.caiete

BasarabNicolescuun modelnecesar

Abstract

The author comments Emanuela Ilie s studyentitled Basarab Nicolescu - eseu monografic

I édition, 2009). He mentions that BasarabNicolescu is an appreciated intellectual in théivorld, but is almost unkonwon in Romania,his native country. Andrei Grigor states thatBasarab Nicolescu is a necessary model nowa-days.Keyivords: Emanuela Ilie, Basarab Nicolescu,prestigious intellectual, model, poetic knowl-edge

Basarab Nicolescu nu este foarte cunos-cut în Romania. As spune ,,Din pâcate!",dacâ nu m-ar ispiti sa spun, mai degrabâ, ,,Etrist!". Doua expresii eu nuante doar usordiferite, dar égal si déprimant de „ gêneras"rurnizate de vremurile culturale prin caretrecem.

O discutie despre modèle s-ar putea iscaaici, ça si în destule alte împrejurâri contem-porane. In functie de sensul pe care-1 aso-ciem cuvântului, s-ar pârea câ nu ducemlipsà de ele. E plinâ tara. Mai dam si la

~ort, dar nu ni le ia nimeni: Monica (by)Columbeanu, eu picioare mult mai lungidecât inteligenta proprie si cea receptoare laun loc, cutare blondâ înselatà de cutare fot-

:st cu(tare) râsunâtoare efecte dramatice,

un mie glâsuitor minune, Délia, Giulia,Botezatu si plutonul de defilatoare eupriviri goale care nu au fost niciodatà pline,omul de culturà Mârutâ, Horia si Roman siPatapievici, toti trei eu papion si totiscobindu-se eu degetul în tâmplâ, Florin euSalam, o Tatoiu, un Mutu - Doamne, câmulti mai sunt! Becali e déjà clasic. Colum-bofilizâm, melodramatizâm, urluim a ma-nea sadea, neamestecatâ decât eu propriulamestec, sâltàm si ne învârtim, hâhâim a-Màrut, ne scobim în tâmpla gânditoare degânduri dar mai eu seamâ de poze eu genii,înghitim orice salam, tatoim si întârcàmiapa. Dar bâlaia, nu. Avem noi neputintaasta. Stim noi, ça nimeni altii, sa sugemlapte otrâvit si sa ne amâgim câ-i ambrozie.Vrem noi sa fim la curent eu ultima achizitieautomobilisticâ a vreunui DJ de cartier si eudimensiunile blondei din dotarea boliduluirespectiv. Ne dam în vânt sa aflâm cumgâteste fufina X fasolea fâcâluitâ si dacâprodusul culinar eu pricina îi place sau numâncâtorului de seminte consort. Nu maiavem liniste dacâ nu aflâm cum a maiévoluât conflictul dintre niste buze groase simarna lor. Poponeti, Queride, Cerebeli,Jijii... Trendy, naspa, cool, super, ori super-ochei. Cu sau fàrâ program - politic, comer-cial - o multime de „ modèle" sunt expuse la,,coltul viu" si strident al târii, indue senti-mentul câ trebuie sa fii ça ele si destui chiarse strâduiesc sa fie.

Cam asa aratâ fotografia contextului cul-tural românesc, pusâ în cuvinte poate preaadecvate.

în acest timp si în acest loc numele luiBasarab Nicolescu nu prea poate avea sono-ritate în constiinta (?) celor mai multora din-tre cei foarte multi..., de si spiritul lui vie-tuieste în miezul umanitâtii cunoscâtoare.

La începutul celei de a doua editii a eseu-lui monografic* pe care i-1 dedicâ, EmanuelaIlie face o afirmatie în aparentâ contradictieeu observatiile mêle: ,,Insotit, adesea si pedrept cuvant, de etichete encomiastice,numele lui Basarab Nicolescu impune, însfârsit si în Romania, respectul cuvenit unuisavant de notorietate mondialâ". Autoarea,

* Emanuela Ilie, Basarab Nicolescu - eseu monografic, editia a Il-a, editura Curtea Veche, Bucuresti, 2009

13

caiete Andrei Grigor

tânâr lector universitar la Facultatea deLitere a Universitâtii din lasi, are dreptate.Prestigiul unei personalitâti culturale auten-tice se mâsoarâ nu atât prin miscàrile per-ceptive eu caracter de massa, cât prin vi-bratia pe care o produce în mediul acadé-mie, iar în acest perimetru numele lui Ba-sarab Nicolescu se bucurà, fârâ îndoialà, derespectul méritât, chiar dacà ecourile suntrelativ târzii. si încâ foarte putine... Dintrereferintele critice selectate de Émanuela Ilieîntr-o anexâ, abia sase sunt apârute înRomânia dupa 1989. Doua sunt extrase dinarticole de dictionar (Oana Soare, în Dzc-tionarul General al Literaturii Romane, 2005, siCorin Braga, în Dictionarul scriitorilorromani, 2001); alte doua sunt o prefatâ sem-natâ de Eugen Simion, respectiv o postfatâ alui Pompiliu Crâciunescu la Ion Barbu. Cos-mologia Jocului secund", editia a Il-a, apà-rutâ în 2004; încâ o prefatâ îl are ça autor peMichel Camus, la aparitia editiei românestia Teoremelor poetice, în 1996; în sfârsit, înAventurile tertului, Cassian Maria Spiridondedicâ lui Bassarab Nicolescu câteva anali-ze în linia investigatiei pe care si-o propuneîn acest volum.

Sigur, e vorba doar de o selectie, dar, pre-14

supunând câ ele reflectà o mica proportion-alitate, reflectiile despre modèle, desprecriza lor si nevoia de ele nu este mai putinjustificatâ aici, mai aies cà personalitateacelui monografiat poate întruchipa unmodel.

La cei aproape 68 de ani (s-a nâscut laPloiesti, 25 martie 1942), Basarab Nicolescureprezintâ o catégorie, din pàcate (expresieparadoxale în acest context), nu foartenumeroasâ: a românului care a ajuns sa fiefoarte bine cunoscut în lume, mai putin la elacasà.

E adevârat, casa i-a ramas în urmâ din1968, când tânâr asistent la Facultatea defizicâ din Bucuresti, primeste o bursâ destudiu la Paris IV si se hotârâste, nu fârâdeliberâri dramatice, sâ-si deseneze destin-ul în spatiul francez si vede în aceastàdecizie o solutie de salvare a sufletului,dezrâdâcinându-se din sol si înrâdâcinân-du-se în cerul spiritual.

Un fragment bine aies si extras deautoarea eseului din mârturisirile fâcute deBasarab Nicolescu lui Michel Camus înRâdâcinile libertâtii indicà un procès deconstiintâ profund si impresionant, analizatsi expus în metafore mai intens clarifica-toare: „ Ajuns la Paris la 26 de ani, singur çaîn momentul nasterii sau al mortii, masimteam ça un arbore câruia i se tâiaserârâdâcinile si totusi i se cerea sa rodeascâ.însâ hotârârea mea era fârâ drept de apel: ovoce interioarâ îmi spunea va trebuie sâ-misuivez sufletul eu orice prêt... Astàzi, exilulmeu îl resimt ça pe o adevâratâ cale initia-ticâ. Cum poate continua sa trâiascâ un arborefârâ râdâcini? întinzându-i noi râdâcini câtrecer. Arborele îi regàseste sursa. Asa s-aputut dezvolta fiinta mea interioarâ".

A fost sansa lui Basarab Nicolescu de a-siconstrui un ait destin decât cel pe care 1-ar fiputut avea în tara, este, mâcar acum, sansanoastrà de a-1 reprimi ça pe un model spiri-tual în spatiul din care s-a dezràdâcinatatunci.

Lâsa în tara, o data eu aceastà decizie,imaginea tânârà a unei capacitâti investiga-tive de exceptie, configuratâ ça o promisi-une prin studiul Ion Barbu. Cosmologia,,}ocului secund", apârut chiar în anulplecârii la Paris.

IBasarab Nicolescu - un model necesar .caiete

criticeInteresul pentru literaturâ nu înceteazâ

însâ o data eu acest transfer spiritual.Frecventeazâ cercuriJe si reuniunile literareaie aitor romani, unii dinrre ei eu mai marevechime în experienta exilului. MirceaEliade si Vintilâ Horia se aflâ printre acestia.Componenta ,,umanioarâ" a personalitâtiisale e favorizatâ de aceste întâlniri, dar vec-torul formatiei sale fondamentale, cea defizician-cercetâtor, se dezvoltâ într-o dina-micâ de exceptie, lansându-1 pe Basarab Ni-colescu în circuitul prestigiilor mondiale,împreunâ, aceste doua desfâsurâri spiri-tuale îi vor aduce notorietatea cuvenitâ uneipersonalitâti eu vocatia transdisciplinari-tâtii si eu o viziune solid fundamentatâ înacest domeniu.

Sunt informatii pe care le furnizeazâ încartea sa Emanuela Ilie, în chip évident fas-cinatâ de statura spiritualâ a lui BasarabNicolescu, dar niciodatâ tentatâ de capcanaencomiasticii gratuite sau a verbiajuluigrandilocvent. In ceva mai mult de jumâtatedin volum, autoarea monografiazâ perso-nalitatea savantului. Primele doua capituleacoperà, de fapt, structura canonicâ a uneimonografii: Viata ça spectacol al inteligentei.Despre biografie si înspre opéra. Treptele clari-

ii spre configurarea si validarea unui con-cept. Trei dialoguri purtate de Basarab

olescu eu autoarea, eu Cassian MariaSpiridon si eu Luigi Bambulea sunt asezatesub titlurile Ore românesti. Confesiuni îninteruiuri. ,,Sunt un scriitor european",,Cunoasterea poeticâ este mai riguroasâ decâtau stiintificâ" si ,,Scara lui lacob". O Antologieée texte reprezentatwe si o anexa de Referinteritice, pe care déjà am amintit-o, com-

pleteazâ acest eseu monografic întocmit eurenstiinciozitate, eu serioase capacitâti«egetice si eu un onest atasament fatâ depersonalitatea monografiatâ.

Dovedind meritorii resurse comprehen-srve, Emanuela Ilie sistematizeazâ riguros sidescrie eu limpezime opéra lui BasarabNicolescu, în celé mai importante reprezen-târi aie ei, urmârind eu precâdere vectoriiconceptuali care au adus notorietateasavantului: ,,nivelurile Realitâtii", ,,logicatertului inclus" si ,,transdisciplinaritatea".Asociate nivelurilor existentei lui Basarab

Nicolescu, aceste directii o conduc peautoare, în finalul secventei exegetice pecare o semneazâ, la urmâtoarea frazâ deîncheiere: ,,Mai mult însâ decât orice mani-fest sau altâ forma de demonstratie teoreti-co-formalâ, cred câ perfecta coerentâ, unidi-rectionarea ansamblului scriptural ça siînchinarea întregii sale vieti demersuluitransdisciplinar pot convinge de necesitateare-valorizârii lumii în pragul secolului XXI.în definitiv, doar citite împreunâ, Biografiasi Opéra lui Basarab Nicolescu pot valida,prin ideea de sacrificiu total, resimtit ça unhar, conceptul în care nu putini vâd singurasperantâ si, în orice caz, marea turnurâ alumii actuale".

într-un fel, intuind probabil o realitate lacare m-am referit la începutul acestui text,autoarea eseului tinteste acelasi punct denecesitate: lumea româneascâ nu arenorocul prea multor modèle culturale, încâtsa ne putem permite luxul vinovat de a leignora sau de a le lâsa într-un univers para-lel, nefunctional si, la urma urmei, nestiut.

Basarab Nicolescu este, fàrâ îndoialà,unui dintre modelele necesare, astâzi poatemai mult decât oricând.

15

CUPRINS

1/2010

.caiete

FRAGMENTE CRITICE

Eugen SIMION: Eminescu între hagiografii si delatorii sâi 3

CRONICI LITERARE

George NEAGOE: Istoria criticâ a personajelor lui I. L. Caragiale 6

Andrei GRIGOR: Basarab Nicolescu - un model necesar 13

Magda WÀCHTER: Restituiri - O poezie a discretiei 16

Ileana MIHÂILÂ: La nymphe Écho a-t-elle - ou est-elle - une mémoire ? 22

CONVORBIRI

,,Dupâ ce ai prelucrat literar propria biografie, nu mai poti distinge între fictiune

si realitate ", Interviu eu George Tabori 25

DOCUMENT

O noua scrisoare a lui Constantin Noica câtre Stéphane Lupasco 32

INEDIT

Bogdan Mihai DASCALU: Ingeborg Bachmann si Paul Celan. Corespondente (I) 34

EMINESCU 160

N. GEORGESCU: Niciodatâ ça odatâ 46

Lucian CHISU: Eminescu tradus 52

Gisèle VANHESE: Eminescu parmi nous 58

Valentin COSEREANU: Jurnalul Junimii 62

NEGRU PE ALB

Nie ILIESCU: Memorii sugubete si inutile 65