1

Anexa 6. Strategie de conservare cu măsuri de conservare și planuri de monitorizare

pentru spciile de mamifere, altele decât liliecii

2

Cuprins

1. Scop și obiective ......................................................................................................................... 3

2. Măsuri pentru conservarea și managementul speciilor de mamifere de interes conservativ,

altele decât liliecii, din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina

......................................................................................................................................................... 3

3. Plan de acțiuni privind implementarea strategiei de conservare ................................................. 9

4. Planul de monitorizare .............................................................................................................. 15

3

1. Scop și obiective

Scopul strategiei de conservare pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii este de a

menține starea de favorabilă de conservare a speciilor prin intervenţii active de management.

Obiectivele strategiei de conservare pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii sunt:

- Conservarea și managementul speciilor de mamifere de interes conservativ, altele decât

liliecii, din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina;

- Monitorizarea speciilor de mamifere de interes conservativ, altele decât liliecii, din cadrul

sitului ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina.

2. Măsuri pentru conservarea și managementul speciilor de mamifere de interes

conservativ, altele decât liliecii, din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea

Muncelului Cioclovina

Ca urmare a activităților de teren efectuate în perioada octombrie 2014- - februarie 2015,

au fost efectuate inventarierea, cartarea, evaluarea activităților antropice cu impact și evaluarea

statului de conservare pentru 6 specii de mamifere: lupul – Canis lupus, ursul brun – Ursus

arctos, râsul – Lynx lynx, pisica sălbatică – Felis silvestris, jderul – Martes martes și vidra –

Lutra lutra. Pentru toate cele 6 specii statutul de conservare a fost evaluat ca fiind favorabil,

motiv pentru care majoritatea măsurilor de conservare considerate necesare au un caracter

general, fiind orientate către menținerea actualului mod de gestionarea a conservării speciilor.

M1. Respectarea legislației în domeniul construcțiilor din extravilan

Măsura este valabilă pentru toate speciile studiate și se impune datorită impactului

potențial al dezvoltării infrastructurii localităților asupra tuturor speciilor avute în vedere.

M2. Interzicerea turismului cu ATV și motocros precum și organizarea de competiții naționale și

internaționale de tip enduro

M3. Menținerea permeabilității și evitatea fragmentării habitatelor pentru speciile vizate

Este o măsură cu caracter restrictiv ce face apel la precauție în luarea deciziilor.

Fragmentarea şi degradarea habitatului se poate evita atunci când se planifică o nouă

infrastructură sau se intenţionează demararea unui proiect care vizează habitate populate de

speciile vizate, printr-o planificare strategică de mediu şi o abordare preventivă. Utilizându-se

Evaluarea Strategică a Mediului în planuri şi proiecte – SEA şi Evaluarea Impactului Asupra

4

Mediului – EIA- în proiecte, se asigură faptul că considerentele de mediu sunt luate în calcul

dintr-o fază de început. SEA şi EIA trebuie să se facă în concordanţă cu directivele UE şi

legislaţia naţională de mediu, dar, de asemenea, trebuie să aibă la bază cunoştinţe solide privind

existenţa speciilor, fiecare în arealul său de distribuție şi să ţină cont de studiile realizate pe raza

parcului privind zonele de favorabilitate. Un anumit grad de degradare sau fragmentare a

habitatelor speciilor vizate este inevitabil atunci când se dezvoltă infrastructuri turistice, se aplică

planuri de amenajare a pădurilor sau când se construieşte un drum sau o cale ferată.

Figura 1. Localizarea zonelor în care trebuie implementată măsura privind menținerea

permeabilității și evitatea fragmentării habtatelor la urs, râs, jder, lup și pisică sălbatică

5

Măsurile de diminuare a impactului trebuie luate în considerare pentru a se asigura că

speciile vizate din areal au o suprafaţă suficientă de habitat de bună calitate, nealterat sau că

există o bună permeabilitate a infrastructurii. În situaţiile în care dezvoltarea unor proiecte sau

infrastructuri se suprapune unor zone deosebit de vulnerabile sau acolo unde măsurile de

diminuare sunt inadecvate sau imposibile, sunt necesare măsurile compensatorii care să ducă la

menţinerea integrităţii arealului de favorabilitate şi la asigurarea conectivităţii şi suficienţei

habitatelor specifice speciilor. Pentru urs, lup, râs, jder și pisică sălbatică au fost identificate și

incluse în baza de date a parcului zonele pentru care atenția privind analizarea proiectelor ce pot

determina fragmentarea habitatului trebuie să fie sporită.

Pentru vidră, pe baza studiilor efectuate se poate aprecia funcție de distribuția

infrastructurii și gradul de dezvoltare a acesteia, distribuția intravilanului elementele geografice

ce se constituie ca bariere în deplasarea vidrelor că conectivitatea habitatului de distribuție al

vidrei este bună. Pentru viitoarele acțiuni/proiecte din arealul de distribuție al speciei trebuie să

se aprecieze dacă se introduc bariere: taluzări de râuri, construcții hidrotehnice, etc. și să se

evalueze în consecință documentațiile respective.

M4. Evitarea suprapășunatului prin controlul efectivelor de ovine și bovine și interzicerea

păsunatului cu caprine și porcine

Măsura vizează populațiile de urs, lup, râs și pisică sălbatică. Politica agricolă comună

sprijină prin subvenții cresterea numărului de animale fără a corela acest număr cu suprafața

disponibilă pentru pășunat sau cu calitatea acesteia. De aici rezultă, ăn numeroase cazuri, o

încărcare prea mare pe pășuni, pășunat ilegal în pădure, reducerea capacității trofice a pășunilor,

concurența la hrană cu speciile sălbatice ce se constituie drept principala pradă a carnivorelor

mari și afectarea numărului acestora. În plus, numărul foarte mare de câini de la stână

concurează la prădare carnivorele mari și pisica sălbatică răspândesc boli cu impact major în

randul populațiilor de lup, urs, pisică sălbatică și râs. Cu toate că există pagube produse de

carnivore asupra şeptelului, până în prezent nu a fost elaborată o schemă de management

funcţională pentru exploatarea durabilă a pășunilor astfel încât să se reducă pagubele

crescătorilor de animale. Puţinele iniţiative individuale ale agenţiilor de asigurare nu reuşesc să

atragă crescătorii de animale şi agricultorii pentru încheierea unor poliţe de asigurare datorită

tarifelor foarte mari. Chiar dacă actele normative în vigoare prevăd o schemă de compensare a

pagubelor produse de fauna sălbatică, în foarte puţine cazuri aceasta a fost aplicată. Adesea

6

crescătorul de animale sau proprietarul culturilor este învinuit de faptul că nu şi-a luat toate

măsurile de protecţie necesare pentru preîntâmpinarea producerii unor pagube. Nivelul pagubelor

produse de carnivorele mari este influenţat de numeroşi factori generaţi de specificul activităţilor

antropice caracteristice zonei montane. Deplasarea aproape permanentă a şeptelului între vatra

satului, zonele de iernare şi apoi de vărare, traversările zilnice a unor habitate forestiere, sunt

elemente care favorizează producerea unor pagube de către carnivorele mari.

M5. Promovarea utilizării măsurilor de protecție a stânilor

Măsura vizează populațiile de urs, lup, râs. Un factor care influenţează semnificativ

nivelul pagubelor este tipul sistemului de protecţie utilizat de către crescătorii de animale.

Sistemul tradiţional de protecţie a stânelor din zona Parcului Natural Grădiștea Muncelului

Cioclovina este reprezentat din garduri de lemn și câini de pază. Gardurile din lemn şi mărăcini

completează sistemul de protecţie, însă nu pot asigura protecţia totală animalelor. Acestea au de

regula rolul de a nu permite ovinelor sau celorlalte animale ieşirea din staul pe timpul nopţii

pentru a nu fii expuse atacului. Lungimea gardurilor este de maxim 150 m pentru fiecare stână şi

sunt realizate din lemn şi sârmă. Acolo unde sunt pagube şi conflicte semnalate în mod repetat,

gestionarul poate să solicite derogare pentru recoltarea acelui exemplar, cu condiţia să fie

îndeplinite măsurile ce le revin proprietarilor de animale. Acolo unde este posibil se pot instala

garduri electrice în jurul stânelor pentru a preveni atacul.

M6. Eliminarea câinilor hoinari și reducerea numărului de câini de la stână sub limita

prevederilor legale

Măsura vizează populațiile de urs, lup, râs, pisică sălbatică și jder. Reducerea

mortalităților naturale se poate face prin controlul permanent al epizootiilor, eliminarea

braconajului și eliminarea câinilor hoinari. Aceștia din urmă produc pagube însemnate în rândul

puilor, conducând astfel la un declin al populațiilor de fauna sălbatică. Respectarea legislației

conform căreia numărul de câini este condiționat de numărul de animale de la stână este necesară

pentru a elimina concurența la hrană a câinilor de la stână, care de produc multe pagube în rândul

puilor și juvenililor de ungulate. Gestionarul fondului cinegetic trebuie să ia în evidenţă toate

stânele şi fermele de animale domestice de pe teritoriul fondului de vânătoare şi să informeze

ciobanii sau proprietarii animalelor despre măsurile de protecţie a animalelor domestice.

M7. Implementarea măsurilor de reducere a conflictelor pe măsura apariției acestora

7

Măsura vizează populațiile de urs, lup, râs. În orice zonă predispusă la apariţia pagubelor,

managementul preventiv ar trebui să fie o prioritate, iar eforturile ar trebui coordonate în acest

sens. Implementarea metodelor moderne de protecţie, eliminarea atractanţilor, respectarea unor

reguli de gospodărire a şeptelului sunt măsuri ce definesc managementul preventiv.

Managementul conflictelor, ca aparte integrantă a managementului general al speciilor este, de

multe ori, blocat la nivel instituțional și administrativ, datorită multiplelor responsabilități

distribuite atât pe orizontală cât și pe verticală între diferite instituţii și organizații acționând în

baza unor acte legislative diferite și urmărind, de asemenea, obiective diferite. Legislația este

complicată, nu separă clar competențele instituțiilor publice și generează nivele diferite de

influențe și responsabilități.

M8. Menținerea zonelor de liniște prin realizarea unor ghiduri pentru hrănirea complementară la

urs

Împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice se recomandă elaborarea unui ghid pentru

hrănirea complementară a ursului în care se vor specifica cantitățile de hrană necesare a fi

administrate. De asemenea se vor menționa perioadele în care se aplică hrănirea, precum și

tipurile de hrană administrată. Pentru a compensa impactul negativ al factorului antropic,

recomandăm să se respecte prevederile legale ale OM 478/2002 al Ministrului agriculturii,

alimentaţiei şi pădurilor, privind aprobarea Normelor de întocmire a studiilor de specialitate

pentru gestionarea durabilă a vânatului şi a Instrucţiunilor de aplicare a Normelor de întocmire a

studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului, referitor la administrarea hranei

în teren pentru ajutarea speciei urs. Hrana complementară/suplimentară este necesară pentru a

ajuta efectivele de urs în momentele critice dar mai ales pentru a împiedeca deplasarea acestora

spre zonele locuite, construite în habitatul ursului sau în imediata vecinătate a acestuia. Hrana

complementară la urs se distribuie atât în perioada prehibernală, respectiv în perioada de

acumulare a rezervelor de energie necesare tranzitării sezonului rece, din toamnă până în

momentul când ursul este pregătit a intra la barlog, cât şi primăvara dupa ieșirea din perioada de

hibernare. Administrarea harnei complementare în mod constant în aceste perioade, ajută la

menţinerea urşilor în habitatele lor naturale, la mare distanţă de zonele cu factori antropici1.

1 Proiect: Managementul speciei urs brun (Ursus arctos arctos) şi diminuarea conflictelor între

om-urs în Parcul Natural Bucegi

8

Figura 2. Localizarea zonelor de liniște pentru specia urs -poligon verde, pentru aplicarea măsurii

M3

M9. Menținerea unei structuri optime a populației de vidră

Măsura este aplicabilă pe baza rezultatelor monitorizării speciei: identificarea în teren a

prezenței femelelor cu pui în ploturile de monitorizare, a numărului de masculi și calcularea

raportului sexelor. În cazul în care se observă decalaje în ceea ce privește raportul sexelor,

precum și în cazul în care nu se observă pui la mai mult de 2 ani atunci înseamnă că starea de

conservare a devenit inadecvată și se prevede adoptarea unor măsuri de reducere a pierderilor

înregistrate, prin monitorizarea epizootiilor și reducerea braconajului. Probele se transmit spre

analiză la Direcția Sanitar Veterinară.

M10. Menținerea capacității de suport a habitatelor specifice vidrei

9

La momentul actual habitatele naturale din Parcul Natural Grădiștea Muncelului-

Cioclovina sunt favorabile. Pentru menținerea capacității de suport este necesar a se menține

efectivele de pești și a se interveni cu măsuri pentru diminuarea braconajului și a mortalităților.

Verificarea existenței epizootiilor în cadrul populațiilor este important a se aplica periodic.

Probele se transmit spre analiză la Direcția Sanitar Veterinară.

M11. Evaluarea construirii de microhidrocentrale, în relație cu conservarea populației de vidră

Nu se vor acorda avize pentru construirea de microhidrocentrale în zona delimitată ca

areal al speciei, fără ca acestea să aibă ca fundament un studiu de impact din care să rezulte

nealterarea condițiilor de habitat propice existenței speciei.

M12. Integrarea managementului vidrei în amenajamentele silvice si ale bazinlor hidrografice

În elaborarea amenajamentelor silvice - mai ales în ceea ce privește aplicarea lucărilor de

corectarea torenților - și în cea a gestionării bazinelor hidrografice trebuie să se țină cont de

necesitatea conservării speciei. Efectele implementării amenajamentelor silvice și cele ale

integrării în managementul bazinelor hidrografice trebuie să fie pozitiv atât asupra speciilor de

pești cât și asupra vidrei.

M13. Verificarea permanentă a asigurării unui debit minim necesar al râurilor pentru menținerea

ecosistemului în cazul microhidrocentralelor deja construite

Măsura este aplicabilă pentru microhidrocentralele din zona de distribuție a speciei sau

din zonele identificate ulterior ca zone cu prezență a speciei.

3. Plan de acțiuni privind implementarea strategiei de conservare

10

Planificarea în timp a activităților

Tabelul nr. 1

Acțiune Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Prioritate Responsabil Parteneri

S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2

Măsuri pentru conservarea și managementul speciilor de mamifere de interes conservativ, altele decât liliecii, din cadrul sitului

Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina

M1 Respectarea legislației în

domeniul construcțiilor din

extravilan

medie Administrația

parcului

proprietari

terenuri,

autorități

publice locale

M2 Interzicerea turismului cu

ATV și motocros precum

și organizarea de competiții

naționale și internaționale

de tip enduro

medie Administrația

parcului

autorități

publice

locale, poliția

rutieră,

administratori

infrastructură

rutieră

M3 Menținerea permeabilității

și evitatea fragmentării

habitatelor pentru speciile

vizate

medie Administrația

parcului

APM,

autorități

publice

locale, titulari

de investiții

11

M4 Evitarea suprapășunatului

prin controlul efectivelor

de ovine și bovine și

interzicerea păsunatului cu

caprine și porcine

medie Administrația

parcului

proprietari

terenuri,

autorități

publice locale

M5 Promovarea utilizării

măsurilor de protecție a

stânilor

medie

Administrația

parcului,

autorități

publice locale

Crescători de

animale,

gestionari

fonduri de

vânătoare,

autorități

publice locale

M6 Eliminarea câinilor hoinari

și reducerea numărului de

câini de la stână sub limita

prevederilor legale

mare

Gestionarii

fondurilor de

vânătoare,

administrația

parcului

Gestionari ai

fondurilor de

vânătoare,

crescători de

animale,

proprietari

terenuri,

autorități

publice locale

M7 Implementarea măsurilor medie Administrația Gestionari ai

12

de reducere a conflictelor

pe măsura apariției

acestora

parcului,

autorități

publice locale

fondurilor de

vânătoare,

ONG,

crescători de

animale,

titulari de

investiții

M8 Menținerea zonelor de

liniște prin realizarea unor

ghiduri pentru hrănirea

complementară la urs

medie

Administrația

parcului,

gestionari

fonduri de

vânătoare

administratori

fond

forestier,

proprietari

terenuri,

autorități

publice

locale, ONG

M9 Menținerea unei structuri

optime a populației de

vidră

medie

Administrația

parcului,

gestionari ai

fondurilor de

vânătoare

DSV, APL,

ONG,

proprietari de

terenuri,

administratori

bazine

hidrografice

13

M10 Menținerea capacității de

suport a habitatelor

specifice vidrei

medie

Administrația

parcului,

gestionari ai

fondurilor de

vânătoare

DSV, APL,

ONG,

proprietari de

terenuri,

administratori

bazine

hidrografice

M11 Evaluarea construirii de

microhidrocentrale, în

relație cu vidra

mare

Administrația

parcului,

gestionari ai

fondurilor de

vânătoare

APM, APL,

ONG,

proprietari de

terenuri,

administratori

bazine

hidrografice

M12 Integrarea managementului

vidrei în amenajamentele

silvice si ale bazinlor

hidrografice

mare Administrația

parcului

Proprietari de

terenuri,

APL,

administratori

bazine

hidrografice

M13 Verificarea permanentă a

asigurării unui debit minim

mare

Administrația

parcului,

APM, APL,

ONG,

14

necesar al râurilor pentru

menținerea ecosistemului

în cazul

microhidrocentralelor deja

construite vizate

gestionari ai

fondurilor de

vânătoare

proprietari de

terenuri,

administratori

bazine

hidrografice

15

4. Planul de monitorizare

Planurile de monitorizare a speciilor de interes comunitar reprezintă instrumente de

planificare a activităților de monitorizare a impactului măsurilor de conservare.

Pentru a creşte eficienţa măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor

pentru care a fost declarat situl ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina, este foarte

important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. În acest sens, pentru fiecare obiectiv

de interes conservativ, specie sau habitat, au fost elaborate protocoale de monitorizare a stării de

conservare, aflate la dispoziția administrației parcului.

Activitatea de monitorizare trebuie să urmărească:

- Culegerea regulată a informațiilor privind starea de conservare a speciilor vizate;

- Culegerea de informații privind starea de conservare a habitatului speciilor vizate;

- Analiza comparativă a datelor culese în etape succesive în scopul cunoașterii tendințelor

de evoluție a populațiilor speciilor de importanță comunitară și surprinderea astfel a

situațiilor de natură să afecteze negativ starea lor;

- Monitorizarea implementării măsurilor de conservare în scopul asigurării implementării

lor și al îmbunătățirii acestora în timp;

- Monitorizarea activităților umane și a altor factori perturbatori din aria sitului cu potențial

impact negativ asupra speciilor și implicit asupra habitatului acestora.

16

Plan de monitorizare pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii în situl ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina

Tabelul nr 2

Specie/habitat Locația Frecvenţa Perioada Responsabil

Ursus arctos Habitatele în care specia a

fost identificată, conform

hărții de distribuție a

speciei.

Locații descrise în

protocoalele de

monitorizare

Anual August - noiembrie Administratorul

sitului Canis lupus Decembrie - martie

Lynx lynx

Felis silvestris

Martes martes

Lutra lutra Noiembrie - ianuarie