autorităţile administraţiei locale.
Alternativ, se poate recurge la o reformă profundă a funcţiei publice, prin care să fie
regândită Legea 188/1999 privind statutul funcţionarului public.
Mecanismul de recrutare/selecţie actual şi mai ales cel de salarizare nu este atractiv
pentru personalul înalt calificat ori specializat, conducând la aplatizarea competenţelor şi la
ineficienţa cheltuirii banului public. Prin contrast, se poate gândi o formulă de funcţionar
specialist, care se poate profesionaliza într-un domeniu îngust şi avansa în carieră pe o cale
predictibilă. Acest model ar presupune, însă, reducerea drastică a numărului de funcţionari
publici, exclusiv la aceia care chiar exercită atribuţii de putere publică. Rezultatul ar fi creşterea
fondului de salarii pentru funcţionarii specialişti, atractivitatea funcţiei publice şi
externalizarea unei multitudini de atribuţii din instituţiile publice către angajaţi contractuali
sau chiar contractori privaţi (contabilitate, arhive, cercetări, expertize etc.).
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
Transparenţa decizională
În privinţa instituţiilor specializate pentru prevenirea şi/sau sancţionarea opacităţii,
trebuie arătat că acestea nu sunt neapărat necesare. Astfel de instituţii se pot dovedi în egală
măsură eficiente (ca în Slovenia) sau ineficiente (ca în Serbia), în funcţie de o mulţime de
factori prezenți la nivelul instituțiilor din administrația publică cum ar fi: echilibrul dintre
comunicarea proactivă (din oficiu) și reactivă (la cerere), tratamentul discriminatoriu și/sau
preferențial, întârzierea nejustificată, neglijența și/sau abuzul, nerespectarea procedurilor
și/sau a obligațiilor asumate prin legi naționale și tratate internaționale.
În România, s-a considerat că este mai eficient ca opacitatea să facă obiectul
controlului administrativ, pornindu-se de la premisa că va exista o cerere de transparenţă care
va pune presiune pe instituţiile publice şi va responsabiliza decidenţii. Totuşi, presiunea a
scăzut simţitor după 2015, instituţiile publice nu şi-au menţinut oferta de transparenţă, iar
Avocatul Poporului şi Agenţia/Direcţia pentru Strategii Guvernamentale nu s-au preocupat
îndeajuns pentru a transpune în practică controlul administrativ. Unele organizaţii
neguvernamentale au încercat să compenseze acest neajuns pe calea controlului judiciar, dar
nu se cunosc cazuri de funcţionari sau angajaţi care să fi fost sancţionaţi
disciplinar/administrativ pentru opacitate.
Conflictele de interese
Mai există o deficienţă care poate afecta execuţia bugetară din zona protejării
proceselor decizionale—conflictul de interese, mai cu seamă cel realizat prin interpuşi.
Conflictele de interese rămân în continuare definite deficitar şi insuficient, inclusiv prin
raportare la normele europene. Recomandarea R(2000)10 a Comitetului Miniştrilor Consiliului
Europei: „Conflictul de interese se naşte în situaţia în care un funcţionar public are un interes
personal de natură să influenţeze sau să pară a influenţa asupra exercitării parţiale şi obiective
a funcţiilor sale publice. Interesul personal al funcţionarului public cuprinde orice avantaj
pentru el însuşi sau în favoarea familiei sale, a părinţilor, a prietenilor sau persoanelor
apropiate, sau a persoanelor sau organizaţiilor cu care el/ea a avut relaţii de afaceri sau
politice. El cuprinde, de asemenea, orice obligaţie financiară sau civilă la care este constrâns
funcționarul public”.
Definiţiile privind conflictelor de interese în sfera administrativă nu sunt corelate cu
definiţiile conflictelor de interese din sfera penală. Astfel, Legea 161/2003 stabileşte că
funcţionarul public se află în conflict de interese atunci când este chemat să ia decizii sau să
participe la luarea deciziilor care afectează „interesele sale patrimoniale, ale soțului sau
rudelor sale de gradul I”.
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
În acelaşi timp, dispozitiile din Codul Penal stabileşte că funcţionarul public se află în
conflict de interese dacă „îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a
realizat, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, soţul sau, o rudă ori un afin până
la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de
muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice
natură”. În privinţa conflictelor de interese, sfera de aplicare a dispoziţiilor codului penal este
mai largă decât cea a Legii nr. 161/2003.
O parte din aceste probleme au fost luate în considerare şi la elaborarea Codului
Administrativ: „uniformizarea şi actualizarea definiţiei conflictului de interese, realizată prin
extinderea ariei de manifestare a interesului personal dincolo de natura strict patrimonială, o
extindere a nivelului relaţiilor de rudenie implicate la definirea potenţialelor situaţii
conflictuale de la gradul I la gradul III”.
Regimul conflictelor de interese
Dincolo de faptul că se resimte o nevoie acută de instruire pe tema prevenirii
conflictelor de interese, lucrătorii din administraţia locală fac foarte corect între
incompatibilitate, ca stare prelungită în timp şi conflict de interese, ca situaţie punctuală în
timp. Din acest punct de vedere, este surprinzător că regimul incompatibilităţilor, înscris încă
în Constituţie, este ţinut de politica penală a statului român pe o treaptă inferioară conflictului
de interese, reglementat abia prin legi speciale. Astfel, dacă pericolul social al stării de
incompatibilitate este mai mare decât cel al situaţiei de conflict de interese, există aşteptarea
ca şi regimul sancţionator să fie similar. Prin contrast, incompatibilităţile sunt sancţionate
exclusiv civil/administrativ, în timp ce conflictul de interese poate fi sancţionat penal, chiar în
mai multe modalităţi.
Consilierea etică
Conform sondajelor realizate în cadrul proiectului, 39% dintre reprezentanții
autorităților publice locale nu ştiu dacă în cadrul instituţiei în care lucrează au fost numiţi
consilieri de etică, iar 45% afirmă că astfel de consilieri de etică nu au fost numiţi în instituţia
în care lucrează, în ciuda faptului că, dintre aceștia, 69% consideră că rolul consilierilor de etică
în prevenirea corupţiei este destul de important sau foarte important. Aceste rezultate sunt
coerente şi cu evaluările Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi cu rezultatele unor studii
independente. Legislaţia în acest domeniu are un grad larg de generalitate ceea ce creează
impresia în implementare a unui gol de legiferare, care ar putea fi însă suplinit de un
management organizaţional pro-activ. Legea 7/2004 prevede mecanisme diferite de Legea
477/2004, deşi amândouă actele normative reglementează conduita şi etica în sectorul public.
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
Protecţia avertizorilor de integritate
Conform sondajelor realizate în cadrul proiectului, o mare parte dintre reprezentanții
autorităților publice locale (64%) nu cunosc prevederile legale privind avertizorul de
integritate. Legea nu prevede instrumente pentru dezvoltarea unei practici în această
materie, însă bunele practici la nivel european au fost inventariate pe site-ul avertizori.ro.
Îngrădirea beneficiilor nejustificate
Acolo unde mecanismele de protejare a proceselor decizionale eşuează ori nu pot fi
implementate, accentul se mută asupra îngrădirii beneficiilor obţinute abuziv/nejustificat. Şi
în această privinţă există unele deficienţe în cadrul legislativ, iar acestea privesc sancţiunea
penală a confiscării extinse sau de la terţi şi cea administrativă a forfetării/confiscării fiscale.
Confiscarea de la terţi
România nu are un cadru legal dezvoltat în privinţa confiscării de la terţi. Recuperarea
prejudiciilor şi a produselor infracţiunilor este o temă deosebit de importantă la nivel
european, unde au fost recent dezvoltate mai multe politici de prevenire şi combatere a
criminalităţii: Programul de la Stockholm [OJ C 115/1, 4.5.2010], Strategia de securitate
internă a Uniunii Europene [COM(2010)673 final] şi Raportul anticorupţie al Uniunii Europene
[COM(2011) 308 final].
Propuneri de măsuri preventive anticorupție ce trebuiesc
aplicate în urma analizei sistemului intern la nivelul
Primăriei Municipiului Drăgășani
o Prima etapă:
accesul la informații de interes public
declararea averilor
conflictele de interese
o A doua etapă:
codul etic/deontologic/de conduită
regimul incompatibilităților
transparența decizională
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
Propuneri privind accesul la informații de interes public
• Desemnarea unei persoane care să asigure accesul la informațiile de interes public ce vor
fi puse la dispoziție în format reutilizabil și actualizate permanent și asigurarea pregătirii
profesionale în materie a persoanei desemnate.
• Întocmirea unui inventar al seturilor de date disponibile şi susceptibile a fi prezentate în
format deschis, ce conţin cele mai relevante informaţii pentru obiectul de activitate al
instituţiei și prioritizarea seturilor de date ce ar putea fi publicate suplimentar față de cele
deja existente.
• Afișarea pe site-ul instituției a unei secțiuni distincte, ușor accesibile, care să cuprindă
informațiile de interes public și documentele prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/ 2001
și totodată, elaborarea și actualizarea permanentă a unei liste de întrebări și răspunsuri
frecvente.
• Elaborarea unei proceduri interne pentru publicarea și actualizarea informațiilor pe site-
ul instituției.
• Transmiterea de răspunsuri la solicitările venite prin poșta electronică, solicitându-se
confirmarea primirii răspunsului.
• Înregistrarea tuturor solicitărilor de informații de interes public, formulate în scris, într-
un registru special. Dezvoltarea, în limitele resurselor disponibile, a unei soluții IT de
monitorizare a solicitărilor de informații de interes public și a răspunsurilor transmise.
• Redactarea în timp util, publicarea pe site-ul instituției a Raportului privind accesul la
informațiile de interes public, în conformitate cu prevederile art. 27 din H.G. nr. 132/2002
și transmiterea acestuia instituției competente.
• Publicarea pe site-ul instituției atât a modelelor de documente prevăzute la anexele nr.
1, 2a) și 2b) din HG nr. 123/2002, cât și a datelor referitoare la achiziţiile publice, inclusiv
procedura, criteriile de atribuire, ofertanţii şi câştigătorii licitaţiilor, precum și a serviciilor
subcontractate de UAT.
• Publicarea datelor referitoare la instituţiile subordonate Primaria Municipiului Dragasani.
• Elaborarea unei proceduri de diferențiere a solicitărilor de informaţii de interes public,
formulate în baza Legii 544/2001 și petiţii, formulate în baza O.G. nr. 27/2002;
• Publicarea, (dacă este cazul), înregistrărilor ședințelor Consiliului Local, astfel încât
cetăţenii să poată audia deliberarea efectivă a consilierilor și soluțiile adoptate în cadrul
şedinţelor.
• Renunţarea treptată la practica fotocopierii documentelor solicitate în baza Legii nr.
544/2001 şi oferirea acestor documente în format electronic (ex. scanat), inclusiv
publicarea acestora pe pagina de internet a instituţiei pentru a preveni situaţiile de
supraîncărcare cu solicitări identice.
• Evaluarea periodică a progreselor realizate în corecta implementare și utilizare a
procedurilor şi ajustarea acestora (ex. prin raportare la setul de indicatori din SNA 2012-
2015).
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
• Publicarea modalității de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în
situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la
informaţiile de interes public solicitate, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. i)
din Legea nr. 544/2001.
• Realizarea unei evidențe a solicitărilor de informații de interes public formulate verbal
/telefonic și menționarea acestora în rapoartele specifice (ex. ca bună practică
identificată în unele instituții - model tipizat sau scris, de înregistrare a solicitărilor verbale
sau telefonice).
• Coordonarea activităţii compartimentului pentru relaţii publice (notă: evaluatorul
consideră că sunt relații cu publicul și nu relații publice) cu arhiva şi cu persoanele
desemnate cu protecţia informaţiilor (ex. clasificate, date personale, proceduri
administrative şi judiciare).
Propuneri privind declararea averilor
• Publicarea pe site a declarațiilor de avere și de interese într-un loc vizibil, astfel încât
documentele să fie ușor accesibile și lizibile.
• Amenajarea unui spațiu adecvat pentru asigurarea confidențialității consultațiilor
oferite angajaților de către responsabilul desemnat cu gestionarea declarațiilor de
avere și de interese și crearea unui registru în care să se consemneze consultațiile
acordate cu privire la completarea declarațiilor, precum și a situațiilor de
incompatibilitate sau de conflict de interese.
• Numerotarea registrelor în conformitate cu prevederile H.G. nr. 175/2008 privind
stabilirea modelelor ”Registrului declaraţiilor de avere” şi ”Registrului declaraţiilor de
interese”.
• Revizuirea Registrelor declaraţiilor de avere şi de interese în ceea ce privește
închiderea fiecărui an calendaristic, printr-un sumar semnat şi ștampilat, anularea
spațiilor care conțin modificări / corecturi sau a spațiilor libere, precum și menționarea
motivului nedepunerii declarațiilor de avere și de interese.
• Înregistrarea cu rigurozitate a declaraţiilor de avere şi de interese, verificarea atentă a
câmpurilor completate și eliberarea unei dovezi de depunere a declarației de avere și
interese.
• Asigurarea formării profesionale a responsabililor cu declarațiilor de avere și de
interese, precum și a angajaților, cu privire la dispozițiile legale în vigoare, în materie.
• Actualizarea Fișei postului persoanei responsabililor cu declarațiilor de avere și de
interese prin includerea atribuțiilor referitoare la această activitate, așa cum sunt
acestea prevăzute în Legea nr. 176/2010.
• Implicarea activă a responsabilului desemnat cu gestionarea declarațiilor de avere și
de interese în verificarea informațiilor (ex. Registrul Comerțului, consultarea
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
declarațiilor anterioare sau altor surse disponibile etc.) pentru a preveni posibile erori
și verificări ulterioare ale instituțiilor abilitate.
• Instituirea unui mecanism de monitorizare a respectării obligației de depunere a
declarațiilor de avere și de interese prin corelarea programelor IT de resurse umane cu
prevederile specifice din Legea 176/2010, pentru dezvoltarea unor instrumente de
avertizare timpurie cu privire la nedepunerea declarațiilor de avere în cazul intrărilor/
ieșirilor din funcția publică sau posibile conflicte de interese.
• Elaborarea unor proceduri operaționale cu privire la gestionarea declarațiilor de avere,
cu accent pe detaliile necuprinse în legislaţia principală şi secundară specifică şi
punerea lor în practică.
• Respectarea de către consilierii locali a prevederilor Legii nr.176/2010 privind
depunerea și completarea declarațiilor de avere și de interese.
• Evaluarea periodică a progreselor realizate în corecta implementare și utilizare a
procedurilor şi ajustarea acestora (ex. prin raportare la setul de indicatori din SNA
2012-2015) și verificarea de către conducătorul instituției a modului de aplicare a
prevederilor Legii nr. 176/2010, atât în cazul funcționarilor publici cât și al aleșilor
locali.
Propuneri privind conflictele de interese
• Implementarea de măsuri pentru identificarea timpurie a incidentelor de integritate (
ex. folosirea unor aplicaţii informatice care să permită identificarea conflictelor de
interese).
• Instituirea unui mecanism de monitorizare a respectării obligației de depunerea a
declarațiilor de interese, prin corelarea programelor informatice de resurse umane cu
prevederile specifice din legislația declarațiilor de avere și de interese.
• Atenționarea, de către responsabilul cu gestionarea declaraţiilor de avere şi de
interese, a tuturor persoanelor care au obligaţia depunerii acestora, în toate cazurile
prevăzute de lege și transmiterea periodică a documentelor în materie ale Agenţiei
Naţionale de Integritate.
• Eliberarea unei dovezi la depunerea declarațiilor de interese.
• Valorificare eficientă a datelor și informațiilor gestionate de conducerea instituției prin
mecanismele de control managerial intern (în special registrul funcțiilor sensibile), cât
și cele rezultate din analiza sesizărilor primite (interne și externe) privind posibile
încălcări ale regulamentelor, procedurilor și a normelor ce impun standarde de
integritate, inclusiv cele cu invocarea protecției avertizorilor de integritate.
• Identificarea și monitorizarea zonelor și activităților cu risc crescut pentru apariția
conflictelor de interese.
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
• Amenajarea unui spațiu adecvat pentru asigurarea confidențialității consultațiilor
oferite angajaților de către responsabilul desemnat cu gestionarea declarațiilor de
interese și menținerea de către acesta a unui registru cu consultațiile oferite.
• Analizarea detaliată a principalelor proceduri și procese de lucru care implică
interacțiunea cu persoane din afara instituției, exercitarea discreționară a funcției
publice și gestionarea resurselor instituției.
• Publicarea pe site-ul instituției, într-un loc vizibil, a declarațiilor de interese iar
documentele să fie ușor accesibile și lizibile.
• Asigurarea formării profesionale a responsabililor cu gestionarea declarațiilor de avere
și de interese și asigurarea informării, periodice, a angajaților cu privire la prevederile
legale în materie.
• Oferirea posibilității de a depune declarația de avere și de interese în format
electronic.
• Evaluarea periodică a progreselor realizate în corecta implementare și utilizare a
procedurilor şi ajustarea acestora (ex. prin raportare la setul de indicatori din SNA
2012-2015).
Propuneri privind codul etic/deontologic/de conduită
• Adoptarea unui Cod de etică propriu, adaptat situației, nevoilor și personalului
instituției, conform recomandărilor O.S.G.G. nr. 600/2018, Standardul 1 – Etica,
Integritatea.
• Revizuirea permanentă a Codului etic și armonizarea acestuia cu realitățile din
instituție, în baza dezbaterilor periodice cu angajații instituției.
• Numirea unui singur consilier de etică care nu are concomitent și atribuții în comisiile
de disciplină și asigurarea formării profesionale a acestuia, de către instituție.
• Aplicarea periodică a chestionarelor de autoevaluare pentru angajaţii primăriei în
vederea identificării gradului de cunoaştere a prevederilor Codului de etică, precum
și a rolului consilierului de etică la nivelul instituției.
• Transmiterea, periodică, a unor note de informare către angajaţii instituţiei în
vederea promovării consilierului de etică şi a rolului acestuia la nivelul instituţiei
precum și a normelor incidente, în conformitate cu art. 50 și art. 51 alin.(1) din Legea
nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public, cu modificările și completările
ulterioare.
• Instruirea personalului privind consilierea etică și protecția avertizorilor de
integritate.
• Implicarea activă a consilierului de etică în viața organizației în care își desfășoară
activitatea, ca un bun mediator, asigurarea acestuia unui spațiu adecvat, în vederea
desfășurării activității în condiții de confidențialitate.
• Păstrarea la zi a unor evidențe ce țin de activitatea desfășurată de consilierul de etică.
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
• Îndeplinirea corectă a obligațiilor ce reies din prevederile art. 21 și art. 22 din Legea
nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici (în legătură cu
raportările cerute de lege și publicitatea cazurilor de încălcare a normelor de
conduită).
• Implementarea sistemului de control intern/ managerial la nivelul instituţiei şi
elaborarea unor proceduri specifice (ex: procedură privind avertizorii de integritate,
pantouflage etc.).
• Instalarea unei cutii pentru reclamaţii şi sugestii sau sesizări în instituţie.
Propuneri privind incompatibilitățile
• Publicarea pe site-ul instituției la loc vizibil și ușor de accesat a tuturor declarațiilor
de avere și a declarațiilor de interese, conform prevederilor din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice și păstrarea
acestora pe toată durata exercitării funcției sau a mandatului și 3 ani după
încetarea raporturilor de muncă / mandatului.
• Deținerea unui rol activ de către responsabilii desemnaţi cu gestionarea
declarațiilor de avere și interese prin verificarea informațiilor din declarațiile
anterioare sau din alte surse disponibile, pentru a preveni posibile erori.
• Asigurarea formării profesionale a responsabililor desemnaţi cu gestionarea
declarațiilor de avere și de interese și informarea periodică a angajaților cu privire
la prevederile legale în vigoare în acest domeniu.
• Crearea unui mecanism de monitorizare a respectării obligației de depunere a
declarațiilor de avere și de interese și de avertizare timpurie, care să evidențieze
automat persoanele care au obligația depunerii declarațiilor, în cazul numirilor/
încetărilor în exercitarea funcției publice sau posibile conflicte de interese, în cazul
comisiilor de concurs, depășirea termenelor, transmiterea documentelor către
Agenția Națională de Integritate etc. (ex: corelarea programelor IT de resurse
umane cu prevederile specifice din legislația declarațiilor de avere și interese).
• Adoptarea unei proceduri interne privind gestionarea declarațiilor de avere și de
interese precum și cu privire la prevenirea și gestionarea situațiilor de
incompatibilitate și a conflictelor de interese.
• Identificarea tuturor persoanelor care fac obiectul declarării averii și a intereselor
și asigurarea respectării dispozițiilor legale în materie de către aceștia, cu
eliberarea unei dovezi de depunere a declaraţiilor de avere şi interese.
• Transmiterea de copii certificate ale declarațiilor de avere și ale declarațiilor de
interese depuse și câte o copie certificată a registrelor speciale prevăzute la lit. d),
în termen de cel mult 10 zile de către responsabilul desemnat cu gestionarea
declarațiilor de avere și interese la Agenției Naționale de Integritate, în vederea
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
îndeplinirii atribuțiilor de evaluare și în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1)
lit. f) din Legea nr. 176/2010;
• Acordarea unei atenții deosebite depunerii declarațiilor de avere şi a declarațiilor
de interese de către personalul implicat în implementarea de proiecte finanțate
din fonduri europene, inclusiv din cadrul instituțiilor subordonate, conform art. 1
alin. (1) punctul 35 din Legea nr. 176/2010.
Propuneri privind transparența în procesul decizional
• Elaborarea și actualizarea permanentă pe site-ul instituției a unei liste de întrebări și
răspunsuri frecvente pentru a se evita situațiile de supraîncărcare cu solicitări identice.
• Asigurarea participării la activitățile de instruire profesională a persoanei responsabile
cu aplicarea Legii nr. 52/2003, privind transparența decizională în administrația
publică.
• Instituirea bunei practici referitoare la menținerea unei evidențe (ex. registru) a
propunerilor, sugestiilor sau a opiniilor cu privire la proiectele de acte normative
supuse dezbaterii publice.
• Crearea pe site-ul instituţiei a unei secțiuni dedicate transparenţei decizionale, în
conformitate cu art. 7 alin. (11) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională
în administrația publică locală și publicarea tuturor documentelor care intră sub
incidența prevederilor acestei legi în format deschis (open data), astfel încât să fie
reutilizate și redistribuite de către persoane interesate.
• Publicarea pe site-ul instituției a tuturor proiectelor de hotărâri ale Consiliului local, a
anunțurilor și minutelor ședințelor publice, în conformitate cu dispozițiile Legii
52/2003, republicată și respectarea termenelor prevăzute de lege privind transparența
decizională.
• Aplicarea prevederilor privind procedura de urgență, prevăzute de art. 7 pct. (13) din
Legea nr. 52/2003 republicată, cu bună credință și numai cu respectarea celor 5
condiții simultane și cumulative prevăzute de lege: (i) circumstanțe excepționale care
(ii) să impună adoptarea de (iii) soluții imediate (iv) pentru evitarea unei (v) grave
atingeri aduse interesului public, sens în care se impune elaborarea unei proceduri
operaționale.
• Menținerea unei situații statistice privind solicitările verbale / telefonice întemeiate pe
Legea nr. 544/2001 și evidențierea acestora în rapoartele specifice.
• Instituirea unei bune practici în sensul în care, atunci când în dezbatere se află proiecte
de hotărâri ale Consiliului local în legătură cu al căror obiect au fost primite petiții sau
memorii, aceste proiecte să fie trimise spre analiză și acelor persoane interesate
(persoane fizice, juridice, asociații/ONG-uri) pentru exprimarea unui punct de vedere,
având în vedere interesul arătat față de problematica de reglementat.
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
II. SITUAȚIA ACTUALĂ LA NIVEL NAȚIONAL ȘI LOCAL
La nivel national, contracararea corupţiei este un proces de lungă durată. Acest
fenomen nu poate fi extirpat, însă poate fi şi trebuie diminuat printr-un control riguros, prin
aplicarea unor măsuri de prevenire, care să vizeze factorii criminogeni şi înlăturarea condiţiilor
care generează corupţia, cît şi prin depistarea nemijlocită a actelor de corupţie, tragerea la
răspundere juridică a vinovaţilor, în temeiul legislaţiei.
Este absolut necesară completarea măsurilor de prevenire şi contracarare cu acţiuni
de educare a populaţiei în spiritul intoleranţei faţă de actele de corupţie şi de obţinere a
sprijinului ei în campania anticorupţie promovată de autorităţile publice. Toate elementele
Strategiei trebuie să acţioneze cumulativ şi să fie eficient coordonate pentru a fi realmente
interdependente, astfel încît efectul pozitiv al unuia dintre ele să le fortifice pe celelalte şi
invers.
Astfel, elementele Strategiei sunt:
- contracararea corupţiei prin aplicarea efectivă şi eficientă a normelor penale;
- prevenirea corupţiei prin eliminarea oportunităţilor ei din sistemele şi procedurile
instituţiilor publice şi de drept;
- educarea tuturor categoriilor de populaţie în spiritul intoleranţei faţă de corupţie şi
încurajarea unei susţineri active din partea cetăţenilor în activitatea de prevenire şi
contracarare a corupţiei.
Odată cu modificarea legislației la nivel natioanal, la nivelul Primariei Municipiului
Drăgășani trebuie adoptată Strategia Nationala Anticoruptie 2016-2020, elaborandu-se în
acest sens un Plan de Integritate al Primariei municipiului Drăgășani, urmărindu-se setul de
indicatori, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din Strategie.
III. CONCLUZII
Adoptarea Declaraţiei privind eforturile Uniunii de combatere a corupţiei (18 mai 2010)
de către Parlamentul European, afirmă o viziune politică comună privind necesitatea dezvoltării
instrumentelor eficiente de combatere a corupţiei şi poate reprezenta un moment cheie în
privinţa formulării politicilor europene în domeniul realizării unui spaţiu european al
integrităţii.
În ceea ce priveşte dezvoltarea iniţiativelor anti-corupţie de către institutiile publice, ,
este relevată importanţa şi gravitatea acestui fenomen şi necesitatea implicării administratiei
publice locale în eforturile de combatere a fenomenului corupt si comportamentului ne-etic.
La nivel national, situaţia României este una critică în raport cu fenomenul corupţiei,
datele prezente în raporturile de monitorizare realizate de Uniunea Europeană sau Consiliul
Europei relevând dificultăţile cu care ne confruntăm.
Proiectul "Prevenirea coruptiei prin măsuri de sprijin integrate" Programul Operational Capacitate Administrativă. Beneficiar: Municipiul Drăgășani
In acest sens se impune modificarea legislaţiei anticorupţie în conformitate cu
prevederile actelor internaţionale; ameliorarea sistemului legislativ; înlăturarea contradicţiilor
şi ambiguităţilor care au ca efect interpretarea dublă a legislaţiei.
La nivelul administratiilor publice locale, se va optimiza structura autorităţilor publice
şi a altor instituţii publice prin echilibrarea numărului de, departamente şi de alte organe,
precum şi numărului de funcţionari in conformitate cu nevoile societatii; prin optimizarea
structurii şi competenţei instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a
corupţiei; prin încadrarea şi promovarea personalului exclusiv pe criteriile profesionalismului,
competenţei, abilităţii manageriale şi eficienţei, printr-un mecanism bine reglementat de
selectare şi numire a funcţionarilor (concurs, testare etc.) în institutii, departamente şi în alte
servicii; se va asigura stabilitatea şi continuitatea lucrătorilor care realizează perfomanţe
profesionale, reconstrucţia demnităţii meseriei de funcţionar public sau de lucrător privat; se va
exclude din structurile autorităţilor publice personalul care nu se adaptează criteriilor de
eficienţă şi normelor deontologice sau nu îşi exercită obligaţiile conform standardelor stabilite;
se vor adopta în regim de urgenţă măsuri pentru salarizarea lucrătorilor din cadrul structurilor
publice în concordanţă cu responsabilităţile şi riscurile la care sunt supuşi, astfel încat să li se
asigure un standard de viaţă decent şi să fie prevenite actele de corupţie; se vor eficientiza
procedurile controlului de stat, prin stabilirea şi dezvoltarea institutului de control social şi
parlamentar, asupra respectării legislaţiei anticorupţie; se vor elabora şi implementa, în cadrul
autorităţilor publice, mecanisme de control administrativ intern, in scopul perfecţionarii
mecanismelor de interacţiune între funcţionarul public şi beneficiarul de servicii publice.
„Nimic nu e mai
periculos pentru conştiinţa unui popor, decât priveliştea corupţiei şi a nulităţii recompensate,
decât ridicarea în sus a demeritului. Această privelişte îi ia poporului încrederea în valoarea
muncii şi în siguranţa înaintării prin merit. Dându-i-se zilnic exemplu că, fără a şti ceva şi
fără să fi muncit, cineva poate ajunge bogat şi om cu vază, arătându-i-se zilnic
împroprietăriri de oameni ce n-aveau alt drept decât favorurile oamenilor zilei, contagiul
intelectual şi moral devine din endemic – epidemic…”
(Mihai Eminescu, ziarul Timpul articolul intitulat „Priveliştea corupţiei”, la 26 mai 1882)