ANDREA TORNIELLIintr-un interviu cu Papa

Fwo

ix CALATORIETraducere din italiand ;i note de

Cerasela Barbone

TRCI

Cuprins

lntro ducer e. Lampedusa, poartade intrare inspre rinile lumii .

BdtrAnica gi pielea ei ca de pergament.Interoiu cu Papa Francisc despre cdldtoriile sale . . . . . . . .

L. CutineriiinBrazilia 27

2. in Jara Sfante cu Bartolomeu . . . 49

3. Coreea, cil5torie in Biserica fondati de laici . . . . . 69

4. Tirarra, pe pdmAntul Maicii Tereza 86

5. O scurti viziti in inima institufiilor europene . . . 96

6. Petru ilvizrteazd, pe fratele Andrei

7.

8.

(la hotarele califatului) 104

Sri Lanka gi Filipine: un PapH in inima Asiei . . . . . 120

Sarajevo, cilitorie-fulgerin,,Ierusalimul EuropeT" . ...

9. Laperiferiile Americii

10. Cuba poarta de intrare spre Statele Unite .

11. Anticiparea Jubileului in inima Africii .

12.Mexic qi imbrdfiqarea istoricd din Cuba

11

145

156

188

237

278

459

in cdldtorie

13.Lesbos, o zdruncindturd a congtiin(ei Europei . . . 325

14.Armeni4 memorie pentru reconciliere 345

15. Polonia, im brdfigarea tinerilor

16. Georgia qi Azerbaidjan. in vizitila micul grup de credinciogi 408

L7.LaLr:nd, pentru un nou inceput cu luteranii . . . . 426

tS.in Egpt, pentru a-iizolape fundamentaligtigi a-i imbrdliga pe cregtinii copfi,

19. Fatima, rugiciune pentru armoniaintrepopoare.... 439

20. La innlfime, firi piedici. Din culiselecSl5toriilor cu avionul papal M5

460

lntroducereLampedusa, poarta de intrare

inspre rdnile lumii

in di-ineala zllei de joi, 7 martie 2013, in AulaSinodului din Vatican, arhiepiscopul de Buenos Aires,

]orge Mario Bergoglio, lua cuvAntul pentru prima qi

singura oari in fala confra{ilor cardinali reunifi inCongregafiile Generale ce precedd conclavul. Fiecare

avea la dispozilie cinci minute; el a folosit trei gi jumd-

tate. Cu g6ndul la viitorul Pap6,, schilase ,,un om care/

din contemplarea qi adorafia lui Isus Hristos, si ajute

Biserica si meargi spre periferii. Nu doar cele geo-

grafice, dar gi periferiile existenfiale: ale misteruluipicatului, ale suferinfei, ale nedreptifii, ale ignoran-

lei gi indiferenlei religioase, ale gAndirii, ale tuturorlipsurilor."

Dup[ qase zile, cardinalul argentinian apirea pen-

tru prima oari in logia centrall, abazilicii San Pie-

tro ca Papa Francisc. De atunci, rela{ia dintre centrugi periferie a fost o parte esenliald a preceptelor de

viald gi morale ale primului episcop al Romei care

s-a niscut qi a trdit ftrtr-unul dintre megalopolisurileemisferei sudice a lumii. Pe care il inspirase, aqa cumdocumenteazd Gianrri Valente i:rtr-un eseu publicat inrevista Limes, hlozoafa argentiniani peronisti Amelia

In cdldtorie

Podetti, care studiase opera lui Hegel. Aceasta observaci Europa se vlzuse pe sine in mod diferit dupd cild-toriatr jurul lumii a lui Femando Magellan. i.,tr-ade-vdq, sd privegti lumea de la Madrid nu era acelagi lucruca din Jara de Foc: perspectiva era mai ampld gi seputeau vedea lucruri destinate a rdm6ne ascunse celuicare privea totul din,,centrul" imperiului

Cand vrea si explice astdzi referirile lui la peri-ferii, Bergoglio aminteqte aceste consideralii simple,exprimate de o profesoard pe care o cunoscuse la Bue-nos Aires i:r perioada ftr care era preot gi staref pestemdnistirile iezuifilor. ,,Realitatea se vede mai bine dela periferie decAt de la centru. in mod obignui! ne miq-cim i:r spafii pe care, intr-un fel sau altul, le contro-15m. Acesta este centrul. ln misura in care iegim dincentru gi ne ftrdepdrtim de el, descoperim mai multehtcruri" , a spus Francisc irrtr-un interviu acordat unuibuletin parohial din Villa la CArcova, un cartier sdracla periferia oraqului Buenos Aires.

Incercarea de a gisi opliuni geopolitice cildtori-ilor fdcute de Papa Francisc nu este, deci, adecvatd.Existd, in schimb, o explicafie mai simpl5. Francisc,cdruia deqi nu-i place sd cilitoreascd, cum spune elirrsuqi fi:r interviul care deschide acest volum, mergepe urmele marilor sdi predecesori, subliniind in moddeosebit atenlia gi atracfia fafi de zonele perifericegi situafiile limitd. Preferi {5rile mai mici gi aflate indificultate, pe acelea in care, prin prezenla lui, poateincuraja ac$uni de dialog de pace, de reconciliere, dedeschidere a unor figage noi.

6

Lampedusa, poarta de intrare inspre rdnile lumii

Toate acestea nu au nicio leg5tur6 cu pozifii ide-ologice, cu revendiciri antagoniste, ori cu Lumea aTrei4 cum afirmd unii critici ai lui. Dar nu au legdturlnici cu cei care, la polul opus, reduc mesajul lui Fran-

cisc la sloganuri depSgite sau cuvinte lamodd comode.

Alegerea de a include intotdeauna in cdldtoriilesaleintAlniri cu delinufii gi viziteir:r cartierele cele maisirace nu se nagte din strategii de marketing, ci dinnevoia imperioasd evanghelici de ,,a atinge trupullui Hristos" in umanitatea rinit5. Cu mdrturia de cre-

dinlI personal5, Francisc le arati cregtinilor nevoia de

a merge spre periferiile geografice qi existentiale - fie

cX e vorba de uitata Republici Centrafrican[ sau de

vecinul de palier singur gi aflat in dificultate - pentrua intahi acolo chipul lui Hristos qi a-i atinge trupul.Adici pentru a fi convertit gi a se l6sa ,,rd7'tit" de rea-

litatg privind-o dintr-o perspectivd diferitd. Pentru aplAnge cu cei care plAng qi a se bucura cu cei care se

bucur6, ardtAnd chipul milostiv al lui Dumnezeu gi

duioqia lui.Astfel, in insulele Filipine, sfid6nd apropierea tai-

funului de intensitate redusi, Papa a vrut sX meargila Tadoban, tr insula Leyte, si-iimbrifigezeqe suPra-

viefuitorii ciclonului Yolanda. ln Eutopa nu a pomitdin marile capitale, ci din !5ri1e cu o istorie frdmAntatl,

precum Albania majoritar musulmani, martirizatd de

comunism, sau din oragul-simbol Sarajevo din Bos-

nia-Herfegovina. Dupi deplasarea in Brazilia pentruZiua Mondiali a Tineretului (ZI/tl), care se reglsegte

in agendi ca moqtenire de la predecesorul lui, in prima

In cdldtorie

cilitorie in America LatinH decide sd vizitezeEcuado{,Bolivia gi Paraguay, tdri,,periferice" ale continenfului.CAnd ajunge in Mexic in anul urmitor, nu renunl5la vizitareasudului extrem, Chiapas, pentru a intahipopulafiile indigene. ft:rcheie cildtoria in oragul de gra-nili CiudadJtirez, privind in ticere frontiera pe caremulfi hispanici incearcd s-o treacd, i;r cdutarea dispe-ratd a unui viitor mai bun.

Aceastd carte incearcd si povesteascd in directcdl5toriile internationale fdcute de papa Bergoglio,incepAnd cu cea din Brazili4 in iulie 2013, pdndla ceade la Lund, in Suedi4 in octombrie20l6. $i se incheiecu o relatare din culise a zborurilor papale. Nu este uneseu de analizd geopoliticd gi nici nu are pretenfia dea oferi un prim bilan! al pontificatului itinerant. intr-oepocdi:r care abundd comentariile, cine scrie are con-vingerea cd sarcina jurnalisfului este, intAi de toate,aceea de a incerca sd prezinte realitatea la care estemartor. Cititorului acestor pagini ii rdmAne sd judecedacd irrcercarea, mdcar irr parte, a reuqit.

}F

O carte despre deplasdrile intemafionale ale papeiFrancisc ar fi insi incompleti dacd n-ar pomi de laprima cildtorie a episcopului Romei in afara diece-zei hi. O cdl5torie neagteptatl la hotarele extremeale Italiei, in mijlocul acelei Mediterane ale cdrei abi-suri s-au transformatin mormAnt pentru mii de coprlfemei 9i bdrbafi care fug de rdzboiqi de sirdcie. Cala-toria in insula Lampedusa, pe care Francisc decide

Lampedusa, poarta de intrare inspre rdnile lumii

sd o intreprindd pe 8 iulie 2013,nu apare la masa delucru. Este g6ndit5la jumitatea lunii iunie ca o con-secin!5 a gtirii despre nu se qtie a cAta barcd scufun-dat5. Apare din suferinla gi compasiunea pentru acele

mor{i. Papa cere sd nu fie de fald politicienii, autoritd-

lile italiene gi nici micar episcopii Siciliei. ii confirmddirect arhiepiscopului de Agrigento, Francesco Mon-tenegro, cI a acceptat invita{ia parohului insulei, donStefano Nastasi.

La Lampedusa, timp de numai patru ore, intreport gi parohie, vorbegte cu refugiafii gi implorl ierta-rea lui Dumnezeu pentru acest,,mdcel alnevinova{i-lor", doudzeci gi cinci de mii de morfi in doudzeci de

ani. CAnd a oficiat liturghia pe un altar transformatdintr-o barc5 veche, cu o cruce pastorald realizatl dinlemnul ambarca{iunilor migran}ilor, ii invitd pe tofi sd

se trezeasci din,, glob alizareaindiferenfei", din bulelein care trdiesc cei care ,,qi-au fdcut un trai comod, s-au

inchis in propria bundstare, cu inima amorliti". iievocX.pe cei care, cu deciziile lor la nivel mondial, aucreat situafii care conduc la aceste drame". tndeamndstiruitor Ia ,,curajttl de a-i primi pe cei care sunt incdutarea unei viefi mai bune". Descrie gregelile unei

,,inlSnfuiri de morfi care varsd s6ngele fratelui". Amin-teqte cd,,o societate care a uitat experienfa pl6nsului, a

compasiunii" inalld ziduri de egoism. $i intreabX: ,,Apl6ns cineva ir lume pentru acegti frall?"

Lampedusa,poartl. de intrare firspre rinile lumii.Lampedusa, drum neprevdzut qi rdvdqitor spre mul-tele cdldtorii care l-au purtat pe acest episcop betran

9

ln cdldtorie

al Romei la,,capitul lumii'si calce pe solul multoraltor periferii. Si imbrlfigeze qi sd se lase imbrifigat,sX incurajeze gi sd se lase incurajat, sd plAngi gi sdqteargd lacrimi. SI duci in centrul lumii locuri ca Ban-gui, capitala Republicii Centrafricane, transformati inlocul cregtindtifii unde a oficiat, cu o siptdm6nl maideweme fafE de Rom4 desdriderea primei por,ti Sfintea |ubileului Milostivirii.,

L0

BdtrAnica gi pielea ei ca de pergamentlnteraiu cu Papa Francisc

despr e c dl dt or iil e s al e

Iulie este luna in care, cel pu,rn teoretic, Papa iqi iao scurti vacan{5. Vara lui 2016 e diferitd, cu trei sdptd-mAni marcate de cdldtorii fir Armenia gi in Poloni4 gi

cAteva audienle extraordinare, ca aceea acordati unuigrup numeros de siraci venifi din Franlain pelerinajla Roma. Pentru Francisg vacanla constd in a incetiniirtru cAwa ritmul activit5lilor, a avea mai mult timppentru rugiciune gi citit a dedica ore in plus intAlni-rilor neoficiale. In conferinfele de presd din timpulzborului de intoarcere din cdlitoriile internalionale,dialogurile lungi pline de riscuri personale cu jumalig-tii careilinsolescin jurullumii, Papa Bergoglio a ar,.ut

deseori posibilitatea sd rdspundd la intrebdri despreintAlnirile semnificative, intAmpldrile care l-au impre-sionat in mod deosebit in zilele deplasirii. Am ales

sI incepem acest traseu prin intermediul cdldtoriilorsale adresAndu-i cAtevaintrebiri. Ne-a primitin Casa

Sf6nta Marta, reqedin{a sa.

Pe coridorul spalios este o masd pe care se afldcAteva cirfi, cAteva cadouri primite, dintre care se

remarcd o mare cruce din sticld suflati, decorati cuaur gi pietre semiprelioase. Pe comoda de lAngi uga

11

ln cdldtorie

de intrare a unui suite transformat in miniaparta-ment papal se afld statueta din ipsos a SfAntului Iosifdormind" cel ,,public",la dispozilia celor care trdiescaldturi de Pontif qi il ajutd. Este o devoliune care ilir:rsolegte de foarte mulfi *i pe ]orge Mario Bergoglio,obignuit sd strecoare bilete subbazastatuetei, cer6ndharul divin sau ir:rcredintAnd anumite probleme mare-lui stdpAn al Bisericii, marele protagonist-nonprotago-nist ai primilor ani de via{5 pdmAnteani ai lui Isus dinNazaret veghetorul copildriei Lui. Este gi un alt SfAntIosif, cel ,,pivat" , pe care Papa Francisc il fine ir miculs5u birou, mereu acoperit cu c5rti, documente, acte.Un militar din Garda Elveliand in uniformd oficialipizegte coridorul qi, pe lAngd faptul cd e vigilent, irde-plineqte gi rolul de secretar de anticamerd, poate dinmotivul protocolului estival un pic ir:rcetinit. ,,Sancti-tate, avenit oaspetele dumneavoastrd", spune bdgAndcapul pe ugd. Francisc vine imediat. Micul salon sprecare dd uga aratd la fel, dar pe perefl sunt niqte tablourimici din mozaic, opera pdrintelui Rupnik.

Sanctitate, ad place sd cdldtorili?Sincer si fitu nu, niciodatd nu prea mi-a plicut sd

cdldtoresc. Cand eram episcop in cealaltd diecezd,laBuenosAires, veneam la Roma numai dacd era nece-sar gi dacd puteam sd nu vin, nu veneam. lntotdeaunami-a fost greu sd stau departe de dieceza mea, carepentru noi, episcopii, e ,,sofia" noastrd. $i apoi, suntdestul de comod, pentru mine vacanta inseamnd sham ceva timp in plus ca s5. md rog qi sd citesc, dar ca

L2

BdtuAnica gi pielea ei ca de pergament

sI md odihnesc n-am avut niciodatd nevoie sd schimblocul sau ambianla. Chiar dacd uneori e necesar: deexemplu, c6nd au loc exercifiile spirituale ale CurieiRomane, in Postul Mare, gi ne mutdm tofi o sdpt6-mAnS laAriccia.

Vd aqteptafi, la tnceputul pontificatului, sd cdldtorili atfrt

de mult?Nu, chiar nu! Aga cum am spus, nu-mi prea place

sd cdlitoresc. $i niciodati nu mi-aq fi imaginat cd o sifac atAt de multe drumuri...

Cum alitnceput? Ce o-a fdcut sd ad rdzgdndili?

Cea dintAi c[l5torie a fost la Lampedusa. O cdli-torie in Italia. Nu era programatd, nu erau invita{iioficiale. Am simfit cd trebuia sd merg, md impresi-onaseri qi mi emofionaserd gtirile despre migranfiimorfi in mare, scufundafi in adAncuri. Copii, femei,bdrbafi tineri... O tragedie sfAqietoare. Am vizutimaginile cu salvarea supraviefuitorilor, am primitmirturii despre generozitatea qi ospitalitatea locui-torilor din Lampedusa. De aceea, mullumitd cola-boratorilor mei, a fost organizat|ovizitd-fulger. Era

important sd merg acolo. Apoi a fost cilitoria la Riode Janeiro, pentru Ziua Mondiall a Tineretului. Eravorba despre o intAhrire care figura deja in agendl,era stabiliti. Papa a mers intotdeauna la ZMT. IoanPaul al Il-lea o programase pe cea de la K<iLrin 2005,

dar a plecat la Domnul cu cAteva luni mai devreme,gi aceea a fost prima cilitorie a succesorului siu,

13