anatomia si fiziologia pielii

19
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

Upload: serban-tanasa-georgiana

Post on 08-Aug-2015

590 views

Category:

Documents


61 download

TRANSCRIPT

Page 1: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

Page 2: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

DEFINIŢIE

• Pielea este un înveliş conjunctivo-epitelial care se continuă cu semimucoasele şi mucoasele cavităţilor naturale.

• Ea are o suprafaţă medie de 1,5 – 1,8 mp şi o greutate de 1/15 din greutatea corpului.

Page 3: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

Pielea • face pliuri în zonele de flexie şi în cele ale marilor articulaţii.

• ea prezintă şanţuri fine ce formează cadrilajul normal. În palme şi plante, şanţurile fine se numesc dermatoglife.

• pielea mai prezintă pori ce sunt locurile de deschidere a glandelor sudoripare sau sebacee.

• culoarea pielii depinde de:- rasă- grosimea şi dispoziţia keratinei- cantitatea de melamină din melanozomi- vascularizaţia dermică superficială

Page 4: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

STRUCTURA MICROSCOPICĂ

Pielea este formată

din două straturi:

• Epidermul – este stratul extern, este un epiteliu pavimentos, pluristratificat ce atinge o grosime de 1,5 mm pe palme şi plante şi sub 0,5 mm pe pleoape.

• Dermul – este format din ţesut conjunctiv bogat în colagen

Page 5: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

EPIDERMUL– este format din mai multe straturi de celule şi

anume keratinocite şi celule dendritice. Keratinocitele sunt principala populaţie a

epidermului şi sunt organizate pe mai multe straturi, după cum urmează :

Stratul bazal - sunt un rând de celule cilindrice - sunt bogate în mitoze (diviziuni

celulare) - sunt legate între ele prin desmozomi şi

conţin keratinăStratul spinos – format din 6 –20 rânduri de celule

poliedrice, legate prin desmozomi. - conţine keratinozomi, având rol în

limitarea pierderilor de apă.Stratul granulos – este format din 1 – 4 rânduri de

celule romboidale turtite. Stratul lucidum – există doar în palme şi planteStratul cornos – este format din 4 – 10 rânduri de

celule turtite, suprapuse, fără nuclei. - partea superficială a sa se

detaşează la traumatisme minore sub formă de scuame.

Page 6: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

MelanociteleMelanocitele• Sunt celule cilindrice capabile să

sintetizeze melanina. Există două tipuri de melanină, şi anume: eumelanină, pigment negru-maro şi feomelanină, pigment de culoare roşie.

• Melanina protejează pielea împotriva agresiunii ultravioletelor prin absobţia/reflectarea lor şi neutralizarea radicalilor liberi.

• Melanogeneza este stimulată de: ultraviolete, MSH (hormon stimulant melanocitar), ACTH, estrogeni, progesteron.

Page 7: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

În funcţie de răspunsul la ultraviolete,

deosebim următoarele tipuri de piele:

Melanina

Tipul I – se ard şi nu se bronzează niciodată

Tipul II – se ard, se bronzează câteodată

Tipul III – se ard rar, de obicei se bronzează

Tipul IV – nu se ard niciodată, se bronzează întotdeauna

Tipul V – prezintă o pigmentaţie constitutivă moderată

Tipul VI – pigmentaţie constitutivă marcată (rasa neagră)

Melanina

Page 8: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

JONCŢIUNEA DERMO-EPIDERMICA

• Este interfaţa dintre derm şi epiderm. • Este ondulată, ceea ce măreşte suprafaţa

de contact. • Este formată din: - membranele plasmatice ale keratonicitelor - lamina lucida, lamina densa, sublamina

densa• Asigură suportul mecanic al epidermului.• Diferenţează şi ajută la migrarea

keratonicitelor spre suprafaţă.• Acţionează ca un filtru semipermeabil ce

reglează transferul de celule şi substanţe nutritive dintre derm şi epiderm.

Page 9: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELIIDERMUL• Celulele dermuluiCelulele dermului sunt:- Fibroblaşti şi fibrociteFibroblaşti şi fibrocite: sintetizează : colagen,

reticulină, elastină, substanţă fundamentală.- Fagocite mononucleareFagocite mononucleare: celule mobile ce produc

citokine cu rol în fagocitoză şi distrugerea antigenelor

- MastociteMastocite: cu rol important în răspunsul alergic- LimfociteLimfocite: au rol în supravegherea imună• Fibrele dermuluiFibrele dermului sunt:- ColagenColagen: reprezintă 60% până la 70% din totalitatea

fibrelor; asigură integritatea cutanată a pielii- ElastinaElastina: conţine aminoacizi bogaţi în valină şi glicină;

asigură revenirea tegumentului la forma iniţială- ReticulinaReticulina: sunt subţiri, există la făt şi la adult în jurul

vaselor şi a anexelor• Substanţa fundamentalăSubstanţa fundamentală -Îndeplineşte următoarele

funcţii:• rezervor de apă şi proteine• asigură transportul substanţelor nutritive şi a

hormonilor prin derm• amortizează şocul• lubrifiant al reţelei de colagen şi elastină

Page 10: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

VASCULARIZAŢIA SANGVINĂ pielea este bine vascularizată având rol în

termoreglare există 2 plexuri vasculare: profund şi

superficial

VASCULARIZAŢIA LIMFATICĂ• Se formează la nivelul papilelor dermice,

culege limfa dintre fibrele conjunctive dermice.

INERVAŢIA PIELII• Pielea este bogat inervată, mai ales la faţă

şi extremităţi.• Receptorii nervoşi sunt terminaţii

nervoase care culeg informaţii tactile, termice, dureroase, de presiune şi de mişcare

• Sistemul nervos inervează vasele sangvine, glandele sudoripare şi muşchii erectori ai fibrelor de păr.

Page 11: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

ANEXELE PIELII

Sunt reprezentate de : • Glande sudoripare• Glande sebacee• Unghii• Fire de păr

Page 12: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELIIGlandele sudoripare ecrine• Sunt în număr mare, 2 până la 5 milioane, se găsesc pe toată suprafaţa pielii, au densitate crescută în palmă, plante, axilă. • Se deschid la piele prin porii sudoripari.• Structură - sunt formate din:

• glomerulul sudoripar care este situat în treimea inferioară a dermului• canalul sudoripar dermic• canalul sudoripar intraepidermic

• Secreţia lor conţine apă în proporţie de 99%, este hipotonă şi prezintă un Ph acid.• Reglarea secreţiei depinde de temperatură, umiditate, hormoni şi fibre colinergice.

Glandele sudoripare apocrine• Sunt glande ce devin active la pubertate. Se află în axilă, perimamelonar,

perigenital, perianal.• Sunt mai mari decât glandele ecrine, orificiul de secreţie se deschide la nivelul

foliculului pilosebaceu. • Au secreţie alcalină, în cantitate mică, intermitentă şi care nu depinde de temperatură.• Secreţia lor este controlată de factori hormonali şi nervoşi.

Page 13: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELIIGlandele sebacee• Se dezvoltă cu foliculul pilos dar există şi glande sebacee libere: pe pleoape, pe semimucoase, în regiunea mamelonară, perianală şi genitală.• Sunt localizate pe zona pilară, adică scalp, faţă şi torace. • Lipsesc pe palme, plantă şi interdigital.

• Structură - sunt formate din: - acini - canale excretoare ce se deschid în foliculul pilosebaceu

• Devin active după pubertate, produsul de secreţie fiind

sebumul. El conţine acizi graşi liberi, trigliceride, colesterol, scualeni. Sebumul formează o peliculă hidrolipidică cu rol antimicrobian, antiparazitar, fungistatic şi piloprotector.

Reglarea secreţiei de sebum este influenţată de următorii factori:

• hormonali: androgenii cresc secreţia de sebum, estrogenii o scad

• nervoşi

• exogeni: temperatură şi umiditate

Page 14: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

UnghiileSunt structuri intens cheratinizate, formate din

invaginări ale epidermului.

Structura unghiei: 1. matricea, ascunsă de repliul unghial

proximal, unde se află şi cuticula 2. lunula albă şi convexă 3. lama unghială

Ritmul de creştere al unei unghii este de 0,5 până la 1,2 mm / săptămână, mai lent pentru picioare.

Rolul unghiei: estetic, de protecţie şi manipularea obiectelor mici.

1

2 3

Page 15: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELIIFirul de păr• Structura firului de păr:- papila foliculară; bogat vascularizată şi

situată în derm- bulbul ce conţine centrul germinativ cu rol

în creşterea părului- rădăcina formată din straturi dispuse

concetric: - medulara - teaca epitelială internă - teaca epitelială externă- tija: este porţiunea liberă a firului de păr ce

începe la vărsarea ductului glandei sebacee în foliculul pilos.

• Din punct de vedere chimic, firul de păr este format din keratină, glicogen, lipide şi pentoze.

• Culoarea părului e determinată genetic şi depinde de pigmentul ce se depune în corticală şi medulară.

Page 16: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

Tipuri de păr:• lanugo: peri lungi, fini,

hipopigmentaţi, apar intrauterin şi dispar cu o lună înainte de naştere

• vellus: peri scurţi, acoperă întreaga suprafaţă cutanată şi înlocuiesc lanugo imediat după naştere

• peri terminali: sunt lungi, groşi, se găsesc pe scalp, axilă, pube şi regiunile androdependente.

Page 17: Anatomia Si Fiziologia Pielii

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA PIELII

FUNCŢIILE PIELIIPielea îndeplineşte următoarele funcţii :• funcţia de regenerareregenerare şi conservareconservare• funcţia de apărareapărare: - protecţie mecanică prin keratină, derm,

ţesut celular subcutanat. - fotoprotecţie, - protecţie termică, - protecţie antiinfecţioasă nespecifică, - menţinerea echilibrului mediului intern

prin limitarea pierderilor de apă şi electroliţi,• analizator senzitivanalizator senzitiv• funcţia imunologicăimunologică prin celulele

Langerhans şi keratinocite.• funcţia endocrinăendocrină: keratinocitele

sintetizează Vitamina D3 sub acţiunea UV.• funcţia psihosocialăpsihosocială: rol estetic, stima de

sine, cu implicaţii psihosociale în special în cazul afecţiunilor pielii.

Page 18: Anatomia Si Fiziologia Pielii
Page 19: Anatomia Si Fiziologia Pielii

VĂ VĂ MULŢUMESC!MULŢUMESC!