animatii turistice

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir , Mangement Turistic & Comercial 2016

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” Facultatea: Management Turistic şi Comercial

Animaţia în industria ospitalităţii

Conducător ştiinţific: Lect.univ.dr. PREDONU

Student:Dumitrascu Alexandru-Octav

Grupa :4

Bucureşti 2015

1


CUPRINS :

1 Animaţia în industria turismului

2. Activităţile specifice animaţiei în destinaţiile turistice

3.Ghidul animator şi rolul său în organizarea activităţilor de animaţie

4. Animaţia în industria ospitalităţii

2


1.Animaţia în industria turismului

Animaţia în turism poate fi definită

- ca o tehnică de organizare a divertismentului în centrele de vacanţă;

- ca orice acţiune într-un grup sau asupra unui grup, a unei colectivităţi sau a unui mediu social ce are ca scop dezvoltarea comunicării şi asigurarea vieţii sociale, recurgând la metode semidirecte.

Rolul animaţiei în turism este de a da viaţă activităţilor de agrement, a antrena mai mult sau mai puţin activ participanţii la acţiunile programului turistic.

Conceptul de animaţie poate fi tratat sub două aspecte:

- animaţia naturală, spontană, numită uneori „de ambianţă”, care depinde fundamental de arhitectura locală, gradul de urbanism şi de modul de viaţă al populaţiei din centrele urbane.

- animaţia creată, poate fi: animaţie non-comercială regăsită în activităţile unor asociaţii sau organizaţii; animaţia comercială, din cadrul cazinourilor, cinematografelor, restaurantelor, cafenelelor etc.; animaţia de eveniment, considerată ca fiind sofisticată şi de lux.

După natura activităţilor desfăşurate, care sunt identificate de unii autori şi cu tehnicile de animaţie, întâlnim: animaţie sportivă: lecţii, cursuri de gimnastică aerobică, sporturi de iarnă, sporturi nautice, ski, echitaţie, golf, înot, plonjări subacvatice, yoga concursuri sportive între turişti;

- animaţie de divertisment: organizarea de seri distractive, concursuri distractive între turişti (karaoke), organizarea de baluri mascate, seri de discotecă şi concursuri: Miss Hotel, aniversarea zilelor de naştere, cei mai buni dansatori, parada modei organizată de turişti etc.;

3


- animaţie socio-culturalã: organizare unor spectacole realizate cu participarea turiştilor, teatru, seri muzicale, programe cu tematică variată, realizarea de filme de către turişti şi prezentarea lor, ateliere de creaţie (pictură, ceramică, meşteşuguri), organizarea unor demonstraţii pe teme gastronomice, conversaţii dirijate cu animatori calificaţi pe diferite teme ştiintifice, literare, concursuri pe diferite teme cu participare turiştilor (muzică, literatură,

poezie, dans, etc.) cu acordare de premii câştigătorilor.

După vârsta participanţilor distingem:

- animaţie pentru copii;

- animaţie pentru adulţi;

- animaţie pentru vârsta a treia.

După momentul realizării:

- animaţie de întâmpinare;

- animaţie pe parcursul sejurului;

- animaţie specifică momentului plecării clienţilor;

În funcţie de nivelul de antrenare al participanţilor:

- animaţie activă;

- animaţie pasivă;

În funcţie de locul în care se desfăşoară:

- animaţie în locuri publice: pieţe, plaje, grădini, locuri istorice etc.;

- animaţie în locuri private: restaurante, baruri, cazinouri etc.;

Deasemenea, mai putem distinge: animaţia de sezon şi animaţia permanentă.Unii autori mai fac referire la animaţia nocturnă, înţelegând prin aceasta tot ce ţine de iluminarea clădirilor, a vitrinelor, semnalele luminoase etc., elemente care contribuie la crearea unei atmosfere dinamice.

Obiectivele şi funcţiile animaţiei

4


Principalele obiective ale animaţiei sunt:

- de a defini un mod de organizare între diferiţii participanţi;

- de a acţiona ca animator pentru a insufla dinamism organizaţiei respective;

- de a crea o stare de spirit, un climat pozitiv în cadrul unei organizaţii;

- de a se focusa pe nevoile, cerinţele şi probemele trăite de fiecare membru al grupului;

- de a favoriza adeziunea tuturor membrilor grupului la obiectivele animaţiei;

- de a stârni interesul pentru alte persoane în scopul de a trăi în armonie;

- de a favoriza relaţiile între persoanele din grup;

- de a descoperi lucruri interesante.

Funcţiile acesteia sunt:

Funcţia de adaptare şi integrare prin care animaţia contribuie la socializarea indivizilor, pregătindu-i pentru posibilele schimbări ale societăţii, sub aspect cultural şi socio-economic ;

Funcţia de recreere, percepută din perspectiva petrecerii şi organizării timpului liber, societatea având tendinţa de a organiza divertismentul şi activitatea de zi cu zi a oamenilor, folosind echipamente sociale şi culturale specifice şi personal specializat ;

Funcţia educativă, plecând de la premisa că animaţia poate completa activităţile şcolare şi poate contribui la aprofundarea unor aspecte culturale ;

Funcţia de corijare, în măsura în care animaţia permite acoperirea unor carenţe educative sau culturale, mascarea unor dezechilibre sau prevenirea unor conflicte ;

Funcţia critică, deoarece animaţia poate permite exerciţiul unui spirit critic putând fi locul creării de noi raporturi între indivizi şi grupuri, căutării unui nou mod de viaţă superior.

5


Funcţia de marketing promovând, stimulând vânzarea serviciilor cu şi fără plată;

Funcţia economicã având ca scop stimularea şi creşterea vânzărilor.

Tipuri de animaţie turistică

Orice operator din turism are ca scop atragerea unei clientele noi şi menţinerea celei deja existente. Pentru aceasta este nevoie de introducerea unor servicii şi activităţi diferite de ale competitorilor, cum ar fi:

- servicii legate de primirea turiştilor (calitatea primirii, ospitalitatea);

- ambianţa, mai exact ansamblul senzaţiilor intangibile, dar reale, pe care le provoacă modul

în care se prezintă o unitate;

- animaţia, adică ansamblul acţiunilor care urmăresc întreţinerea şi distracţia grupurilor de turişti.

Politica de animaţie nu trebuie să fie una strictă, ci trebuie să fie adaptată clientelei turistice, fiind diferită pentru cei tineri, faţă de cei mai în vârstă, depinzând şi de stuctura socioprofesională a turiştilor.

Putem distinge mai multe tipuri de animaţie, printre care:

- animaţia de tip socializare, având ca scop facilitarea comunicării între turişti, prin organizarea unor activităţi precum: serate dansante sau jocuri de societate;

- animaţia de tip mişcare, care contribuie la dezvoltarea activităţilor sportive;

- animaţia de tip creativitate, oferă posibilitatea turiştilor de a paricipa la diferite activităţi de creativitate şi îndemânare (desen, ceramică, împletituri etc.);

- animaţia culturală oferă turiştilor posibilitatea de a-şi satisface nevoia de informare,

6


curiozitate, informare, prin participarea la activităţi de tipul: cursuri de limbi străine, cursuri de gastronomie, de iniţiere în tehnici noi, excursii, concursuri de orientare geografică etc.;

- animaţia de tip aventură se adresează turiştilor aflaţi în căutarea de necunoscut şi se manifestă prin activităţi de tipul sporturilor extreme, expediţii, speologie etc.;

- animaţia de tip relaxare-odihnă care are rolul de a compensa stresul vieţii cotidiene prin activităţi de tip yoga, meditaţii în grup, plimbare etc.

Orice destinaţie turistică sau operator turistic trebuie să aibă în vedere un program de activităţi cât mai variat, care să răspundă tuturor cerinţelor turiştilor, calitatea animaţiei putând fi cea care face diferenţa şi explică atracţia suplimentară a unei destinaţii turistice.

2.Activităţile specifice animaţiei în destinaţiile turistice

Circuite de descoperire

Sunt create cu scopul de a prezenta turiştilor aspecte socio-culturale, activităţi, tradiţii sau meşteşuguri specifice anumitor regiuni sau cu caracter unic. Putem menţiona aici: circuitele gastronomice, plimbările în munţi având scop descoperirea mediului, a faunei, florei, geologiei regiunii etc.

Animaţia din stradă, prezentă sub forma defilărilor (ocazii festive, zilele naţionale etc.), a paradelor (cum sunt cele organizate în parcurile Disney), a concursurilor, spectacolele mimilor, chiar a comerţului cu suveniruri, antichităţi etc.

Animaţia culturală este una dintre cele mai complexe forme ale animaţiei şi include:

- festivalurile de muzică, dans, operă, teatru, balet, cinematografie etc.;

- concertele şi alte întâlniri de muzică clasică, jazz, modernă;

- vizitarea castelelor şi a vechilor palate;

- sărbătorile şi serbările populare;

7


- vizitarea ecomuzeelor etc.

- vizitarea cramelor, a pivniţelor de vinuri şi degustarea vinurilor (participarea la seminarii

privind prepararea vinului, recunoaşterea vinurilor, cunoaşterea soiurior de struguri,

participarea la culesul viei, storsul strugurilor etc.);

- gastronomia (cunoaşterea artei culinare dintr-o ţară, contribuirea la realizarea unor preparate culinare specifice unor regiuni etc.);

- organizarea unor şcoli de vară pentru a deprinde unele activităţi (desen, gravură, comedie,

instrumente muzicale, dans, croitorie, ceramică etc.);

Animaţia sportivă include o serie de activităţi, cum ar fi:

- competiţiile de schi, patinaj, golf, tenis;

- cursele de maşini, ciclismul, hipismul;

- concursuri de pescuit;

- practicarea alpinismului indoor sau în aer liber;

- plimbările şi drumeţiile montane;

- deltaplanorism etc.

Animaţia locală, tradiţională cuprinde activităţi şi manifestări etnofolclorice, etnografice, organizarea unor manifestări tradiţionale (expl. Târgul de fete de pe Muntele Găina).

Animaţia pentru copii – presupune organizarea unor spectacole pentru copii, spectacole de circ, de teatru, vizionarea unor filme de desene animate, picturi pe corp etc. Acest tip de animaţie este frecvent întâlnit în taberele şcolare şi este destul de dificil de realizat având în vedere că se adresează unor turişti cu vârste cuprinse între 6 şi 15 ani.

8


De obicei animaţia oferită este structurată pe grupe de vârstă, astfel încât să fie accesibilă şi conformă cu cerinţele fiecărei categorii în parte. În cazul acestui gen de animaţie se pune accentul pe:

- crearea şi dezvoltarea spiritului de echipă;

-realizarea unei atmosfere de sărbătoare, festivă;

- dezvoltarea emoţională;

- formarea şi cultivarea respectului de sine, a respectului faţă de public;

- dezvoltarea sub aspect educativ

În cazul animaţiei în taberele şcolare principalele tipuri de activităţi sunt:

- Focurile de tabără;

- Atelierele de machiaj;

- Mini-disco;

- Spectacole de teatru de păpuşi;

- Concursurile pe diverse teme care pot fi organizate în aer liber sau în interior;

- Activităţi manuale indicate mai ales pentru petrecerea timpului liber în interior;

- Discuţii pe o temă dată .

Animaţia destinată familiilor se referă la organizarea unor jocuri şi activităţi pentru copii şi părinţi. Acest tip de animaţie este frecvent întâlnit în staţiunile turistice şi în hotelurile de tip all-inclusive.

Animaţia în parcurile de distracţie cuprinde o serie de activităţi diverse, sub forma unor concursuri, jocuri, parade, defilări etc. În parcurile de distracţie şi cele tematice întâlnim o concentrare de echipamente de animaţie caracterizate printr-o mare diversitate, având rolul de a spori atractivitatea parcului. Este important de reţinut faptul că aceste echipamente funcţionează ca un tot unitar, iar dacă sunt luate individual nu mai prezintă tot atât interes.

9


Festivalurile şi carnavalurile – reprezentate de o serie de manifestări cu caracter muzical sau teatral, pe o anumită temă, desfăşurate în destinaţiile turistice. Sunt festivaluri care se desfăşoară cu repetitivitate, de obicei anual.

Animaţia în autocar are un caracter deosebit de restrictiv datorită faptului că turiştii nu au la dispoziţiei spaţiul necesar pentru mişcare. În acest caz, animaţia se manifestă printr-o antrenare a turiştilor în diverse jocuri, concursuri, karaoke, vizionarea unor filme etc.

Deoarece nu există un animator, ghidul este cel care dirijează desfăşurarea acestor activităţi în bune condiţii.

Animaţia în tren este specifică călătoriilor cu trenurile specializate pe curse turistice – expl.

Orient Expres-ul. O astfel de călătorie reprezintă de fapt un produs turistic complex, care include pe lângă transport sau cazare şi animaţia la bord. Aceasta se bazează pe serate organizate, uneori cu tematică inspirată din unele romane (cum ar fi cele ale Aghatei Christie).

Animaţia în croaziere este cea mai complexă dintre formele animaţiei în mijloacele de transport şi poate fi abordată sub două aspecte:

- activităţi organizate la bordul navei, în timpul deplasării acesteia;

- animaţia organizată la ţărm, în porturi, în staţiunile turistice şi localităţile vizitate.

La bordul vasului de croazieră turiştii au la dispoziţie atât serviciile clasice (restaurante, baruri, proiecţii de filme, spectacole de teatru, cabaret, muzică sau dans, activităţi sportive), cât şi activităţi alternative care pot fi făcute în funcţie de locul în care se navighează (sporturi nautice, scufundări, pescuit etc.).

3.Ghidul animator şi rolul său în organizarea activităţilor de animaţie

10


Conform CNFPA, ghidul de animaţie este o persoană calificată, având competenţe pentru crearea, organizarea şi coordonarea programelor şi activităţilor de divertisment pentru turişti, în timpul sejurului sau pe parcursul călătoriei.

O definiţie mai simplă este aceea că: „animatorul reprezintă un tehnician care se ocupă cu gestionarea diferitelor activităţi de animaţie dintr-o staţiune turistică”

Pe scurt, misiunea de ghid animator este simplă:

- satisfacerea nevoilor de recreere a turiştilor;

- asigurarea deplasării grupurilor de turişti în condiţiile cele mai bune de securitate şi oferindu-le un climat de încredere;

- asigurarea unităţii în grup.

Ghidul de animaţie creează programe şi activităţi de relaxare în funcţie de nevoile şi preferinţele turiştilor, de cadrul de desfăşurare a programului. Acesta se ocupă de promovarea eficientă a activităţilor de divertisment dintr-o destinaţie turistică, în scopul atragerii turiştilor, oferindu-le materiale informative si furnizându-le informaţii turistice.

Lista funcţiilor majore pe care trebuie să le îndeplinească un ghid animator:

- elaborarea proiectelor pentru activităţile de animaţie;

- promovarea ofertei de animaţie;

- organizarea acivităţilor de animaţie;

- derularea activităţilor de animaţie;

- gestionarea fondurilor alocate;

- evaluare programului de animaţie.

11


Ghidul de animaţie trebuie să aibă o stare excelentă de sănătate, condiţie fizică, rezistenţă la stres şi la efort susţinut. Nu sunt necesare cerinţe minime pentru obţinerea calificării.

Ghidul de animaţie trebuie să aibe cunoştiinţe solide de comunicare în limba maternă şi în cel puţin o limbă modernă de circulaţie internaţională, de istorie, geografie, literatură, etnografie, informatică, legislaţie specifică.

Domeniile de animatie:

- mişcare (fiind inclusă aici toată gama de sporturi în aer liber sau în interior, organizate

individual sau pe echipe, sporturi nautice, sporturi de iarnă etc.);

- viaţă socială (picnicuri, grătare în aer liber, petreceri sau aniversări pentru copii şi adulţi

etc.);

- activităţi creative (desen, pictură, sculptură, fotografie etc.);

- experienţe şi descoperiri (cursuri de orientare, de bucătărie, discuţii pe anumite teme etc.);

- aventură (rafting, scufundări, sporturi extreme, focuri de tabără etc.);

- activităţi de relaxare (participarea la spectacole de muzică, teatru, recitare de poezie etc.).

4.Animaţia în industria ospitalităţii

Pentru industria ospitalităţii animaţia reprezintă o activitate organizată şi adaptată care are drept scop:

- crearea tuturor condiţiilor pentru petrecerea într-un mod cât mai plăcut şi util a sejurului;

- informarea clienţilor şi stimularea consumului serviciilor hoteliere cu plată şi fără plată;

12


- antrenarea clienţilor în diferite activităţi recreative, cultural – sportive ca participanţi activi sau pasivi;

- antrenarea clienţilor în activităţi inedite, altele decât cele pe care le desfăşoară în mod obişnuit în timpul anului, reîntorcerea la copilărie şi la esenţa lucrurilor;

- crearea unei atmosfere plăcute pe tot parcursul sejurului.

Clasificarea activităţilor de animaţie dintr-un hotel poate fi realizată luând în considerare mai multe criterii, precum:

În funcţie de natura clienţilor şi destinaţia hotelului:

→ animaţie pentru oameni de afaceri şi evenimente;

→ animaţie pentru clienţii sosiţi în vacanţă;

→ animaţie pentru turiştii sosiţi la tratament.

În funcţie de natura activităţilor realizate:

→ animaţie de vânzare;

→ animaţie recreativă;

→ animaţie culturală;

→ animaţie sportivă;

→ animaţie pentru copii;

→ animaţie de cazinou;

→ animaţie ocazională, de eveniment;

→ animaţie gastronomică.

Animatie gastronomica

În funcţie de nivelul de antrenare a participanţilor:

→ animaţie pasivă;

13


→ animaţie activă.

În funcţie de statutul animatorilor:

→ animaţie realizată de animatori angajaţi de hotel;

→ animaţie realizată de animatori angajaţi de touroperatori.

În funcţie de momentul realizării:

→ animaţie de întâmpinare;

→ animaţie pe parcursul sejurului;

→ animaţie specifică plecării clienţilor.

În funcţie de locul de desfăşurare:

→ animaţie realizată în spaţiile exterioare (plajă, piscină, amfiteatru, teren de sport, terasă

etc.)

→ animaţie realizată în interior (sala de spectacole, restaurant, casino, club etc.)

În funcţie de momentul zilei:

→ animaţie de dimineaţă;

→ animaţie de după amiază;

→ animaţie de seară;

→ animaţie de noapte.

În funcţie de specificul spaţiilor de desfăşurare a activităţilor:

→ animaţie realizată la locul vânzării (recepţie, restaurant, bar etc.);

→ animaţie realizată în spaţii special amenajate desfăşurării activităţii de agrement şi animaţie (amifiteatru, sală de spectacole, piscină, teren de sport etc.).

14


În ceea ce priveşte planificarea activităţilor de animaţie, managerul stabileşte programul de animaţie pentru tot sezonul, urmărind mai ales:

- stabilirea tipurilor de animaţie: culturală, sportivă, pentru copii;

- stabilirea numărului de spectacole care vor fi puse în scenă;

- stabilirea programului săptămânal şi afişarea lui pe zile;

- stabilirea frecvenţei de repetare a programelor (se repetă la 7-10 zile);

- stabilirea listei de materiale necesare pentru realizarea activităţilor de animaţie.

Model de plan săptămânal al activităţilor de animaţie într-un hotel

S-a constat că programele de animaţie de dimineaţă şi cele de după-amiază sunt relativ constante pe întreg sejurul, constând în activităţi sportive, jocuri şi concursuri diverse, în timp ce programul de seară este diferit în fiecare zi a săptămânii.

Printre criteriile care stau la baza alegerii tipurilor de animaţie putem menţiona:

- perioada anului – influenţând desfăşurarea activităţilor de animaţie în interior sau exterior;

- infrastructura şi instalaţiile hotelului, dotările cu materiale specifice;

- bugetul prevăzut pentru organizarea activităţilor de animaţie;

- percepţia managementului hotelului cu privire la rolul animaţiei;

- tipologia turiştilor – naţionalitate, vârstă, pregătire etc.

Animaţia recreeativă, având ca scop destinderea turiştilor şi petrecerea unui sejur plăcut. Pot fi desfăşurate activităţi precum: spectacole (concerte, piese de teatru, seri de dans, iluzionism, artificii etc.), concursuri (de dans, de interpretare, costume, bucătărie etc.), jocuri de salon (biliard, de cărţi), proiecţii de film etc.

15


Animaţia pentru copii joacă un rol important pentru familiile care călătoresc alături de copiii lor, părinţii căutând acele hoteluri de vacanţă în cadrul cărora copiii lor să aibă un loc de joacă sau să poată participa la activităţi specifice vârstei lor.

Animaţia sportivă deţine un rol extrem de important în ultima perioadă, hotelurile adaptânduse cererii pentru astfel de servicii.

Formele animaţiei sportive sunt variate, de la gimnastică la prestarea unor sporturi individuale sau de echipă. Mai pot fi amenajate săli de gimnastică aerobică, fitness, bodybuilding etc.

16

animatii turistice

Documents