Republica MoldovaMinisterul Sdnntn{ i i

CENTRUL NATIONALDE SANATATE PUBLICA

2028, Chiqindu, str. Gh.Asachi 67 aTel.+ 373 22 574501. Fax + 373 22 729725

IDNO 1007601001123e-mai I : cn sp(@,cn s p. md ; anti camera(glcn sp. md

din

Pecny6lnxa Mo,rAosaMuu ucrepcroo 3ApanooxpaHeHI'tfl

HAUI{OHAJIbHbIIZ UEHTPo5 UIECTBEHHO| O 3AOPOBb-fl

2028, KuusvH3y,yil.f .Acar<u6J aTe,r. * 313 22 514501. Oarcc * 313 22129125

rDNO 1007601001 123e- rn ai I : c rr s p ('4c n s p ̂ rn d ; ant i c am e raiQ) c rr s p. rn d

Medicilor gefi ai CSP municipale,raionale qi departamentalela nr.

Pronosticul epizootolo gic pentruprimdvara-vara anului 2012 I

Pronosticul a fost realizat in baza rezultatelor investigaliilor landqafto-

epizootologice qi de laborator efectuate in semestrul II al anului 201rI.

Monitorizarea situaliei epizootologice la zooantroponoze a fost efectuatd in

ecosisteme ce au cuprins r-le din zona de Nord (r-nele Glodeni, Ocnila); Centru (r-

nele Orhei, Ungheni qi mun. Chiqindu); Sud (r-nele Cahul, $tefan Vodd qi Ceadir-

Lunga). De asemenea au fost luate in consideralie datele specialiqtilor CSP din r-nele

Drochia, Glodeni, Floregti, Strbqeni, IJngheni, Cahul, Comrat gi mun. Chigindu, care

au infrptuit lucrdri de colectare a materialului biologic (capuqe ixodide, rozdtoare qi

ingluvii). Micromamiferele au fost investigate la prezenla anticorpilor la tularemie,

leptospiro zd qi iersiniozS. Cdpugele ixodide au fost examinate in scopul determindrii

portajului boreliilor, virusurilor encefalitei acariene qi febrei Crimea Congo.in perioada activitSlii maximale biologice (primdvara, vara gi toamna) au fost

coiectate qi identificate genurile de cdpuqe: Ixodes, Dermacentor qi Haemaphysalis.

Genurile in cauzd sunt intdlnite frecvent in locurile de pdqunare a animalelor

domestice (marginea pddurilor, imaquri, biotopuri umede etc.)in perioada de primdvard-vara a anului precedent au fost colectali ftn[ad imago,

aparlinAnd fam. Culicidae cu identificarea genurilor: Anopheles, Aedes, Culex,(Jranotaenia, Culis eta qi C oquillettidia -

Analiza distribu{iei popula{iilor de microtnamifere (MM)i, zono cle lYord: capturdrile de MM au fost intreprinse in luna octombrie cu

identificarea a 11 specii (anul 20f0 - 13 specii), inregistrAnd o descreqtere

nesemnificativd pentru perioada datd. Cel mai mare numdr de specii a fost inregistratin biotopurile umede (8 specii), apoi in pddure (6 specii) qi marginea pddurilor (4

specii). Numdrul mic de specii nu a influenlat la numdrul total de indivizi capturali.

Ce-a mai mare ratd de nimerire in capcane a MM a fost inregistrat la marginilepddurilor (* 43%). Totodatd in biotopurile date au fost inregistrate un numdr de specii

mic (4). in biotopurile umede rata de nimerire in capcane a MM a constituit - 3lo ,in ecosistemele de pddure - 2l% ;i in livezilgradini neprelucrate - II%. Media de

toamnd de nimerire in capc ane a MM in zona datd a constitui - 23o , fiind in creqtere

fald de aceiaqi perioadd a anului 2010 (- I9%), insd inregistrAnd o descreqtere fa16 de

/

media multianuala de toamnd (-27% ultimii 5 ani). Specia Apodemus sylvaticus ainregistrat cei mai mul1i indivizi in ecosistemele de pddure, fiind ca dominantd qi aconstituit - 62o/o din numirul total de specii capturate. In biotopurile umede speciadominanti a fost A. agrarius, inregistrAnd o pondere de - 55o/o.

Investigaliile de laborator au demonstrat prezenla anticorpilor leptospirelor inl,2oA probe din numdrui total de MM investigate, capturate in diverse ecosisteme aler-ului Ocnila. Prezenla anticorpilor specifici fa[d de Leptospira pomona (titre 1120) afost identificatS la speciile $oarecului de cAmp gi cel de pddure (biotopul marginiapddurilor la hotarul lanului de grAu). Mentiondm, cd speciile indicate au fostsemnalate qi ca specii dominante in zona datd.

O tulpind de Yersinia enterocolitica a fost izolatd de la un qobolan sur, capturatin biotopul umed (r-nul Glodeni, in apropierea loc. Dugmani).

Rezultatele oblinute; denotd rolul major in continuare al MM - rezervoare aiagenlilor patogeni ai maladiilor transmisibile.

4

Zona de Centru.Cercetdrile epizootologice au fost efectuate in ecosistemele r-nului Ungheni

(septembrie) qi mun. Chigindu (octombrie).In perioada menlionati au fost identificate 10 specii de MM, capturate in

ecosistemele r-nului Ungheni. Indicele mediu de toamnd a numdrului lor a atins cotade -26oh. Speciile dominante sunt: qoarecul de cAmp gi de pddure, urmat de goareculsur. Cea mai inaltd ratd de nimerire a MM in capcane a fost inregistratd in fAgiile depdduri -50,}Yo, in biotopurile umede constituind - 370A, marginea pddurii -34o/o, inpdduri -17% gi cele mai mici valori au fost inregistrate in livezilgrddini neprelucrate*9.

in ecosistemele mun. Chiqindu au fost evidenliate 11 specii de MM. Cea maimare diversitate de specii a fost inregistratd in biotopurile umede - 9, margineapddurii - 6 qi in pdduri qilivezilgrddini neprelucrale a cAte 5 specii. Diversitatea eeamai micd a fost semnalatd in ecosistemele fdgiilor de p[dure - 3 specii.

indicele mediu de toamni a efectivului numeric de MM a fost de -23yo, fiindmai mic fald de media multianuala de toamnd inregistratd in perioada ultimiilor 3 ani,ce constituie -28Yo. in biotopurile de pbdure a fost inregistratd" cea mai inaltd ratd denimerire a MM ?n capcane -28oh, practic la acelaqi nivel a fost inregistratd o ratd de-21% in biotopurile marginilor de pddure gi livezilgrddini neprelucrate, in fdgiile depddure a fost semnalatd cea mai micd ratd, de capturare' a MM *I4%. Speciiledominante au fost: goarecul gulerat, goarecul de c6mp qi cel scurmdtor.

Examinarea serologtcd, a MM spre depistarea agenlilor cauzali ai leptospirozslorgi tularemiei nu a evidenfiat rczultate pozitive. Ponderea probelor pozitive laingluviile cercetate din mun. Chiqinau a constituit - I ,5Yo, pe c6nd in r-nul Unghenirezultate pozitive nu au fost constatate.

De la speciile goarecului sur qi de cAmp (capturafi in rezervalia ,,Plaiul Fagului",biotopuri umede) au fost izolate tuipini de Y.'enterocolitica., Rezultatele cercetdrilor de laborator confirmd circulalia agenlilor patogeni innaturd prin intermediul MM. Activitatea focarelor naturale nu este uniformd gistabild, periodic aceste focare fiind active gi prezentdnd un pericol pentr-u sdndtateapubiicd.

Zonu de Sud.Monitorizarea epizootologicd a fost efectuatd in ecosistemele r-lor Cahul (iulie)

qi $tefan Vodd (noiembrie).in r-nul'Cahul (lunca r.Prut) au fost semnalate doar 4 specii de MM, inregistrdnd

o diversitate micd de specii, comparativ cu anuI2010 (10 specii). Media sezonierd detoamnd a constituit - 13%o. Acest indice, practic este la nivelui mediu multianual deiami-primdvarl, inregistrat in ultimii 5 ani, constituind - 14Yo, insd fiind - de 2 orimai mic fali de indicii anuali de toamnd inregistrali in anii 2009 -27% gi 20l0 -22%.

Diversitatea cea mai mare de MM a fost inregistratd in pdduti - 4 specii, fAqii depdduri - 3 specii gi doar o singurd specie ?n biotopul umed. Speciile dominante suntqoarecii de stepd gi de pidure. Cea mai inaltd ratd de capturare a MM a fostinregistrata in ffiqiiie de pddure -22oA, in pddure -15% qi cea mai micd ratd a fostsemnaiatd in biotopul umed -I%. Efectivul numeric mai mic de capturare a MM qinumdrul doar de 4 specii se datoreazd procesului de lreproducere a femelelorinregistrat in perioada menlionatd qi condiliilor climaterice nefavorabile (tenrperaturiridicate). Factorii menlionali au influenfat mobilitatea MM.

Capturdrile efectuate in r-nul $tefan Voda au evidenliat o diversitate de 12specii. In biotopurile marginilor de pddure qi ffigiilor de pddure au fost determinate acdte 9 specii de MM. Un numir mic de specii a fost determinat in pdduri (3 specii) gilivezilgrddini neprelucrate (doar 2 specii). Media sezonierd de capturare in zona desud-est a constituit -2Iyo, atingdnd indicii medii multianuali de toamnd. in fdqiile depddure s-a inregistrat cea mai inaltd ratd de capturare a MM, constituind -25%o. Inecosistemele pddurilor qi marginilor de pdduri s-a inregistrat practic aceeagi ratd decapturare a MM (- 22yo, respectiv -2I%). In livezilgrddini neprelucrate s-a?nregistrat o ratd doar de -l%. Speciile dominante sunt qoarecul gulerat gi cel depddure. ,

La investigarea ingluviilor pdsdrilor rdpitoare colectate primdvara s-au evidenliatrezultate pozitive (prezenla antigenului Francisella tularensis) in r-nele Cahul (1,9%)qi Comrat (0,4o ), inregistrAnd o activizarelentd, a focarelor de tularemie.

Examinarea serologicd a MM capturate in zsnele sud-vest qi sud-est alerepublicii nu a evidenliat rezultate pozitive la tularemie, leptosprcozd, gi yersineozd.

Datele oblinute in a doua lumdtate a anului 20lI denotd un indice relativconstant a efectivului numeric de MM pentru perioada datd, care constituie - 22%(indicii medii multianuali de toamnd22-23%). \

Ponderea efectivului numeric de MM pentru iarna - priindvara anului 2012 vadepinde in mare mdsurd de prezen\a condiliilor climaterice prielnice qi hr4niisuficiente. Aceqti factori vor influinla direct la supravieluirea MM in perioada ierniiin locurile de addpost. Din cele menlionate, putem prognoz4 cd efectivul numeric deMM se va menline la nivelul indiciilor medii multianuali de primdvard (13-l4o/o),inregistrdnd o cregtere nesemnificativd.in zona nordic[ gi cea centrald,, ?n deosebi inmun. Chiqindu., Analiza indivizilor populalionali de MM pe lard pentru a II jumdtate a anului

precedent, a eviden\rat prezenla a 14 specii, inregistrAnd o creqtere fala de aceiaqiperioada a anului 2010 (12 specii).

/

Pronosticul numirului de vectori - cipuqe din fam. Ixodidae gi f0nfarihematofagi din fam. Culicidae.

Aplic6nd metodele standard au fost colectate din mediul ambiant cdpuge ixodideqi !6n!ari hematofagi - vectorii agenlilor patogeni ai maladiilor transmisibile. Inperioada de referinld au fost identificate genurile cdpuqelor de pdqune: Ixodes,Dermacentor qi Haemaphysalis.IJn numdr mare de exemplare colectat i-a revenitspeciei L ricinus. Specia datd rdmltne a fi cosmopolita in ecosistemele cercetate.Indicele densitdlii medii a speciilor ixodide a fost de -18 ex. la ruta standard de200m.

Efectuarea lucrdrilor de colectare a ldnlarilor imago a identificat prezentagenurilor Anopheles, Aedes, Culex, Coquillettidia, (Jranotaenia qi Culiseta.Abundenla cea mai mare a lAnlarilor imago a fost evidenliatd in apropiereaecosistemelor umede (bazine acvatice, pdduri umede etc.).

in Europa din speciile genurilor Culex Si Coquitlettidiq a fost rzolat virusulWest Nile. Menfiondm, cd $i pe teritoriul !6rii ngastre au fost identificate genuriledate gi persistd riscul vehiculSrii virusului West Nile qi transmiterea posibila amaladiei date populaliei umane prin inlepdturile de ldnlari

Prin metoda imunoenzimaticd au fost investigate exemplare de cdpuge imago laprezenla contamindrii lor cu virugii West Nile qi Crimeia Congo. Microscopiafrotiurilor fixate a permis determinarea boreliilor in continutul intestinului gihemolimfa cdpuqelor imago.

In medie pe lard, Ia 28,5Yo a fost determinatd prezenla borreliilor la cdpugeleixodide imago. in tona de nord la cdpugele ixodide examinate a fost determinatd ceamai mare pondere de contaminare cu borrelii - 38,5oA;in zona de sud - 33,8% qi inzorra de Centru (inclusiv mun. Chigindu) -25,004.

Unele cdpuqe ixodide investigate Ia prezenla antigenului agentului cauzal alencefalitei acariene s-a dovedit a fi pozitive (14 ex.), constituind o pondere de lI,6yo.in ,onade sud acest indice a fost de 13,2Yo qi, respectiv in centru - lI%.

Rezultate pozitive la prezenla antigenului agentului cauzal al febrei CrimeiaCongo s-au dovedit a fi la speciile colectate din zona de centru, constituind 10,7o .

Conchidem, cd diversitatea gi densitatea populalionald a speciilor de cdpugeixodide qi ptnlari hematofagi vor depinde in mare mdsurd atdt de condiliileclimaterice (to aerului, umiditate), cdt gi de prezen\a numdrului de vefiebrate(sdlbatice, domestice), deoarece ele reprezintd sursa principald de alimentare cusAnge. Omul nimerind in arealul lor la fel devine o sursa de alimentare, astfel poate fiexpus contractdrii maladiilor transmisibile prin acegti vectori.

Referitor la situafia epizooto-logicd gi epidemiologic5.Comunicdm cd pe parcursul anului 2011 Serviciul Veterinar a depistat 2 cazuri

de antrax la porcine (r-1 Ornei, loc. Ciocilteni qi or. $tefan-Voda). Complicajiiepidemiologice nu s-au inregistrat.

in anul 20Il rabia a fost diagnostic atdla 66 animale in 28 teritorii administrative(in a. 2010 - Ia 140 animale in 32 teritorii). Rabia s-a inregistrat la 17 vulpi, 19bovine, 16 cAini,6 pisice, suine gi caprine - cdte 2,ovine, cabaline (cdte 1). Cel maimare numdr de animale bolnave a fost depistat in r-le Singerei, Ungheni (cAte 5),mun. Chiqinau - 4, r-le Anenii Noi, Glodeni, Nisporeni, Soroca, Slobozia - cAte 3.

Nerealizarea mdsurilor de diminuare a numdrului vulpilor contribuie la rdspindirearabiei in rdndul animalelor de cas6, menlionAnd pericolul real de agravare a situafieiepidemiologice la rabie.

In perioada anului 20lI s-au inregistrat 2 cazuri de febra Q (Ciadir-Lunga); 5eazurr de leptospirozd (mun. Chiqindu, r-nele Briceni, Edine!, Ialoveni giDepartamentul de carabineri - a cdte I caz) Si 2 cazuri de encefalita acariand (r-nulSlobozia). A crescut numdrul de cazuri rapor1;ate - 17 | de imbolndviri prin boreliozaLyme, in comparalre cu anul 2010 - 1lJ cazuri. Anahza repartrzdrii teritoriale apermis de a constata, cd un numdr relativ mare (120 cazuri) de imbolndvire a fostinregistrat in mun. Chiqinau; r-le Strdqeni - 12; Orhei - 11; mun. Tiraspol - 7;Ialoveni - 6; mun. 851!i - 3; Anenii-Noi, Criuleni gi Grigoriopol - a cdte 2; Cdldraqi,Cimiqlia, Fdlegti, Hinceqti, Nisporeni gi mun. Bender * a cdte 1 caz. Astfel inRepublica Moldova a devenit frecventd maladia datd - vectorul principal fiindcdpuqele ixodide. {

in contextul celor expuse se recomandi:

IJtrlizarea materialului expus spre motivarea activitSlilor de instruireprofesionald a specialiqtilor medicinii primare in depistarea bolnavilor cumaladii zooantroponoze.Implicarea activd a specialiqtilor CSP in colectarea micromammiferelor,ingluviilor pdsdrilor rdpitoare gi cdpugelor ixodide cu transpor1.;area lor pentruefectuarea investigaliilor de laborator, indeosebi din focarele inregistrate.Realizarea activitalilor de popularizare a mdsurilor de profilaxie azooantroponozelor, atribuind o deosebitd atenlie propagdrii comporlamentuluiadecvat al populaliei in cazul contactdrii cu animalele posibil bolnave, inclusivde rabie.

Director general Ion Bahnarel

Executorii:Victoria Burlacu, Natalia Caraman, tel.57 4-565.Arcadie Gu{u, tel.574-5 82.

,/#"q/