analizorul auditiv

Upload: cebotarilarisa

Post on 14-Jul-2015

99 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

ANALIZORUL AUDITIV

Caracteristicile sunetului

frecventa

Amplitudine

ton

Semnalele acustice

Analiza FourierDescompunerea unui semnal complex in componentele lui Caracteristicile amplitudine frecventa ale componentelor reprezinta spectrul semnalului Urechea interna realizeaza o analiza Fourier a sunetelor receptionate

Caracteristicile perceptiei sonore

Inaltimea tonala se coreleaza cu frecventa sunetului Taria sonora

Intensitatea acustica W/m2 Nivelul acustic N=10 log I/I0 Poate fi exprimat si in functie de presiunea undei sonore N = 20 log(p/p0 ) Compozitia spectrala a sunetului Evolutia intensitatii lui Variatia frecventei fundamentale

Timbrul

Descrierea receptorului auditiv

Urechea externa

Pavilion localizeaza spatial semnalul Focalizeaza Contribuie la stabilirea directiei Are o frecventa de rezonanta proprie la aprox. 3000 Hz Transforma undele sonore sferice in unde plane

Urechea medie

Urechea medie - cavitate de 15x5x2 mm, cu aer

Timpan- oscileaza sub actiunea undei sonore Ciocan Scarita Nicovala

Oscioarele transmit vibratiile de la timpan la fereastra ovala, functionand ca o parghie ce micsoreaza amlitudinea miscarii, dar mareste forta.

Timpanul

Urechea interna

Melcul (cohleea) Are o structura spirala cu 2 ture si

Rampa vestibulara Canalul cohlear Rampa timpanica Membrane:

Reissner Bazilara tectoria

MECANICA COHLEARA

Membrana bazilara joaca rol de rezonator

Latimea membranei creste de la baza spre apex (de la 50 m la 500m) Elasticitatea creste de la baza la apexin raport de 1/100 Functioneaza ca un continuum cu frecventa de rezonanta variabila progresiv Unda progresiva ia nastere la baza si se deplaseaza spre apex Frecventele sunt cuprinse intre 16 si 20 000 Hz Realizeaqza o separare spatiala - tonotopie

Traducerea mecano-electrica

Celulele ciliate- 16 000 celule, cu rol de tarductor mecano-electricCC interne- dispuse pe un singur rand cu densitatea uniforma de-a lungul cohleei CC externe dispuse pe trei randuri, iar catre apex, in 4-5 randuri

CC au la baza o lama reticulara rigida, iar la apex sunt fixate de membrana tectoria (CCE) sau se afla in imediata ei vecinatate (CCI) Deformarea elastica a MB antreneaza si deplasarea celorlalte membrane Efect de forfecare ce duce la stimularea cililor CCE au si proprietati contractile. Contractia lor amplifica deformarea membranelor bazilare si tectoria- reactie pozitiva Deformarea mult amplificata a MB face ca ea sa se comporte ca un filtru trece banda

CCI sunt celulele senzoriale propriu-zise ale cohleei Deplasarea cililor determina dschidereainchiderea canalelor de K, ceea ce duce la aparitia unui potential de membrana Cilii CCI nu sunt incastrati in MT, ci doar o ating, in urma deformarii MB Realizeaza o separare spatiala neta Frecventa caracteristica (FC) frecventa pentru care raspunsul este maxim

Actiunea CCE

Activitatea electrica a cohleei

Potentialul de receptor al CCIn repaos intre fata interna si cea externa a membranei CC apare o diferenta de potential de -70mV Stimularea duce la schimbarea polarizarii membranei Rezulta o componenta alternativa PR este determinat de amplitdinea deformarii MB pentru CCE si de viteza deformarii, pentru CCI.

Codificarea semnalului acusticCodificarea frecventei localizarea pe lungimea membranei bazilare Codificarea amplitudinii intensitatea miscarii

Etapele traducerii cohleare

Vibratia sonora se transmite membranei bazilare, determinand deformarea ei dupa o tonotopie descrisa la MB Membrana tectoria efectueaza o miscare relativa de glisare, ceea ce duce la forfecarea cililor lungi ai CCE In zona de actiune a mecanismului activ, excitarea CCI este amplificata si tonotopia devine foarte selectiva CCI transmit mesajul fibrelor nervoase auditive Informatia transmisa spre cortex codifica toti parametrii semnalului sonor

Decodificarea informatieiSe face in ariile corticale Broadmann 40 si 41 (zona temporala) Un rol important il au mecanismele de reactie prin intermediul cailor nervoase eferente Se presupune ca exista o dispozitie matriceala a informatiilor referitoare la frecventa si intensitata

ANALIZORUL VESTIBULAR

Echilibrul corpului- realizat prin mecanisme senzoriale si motorii complexe Informatiile provin de la proprioceptori si exteroceptori Receptorii vestibulari raspund la acceleratii unghiulare (canalele semicirculare) si liniare (utricula si sacula) Analizorul vestibular cuprinde un segment periferic si unul central

STRUCTURA ANALIZORULUI VESTIBULAR

LabirintulOsos Membranos

VestibulUtricula sacula canale semicirculare

Labirintul osos

Labirintul membranos

Canalele semicirculare. MecanicaLa inceputul rotatiei- faza de accelerare lichidul se misca mai lent decat peretii La rotatia cu viteza constanta- lichidul si peretii se deplaseaza cu aceeasi viteza La incetarea rotatiei- faza de decelerareperetii sunt imobili, lichidul avand o miscare incetinita

Rolul canalelor semicirculareCupula este un sistem oscilant, care pivoteaza in jurul bazei. Poate fi asimilata cu modelul unui pendul de torsiune puternic amortizat

Traducerea in organele otolitice

Traducerea mecano-electrica in canalele semicirculare

Potentialul de receptorDeflexia cupulei determina o deplasare a cililor, ceea ce induce o modificare a polaritatii celulei receptoare Aceasta poate fi depolarizare sau hiperpolarizare, in functie de sensul deplasarii

Potentialul de actiune

In repaos, pe nervul vestibular se inregistreaza un potential asincron permanent La depolarizarea celulelor ciliate, frecventa PA creste (excitare) La hiperpolarizare, frecventa PA scade (inhibitie) Frecventa PA variaza direct proportional cu logaritmul intensitatii stimulului (miscarea endolimfei)

Procesul de traducere in organele otolitice

Macula controleaza pozitia capului in raport cu solulCelule ciliate Masa gelatinoasa otolite