ANUL III. — No. 26 — 22 IU N IE 1*29 2 4 PAG IN I APARE SAMBATA

MISS UNIVERSUM 1929a fost proclamata D-ra LIESL QOLDARBEITER —„Miss Austria” — la concursul internaţional

do frumuseţe din QalvesfonPREŢUL 8 LEI

REALITATEA ILUSTRATA 22 Ivnie « 2 9

Jocul hazardului Când vln căldurile...Uu servitor d in Iaşi a devenit pes te n oap­

te milionar. Avea o rudă, nu în America, pa­tria rudelor, care m o r şi care lusă mostenir tori la noi, ci în Turcia.

Unchiul d in Am erica şi-a strămutat, prin urmare, dom ic il iu l m ai aproape de noi, prilej să ne trecem neamurile în revistă si să vedem dacă nu se găseste vreunul si !n ţara lui Kemal.

Oricum, servitorul din Iaşi posedă as­tăzi tre izeci de milioane. Se cuvine să-i transmitem condoleanţe , deoarece, de-acnm încolo, tihna şi feric irea-i s’au dus ne apa gârlei.

Moştenitori peste noapte au fost si vor nud fi. Dar niciunul n ’a ajuns bine.

Unul, ziarele au am intit la tim p, in momentul când i s ’a comunicat vestea că e milionar, a înebunit. Altul a suferit un atac de cord şi, bine înţeles, a murit. AI treilea s ’a apucat să facă da to r i i în contul m oşte­n ir ii pe care urma s ’o încaseze şi după ce s a înglodat până ’n gât, a făcut constatarea ca fusese v ic t im a unei farse.

Cum a scăpat de datorii , nu ştim.Dar, în ipo teza că n ’ajungem nici la bala­

muc şi n ici la c im itir , în ipoteza că un si­nistru tip nu ne arde o păcăleală, ce-ati face şi ce-am face cân d ne-am trezi m ulti­milionari?

Oameni cumsecade, e cert, nu am mai fi. Şi nici chiar feric iţi . Tot ce vine prea târ­ziu şi tot ce e prea mult, constitue prilej de regrete şi de bătăi de cap.

Să ne scu ipăm în sân...

Se spune că viaţa este o loterie, că, adică, fiecare vine pe lume cu norocul sau cu ghi­nioanele lui. Exact. Şi-ar mai trebui să se spună că loteria aceasta însemnează o mare păcăleală deoarece, în urnă, se găsesc mai mult bilete necâştigătoare.

Se spune că ş i căsătoria este o loterie.Dacă ai noroc, faci o partidă bună, dacă

nu. - îţi rămâne să faci reflexii pe tema norocului altora şi pe-a ghinionului tău.

Iată, însă, că în tr ’o localitate din Argenti­na căsătoria însem nează loterie la propriu. Gospodarii au constatat că menajurile nu e- rem fericite acolo şi n ef i in d extremişti, nu sa u gândit Ia desfiin ţarea instituţiei căsăto- rici ci la aşezarea ei pe alte baze’.

Căsătoriile se vor contracta, de-acum în­colo, cu ajutorul loteriei. In urnă vor fi in ­troduse numele tu turor fetelor si fem eilor candidate la m ăritiş . Celibatarul va scoate un bilet din urnă şi va f i dator apoi să se însoare cu persoana numelui ce i-a căzut în palmă.

Lungă, scurtă, slabă, grasă, blondă sau brună, blândă ca un înger ori dată dracu­lui. frumoasă ori bocc ie , — s’a curăţat: va trebui s’o ia.

Am mai spus doar: fiecare cu norocul sau cu ghinioanele lui.

In defin itiv, tragedia e deplasată. Par’că altminteri, legându-ţi v ia ţa aşa cum oamenii şi-au legat-o şi şi-o m ai leagă, poţi avea cer­titudinea că ai apucat de p ic ior pe D um ­nezeu, ier nu pe Belzeb'ut? Cine îţi spune

că frumoasa de astăzi nu va fi mâine m um a pădurii şi că angelica făptură, contopire de vis şi poezie, nu-i îri realitate o zqripto- roaică?

Deoarece nu ai încotro, te resemnezi mus- trandu-te: autorul neferic ir i i tale ai fost iu in persoană.

Loteria din Argentina te scuteşte însă, de prilejul de-a-ţi mai face mustrări. Nu eşti vinovat tu că numărul pe care l-ai scos din r in ă e un ̂ număr infam. E norocul. Sau, mai bine zis, nenorocul.

ION PAS.... ..............................................................................

Gitifi

, ,Afacerea Dreyfus”Volumul Lei 40

i*a m are , ca şi in bazin

Cât valorează o mărturieJ N FAŢA un u i tr ib u n a l englez com păreau

tre i indivizi acuza ţi de-a fi com is o spargere la o tu tu n g e rie d in acel oraş. P ro ­

p r ie ta ru l tu tu n g e rie i, chem at ca m arto r, de­c la ră că recu n o aşte în tr 'u n u l din acuzaţi, pe u n cu m p ără to r, care cu^trei luni îna in te , în preziua spargere i, cum părase la el tu tun .

A doua zi, — căci procesul a d u ra t tre i zile — avocatu l a p ă ră r i i în trebă pe m a r­to r, dacă recunoaşte în publicul din sală,vre-o persoană, care cu o zi îna in te fusese la el în m agazin .

M artorul negă. A vocatul ap ă ră rii îi spuse:— „P rin u rm a re , nu vă am in tiţi că a-

sea ră , pe când e ra ţi s in g u r în m agazin , euam cu m p ăra t p e n tru p a tru şilingi tu tu n de p ipă? Cum su s ţin e ţi a tu n c i că pu te ţi re ­cunoaşte un c lien t ca re a in tra t în m agaz i­n u l d-tră, acum tre i lun i"?Cei tre i acuza ţi au fost ach ita ţi din

lip să de dovezi.

CauzeI N T R ’O SOCTETATK, W erner K rauss este

proslăvit de o doam nă, m are am atoare de filme.

— „Iţi am in teşti, dom nule K rauss, cum în­t r ’o scenă odată , a i ex p rim at o ad ân că du­rere sufletească,., p a r ’că um bra u n u i nor trecea peste f ig u ra d-tale.... este în t r ’adevăr a r tă , aşa ceva...

— „Da, îm i am in tesc" , răsp u n se Krauss rece, „în scena aceea p u rta m ghete noui, care m ă s trâ n g e a u al d racu lu i" .

Z e r oi NTR’UN v arie teu , u n a r tis t deslega Pr0~

blemele, cele m a i com plicate de a r it­m etică, cu o u ş u r in ţă u im itoare.

La s 'â rş it, ru g ă publicu l, să-i pue câteva chestiuni m ai grele, sp re rezolvare.

Un domn, care v ro ia să fie g lum eţ Cl1 to t d inad insu l, în treb ă câ t fac 8X9.

— „Dacă te aşezi şi d-ta a lă tu ri, >a 720!" fu ră sp u n su l p ro m p t al a rtis tu lu i.

2

R E A L I T A T E A ILUSTR AT A 22 Iunie l')29

AVEAM 9 ani şi iubiam pe profesorul m eu mai presus de orice . Decc, nu

ştiam n ic i eu, în orice caz trebue să li avut 1111 gust foarte bizar, căci dom nul Imhoff nu era frum os dar- avea o faţă sănătoasă, grasă şi ro tundă, ba c h ia r ţ i o burtă res­pectabilă . M âinile sale erau a tât de albe şi de netede cu mici g ropiţe , cum nu le în tâ l­neşti decât la copii m ici. P robab il că ele îmi plăceau m ie atât de m ult. Când urcam scara în urm a lui, îm i rezem am m âna pe balus­trad ă în aceleaşi locuri în care cu o clipă îna in te îşi rezemase el m âna. De câte ori îm i spunea o vorbă frum oasă eram nespus de feric ită .

Odată, — îm plin iam în aceea zi 10 ani, şi-l desem nasem pe dânsu l în ch ip de lună plină, — i-am făcut o v izită, cu gândul să-i ofer „p ic tu ra m ea“ . O doam nă tânără şi foarte d răgu ţă îmi deschise uşa şi mă con­duse în tr ’o cam eră, îm i oferi un m ăr şi-mi spuse :

— „A şteaptă un m om ent, soţul m eu vine num aidecât".

Ce, avea nevastă ?Şedeam to ţi trei la m asă şi beam cafea.

Pe m asă era o farfurie m are cu cozonac. N’aveam poftă să ating nim ic, p en tru că ştiam că toate erau p rep a ra te de dânsa. Vroiam cu tot d inad insu l să aflu dacă d-1 Im hoff mă iubeşte pe m ine mai m ult decât pe soţia lui şi crezând că voi putea să-l cuceresc cu poza, o despacheta i şi i-o p re­zentai.

— „Vei deveni o m are artistă , dacă vei urm a cu sârgu in ţă mai departe" , îmi spuse ei serios.

Ea însă, nesuferita femee, râdea şi din cauza aceasta n ’am mai p u tu t’o suferi de­loc si m ’am supărat :;i pe profesor.

CAMILLA HORN

P RIMA dragoste a fost foarte nostimă... El era prieten al tatălui meu, uri bărbat

frumos cu o mustaţă a la împăratul Wilhelm. Abia căiul s’a însurat, mi-am dat seama, cât de mult îl iubiam. Pe soţia sa, ,.mătuşa cea urâtă", cum o numiam noi, nici n ’am vrut s’o văd. A neam h ani dar îi făceam scene de

LEASA inimei mele era Zoe, fiica şe­fului de gară din Prato. O sărutam

cu atâta ardoare, încât într’o zi i s'au um­flat buzele şi a trebuit să povestiască acasă că a mâncat prea multe mure necoapte.

In tr’o zi mă întrebă Giovanetti :— „Zoe a fost într’adevăr prim a ta dra­

goste ?“Şi-răspunsul meu sună astfel :—- „Eu am iubit totdeauna şi niciodată

pentru prim a oară".GARRIELLE d ’ANUNZIO

I UBIAM pen tru p rim a oară la vârsta de10 ani. Ea era o ţă răncu ţă d in Predap-

pio, şi eu o urm ăriam peste tot unde se du­cea. I n tr ’o zi, ea observă că eu o urm am pas cu pas şi o luă la goană la vale. Eu am fu-

P RIMA mea dragoste n ’a fost o m ilionară engleză, ci fata unui p o rta r din Bo-

logna.P o rta ru l palazzului nostru avea o fetiţă

foarte drăguţă , şi aceasta era b ine înţeles am orezată de liceenii dela etaju l al treilea, în sp re care îşi înd rep ta regulat frum oşii ei ochi negri. U rm area a fost că eu şi mica E n rich e ta ne Intălniam , de câ te o ri părăsia p ortaru l casa. E nriche ta îmi dădea sem na­lul, m utând o colivie cu un sticle le d in tr 'un loc al cu rţii în altul. In tr ’o zi însă, dom nul p o rta r se întoarse acasă pe neaştep ta te şi < u el veni şi nenorocirea. Bietul sticlele a trebu it să ispăşiască pen tru noi am oreznţii, şi a d isp ă ru t pentru vecie. Bănuiesc că în tigaia fam iliei portarului.

MARCONI

RAM copil încă, atunci când am pă­truns pe poarta principală în dome­

niul iubirii . O femee nu prea tânără se a- morezase de mine, o „veccea gallina", o gă­ină bătrână, cum sunt numite astfel de fe­mei la noi în Italia. Ea era prea grasă şi de câte ori trecea pe stradă, prietenii mei îmi spuneau în bătae de joc :

— „Uite că trece contrabasul".De atuncea nu mai pot suferi contrabasul

şi din cauza aceasta sunt atât de sever cu acest instrument, în orchestraţiile mele.

TOSCANINI d irectorul ,,Scalei" d in Milano

/ TI FOST atât de drăguţ să mă întrebati de prim a mea dragoste. Din păcate,

sau cum este natural, soţul meu răsfoeste regulat „REALITATEA ILUSTRATA", şi la urma urmei nu veţi pretinde dela mine să retractez tocmai prin revista dv. un lucru de care ani de zile m ’am străduit să-t con­ving:

Prima mea dragoste a fost, este şi ră­mâne — el.

MĂRIE CORDA

P E R IU Ţ E L E , ERAU P R IE T E N II SAI

gelozie în toată puterea cuvântului. Nu e- ram fericită şi mulţumită decât atunci, cind unchiul mă lua pe umeri sau când cosea rochiţe pentru păpuşile mele. Atunci şedeam in faţa maşinei de cusut şi-l contemplam pe el, divinul. Cât era de frumos !...

IIENNY PORTEN

Î NTREBAREA în sine este cam indiscretă— d a r cred că un răspuns a r fi şi mai

ind iscre t.OSSI OSWALDA

Mai rar a existat poeţ, care să fi afişat o mândrie şi o îngâmfare ca a lui V ic to r Hugo. Periuţele, erau prietenii săi.

In tr ’o zi Leconte de l’Isle v iz ită pe „Prin­cipele P oeţilo r" .

Hugo se preumbla în grădina casei sale cu o atitud ine de semizeu şi din când în când priv ia cerul albastru.

— „N 'ai să poţi bănui la ce mă gândiam în clipa aceasta". Cu aceste cuvinte îl întâmpină el pe au toru l „Marseillaisei“-ei.

— „P robabil la vre-o nouă operă, maestre"— „Ba deloc, mă gândiam la ce aş spune,

dacă vreodată m’aş afla în faţa lui Dumne­zeu".

— „E fo arte simplu", răspunse de l’Isle, „îi vei spune: Ce mai faci, Colega?"

Anecdote despre scriitoriE ste un obicei prost al tu tu ro r gazetarilor,

să caute a afla cât mai multe noutăţi dela scriito rii şi poeţii cunoscuţi, şi de câte ori aceştia din urmă nimeresc în calea reporte­rilor, sunt supuşi unui am ănunţit in tero­gatoriu.

Alexandru Dumas nu s’a bucurat de o soartă mai bună.

In tr ’o zi, un reporter îi puse pentru a douăzecea oară urm ătoarea în trebare :

— „Spune-mi, M aestre, cu ce te ocupi în momentul de faţă ?“

— „In acest moment îmi creşte barba", răspunse calm Dumas.

git d upă dânsa, insă când frum oasa fetiţă s’a o p rit şi încrem enită de spaim ă mă p ri­via ca h ipnotizată , eu am începu t să râd cu hohote. E ram vindecat !

MUSSOLINI

REALITATEA ILUSTRATĂ

fată de no i, este un fel de m ân d rie dispre­ţuitoare. N um ai co p iii fac gălăgie cerşind, Sunt, oare , a tâ t de fe r ic iţi, aceşti copii mur­d ari şi z d re n ţă ro ş i, c rescu ţi în libertate, sau m ai b ine zis să lb ă tăc ie? N’am auzit nici un plânset şi n ic i o v o rb ă asp ră . E i aleargă şi se joacă, p a r ’că a r fi n işte pui de animale

Q E PO V ESTEŞTE în b ă trân a P rovence , O cum că d u p ă răstig n ire , M aria Mag- dalena, M artha şi L azăr, cu se rv ito a rea lo r eg ip teană Sara, au fug it de p e rsecu ţii în t r ’o m ică b a rc ă , cu ca re , d u p ă ce au ră tă c it m ult tim p pe m are , au a tin s coasta scă ld a tă de soare d in C am argue, u n d e se află astăzi sa­tul „Les S a in te s M aries de la M er“ .

De m ulte secole, ţig a n ii vin în p ro ce­siune în fiec a re an, în această localita te . Din fiecare ţa ră d in E u ro p a , vin să ad u că p r i ­nosul lo r de om agiu pa tro an ei lo r, S fin tei Sara E g ip tean a , a le ,c ă re i osem inte su n t p ăs­tra te în capelă . C op iii născu ţi în to t tim pul anului, su n t b o teza ţi cu ocazia aceste i se r­bări şi pe v re m u ri e ra ch ia r ob iceiu l să se aleagă o re g in ă a ţig an ilo r.

D rum ul dela A rles p â n ă la S ain te M ărie e pustiu şi şe rp u e ş te p r in tr e m laştin i şi bălti. La C am argue este reg iu n e a cea m ai fe rtilă a F ra n ţe i, d a r şi cea m ai în tin să păşune. Din cân d în câ n d vedem în m ijlocu l câm ­pului re n u m iţii p ă z ito r i de tau ri, c ă lă rin d pe cai n eg ri, m ă ru n ţi.

A proape de A vignon, am în tâ ln it p rim e le convoiuri de ţig a n i ca re se în d re p ta u sp re locul se rb ă rilo r , ia r la in tra re a m icu lu i să­tuleţ, am găsit o m u lţim e im ensă de vaga­bonzi cu fa ţa ca tăc iu n e le . Şi-au in s ta la t la ­gărul pe u n islaz, pe ca re vedem că ru ţe de tot felul, v o p site ro şu , albastru şi verde ;

sib il să-ţi da i seam a d in ce este făcută. Câ­teva sute de lu m ân ări de ceară ard în faţa ei, şi lum ina lo r se reflectează pe feţele b ro n ­zate ale ţigan ilo r. A ceştia înain tează încet, pen tru ca să a tingă cu degetul osem intele păstra te în tr ’un s ic riu de sticlă. C opiii sun t purtaţi pe b raţe de m am ele lor sau de fra ţii

sălbatice şi se în to rc la că ru ţa lor numai pen tru ca să m ă n ân c e şi să doarm ă. Vreau să in tru în vo rb ă cu o ţigancă bătrână, însă ea pro testează cu vehem en ţă şi cu toate că în pan tom im ă îi a ră t că in ten ţiile mele sunt cât se poate de bune , trebue să plec mai departe şi c ine ştie dacă nu c h ia r însoţi! de o în ju ră tu ră .

Lângă o că ru ţă , un b ărb a t şade pe jos şi

şi surorile m ai v â rs tn ice , iâr b ă rb a ţii aju tă pe bă trân i să coboare şi să u rce scara.

C ucern ic ia lo r, este de o m are sim p lic i­tate. Nu este un corteg iu ostentativ , care să amuze pe tu riş ti. A ceşti copii ai m u n ţilo r şi ai d ru m u rilo r au v en it să se roage şi n ic i nu iau p a rte la se rb a rea din s trad ă , care are loc în aceiaş tim p .

Pe câm p s’au a p r in s focurile şi oalele

au fost puse la fie rt. Fem ei bă trâne stau şi păzesc m ân ca rea pe foc în tim p ce b ă rb a ţii desham ă ca ii şi îi duc să pască. A şternutu l este scos la a e ris it şi cele m ai varia te fe lu ri de sco arţe şi cu v e rtu ri îm bată ochiul nostru .

Ne p reum blăm n es tin g h e riţi de n im en i p r in lagăru l ţig a n ilo r, în să în a titu d in ea lo r

R E A L I T A T E A i l u s t r a î â

H âvre.... 358„R o c h a m b e a u elegan tu l v ap o r al

com paniei tr a n sa tla n tic e , porneşte le g ă n a t de va lu rile s tră lu c ito a re în b ă ta ia soare lu i.

P e n tru că lă to ru l, lip s it de o ocupaţie , care să-i ră p ia sc ă to t tim p u l, o sim plă p lim b are pe pun ţile v a su lu i îi este deajuns s ă consta te cosm opolitul com plex a l pasagerilo r d in ju ru l său.

F ii a i A lb ionu lu i ca şi m aro can i d in Al­ger, p a r is ie n i ca şi n eg u s to ri d in Sofa, su e ­dezi ca şi p a tr io ţi de pe m alu rile V istulei, to ţi a ş tea p tă a p ro p rie re a m ai rap id ă a coas­telor ţă r i i lib e rtă ţii, şi a tu tu ro r co n tra s­telor.

D ar în specia l a t ra g e aten ţia , g ru p u l ce­lor 7 f ru m u se ţi europene, care p leacă spre Galveston, la co n c u rsu l in te rn a ţio n a l , care va avea loc în acel o raş .

Ce m ozaic curios!Fiecare re p re z in tă n u nu m ai o in d iv id u a ­

lita te deosebită, d a r şi tip u l ca rac te ris tic al n a ţiu n ilo r pe care le reprezin tă .

Sunt îm p re u n ă :O a u s tr ia c ă , o englezoaică, o franceză, o

rom âncă, o g e rm a n ă , o luxem burgheză şi o olandeză. Le le a g ă la o la ltă ţin ta com ună: concursul d in G alveston şi v â rs ta (toate su n t în tre 18 şi 24 an i).

D intre ele fra n ce za este cea m a i m a tu ră , ia r ro m ân c a cea m a i tâ n ă ră .

P e n tru u n psiholog, s tu d iu l este şi m a i in te re sa n t în tru c â t fiecare, — în a f a r ă de Miss L uxem burg — este în so ţită de m a m a ei; aceste d o m n işo are a u adus, astfe l, cu ele, o parte d in v ia ţa lo r de fam ilie.

T ră să tu ri ca ra c te r is tic e ale n ea m u lu i d in care fac p a r te , a u în m od special n u m a i germ an a şi ro m ân c a . F ranceza este de o ri­g in ă bască , f iin d în a ltă şi blondă. E ng lezoai­ca are p ă ru l c a s ta n iu roşiatic, ia r ochii îi su n t că p ru i; o landeza este cea m a i scu n d ă ţ i nici ea n ic i M iss L uxem burg n ’a u trk sa tu r i deosebite şi n u vo r fi rivale p re a de tem u t p e n tru cele lalte la concurs.

„MISS AUSTRIA1*O ch iam ă Liesl, — p robab il un d im in u tiv

d in E lisa — Goldarbeiter. Are tră s ă tu r i le cele m ai reg u la te . E s te în a ltă , su p lă cu ova­lu l feţei fo a rte p u r ş i uneo ri cân d ră m â n e v isă toare a re cap u l a sem ă n ă to r u n e i p ic tu r i de Van Dyck, ş i cu to a te acestea „M iss A us­tr ia " este o f ru m u se ţe rece. N’a re a l tă gin găşie decât frăg ez im ea tinereţei. Z âm beşte foarte r a r şi r ic tu su l de tr is te ţe a l buzelor strică ansam blu l...

...Tatăl ei a re u n m agazin de p ie lărie în Viena şi L iesl a ş te p tă cu modestie să i se îm plinească so a rta ei de m ică burgheza, ad ică să se m ă rite cu u n bărba t de s ta re a ei şi p ân ă a tu n c i în v a ţă pianul, citeşte lite ­ra tu ră şi a ju tă ta tă lu i ei în birou. D eodată, la 20 ani, p ic to rii d in Viena o aleg d rep t cea m ai fru m o asă fa tă d in A ustria. E xisten­ţa ei se schim bă. L um ea o sărbătoreşte , co­naţionalii ei se g răbesc să-i aducă om agii,i se fac n u m eroase d a ru r i şi „Miss A ustria" este cea m a i a l in ta tă d in tre frum oasele E u ­ropei. Obţine la P a r is prem iul al doilea la concursul p re lim in a r şi d in F ebruarie p ân ă în Iulie, L iesl G oldarbeiter îm p reu n ă cu m am a ei tră e ş te v ia ţa cea m ai elegantă, este p rezen ta tă în sa loanele cele m ai elegante şi de bun gust, p o a r tă m odelele celor m ai m ari case de m odă, duce o v ia ţă luxoasă în m ă­tă su r i scum pe, p r in sleep ing-caruri şi v a ­poare de p rim u l ran g . La P aris, la N issa, la Monte-Carlo, la New-York şi apoi pe p la ja d in Galveston, v ia ţa ei e cu totul a l ta decât o putea visa. O n o tă b u n ă p en tru d-şoara G oldarbeiter, este că succesul n ’a făcut-o nici m ân d ră , n ic i p retenţioasă.

— „Nu voiţi să faceţi'cinematograf , d-ră"?— „Poate că m i-a r p lăcea să filmez, în să

nu este o d o rin ţă p rea a rzătoare şi dacă m ă voi înapoia la V iena, n u voi m odifica n i­mic din felul m eu de v ia ţă de p â n ă acum "

Şi serioasă, M iss A u str ia la să p riv irea să-i lunece d e a su p ra v a lu rilo r înapoi, d ep a r­te, spre con tinen tu l de unde venim, ia r o- chii ei v isă to ri, îm p ru m u tă reflexul albas- tru-verzui a l m ă rii.

„MISS FRANCE'*

D-ra Germaine Laborde n ’are n im ic d in ca racteristic ile francezei dela Sud, deşi e d in ţinu tu l basc. P o a te p rea în a ltă , p u te r­nică, ochii c ă p ru i m a r i şi de o s tră lu c ire ne­obişnuită, şi p ă ru l b lond (cu a ju to ru l apei oxigenate).

Pe lângă fru m u se ţe este şi foarte in te li­gentă. S tu d iază can to la P a r is şi în cu rân d vafi a n g a ja tă la u n te a tru de provincie. E ste cea m a i v â rs tn ic ă d in tre europene, sp i­r itu a lă şi, a fa ră de rom âncă, — sin g u ra care n ’a su fe rit de r ă u de m are. Miss F rance este tipu l fem eei care im presionează şi n ă ­dăjdu ieşte să obţie u n prem iu la Galveston. In orice caz, c a n e ra - i scenică este a s ig u ra tă în F ran ţa .

22 i unie 1929

(Continuare din pag. 4-a).

când ea se u ita ta n d ră la copilul pe ca re îl ţinea în b ra ţe . C ătre no i su râdea to le ran tă , şi peste u m ăr spuse câteva vorbe u n u i b ă rj bat,care şedea ap roape de dânsa. P e u rm ă surâse d in nou şi c u râ n d uită de p rez en ţa noastră.

A doua zi de d im inea ţă , se fo rm ează un cortegiu solem n care porneşte d in faţa ca ­pelei. Ţ ig an ii duc sta tu ia Sfintei S ara sp re plajă. în a ltu l cler, dă acestei scene un co­lo rit de so lem nitate specială. M onsegniorul se u rcă în t r ’o m ică b arcă şi se în d e p ă r­tează p u ţin de coastă. După islazurile d in La Camargue, p ă s to rii v in călări, doi câte doi, ca să a s is ţe la cerem onia sfin ţir ii m ării. E i in tră c ă lă ri în apă şi formează un fel de esco rtă ep isco p u lu i, în timp ce ţig an ii se adună pe coastă . B ătrâna m are p a r ’că a îm b răca t v es tm in te de sărbătoare, cu loarea ei a lb astră e aceea a îngerilo r, şi p rim eşte be- n ed ic ţiu n ea , ca acei ca ri îi p rivesc su p ra ­faţa să tră ia scă în pace, iar acei cari se

„MISS ANGLIA"D-na Dicks, este v ăd u v a u n u i m aior en

glez decedat acum doi an i. T răeşte la Lon­d ra cu cele două fiice ale sale, u n a în vârstă de 21 ani, ia r c e a la ltă cu u n a n m a i tânără. D-şoara Bessie — a doua fiic ă a d-nei

Dicks — a fost a le a să d in tre 30.000 candi*date, decernându-i-se tit lu l de „M iss Anglia1’,

De o ex trem ă d răg ă lă şe n ie „M iss Anglia1 este cea m a i p u ţin p reo cu p a tă de concursul de frum useţe la ca re v a duce culorile ei naţionale. In a fa ră de genul sportiv , care am inteşte că este o fiică a M arei Britanii n ’are nici u n a d in ca racteristice le engle­zoaicei. A su ferit, fo a rte m ult, de rău de m are şi — o n o tă b u n ă — n u este invi­dioasă.

„MISS OLANDA1*....figurează la co n cu rsu l in te rn a ţio n a l diş

Galveston, ţ a r a sa fiin d In v ita tă p en tru pri­m a d a tă (anu l acesta), ca şi Rom ânia. «• special frum os, este la d ân sa costum ul na ţional olandez, pe care şi l-a lu a t cu Bine în America»

află pe dân sa să navigheze în s iguran ţă . D upă această s f in ţire statuia este readusă în b ise rică şi so lem nita tea ia sfârşit.

Im ed iat ţig a n ii se pregătesc de p lecare. P ăsto rii dau o a ltă se rbare , executând ac ro ­b a ţii pe m ic ii lo r ca i negri, în tim p ce ţi­gan ii îşi ad u n ă co p iii şi bagajele şi îşi în ­ham ă caii. D upă aceasta păsto rii po rnesc înapoi, doi câte doi, d a r pe şea fiecare d in tre ei a re o fată , care în lănţue cu b ra ţu l gâtul că lă re ţu lu i. S un t A rlezienele. Fustele lo r lungi g ris , b luzele m ulticolore şi scu fi­ţele m ici, le dau un ae r de lume veche. In u rm a p ăs to rilo r , v in carele cu ţigan i şi as t­fel se fo rm ează un cortegiu nesfâ rş it care îna in tează pe câ m p ia in fin ită . Soarele apune şi um brele acestu i corteg iu de nom azi se în tin d pe ia rb a v e rd e , ca nişte stafii.

P ăs to rii se în to rn acasă . Dar, ţigan ii, în ­cotro se duc ? E i n ’au casă, n ’au pa trie . La m arg inea c ă ru i d ru m vor poposi oare ? U nde vor răm â n ea ei în nopţile ce v in , pe drum ul lo r, n ec o n te n it, sub stele şi sub soare?

D om nişoara Joo Koopman, este ^negustor în s tă r i t d in Z aandam , are { şi stând p rea m u lt în b ă ta ia razelo r s aţ pe bordul vapo ru lu i, şi-a ro şit şi in . nt)t& faţa . Este de-altfel logodită şi ab ia . jn sfârşitu l co n cu rsu lu i, sp re a se înapo patrie, u nde se va căsă to ri.

R E A L I T A T E A I LU STR AT A 2î Iunie 1929

Ingeborg Grahn este tipu l caracteristic al germ anei d in popor. Îna ltă , blondă, ca toate eroinele legendelor teutone, cu ochii albaş­tr i şi cu tră să tu r i de păpuşe de v itrină, „Miss G erm ania" deşi n ’are cusur, nu place, căci prea seam ănă cu acele frum useţi, care servesc d rep t reclam ă d iferite lo r produse de parfum erie , sau se găsesc pe cărţile poştale ilu s tra te p en tru felicitări. Inge zâmbeşte to tdeauna şi se crede cea m ai înd rep tă ţită

la titlu l de „cea m ai fru m o asă femee de pe glob". A ceasta a fost dea ltm in teri, m ai întâi p ăre rea doam nei Grahn, m am a, care nu se sl'ieşte să afirm e aceasta oricui v rea s'o as­culte.

D esigur in să că dacă d-şoara G rahn a fost aleasă, de m a i m ulte ori reg ină a frum use- ţei în ca rtie ru l ei şi în Berlin, niciodată p ân ă azi n a v isat nici ea, nici m am a ei, să tacă o că lă to rie în felul celexa pe care o fac în tr ’o cab ină de c lasa I-a, pe bordul u- nui tra n sa tla n tic elegant, unde su n t obiec­tu l a ten ţie i generale, îşi găsesc num ele şi poza im prim ate în ziaru l de bord, au dis­trac ţiile cele m ai variate, su n t servite de chelneri în sm oking şi trăesc în luxul cel m ai ra fin a t.

B iată fată! Galveston îi va spu lbera m ul­te iluzii!

„M ISS LUXEMBURG"Micul d u ca t de Luxem burg e desigur mai

cunoscut în America, decât este Rom ânia, ueoarece — decum au devenit in te rn a ţio n a­le—la concursurile de frum useţe d in Galves- *^n s’au p rezen ta t to tdeauna alesele acestei ţă rişoare , care n u m ără 250.0000 locuitori.

E ad e v ă ra t că Miss Luxemburg , dintre toate e s in g u ra care nu călătoreşte însoţită de m am a ei. Un ziarist din Luxem burg, d.

Kolja Molling, o conduce, fiind au to riza t din partea organizaţiei d in G alveston să se o-

cupe de în tregu l g rup de v iz ita toare euro­pene.

In 1928 s ’a procedat la fel.D -şoara Ketty Hipp — „Miss Luxemburg",

are 23 de an i şi după su ferin ţa îndelungată

de pe vapor, se clasează a 6 -a p rin tre cele şap te frum useţi care că lă to resc în Ame­rica.

Nu-şi face, spre norocul ei, p rea m ulte ilu­zii a su p ra rezultatu lu i din G alveston, şi se m ulţum eşte cu sa tisfac ţia că lă to rie i neaş­tep tate şi deosebit de frum oasă.

PE „MISS ROMÂNIA"...am lăsat-o, cu intenţie, la u rm ă, pen trucă

„Magda noastră' — cum îi spunea d. Ader- ca, după concursul d in B ucureşti, dom ni­şo a ra M agda Demetrescu ne rep rez in tă cu m u ltă cinste ţara . Miss R om ânia este cea m ai s im p atiza tă şi cea m ai a d m ira tă dintre toate. G ingăşia şi tinereţea ei, — are vârsta cea m ai mică, — buna ei dispoziţie — n'a su ferit de râu de m are nici în tim pul fur- tunei p rin care a trecut vaporul, — precum şi g ra ţia pe care o are, i-au creiat pe vapor o atm osferă de adm iraţie şi sim patie pe care n ’o au celelalte frum useţi.

A şeîa tă to tdeauna la locul de frun te , o- biectul a ten ţiunei generale, p rin m odestie şi n a tu ra le ţă , dom nişoara Dem etrescu a câşti­gat su frag iile tuturor.

Costum ul românesc, cu care s ’a prezentat la un bal costum at, a câştigat prem iu l I; film ul concursului de frum useţe din Rom â­nia, ru la t la una d in tre reprezen ta ţiile de cinem atograf de pe vapor, a determ inat în­delungate ovaţiuni din partea spectatorilor, ia r dansu l naţional juca t în costum , la o se­ra tă d a tă în scop de binefacere, pe bordul vfasului, a fost ap laudat frenetic şi en tu­ziast de to ţi cei 120 pasageri, cari au asistat: am erican i, englezi şi francezi, oam eni din toate co lţu rile lum ii şi cari nu p rea obiş- riuesc să se înflăcăreze uşor...

....Toate candidatele europene se sim t în­d rep tă ţite fiecare, să p rim iască titlu l cel m are de „Miss Universum ". Deosebirea e nu ­m ai în m odul cum fiecare din ele reacţio­nează şi în in fluenţa pe care această schim ­bare de v ia ţă a avut-o....

NEW-YORK21 Mai. M ajoritatea pasagerilo r, au eşit o-

d a tă cu soarele pe coverte, p en tru a ad ­m ira frum useţea d im ineţii în m arele port am erican .

F an ta s tic ii sgârâie nori, a p a r ca m şte m onştri d in legende, pe un fond de cer p u r­p u riu in fa ţa ochilor cari nu i-au văzut încă. F an ta stic ile lor d im ensiun i uim esc şi încân tă , to todată , ochii. S ta tu ia libertăţii, cu superba-i m ajestate, ind ică de departe fo rm ula lib e rtă ţii am ericane.

F orfo tia la m atin a lă a po rtu lu i este in ­tensă şi face im presia că noap tea e un ce

D upă b a l

7

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă 22 Iunie *929

In lup tă cu valurileToate ord inele se d a u cu a ju to ru l te le fonu ­lui in te rn .

In hotel ex is tă p o ş tă şi te leg ra f şi f ă ră ca v iz ita to ru l să se dea jos d in cam eră , poate expedia te lefon ic orice te leg ram ă.

Zece ascen so are eîxprese deservesc d ife ri­tele etaje şi cu to t n u m ă ru l m a re de c ă lă ­tori, b iro u l de in fo rm a ţiu n i, dă to a te deslu ­şirile dorite' în o rice m om ent, celu i care cau tă v re-un c ă lă to r adăpostit în hotel.

P u ţin zăpăcite , — la început, de v â r te ju l im ensulu i oraş, frum oase le eu ropene s ’a u bucura t, în New-York, de a tâ ta so lic itud ine, încât s’a,u ob işnu it c u râ n d cu v ia ţa tre p i­dantă, d a r perfec t o rgan izată , a c itad e le i a- m ericane... Ele au fost conduse s ă v ad ă o- raşu l şi fo rtu l, m onum etele şi g răd in ile lu i, au fost fo tog rafia te şi c inem atog rafia te de zeci de ori, a u fost in terview ate de zeci de z iarişti, s ’a u su it pe te ra sa celei m a i în a lte case d in New-York, (pe care o p u b licăm la pag ina n o a s tră de curiozităţi), u n sg â rie nou ri de 56 e ta je şi au s tră b ă tu t su te de k ilom etri cu au tom obilu l în d iferite le c a r ­tiere, f ă r ă sfâ rş it, care sunt g ru p a te deo­p a rte şi de a l ta a B roadw ay-ului şi a f lu ­v iu lu i H udson.

D om nişoara Magda Demetrescu a fost, în special, obiectu l une i aten ţiun i deosebite, n u n u m ai d in p r ic in a drăgălăşen ie i şi d istinc- ţiu n e i sa le , d a r m a i ales da to rită fap tu lu i că

ciere a s u p ra lor.SPRE GALVESTON

B ucurându^se de to a tă sim patia pub licu ­lu i am erican , frum useţile europene au p e­trecu t la N ew -York p â n ă în z iua de S âm ­bătă 25 M ai, la am iază, când s ’a u îm b a rca t pe vapo ru l C om paniei Clyde-M allory, care deserveşte lin ia New-York — M iam i — G al­veston, u rm â n d să a ju n g ă la G alveston Joi 30 -Mai.

Ele au fost conduse la îm barcader cu m a- n ife s ta ţiu n i co n tin u e de sim patie.

O că lă to rie m in u n a tă , pe un vapor de lux, am en a ja t cu cel m a i ra f in a t confort. C oasta am erican ă este ap ro ap e în p e rm a n en ţă v i­zib ilă cu b in o c lu ri sau ochiul liber. T recem vestita p la je M iam i, în co n ju răm p en in su la F loridei şi ia tâ -n e a ju n ş i în m icu l d a r s u ­perbul p arc , G alveston.

New-York în zorisatisfacţie, că d-şoara Magda DemetiescOi aleasă „MISS ROMÂNIA1* la concursul no» tru din 17 M artie, a obţinut al doilea la concursul p en tru „MISS UNIVERS^» şi că în al doilea concurs, — la care au P ticipat toate 43 candidate — a fost si**9 europeană p rem iată , obţinând totodata cincilea loc. ..

Este un succes al frum useţii 5°mâ^ j fe este un succes al ţă rii, şi to todată un » succes a l revistei noastre. „

Prezentarea D-rei MAGDA DEMETRA CU la concursul in ternaţional de *r seţe din Galveston, — prin intern* ̂„REALITĂŢII ILUSTRATE", — P°?wje notată drept o binefăcătoare 0? f r| tate, propagandă a ţă rii noastre în strai**. } căci p rim irea ce i s’a făcut în Ameri > a întrecut aştep tă rile celor m ai optinuS încununat R om ânia cu o coroană de

O p la jă n e s fâ rş i tă cu nisipul de au r , cu bine m erita tă .

S A L O A N E L f i D E C O A F U R A D E L U X

V. C. B U C U L E S C U— S t r . R o m a n ă 1 0 2 -

Posedă pentru Domni şi Doamne, lucrători specialişti in tunsori, ondulafiuni cu apă şi f‘f [ maniqure, decolorat părul şi henneuri toate nuanţele precum aranjatul modernii sprâncenel

P. S. Se închiriază aranjamente complecte pentru mirese.

necunoscu t în b az in e le şi cheiurile sale. Mii de vase de cele m a i v a r ia te to n a g ii s ta ţio ­nează, in t r ă sa u p ă ră se sc portul...

O şa lu p ă . V izita m ed ica lă . R ev izu irea b a ­gajelor şi a p aşa p o a rte lo r . Apoi v asu l acos­tează şi ia tă -n e îm p re u n ă cu g ru p u l celor 7 frum useţi, în h a o s u l m etropolei am ericane .

IN ORAŞUL SGÂRIE-NORID-ra Magda Demetrescu, a leasa ţă r i i n o a ­

stre, a fost a d ă p o s ti tă îm p re u n ă cu celelalte fru m u seţi eu ropene la u n u l d in cele m a i m a ri h o te lu r i d in New-York, H otelu l L in ­coln, şi a u fost îm p re u n ă obiectul u n e i deo­sebite a te n ţiu n i.

H otelul L incoln , de cu râ n d co n s tru it, este aşezat în cel m a i e leg an t centru , la 100 de m etri de fa im o su l B roadw ay şi a re 26 etaje şi 1400 de cam ere.

C onfortu l a m e ric a n a a ju n s la o desvol- ta re de ca re p u ţin i îş i dau seam a la noi. F iecare ca m e ră a re pe lângă o daia de baie şi te lefonul, o b ic in u it şi în h o te lu rile n o a s ­

tre de lux, u n a p a r a t s a u două de rad io .A p a ra tu l de ra d io se găseşte în... s a l ta ru l

m esuţei de noapte.T ră g ân d sa lta ru l, că lă to ru l găseşte , în lă -

u n tru l lu i, o cască le g a tă la o cu tie m ică de tablă.

Un b u to n ca re se poate m u ta la d re a p ta şi la s tâ n g a p e rm ite au d iţia con tin u ă , dela 9 d im in ea ţa p â n ă la 4 d upă m iezul nopţii, a două d in tre cele m a i însem nate s ta ţiu n i d in New-York.

Cum în ho te lu l P ensy lvan ia , b u n ă o a ră , sun t 2800 de odăi, d in tre care ju m ă ta te cu două p a tu r i , u rm e a z ă că în acest ho te l su n t 4200 a p a ra te de rad io .

Un sis tem de d u la p în u şa cam ere i p e r­m ite v iz ita to ru lu i s ă dea hainele şi ghetele la c u ră ţa t, ru fe le la sp ă la t, etc., f ă r ă să d is­cute sau s ă v ad ă pe n im en i d in tre serv ito ri.

am erican ii a u a p re c ia t cum se cuvine m o­dul în ca re rev is ta n o a s tră a o rg an iza t con­cursu l de frum useţe , lu c ru de care-şi p u teau da seam a d in ru la re a film ului lu a t cu acel prilej.

P en tru că în A m erica, şi în special în New- York, c in em ato g rafu l obişnuit a fost în lo ­cu it de film ul vorb ito r, frum useţile europe­ne au fost so lic ita te s ă perm ită lu a re a u- n u i asem enea film .

D -şoara H ipp (Miss Luxem burg), d-şoara G oldarbeiter (Miss A ustria), d -şoara Dem e­trescu (Miss R om ânia) a u p ro n u n ţa t câ teva vorbe de sa lu t — fiecare în g ra iu l ei — în fa ţa a p a ra tu lu i şi film ul, care s ’a p ro ec ta t apoi, e d in tre cele m a i reuşite.

F rum useţile europene s’au m ai p rezen ta t pe scenele câtova te a tre am ericane spre a defila astfe l în fa ţa publicului yankeu . In această defilare fiecare p u r ta d rapelu l ţă r ii pe care o rep rez in tă , ia r m uzica in to n a im nul n a ţio n a l respectiv .

D-şoara M agda D em etrescu a fost în toa te aceste p rez en ta ţiu n i obiectul celor m a i en ­tuziaste ovaţiun i.

O rgan izaţia te a tru lu i Loew, care a in v ita t— cu învo irea asocia ţie i din G alveston — frum useţile europene, la New-York, a o ferit în seara de M iercuri, 22 Mai, u n banchet în onoarea acesto r regine, la care au fost ru g a ţi să pa rtic ip e şi consulii s ta te lo r re s ­pective. Au ră sp u n s in iţiativei consulu l a u ­striac, consulul francez cu doam na, consulul englez şi d. T. Tileston Wells, consulul ge­neral al R om âniei, care a p rez idat b an ch e­tul.

La sfâ rş itu l m esei, d. Tileston Wells a to asta t — fă ră şam p an ie , — căci, în A m erica, alcoolul e p ro h ib it — pen tru frum oasele concurente, ferindu-se să facă vre-o ap re-

am en a jam en te b a ln ea re , extraordinare «■ hoteluri de p r im u l ra n g . Ş1

CONCURSULIn cu rsu l celor 8 zile, care au precedat

concursul, can d id a te le europene ca şi ceu am ericane, s 'a u în tre m a t de oboseala călă toriei p r in b ă i de m a re şi soare meridional şi p rin e sc u rs iu n i în îm pre ju rim i.

ln p r im a zi a concu rsu lu i, toa te candida tele la p rem iile o ferite de com itetul inter naţional d in G alveston, au defilat în cons- tum e de bae, pe o d is ta n ţă de 3 km., în faţa a peste 30.000 de spec ta to ri, so siţi din toate părţile lum ei. A d o u a zi s’a făcu t alegerea „Miss A m ericei" în tru c h ip a tă în t r ’o d-şoară din New-York ia r a tre ia zi a avu t loc ma- role concurs p e n tru decern area titlului de „Miss U niversum ".

La acest concurs, s 'au p rezen ta t cele 8 candidate europene, o b raz ilian ă , o cubană şi re p re z e n ta n ta S ta te lo r-U n ite americane. P rocedându-se p r in note elim inatorii, au răm as în cele d in u rm ă d in 11 candidate num ai două: M ISS ROMANIA şi MISS AUSTRIA.

D-şoara Liesl Goldarbeiter „MISS AUS­TRIA" a fost p ro c la m a tă „M ISS UNIVER­SUM" o b ţin ân d a s tfe l m arele premiu, d-ra Magda Demetrescu „MISS ROMANIA'1 a fost as tfe l co n sa c ra tă ca a d oua frumuseţe a globului.

In u ltim u l concu rs p en tru decernarea pre­m iilor, re p re z e n ta n ta ţă r i i n o as tre a obţinut prem iul a l 5-lea d u p ă Miss New-York , Miss Uhio, Miss Massachusets şi Miss Dallas.

In n u m ă ru l v iito r, vom pub lica o dare de seam ă a m ă n u n ţi tă a su p ra felu lu i cum a de­curs concursul.

In orice caz m en ţio n ăm cu deosebită

8

T T lâtu jd ijuL s b â z ijjo r s~e fa c e ta . B r u x e lle s . cll a s /iir a to a r e rnc-

C â T lzO L .

1 Premiero/. erujloz MA690NALD,j j fiâ m s /n d c a s te lu l WcncLS'or, dujtâ

■ » cicfiLw & red. ju r â m ă n iu liu L

An a M a y Wo n o , e steo fuas'/oTzalâ calâreata

V estitu l cam jiw n obs. fah . RET/, (osre a ju c a t u z 19 z i la B u c u re şti) a. r n u r li u i u rm a. u n ei. ojueralujuzL

J d n . rnalcA. d c <70# 'ju c a t tn , m a ii- La ■■ Cot ebru cau za. căCcLurbCor?

h a r e c e n ta ir iz ila /te c a r e a. fc icu L -o , s u lta n u l Z a r& lb a ro -t u i , e j'te tn iârn Ţ im ât cZe jo rz-q u in z i g r ă d in ii z o o lo g ic e clz r z , l> o f - c d / i s . .

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A

<3e LoTj A 11 F e b ru a r ie 1929 celebru l inven ta- JL ii to r a m e ric a n Thom as Alva Edison a îm p lin it v â rs ta de 82 an i.

Deşi la o v â rs tă a tâ t de în a in ta tă , m are le in v e n ta to r se m e n ţin e în c ă tân ăr şi lu c re a ­ză câte 16 o re pe zi la n o u i in v e n ţii şi p e r ­fec ţionări.

EDISON N’ARE PATRU CLASE PR I­MARE

N anul 1855 u n b ăe ţe l de 8 an i dela o şcoală p r im a ră d in orăşelul M ilan (O-

h io ) avu n e n o ro c ire a să-şi câştige a n tip a ­tia „D om nului D ire c to r" al şcoalei, o b ru tă fo a rte severă ca re te ro r iz a copiii cu în v ă­ţă tu ra p re d a tă cu varga .

ncre ţe . Speră să-şi serbeze şi cen tenaru l, d a r p ân ă atunci să m ai facă născociri m ulte, deşi a făcut peste două m ii de in v en ţiu n i şi a r avea d rep tu l la od ih n ă .

Edison a in v e n ta t fonograful, lampa elec­trică, acumulatorul cu nichel, comptoirul e- lectric, telegraful m ultiplex, edifoniil, etc., etc.

A perfec ţionat telefonul, cinematograful şi to t lui îi d a to rim o b u n ă parte d in radio- telegrafie, radio-telefonie, şi televiziune, el f iin d descoperito ru l „efectului E d iso n ” pe ca re se bazează lăm pile de radio. CINEMATOGRAFUL SE DATOREŞTE LUI

EDISONO invenţie nu e făcu tă n ic iodată de 1111

sin g u r 0111. B ună oară Marea descoperi p r in ­cipiu! fo tografiei în su fle ţite . F ra ţii Lumiere in v en ta ră c inem atog rafu l şi reuşiră să în sce­neze un „film de 25 m e tri lungim e” .

Edison p e rfec ţio n ă film ul. Azi ex istă a- p ro ap e 500.000 săli cinem atografice în cele c in c i con tinen te şi zeci de m ilioane de oa­m en i se b n cu ră z iln ic de această e x tra o rd i­n a ră invenţie , pusă la p u n c t de gen ialu l in ­ven tato r am erican .

Ce păcat că a m u rit acum vreo 70 de ani, in stitu to ru l d in M ilan. care nu voia să-şi com prom ită „ in s titu tu l” acordând o d ip lo ­m ă de p a tru clase p r im a re unui elev ca E- d ison.

Şi-ar fi re tra s de s ig u r reaua p ăre re ce-şi tăcuse de elevul pe ca re l-a elim inat!

MOMENTE DIN COPILĂRIETorn era în t r ’adevăr un copil neastâm pă­

ra t, şi din această p r ic in ă era să-şi p ia rd ă v ia ţa în câteva râ n d u ri.

F iin d foarte cu rios, voia să vadă toate şi să-şi explice totul. O dată d ispăru de acasă cân d nu avea decât v reo 6 ani. D upă două zile de cău tare , cop ilu l genial fu găsit în- ti ’un coteţ de p ăsă ri, cu rios să ştie cum scoate o cloşcă p u ii d in ouă!

Altădată e ra să-şi ta ie m âna la o m aşină. I n t r ’o bună zi dete foc. d in im p ru d en ţă unei m agazii şi e ra să p ia ră în flăcări. In cana­lu l Ohio era să se în n ece de câteva o ri şi num ai d a to rită în tâ m p lă ri i scăpă cu v iaţă.

La 12 an i, s ilit să-şi câştige singu r exis-

ten ţa , deveni „ tra in -b o y ” . V indea covrigi si ziare în tre n u r i, apo i cum pără ouă, unt si păsă ri dela fe rm ie ri, pe care le v indea soţii­lo r in g in e rilo r dela ca lea ferată , cu un c’âs' tig de 1 0 0 %.

Avea 13 an i câ n d isb u c n i răsbo iu l de se­cesiune d in A m erica, cel m ai m are răsboi ce s’a cunoscu t v re o d a tă în lum e, şi care a fost în trecu t nu m ai de războ iu l european de m ai târziu.

Edison fu s ilit de îm p re ju ră ri să devină „z ia ris t” . îş i cu m p ără lite re tipografice şi o presă m ică. cu ca re im p rim ă sin g u r „THF GR AND RAILROAD TRUNK HERALD”' căci num ai un num e a tâ t de scu rt alese vii­to ru l in v en ta to r p e n tru „co tid ian u l” său, m are cât o b a tis tă şi având un tira j de a- p roape 300 exem pla re .

„R edacţia” . ..A d m in is tra ţia” şi „Tipogra­f ia” le in s ta la în t r ’un vagon în care avea şi un „ lab o ra to r” . S in g u r îşi tip ă ria ziarul, cu­legând ş tir i te leg rafice asup ra răsboiului, a- fişate pe p ero n u l g ă r ilo r p rin c ip a le şi sin­gur îşi v in d ea apoi z ia ru l pasagerilo r din tren şi ca n to n ie rilo r .

I n tr ’o zi, o sg u d u itu ră b ru scă răsturnă o p a rte din la b o ra to r , o sticlă cu fosfor se sparse şi podeaua vagonu lu i luă foc.

Cum destinu l scoate în d rum ul vieţii e- ro ilo r fel de fel de m o n ştri, n ’a fost de a- iuns că flăcările m is tu iră tipog rafia , labora­torul şi în treag a m ică gospodărie a acestui copil sărac, d a r o b ru tă de conduc to r arun­că bietul copil ne p e ro n şi-l bătu în tr’un m od îngrozito r, lo v in d u -1 cu pum nii în faţă şi în cap.

In urm a acestei b ă tă i Edison răm ase surd pe toată v ia ţa , căc i m o n stru l i-a spart tim­panele.

C11 toată această in firm ita te , el se resem- nă. Deveni a d m ira to r al lui Reethoven şi m ai târziu in v en tă u n apara t p r in care su­netele erau în tip ă r ite de m ii de o ri şi putu red a în p arte sim ţu l p ie rd u t.

Ce feric it a r fi fost B eethoven dacă pe vrem ea lui tră ia E d iso n , care să-i fi cons­tru it un m ic ro fon în tă r ito r . Nu o singură dată a stat E d ison o re în treg i în faţa pia­nului. ascu ltând cu am p lifica to ru l de sunete, bucăţi de com pozito ru -i favorit, executate de soţia lu i, m ai tâ rz iu de copiii săi, de ne­poatele şi s trăn ep o a te le sale.

Concediat d in slu jba de ..train bov”, E; d ison îşi ad u n ă s fă râm ătu rile tipografiei şi în fiin tă un z ia r n u m it „Paul P rcy” în care îşi bătea joc de u n ii concetă ţen i ai săi. în­t r ’o zi unu l d in cei cu m usca p e căciulă, îl pând i la podu l râ u lu i Sain t C lair şi apu- cându-1 pe la spate îl svârli în râu . Edison se scufundă în ad â n cu l apei. d a r cum ştia de toate, ş tia să şi în n o a te . Scăpă deci dela înnec şi re n u n ţă la gazetărie spre a se con­sacra nnm ai e lec tric ită ţii.

22 Iunie 1929

fs+fHunm

Băeţelul r e c a lc itra n t se num ia Thom Alva Edison. Tom nu voi să înve ţe „ ş tiin ţa ” p ro ­fesorului său, n ic i în ru p tu l capului. Fu b ă ­tu t cu varga şi în cele d in u rm ă e lim in a t de d. d irec to r, c a re -1 tr im ise acasă cu o lu n ­gă scrisoare că tre m am a lui. S crisoarea se încheia astfe l:

... „In sfârşit, doamnă, băiatul dumitale e prost, leneş, rău şi obraznic. Nu-mi pot compromite institutul cu un astfel de elev. Ai face bine să-l tr im eţ i să pască porc ii , de oarece eu cred, că n ’are să iasă n im ic din el”.

Adeseori în v ia ţă şi o n en o ro c ire e b ună la ceva.

Edison n ’a făcut decât... două lu n i şco a­lă . N ici p ân ă azi n ’are un ce rtif ica t de p a tru clase p rim are . A c itit singur, şi a în v ă ţa t singur ceeace-i plăcea.

Cea m ai b u n ă şcoală e şcoala v ie ţii, şi cel m ai bun p ro fe so r e inteligenţa.

Dat afa ră d in şcoala p rim ară , m icu l E d i­son deveni u n copil vagabond. Şi to tu şi a- cest copil, fă ră şcoală şi fără educaţie , rău h ră n it şi rău . îm brăca t, ajunse cel m ai m are in v e n ta to r al lum ii şi unul din cei m ai su­p e rio ri oam eni d in câ ţi au fost v reodată .

ZEUL ELECTRICITĂŢII Cu p rile ju l îm p lin ir ii a 82 de ani, E d ison

a fost g ran d io s să rb ă to rit în America.E sănătos, tâ n ă r încă şi plin de energie,

deşi a su fe r it a tâ t de m ult în cop ilărie şi ti-

Rubrica şahuluiP R O B U M A N o . 9

de M, H avel

P R O B L E M A N o . 1 0de W . M aliţia

Wm 5ffm m m mm m msLm ...

f i iS sm fii £

m m w/a

I tihr mmi * WMm m

B l

fOS. w &.I i i .

St H ss s t

M a t în 3 m işcă ri

A l a : Ra8 , D g8 , Ta3, Cb7 şi e7, Nd2 şi f5 (7 fig.).

N e g ru : Rd4, Tc4 şi h3, Cb4 şi hl, Nb8 şi d l, pion a7 (8 lig.)

Mat în 2 mişcări .f l b : Rg6 , De6 T17 şi g l, Cc2 şi i4, Na8 $' B

pioni c5, d3, h3 şi h5 (12 fig;' . fg N e g ru : Rf3, D b7 , Tb2 şi d6 . Cel. Na5 şi

pioni d4 şi e2 (9 fig)C o re s p o n d e n ţa

Nădăşelu A. 6 . P ro b le m a dv. este repi° ducerea fide lă a f in a lu lu i p a rtid e i a 8-a m atchu l S p ie lm ann-H oen linger.

10

R E A LI TA T EA IL U S TR A T A «2 Iunie 1929

P rin toate părţile unde elefantul trebuia să in tre sau să coboare, erau prevăzute rampe special construite, iar uşile împodobite cu plante făceau impresia că descindea drept din jungla de obârşie. _

In relaţiunile cerem oniei care a precedat suirea în tren a elefantului la Chiengmai, ni se spune că mai întâi a avut loc o procesiune

th.al̂ maa.de atunci a fost ţinut în tr ’o îngrijire semi- regească.

După scurt timp, chang puek-ul a sosii la Bangkok, după o călătorie fastuoasă şi plină de ceremonii.

La fiecare oprire a trenului, preoţii Bu- dhişti, ridicau imnuri de slavă în cinstea ele-

S IAM UL este cunoscut drept „patria e- lefantului alb“ şi se acordă de m ultă

vreme acest nume, deşi Ceylonul, Burma sau Cambodia ar fi poate to t a tâ t de îndrep­tă ţite să-l poarte, pentrucă în fiecare dintre aceste ţări, elefantul alb e p riv it ca un a- nimal regesc şi sem isacrosant.

E lefan ţii albi sunt num iţi în Siam chang puek şi sunt îm părţiţi în d iferite clase şi grade. Unii au oarecare părţi ale corpului albe, pe când alţii au pe cap unele semne b i­zare. Mai sunt apoi elefanţi cu părul roşu şi dinţii în forme variate, iar alţii cari au la picioare câte zece crestă tu ri de degete în loc de opt câte au de obicei, elefanţii. Un e x ­pert anum it distinge variatele categorii, iar atunci când vreun elefant neobişnuit e cap­tu rat, experţii sunt trim işi la faţa locului ca

„Dame de onoare” dela curte luând parte la procesiune

prin oraş, pe o distanţă de câţiva kilometri, până la staţiunea de cale ferată. In frunte se găsia o excortă de po liţişti şi cercetaşi, iar în urma elefantului venia o gardă de o- noare, form ată din vreo 30 de elefanţi obiş­nuiţi. Un regiment de infanterie cu baioneta la arm ă a încheiat cortegiul.

La suirea în vagon, a survenit totuş un in­cident, căci una a fost aducerea animalelor la gară şi alta suirea lor în tren. Elefautul- mamă, după oarecare ezitare, de bine de rău, a fost fo rţa t să se urce în vagon. Altfel stă­teau lucrurile însă cu puiul sacru. Acesta nu putea fi forţat, asta ar fi constitu it un sacri­legiu.

Deaceia a fost lăsat în pace, înconjurat de garda de onoare, până când avu bună voinţa de a se urca pe rampă şi apoi în vagon.

Tim pul fixat pentru plecarea trenului tre ­cuse de mult, dar ce se putea face ? întregul itinerariu trebui să fie schim bat şi zeci de ordine noui luară drumul dealungul liniilor telegrafice.

In timpul călătoriei din nordul Siamului spre Capitală, elefantul alb a fost însoţit de o m aim uţă albă, — veritabilă albino — ur, animal care e privit în India ca aducător de noroc şi bucurii.

Sosirea în Capitală, a strâns o mulţime imensă, cum rar s’a văzut vreodată în această ţară, iar serbările au fost fastuoase.

Producţiuni teatrale, exibiţii de box. dan­suri siameze şi nenum ărate a lte distracţiuni. T oate acestea alternau cu ritu ri religioase Budhiste şi Brahmane.

E lefantului „alb“ i s’a acordat o înaltă d istincţie de nobleţă, săpată pe o placă de aur, care i-a fost atârnată în ju ru l gâtului. T oţi dem nitarii cari au luat parte la trans­port au fost deasemeni recom pensaţi.

Se spune că trenul special care a transpor­ta t animalul spre Capitală, a costat vreo 15.000 lire sterline, adică vreo 12 .000.000 lei, în vreme ce aranjam entele în legătură cu festiv ită ţile şi procesiunile au necesitat o cheltuială întreită. Să nu uităm deasemeni şi sumele pe care populaţia le-a cheltu it prin daruri şi ornamentaţii.

Din fericire pentru finanţele statu lu i ase­menea elefanţi nu se descoperă a tâ t de des.************ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦+MMM<MM<< <MM<<<<<<<<M<<<

M inistrul comunicaţiilor stropindu-1 cu apă sfinţită.

fantului, în vreme ce preoţii Brahmani îl strop iau cu apă sfin ţită şi executau diferite r itu ri în jurul său.

Ceremonia sosirii a fost foarte impresio­nantă. La mijloc stă tea elefanţul-mamă şi puiul sacrosanct, iar în cerc de ju r îm prejur, au to rită ţile . Muzicile cântau în vreme ce dem nitarii treceau din mână ’n mână o to rţă

ACÂDeMWK£hNICaFONDATA ANV/L 1 9 2 *

Calea Călăraşilor, 104

predă cursuri techniceprin coresponden tă

Absolvenţii pof deveni Desenatori. Conductori fechnlc ', Ajutori de

In g in e r etc.Prospectul şi programul se trimit contra

Ie! IO m ărc i ’-oşfa le

11

VizJlâoâ porfa/C C o n s la n ^

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 22 Iunie 1929

• • •

31) UN VECHIU CITITOR.a) Ce cărţi pot consulta asupra darwinis-

"'fiului ?Tn p rim ul r â n d o p era cap ita lă a lu i Dar-

'v in : „O rig ina sp e ţe lo r” , tradusă în lim ba franceză. Tn ro m ân eşte găsiţi o p o p u la rizare in te resan tă cu titlu l ..D arw in ism ul” de Fer- r ie re . p u b lica tă în B ib lio teca pen tru toţi.

b) Ceva despre Haeckel.E rnest H aeckel, s a v a n t şi n a tu ra lis t g e r­

m an con tem poran , este un adent fe rven t al teo rie i evo lu ţion ism u lu i a lui D arw in si a m onism ului. P rin m onism se înţelege doc­tr in a dună ca re m a te ria si energia, corpul si sufletul nu co n s titu esc în fond două e n ti­tă ţi deosebite, d upă cum cred filozofii du a­lism ului. ci sun t red u c tib ile una la alta. re ­p rezen tând num ai asp ec te le deosebite ale a- celu iaş elem ent.

In tre operile de po p u la riza re m ai cu ­noscute ale lu i H aeckel su n t ..Enigm ele U n i­versu lu i” şi „M inunile v ie ţii” traduse şi în lim ba franceză.

32) UN GRUP DE CITITORI.a) P ersonalitatea Iui Nietzsche ?F red eric N ietzsche, filosof m odern g er­

m an, a d eb u ta t ca d isc ip o l al lui Sc.hopen- hauer.

în tocm ai ca şi aces ta , el consideră lum ea ca alcătu ită d in tr ’un -ansam blu de vo in ti des- lăn ţu ite p re tu tin d e n i u n a îm potriva alteia. S pre deosebire, însă , de m aestru l său, în loc de a tinde la în ă b u şirea acestor vo in ţe dis- tru să to are , N ietzsche nropovădueşte ex a lta ­rea lo r până la P arox ism si cultul energ iei si p iiterei p ân ă la v io len ţă , denăşind ch iar scrupulele unei m orale convenţionale , p e n ­tru realizarea idealu lu i. Supraomul.

Această m ora lă este în contrazicere f la ­gran tă cn p r in c ip iile evanghelice c reştine , pe care N ietzsche Ie-a com bătu t cu toa tă în ­verşunarea. O perele lu i p rin c ip a le sun t ..Asa vorb i Z arn tb u stra” . ..D incolo de b ine şi de r ă u ” , ..Tm oralistul” şi ..A ntecristu l” ;

Tn rom âneşte ex istă un studiu in te resan t asupra lu i N ietzsche de d. p rofesor Bădu- lescu-M otru, in titu la t: „V iaţa şi o p era lui N ietzsche” .

b) Cine a fost E picur şi ce este epicuria- nismul ?

E picur. filosof si m o ra lis t grec din a n ti­chitate. susţinea că scopul vietei este acela de a ne b u cu ra de p lă ce rile ei. Aceste p lă ­ceri însă nu constau , d upă dânsul. în s a tis ­facţiile grosolane ale s im ţu rilo r, ci d im p o ­trivă , în în ţe lepciune , cu ltu ra sp ir itu lu i şi p rac tica rea v ir tu ţilo r.

In vorb irea cu ren tă de astăzi p r in eoicu- rianism se în ţelege te n d in ta de a p ro fita cât m ai m u ' t de d iverse le b u n u r i ale v ie ţii, o r i­care ar fi aceste p lăce ri.

Eştp evident că în ţe lesu l p rim itiv al m o­rale i lui E p icu r, a fost d en a tu ra t în decu rsu l vrem ei.

33) SARMIN.a) Unde pot găsi în lim ba română un m a­

nual asupra hipnotism ului?Un stud iu m ai m u lt filosofico-ştiinţific îl

g ăs iţi în lu c ra rea „Hipnotism şi Sugestiu- ne“ de filosoful germ an W. W undt, a căru i traducere în lim ba ro m ân ă a ap ă ru t în B i­b lio teca p en tru toţi.

O încercare de popu la rizare a aceloraşi chestiun i în tr 'u n sens m ai practic şi în spe­cial in d ica ţiu n i a su p ra tra tam en tu lu i hoa- le lo r p rin sugestiune şi hipnotism a fost p u ­b lica tă de bib lio teca de popularizare ,.Lu- m e n “, de sub d irec ţia d-lu i A. A. Luca, care în t r ’un n u m ă r ne-a d a t în traducere un in ­te re sa n t re z u m a t al acestor procedee in a u ­g u ra te cu succes în m edicină de profesorul B ernheim d e la U n iv ers ita te a din Nancy. De asem enea g ă s iţi în B iblioteca p en tru toti v o lu m u l: „Cum putem deveni hipnotizatori11.

b) Care e cel mai sim plu aparat de radio?Cel m ai sim plu a p a ra t de recepţie este

desigur cel cu galena. P en tru d e ta lii de funcţionare şi construc ţie consultaţi rev is ta de specia lita te „Radio şi Radiofonia11.

34) LEO SPITZER, SIGHETUL MAR AMU- REŞ.

Afară de Lorcbroso, cine s’a mai ocupat de genii?

In prim ul rân d filozofii şi fiziologii din şcoala lui Lombroso, d in care m ulţi au dus la extrem teoriile acestu ia , după cum Se în ­tâm plă în general în asem enea cazuri. D in­tre aceştia celebrul c ritic şi sc riito r Max N ordau, au to ru l ..M inciunilor C onvenţiona­le", ne-a dat, acum vre-o 30 ani, un s tu d iu foarte in te resan t a s u p ra geniului, in ti tu la t „D egenerare", în care ana liza valoarea o- pere i creatoare a u n u i m are num ăr de lite ­r a ţ i şi a rtiş ti celebri a i tim pulu i, ap licând c riteriile teoriei fiziologice a geniulu i. L u ­crarea, a s tâ rn it o m a re vâlvă din cauza ca rac teru lu i ei veh em en t; astăzi în să e a- p roape u ita tă . în tru c â t tim pul a dovedit n e ­tem einicia ex a g era ţiu n ilo r au to ru lu i. O t r a ­ducere în lim b a ro m ân ă a acestei lu c ră ri a a p ă ru t ne v rem uri. O a ltă teorie in te re sa n ­tă a geniulu i o găsim în lucrarea „Gesch- lech t und C h a ra k te r*1 (Sex si C aracter) de filosoful germ an Otto W eininger. care sta- bilin unele le g ă tu ri in te resa n te în tre sex u ­a lita te şi ca rac te r şi că ro ra teoria m odernă a nsichanalizei. in a u g u ra tă de m edicul a u s ­tr ia c S igm und F reud avea să le dea în u r ­mă o deosebită am nloare.

35) IV-AN ILIE , CARANSERES.Tn ce oras d in fa ră se află o şcoală de

p o n ta i n en tru pv ia tie?In afară de B ucureşti, după câte ştim .

există asem enea scoli la Tecuci şi la Ia si361 V. ALBU.Care este în ţe le su l cu v in te lo r Ia ..p ro p riu *1

şi la ,.fipurat“?Când cuvân tu l este lu a t în accepţiunea lu i

d irectă şi im e d ia tă , se zice că e în tre b u in ­

ţa t la „p ropriu". D acă în să u n term en « u tiliza t n u m a i ca u n a tr ib u t de com paraţie p en tru a defin i o altă, no ţiune deosebită a ’ vem o în tre b u in ţa re „ la figurat" . De’ex când zicem că a n im a le le născu te de o le oaică su n t pui de Iei, aceste cuvinte sunt în tre b u in ţa te „ la p ro p r iu " ; ia r când pentru a în fă ţişa c u ra ju l şi ero ism ul u n o r luptă­to ri îi poreclim to t pu i de lei, term enul e ’u a t evident, la f ig u ra t.

37) MARIA VALEANU — GALAŢI.In limba rom ână se găseşte o carte des­

pre industria tex tilă?Da, ex istă în e d i tu ra Soc. N aţionale de

Credit In d u s tr ia l o lu c ra re de cu rând apă­ru tă in ti tu la tă „ In d u s tr ia textilă". Dease­m en i există o lu c ra re a in g in e ru lu i N. Pe­trescu la Socec: „ In d u s tr ia tex tilă în T ran­s ilv an ia”.

38) DOEROGEANU.Există vreo carte în rom âneşte care să

descrie v iaţa şi opera lu i Ford ?Da, în e d itu ra „C artea B om ânească", co­

lecţia de p o p u la riz a re „C unoştin ţe folosi­toare".

In fran ţu zeşte în să av e ţi lu c ra re a scrisă de însuşi F o rd şi in t i tu la tă „Ma vie et mon oeuvre".

39) N, V. STEJAR, B asarab ia .In ce tim p a fost Eminescu, redactor la

ziarul „Timpul**?Pe la 1880.40) PAUNESCU, Petroşani.a) Cum înreg istrează şi cât costă un mi­

crofon ?M icrofonul este u n o rg an u til iz a t pentru

convorbirile te lefonice. El serveşte la tran ­sfo rm area su n e te lo r em ise în fa ţa lui, în cu ren ţii e lectrici co respunzăto ri. Din cauza v ib ra ţiilo r sonore, re z is te n ţa electrică a

u n o r g răunc ioare de că rbune s itu a te în in­te rio ru l m icro fonu lu i, se m odifică neconte­nit, ceeace a tra g e o m odificare corespunză­toa re a in te n s ită ţii cu re n tu lu i electric în c ircu itu l lui.

In ceeace p riv eş te p re ţu l, dep inde de mo­delul care vă in te resează . A dresaţi-vă pen­tru aceasta unei case de specia lita te .

b) De ce m oarte a m u rit Em ile Zola ?A m u rit din p ric in a u n u i acciden t de as­

fixie la locu in ţa lu i, şi nu la închisoare p en tru cauza lui D reyfus.

S ingura le g ă tu ră în tre m oartea lu i şi a- ceastă afacere este fa p tu l că n u m a i dupa rea b ilita rea lu i D reyfus, răm ăşiţe le lui Zola au fost tr a n sp o r ta te la P an theon .

PAUL CAMPION «SSC,Singurul Coiffeur de Dame care dă o reală garanţie tn

execuţia unei ondnlaţiuni permanente, care durează 6 luniSi este inofensivă.

Pentru copii Dv. cel mai frumos cadou

este un aparat cinematografic de casă miş­cător. Preţ de mare reclamă cu 1 film şi

3 tablouriL.EI 280.

LA DEPOZITUL KES TE NBAND B u c u re şti.-S tr. Şelari N o . 9

Expediem In toafă ţara contra ram - burs imediat la primirea comenzei şt

fără aconto.‘■ ♦ ■ ♦ ■ ♦ ■ ♦ ■ ♦ ■ ♦ ■ ♦ ■ ♦ ♦ ■ ♦ ■ ♦ ■ ♦ ■ ♦ ■ ♦ a # *

14

REALITATEA ILUSTRATĂ

Moda de varaCostume de plajă

C> A UN STOL de rândunele, elegantele / B ucureştilo r au îneepu t odată cu p ri­

mul val de că ld u ră , sa-şi ia sborul spre să­rutul a lto r valu ri, de astă-dată însă proas­pete şi răcoroase, m ânate la m aluri de nisip de zeiţa A m phitrita .

Plajele la m odă se populează pe zi ce tre ­ce şi pe n is ip u l lo r fin, răsa r florile anim a­te ale verei, în pestriţele lo r haine eşite din im aginaţia m a rilo r croitorese.

Căci şi aci, m oda îşi ara tă dom nia. E des­tul p en tru a ne convinge de aceasta, să răs­foim, — dacă m ai avem p rin biblioteci, colecţiile u n o r reviste de acum câţi-va ani Vom vedea frum oasele de-atunci. departe în adevărate ro ch iţe , cu fustuliţe până la glez­ne, căzând d ecen t peste culoţii destul de lungi, d in ta fta sau serge.

I e a tunci, ori-ce costum de bac al unei elegante, era sau d in tafta sau din stofă La eşirea d in v a lu ri, eleganta se desbrăca re­pede, punea pe ea o rochie ultim ul jurnal o pălărie cât o um brelă şi începea să se „ba- ladeze” pe p la je flirtând , cochetând fericită

m ult adoratul maillot, însă cu o < centă de eponge, sosind cu surâsul i şi com andând un cocktail sau o ţuic

apă de )(• buze ă naţio

că a_ scăpat de corvoada băii zilnice.Cât de sch im bate sunt azi lucru rile . Fe-

™.el® m odernă , p reocupată de sănătatea ei, rundea ştie că nu poate fi frum useţe fără sanatate com plectă, trăeşte două luni' pe an in m aillot. In cuferele ei, unde altă dată se înţesau roch ii peste rochii, abia dacă mai descoperi o toaletă de dantelă p en tru seară şi una „sty le” p en tru 5— 7. încolo , o serie de m aillo turi, de pyjam ale, de m antale din „eponge im itân d toate culorile cu rcubeu­lui, toate desenele, în treaga geom etrie.

Căci şi aci, m odernism ul, cubism ul, etc., şi-au spus cuvântul autoritar.

Din tricou , fie de mătase fie de lână, cos­tumele de bae se îm bracă de d im ineaţă, sunt m uiate în valurile calde i-ar frum oasele or posesoare, se transfo rm ă apoi fie în se- iucătoare geishe, înfăşurate în K im ono-uri, ie în „ sp o rtm an en s” , cu un alt m aillot, us- ‘at b ine în ţeles, — cu care se tăvăleşte pe îisip.

La jnasă ch ia r , la dejunul restau ran te lo r ,chic” veţi vede* foarte m ulte cuconiţe în

nală, dacă suntem la Constanta, Tekir-Chiol sau Balcic.

Şi nim eni nu se scandalizează.O femeie frum oasă în m aillot care îşi ve­

de de p reocupările ei higienice, baie, joc cu mingea, baie de soare, etc., e tot atât de pudică, de dem nă de respect ca şi o m atroa­nă cu fustele până la păm ânt, care croşe­tează ceasuri în treg i cu ochii în jos.

Deci, „trăiască maillotul”, a decreta t h i­giena şi m oda şi cu ele m ii şi m ii de femei dornice de săru tările valurilor, ale soarelui şi brizei m arine.

Pentru confecţionarea lui, tricoul e rege. Ori-ce cro itoreasă face m inuni cu câţi-va

m etri de jersey în diferite culori şi tra n ­sformă în statuie vie pe cea mai neobser­vată cuconiţă.

Com binaţia de culori trebuie să fie a r­monioasă şi jerseyul ales din acela cu o- ch iuri mici.

Orange cu alb, galben citron cu bleu m a­rin, negru cu fraise, cum şi jerseyul pestriţ, com binat cu uni, dau cele mai răp itoare costume de plaje.

In cap se poartă nişte borieţele croşetate, care acoperă şi strâng părul. In apă, bine înţeles, obişnuitele bonete de cauciuc, care au form e din an în an mai originale.

Ind ispensab ilă e deasemeni capa sau py- jamaua d in stofă „eponge” pe care sfătuiesc să nu o luaţi gata fiind prea scum pă ci să o încred in ţa ţi tot m âinilor experte ale unei croitorese. O um breluţă japoneză pen tru o- brazurile ce ţin a nu fi pârlite , o serie de mingi, scăunele p liante, şi iată viaţa la p la ­je, divinele zile în plin aer.

Aceasta în ceia ce priveşte m area. Cât pentru cele ce preferă m untele, garderoba se schim bă şi îmi rezerv plăcerea a vorbi despre aceasta, în tr ’un num ăr v iitor.

LAURA

t t Iunie 19Î9

gr. Alcool de lavandula 100 gr. — a se fricţiona pielea capului.

— Da, laptele de m igdale e bun. Rouju l L iecheur în cutii de porcelan , Soluţia S abouraud la 3 seri odată.

Şateni cu ochii verzi. — C atap lasm e cu bob. Sau ungeri cu ulei camforat . Sau găl­benuş de ou cu glicerină şi câ teva p ică turi de Ol. T erben t in . Ce fel de pete n eg re a- veţi pe obraz ?

Doina. Din 5 Întrebări răspund Ia ? — P e n tru albit tenul, crema cu P e rh id ro l e m i­nunată. P e n t ru pis truii ca Şatenă cu ochii verzi — Ia r p en tru mâini făină de migdale sau de mălai cu lămâi şi amidon cu g lice­rină.

Loulou. — E x ac t ca Suzy din revistă.Pesimist din provincie. — Eşti un copil

şi a tâ t . Cum se poate să devii cârn numai pen tru că ţi-ai ş te rs nasul cu batis ta de jos in sus ? Atunci obrazurile şi nasurile noastre ar fi uşor de modelat, n’ai avea de cât să-ti ştergi nasul de sus în jos şi gata, nasul se va face din nou normal. — Accidentul d-tale e marele vinovat. — Ai curaj. — Şi a r t is tu l I anase are a se plânge de nasul lui dar e fe­ricit. — în cea rcă un aparat pentru nas.

Josefine Baker. — Soluţia Sabouraud e minunată pentru tenurile grase.

Linx. Ce are aface desperarea cu m iro ­sul p icioarelor.. . .? P icioarele le veţi băga in f iecare seară în t r ’o baie cu b icrom at de potasiu 5 la su tă soluţie, apoi o p udrare cu talc nu le va s tr ica — In urmă veţi fi ve­sela.

Laura Moldovan. — Cum se prezin tă acea scurgere, ce aspect are ?

Cât despre partea cu No. 2 adresa per­sonală şi răspund.

E x a c t ca la E m a din revistă.Băcăuanca. — Se poate face cu receta

mea la orice farmacie ce aveţi de încredere. E u nu vând nimic c. ramburs. Nu v reau să mă îm bogăţesc de pe urma revistei sau postii mele.

Valentine — Lapte le de migdale e bun pentru tenul dv. Se face proaspăt la farmacie, nu se cumpără ga ta — Ceia ce aveţi la ceafă, e grav şi periculos. — încerca ţi soluţia : Su­blimat corosiv 0,05 ctgr. P ilocarp ină 0,30, Tne C antaride 5 gr. Alcool de Lavandula 50 gr. la 2 seri odată.

Magdalena Bacău. — P en tru pete : Bis- muth 5 gr. Pp. alb 4 gr., R esorc ină 1 gr. Vaselină şi Lanolină 20 gr. — P e n ­tru păr so lu ţia ,.Eau SaI6e“.

Milena. Ulei de ricin în fiecare seară veţi unge genele.

Fiica ta. — Scumpa mea fiică, o baie de hene n ’ar strica părului tău, dar făcută de un iscusit coafeur.

Tyta. — Am 6 în trebări deci, am de unde alege. — P e n t ru ca nasul să nu mai fie roşu ii veţi face câ teva comprese f. fe rb in ţi ziua şi îl ve ţi unge cu lanolină şi V aselină părţ i egale. — P e n t ru crem a mea cu P e rh id ro l .—Cat pen tru coate... doar am răspuns deja la 2 în trebări, res tu l altădată.

Traian. Atunci cu acest mijloc nu veţi mai vedea oamenii scumpi sau prea nalţi. — Creşterea în lungime nu e dependinţe de noi. — E a depinde de felul de viaţă, de t e m ­peram ent şi de bunici.

Coca. — Da sunt d-na care bănuiţi .Va apare în t r ’un num ăr al reviste i f o to g ra ­fia mea abia v izibilă între m orm anele de scrisori ce primesc. — Regret că v ’am scos peru albi cu răspunsul şi fo tografia . F ac i f bine cu g im nast ica şi duşurile. G eorge Sand?E personală, fan tez is tă şi f. pu ţin reală. Tn scrieri a fost a l ta şi în suflet alta.

Ţucul mamei drag. — Supurează acele no­duri sau nu ? — A ştept răspuns.

Bouton d ’or. — Uleiul cam fora t e bun, — Adică la 10 gr. cam for sdrobit, a se f ierbe

cu 100 gr. undelem n bun. P en tru păr apa de coji de china din revistă .

Zenaida. — Feculente, castane, dulciuri . Fric ţiuni cu alcool şi duşuri locale foarte reci. Gimnastică.

M. I. D. — P u d ra Marcia dar comandată direct d® la un ins ti tu t din Capitală. — Şi Antineea e bună.

Aurora. — Pilocarpină 0,50. E x tr china 10 g. Ulei de r ic in 20 gr. T re Cantaride 20

1IJI l ROR Cl IIT OARELOR care doresc j n<şi menţine sânii ca la 18 ani, recomand j

souti6n»ul brevetat „YLIAMA“ S. G . D . i G. care se execută după forma fiecăruia. (

Singura specialistă: D oam na YUAN/% ( S ir. Sfân t a E le ffe ric No. 47 . i

Mmuşa. —- Săpu nu l Cadum nu e bun pen- ten zilnic. N u cunosc o a lt fe l de cură

entru coşuri, f ă r ă cremă. Cine v ’a spus dv.cremă o f i le ş te ob razu l ?

3a “ ,°!a tă din Galaţi. — Ce vâ rs tă aveţi? irr.vf1' pîc*o a r cle vă do r şi se strâmbează, e insa* a g u ta - — A ţi făcut cu ră de uroli-

a? A ş tep t răspuns.

15

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 22 Iun ie 1929

Figurile Ecranului

N a n c y G a r o llMica ingenuă dela ,,Paramount” isi p o ­

vesteşte astfel viaţa:Pe coasta^ caldă a F lor ide i se află un mic

orăşel, dacă nu-i m ai curând un sat. E plin de verdeaţă ş i p o m ii îngreunaţi sub povara rodului, îşi apleacă ramurile la îndemâna călătorului. Casele sunt în mijlocul unor o- grăzi vaste ş i n ’ar f i deloc comic, dacă te-ai urca în Fordul tău, pen tru a te duce la lo­cuinţa vecinului.

In acest ţ inu t atât de fermecător m ’am născut acum douăzeci de ani. Dar n’am fost prim ul copil al păr in ţi lor mei._ Cei dintâi ani ai copi lărie i m i i-am petrecut în livada casei noastre, jucându-mă în iar­ba verde cu m iros îmbătător. Iar adeseaori, în mijlocul ce te i de cop i i sgomotoşi, mă în­dreptam spre plaja arzătoare, în tinzându-mi corpul gol, sănătoaselor raze solare.

Când îm i am intesc de această copilărie minunată, aş vrea să m ă nasc din nou. Dar anii trec, eu m ă făcusem mare şi trebuia să

urmez şcoala m ai departe, la oraş.Seara, în dorm itoru l şcoatei unde urmam,

îm i făuriam planuri pen tru mai târziu. Nu aveam decât o pasiune, una singură, dar pe care toate fetele o au: voiam să devin o m a­re stea a ecranului.

Câtă supărare n ’am adus, din această ne­bunească dorinţă, sărm anilor mei părin ţi ! Dar acum, când po t ş i eu să-i ajut, m ă simt cea mai feric ită fată.

Toate rugăminţile alor m e i au fost zadar­nice. Intr’o z i m ’am suit în tren şi m ’am în­dreptat acolo unde toţi vo r să se ducă.

La H ollyw ood am tras la o rudă bătrână. Dacă n’aş fi avut acest m ic ajutor, acum n ’aş fi fost_ ceeace sunt ci aş fi fost ,,una mai mult” în cim itirul oraşului înşelător. De cfâte ori nu răbdam de foame, m in ţind-o pe sărmana mea gazdă, că am mâncat foar- ' \ bine f iind angajată ca figurantă pen tru o săptămână? Nu mai vroiam să abuzez de bunătatea ei. Era prea mult, că-mi dădea un culcuş, nelăsându-mă a lua calea p ie rză ­rii.

In fine, mulţumită marelui meu noroc si fizicului meu. care plăcea multor directori, am reuşit să trec dela figuraţia s im plă la „ex tras , iar acum sunt angajată a f irm ei „Paramount , a cărei stea am speranţa să ajung.

VECHIU ABONAT. — 1. M arion D avies născu tă D ouras în N ew -York 1898. E enga- ja tă de M etro-G oldw yn-M ayer ; 2. X enia D esni e n ăscu tă în K îew în ziua de 19 Ia ­n u arie 1900; 3. A lfred Abel, Berlin H alen- see, K urfiirstendam m , 74; Georg A lexander, B erlin -F riedenau , W iesbadenerstr. a ; Gre- go ry C ham ara, B erlin W., K aiserallee, 28; A rna Lissi, B erlin W. 30 L indauerstr. 9 ; R enee H eribel, P a ris (XVII-e), 9, ru e Ver- n iq u e t ; Jean M urat, N euilly-sur-Seine, 20, avenue de N euilly ; 4. „U ltim ul Vals” a fost reg isa t de A rtu r R ob inson . Are u rm ăto area d is trib u ţie : Suzy V ernon (Contesa V era), W illy F ritsch (căp t. D im itri Sarazov), L ia­ne H aid (P rin cesse H elen e), A. von Schle- tto w (P rin ţu l A lex is), Sofia Pagay (R egina) F ritz Lasp (m arele şam belan ), Cari P laten (v io lon istu l), Iw a W an ja (cam erista V erei).

I. PREDESCU-DOLJ. — 1. „R ăsărit de S oare” e ex tras d upă sc rie rea lui H. Suder- m an n : „C ălătoria la T ils itt” . A fost ad a p ta tă p en tru ecran de Cari M ayer şi rea liza tă de F. W. M urnau în 1927 p en tru firm a „F o x ” . In te rp re ţi: George O. B rien (om ul), Jan e t G aynor (nevasta lu i) , M argareta L iv ingston (fem eia d in o ra ş ) , Rosil Boding (b o n a ), J. F a rre ll M acdonald (fo to g ra fu l); 2. „R oşu şi n eg ru ”, a fost a d a p ta tă p en tru ec ran după rom anu l lu i S tendha l şi realizată de Genna- ro Kighelli în 1928 p e n tru „Terra-G reen- b au m ” , cu u rm ă to a rea d is trib u ţie : Iw an M osjoukine (Ju lien S o re l), Lil D agover (Te- reza R enal), Jose D avert (B ourgm estre R e­n a l) , Jean Daz (m arch izu l de la M ole), Ag- nes Petersen (M atilda de la Mole), Dito L om bard i (A bate le), F e lix de Pom es-Soler (N o rb ert) , Hugo von M eyerrink (ducele de O rlean s); 3. „C arnea D iabo lică” (F lesli and the Devii) e, în adevăr, adap tată p e n tru e- c ra n după rom an u l lu i S uderm ann. R egia a- p a r ţin e lui C larence B row n, ia r şef-operato r e W illiam D aniels. E un p rodus M etro-Gol­dw yn-M ayer, 1926. D is trib u ţia : Greta Garbo (F e lic itas), Jo h n G ilbert (Leo von H ard en ), L ars Hanson (U lrich von E ltz), B arbara K ent (H erth a), W illiam O rlam ond (U nch iu l K utow ski), George F aw u tt (pastoru l V oss), Eugenie B esserer (m am a lu i L eo), M arc Mc. D erm ott (contele von R haden) şi Mar-

1 M P O R T A N T

.BIBLIOTECA PENTRU TOŢI"A pub licat cele m a i ca rac teris tice „nuvele"

ale sc riito r ilo r rom âni. De pildă:„Oameni cum se cade“, de Al. Cazaban;

„Puterea vrăjilor", de V. D em etrius; „Dar de nuntă”, de V ictor E ftim iu ; „Nuvele", de M ihail E m inescu ; „Nuvele” (toate cele tre i volum e), de Nic. G ane; „Odată", de E. Gâr- le an u ; „Casa cu geamurile portocalii”, deI. M inulescu; „Din păcatele tinereţelor”, de Const. N egruzzi; „Ce cere publicul dela un deputat", de D. P ă tră şc an u .PREŢUL UNUI NUMĂR ESTE DE LEI 7

Ei. Libr. UNIVERSALA ALCALÂY&GoDe v&uzare la toate lib răriile din (ară

Citiţi

Radio si Radiofonia”

celle C orday (M in n a ). S per ca pe viitor fii m ai red u s. Sa

O FETIŢĂ D U LC E: 1. De u nde sunteţi a tâ t de s ig u ră că T itu s a r fi un pseudonim De altfel la ce v ’a r in te re sa num ele meu a devărat? 2 . J o h n G ilb e rt c /o Metro-Gold w yn-M ayer, C ulver C ity , Calif. N ici nu Se m ai poate v o rb i de p le ca re a lu i dela M G M., fiind un p r in c ip a l ac ţio n a r al acestei m a ri societăţi.

LENTA CT. — R am on N ovarro , Norma S hearer şi Jo a n C ra w fo rd : c /o Metro-Gold- w yn-stud ios, C ulver C ity , Calif. Artistele su n t de n a ţio n a lita te am ericană , ia r R. N, e m exican.

A. B.-FOCŞANI. — T om M ix: E l Paso (T exas), 1880; C onst. T alm adge; Brooklvn (N-Y), 19 A prilie 1900; M ary P revost: Ca­nada, 1898; Ben L y o n : Georgia, 1902; Ri- cardo C ortez: W iena , 13 M artie 1900; Bilie Dove: W ash ing ton 1900; Jo h n G ilbert: Lo- gan, 10 Iu lie , 1895; R am on N ovarro : Duran- go, 6 F eb ru arie 1899.

TITUS

U n d e m e r g e m ?TEATRUL CĂRĂBUŞ rep rez in tă superba

rev istă „In p lin “ de cunoscu tu l autor N. K iriţescu.

PARCUL O TETELEŞEA N U şi-a deschis por­ţile cu „R ăm âi la n e v a s tă -ta “. In ansam­blu, M aximilian.

TEATRUL NOU: :„R aiu l pe păm ân t" , come­die în tre i ac te cu T an tzy Cutava-Barozi, etc.

La TRIANON p u te m ad m ira adm irabilul film „Vechiul S an -F ran c isc o “ cu Dolores Oostello.

SELECTUL p ro ec tează „U m bra trecutului", cu Em il Ja n n in g s .

CINEMA BOULEVARD PALACE re ia minu­n a tu l film „M artirii d ragostei".

La SCALA, în g ră d in a d in calea Victoriei, ca şi la sa lă , se jo a c ă „Lele cu scurteica verde" şi u n f ru m o s film .

CAPITOL-UL re p re z in tă p rem iera „Domino- ul negru“ , cu H a rry L ied tke şi E rnst Ve- rebeş.

Doi sofi originali

şi-a făcut voiaju l de n u n tă in avion.

ziar de specialitateAducem la cunoştin ţa tu turor c itito rilo r noştri, c ă ‘di^cţhT neâ’le ' ' S o' m are*

ito r lacuta surpriza , asupra careia vom da prim ele am ănunte în num ăru l nostru vi-

16

km., ceeace constitue p en tru ca tegoria sa, un record.

In tre adversarii serioşi, se n u m ăra şi Moraru, care suferit Insă un acciden t ch iar In P ite ş ti şi a fost redus la im posib ilita te de con tinuare a parcu rsu lu i.

S ecundul sosit, a fost Paul Vasilescu. Mo- tociclist de „generaţie nouă", nu a m ers m ai pu(in decât 8 km. pe geantă, Înain te de so­sire.

Acelaş caz s’a petrecu t excelen tu lu i Marin M oraru, la „Cupa B alcanilor", In Bulgaria.

P erfo rm an ta lui Vasilescu este m eritoasă, m ai ales că înain te de p an a cauciucu lu i mo­torul îi devine gripat, ia r la n ţu l îi scapă de m ai m ulte ori pe drum .

Glonteanu nu a fost m ai prejos. Locul al tre ilea a fost ocupat de dânsu l, u rm a t de cu m p ăta tu l Porojan.

C ursa a m ai fost te rm in a tă de Iliescu şi Andreescu.

In tre cei cu accidente se n u m ă ră şi Ing. Răşcanu, Iliescu şl Ştefănescu, to ti d in ca­tegoria side-cars, ce din fericire nu sunt g rav răn iţi.

U ltim ul concurent al categoriei side-cars, Zarra, a suferit deasem enea un accident.

D upă ce a scos num erele reg lem entare de tab lă, cu care şi-a re p a ra t p istonul, a tr i­m is cu m ica viteză a taşu l spre Bucureşti, ia r d u p ă două ore şi-a făcu t in tra re a în P iteşti.

P iteş tii, etapă finală a g reu lu i circuit, a să rb ă to rit pe învingători.

Asul aşilor... la serbări, sportivu l Velisco, a fost m agistral.

B anchetu l a lua t sfâ rş it la orele 2, în tr’o ca ldă a tm osferă cam araderească .

Arth. Vg.

CEREŢI C A FE ALa Pasa

SIMON Ni. ŞIŞMANIANBUCUREŞTI

CENTRALA:SIf. Nicolae Ş elari No. 4 (fosl 25)

T e l e f o n 371/9 3 SUCURSALE:

Polncară , 3 (Academiei) Telef.—. S trada Carol No. 3 5

Telefon 371/93

Marele depozit de Mătăsuri T R I A S

S tr . L ip s c a n i , 5 2 (vls-a-vls de Cin. Lipscanl-Palace)

v l n d e e f t I n Georgefe de l&nA foaie culorile

C rtpe de Chine nnl ş l Imprimat, Crfepe Georgette, Fonlard Imprimat,

Stofe de pardesln ri ele. Complect asortat cu ultimele

noutăţi de somon.

CITIŢI:

Radio şi Radiofonia

Disoar Pieile Roşii

T RIBURILE vechilor locuitori ai State- lor-U nite şi C anadei d isp a r încetul cu

încetu l.C iv ilizaţia albilor, le-a im pus o nouă s is­

tem ă de v ia ţă şi în locul vagabondaju lu i p rin p re rii, m unţi sau păduri, au fost siliţi să se refugieze în oraşe ind icate de au to ri­tăţi, unde sp iritu l evoluţiei a in fluen ţa t a- su p ra lor, astfel că In S tatele-U nite su n t astăz i foarte m ulţi indieni, cari practică p ro fesiun i intelectuale.

P oporu l nomad al p ieilor roşii a fost re ­dus azi la m inim ul nu m ăr de 400.000 su ­flete. Cu toate că peregrinările lor, îi asea­m ăn ă cu ţiganii europeni, a lb ii din America le dau cea mai m are consideraţie, ca unu i popor nobil, cu r itu r i p a tria rh a le , care d is­par încet-încet, sub p resiunea civilizaţiei.

Este cunoscut faptul, că şi M. S. Hegina M aria, a fost încoronată ca şefă onorifică a un u i asem enea trib, cu ocazia u ltim ei Sale că lă to rii In America.

Bucureşti - Piteşti - Slatina - R. Vâlcea - Curtea de Arâeş-Pifeşti (341 km) în 5 ore 25 minute

Uniunea Mofoclcllşfllor Români, organizatoarea c u r s e i

G ru p area d-lui C ristian Leu nu a precu- potou, înv ingătoru l a p a rc u rs cei 348 km p eţit nici un sacrificiu p en tru buna orga- în tr 'u n mod cât se poate de conştiincios, nizare. S p rijinu l preţios da t de M inisterul făcând o medie o ra ră de aproxim ativ 07

„U. M. R.“ a debutat anu l aces ta p r in tr ’un succes neaştep ta t. A tm osfera lă sa tă de u lti­m a reu n iu n e a produs im p resia că nu vom avea a n u l acesta curse o rgan izate în mod occidental. „U. M. R”-u.’ a u im it chiar pe cei m ai optim işti.

de In te rn e a contribu it fără îndo ia lă la suc­ces.

E rou l zilei a fost etern gh in ion istu l M a­rin Mareş.

Dela p rim a etapă de control şi până la

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 22 Iunie 1929

Travestire

**.OhI$răescjuS E lu m in ase de ziuă. O lună nouă, ce p ă ­

rea de ceară, p ă ta cerul. E şind pe p r is ­pa în a ltă , ce re te za că su ţa de lu t aco p erită cu pae, în n e g rită de ploi, M ăriuca, fa tă sveltâ, c ă lită de soare , răm ase o clipă cu b raf:re p r in se sub pestelcă, p r iv in d zarea, cu g â n d u ri n e lăm u rite .

D eparte, jos, în d rep tu l gării aşezată lângă şine ca o ju c ă r ie de copii, se d e s tră ­ma ium leneş în tu n e c â n d zările. C âin ii fă­cuţi covrig , d o rm iau îm prăştia ţi, căzuţi de oboseală, u nde n im e rise ră .

G ăinile se scobo rau d in pom şi sc u tu râ n - du-se de a te n ţiu n ile cocoşului, sn u rlit, ce le a ţinea caiea, p u rm a u zorite, uupa m a n a . Vram iie se iu g a n a u cu larm ă m are p rm că tina ce în v e lia g a rd u r ile de nuele.

iMăriuca tre să r i, deş tep tânau -se ca din vis, scoase h a rn ic ă o c iu tu ră ae a p ă clin fâ n tâ n a s le ită , lâ n g ă poartă , se sp ă lă pe oclii, se ş te rse cu p o a ta căm ăşii tu rn ân d restu l în te u c a p ă s ă r ilo r ce se ţin e au că ra în u rm a ei. In tră în casă, ieşi s a ru n c e u n pum n de boabe, dete d rum ul v iţe lu lu i, m ulse v aca şi lu â n d tra is ta o în ş iră , în n o ­d a tă sc u rt, pe m â n e ru l secerii şi p o rn i r e ­pede, cu tu lp a n u l t r a s pe ochi, ia vale. S ări pârleazu l d in g ră d in ă şi apucă, fă ră zăbavă, pe d rum ul m are , a p o i pe că răru i cu m a rg i­n ile în flo rite ce în g ră d ia u lanu rile . Se opri un m om ent în d re p tu l m orii, lă s ă tr a is ta lângă u n tu fă r iş de porum bele şi se p lecă să scoată fă ră u m b ră de su fe r in ţă sp in u l ce-i in tra se în ta lp ă şi porn i iar.

De d u p ă deal, so a re le se r id ica a p r in s lu ­m inând ie rb u r ile s tră lu c ito a re de rouă.

M ăriuca se zo ria , u rc în d şi scoborând p o ­tecile, cu pu lpe le goale, bronzate, b ă tu te de cutele fu s te i a ru n c a tă în lă tu r i r itm ic de m işcările şo ld u rilo r p line . A ju n să la locul ei, descinse fu s ta , slobozi căm aşa, se legă m ai s tr â n s cu rm â n d u -ş i m ijlocul, deslegă tulpanul, sa-şi p o tn v ia sc ă şuv iţele deco­lorate de soare , se leg ă d in nou în n o d ân d coadele la u rec h e ş i în ch in ân d u -se d rea p tă trad iţio n a l, m ecan ic , fă ră pic de evlavie, porn i să secere p le ca tă , în g ro p a tă in ho lda au rie p â n ă la g en u n ch i.

M ăriuca e ra f a tă vrednică. S ecera, ple- cându-se ş i r id ic â n d u -se cu g e s tu ri cu m p ă­nite, cu s fo r ţă r i p o tr iv ite , cu g â tu l cercu it de m ărgele co lo ra te , re sp irâ n d egal, cu sân i ce tre m u ra u , ză rindu -se , ro tu n z i, p r in gu ra căm ăşii de c â n e p ă groasă.

G ândurile în to v ă ră şe sc m in tea o m u lu i şi scu rtează ţim pu l. F a ta se gân d ia că tă tu c a plecase de cu s e a ra la tâ rg să v â n d ă în m edean la Iaşi, b râ n z ă şi sm â n tâ n ă , o leacă de fasole şi două găin i... şi că a re să -i a- ducă ciuboţelele a rv u n ite de la C răc iun . So- cotia că m â in e e s ă rb ă to a re şi se ru g a să fie vrem e frum oasă , n ă d ă jd u in d că G h eo rg h iţă b ă ia tu l v ă ta fu lu i d e la curte, are să se p u n ă în horă lân g ă dânsa , o ricâ t s 'a r ţin e de ca-

p k e s i n t a

C O L E C Ţ I A D E P F M M A V A R A

pul lui S tăn u ţa , d u şm a n a ei n eîm păcată , f a ­ta lui m oş T rofin , cel m ai ch iab u r ţă ra n din sat.

Soarele se r id icase de trei su liţi. F a ta se opri, şte rgându-se de năduşea lă, cu m âneca căm ăşii, se desbrobodi, desfăcu tr a is ta şi se aşeză la u m b ra să ra c ă a unu i tu fă r iş de tran d a firi să lbateci. Scoase din tr a is tă un ou de ra ţă , un b u lg ă re de m ăm ălig ă şi o căpăţână de ceapă. La câmp nu se m ă n â n ­că mult. M asa fu scurtă_ Bău a p a d in co- făel şi p o rn i d in nou la secerat, îm b iindu - se cu vrednicie, iu ţin d m işcările, ţin tin d capătul holdei. C ă ld u ra creştea grozavă. A e-' ru l apăsa greu . Spicele nu se c lă tin au . M ă­riuca e ra s in g u ră în to t cup rin su l câ m p u ­lui. Oam enii ce ila lţi n u lucrau . E ra Foca şi pe cine lu c rează în acea s tă zi de să rbă toare , Zâna cea rea se răzb u n a şi-i aducea pagubă nesocotitului. D ar M ăriuca fusese fa tă în casă la n iş te boeri la Iaşi, cari o desbăra- seră ele astfel de e re su ri. Se apucă d in nou de secerat, d in ce în ce m ai ap rin să , r i ­dicându-se n u m a i p e n tru a se şte rge de nă- duşală, co n tin u ân d m ai înco rda tă , pe m ă­su ră ce se ap ro p ia de scăp ă ta tu l soarelu i, ln sfârş it isp ră v i şi căzu frâ n tă de obosea­lă, acolo unde isp răv ise seceratu l, culcân- du-se în mirişte_ In im a îi bătea cu pu tere . Din d ep ă rta re se a u z ia sgomot de că ru ţe ce se în to rceau d e la tâ rg şi zum zetu l lă u ­ta rilo r dela crâşm ă. Un vultur p lu tia , ro- tindu-se cu a rip ile în tin se în za rea a ib as tră . P repeliţele se ch em au vestindu-se cu a p e ­lu r i ce ră su n a u în a m u rg ca n iş te pocnete de p istoale: P it-p a lac , p it-palac, p it-palac...

M ăriuca să ri a rsă , îşi trase tu lp a n u l, în- şfăcă tra is ta , o în n o d ă g răb ită pe seceră şi po rn i u şu ra tă , n e ră b d ă to a re să a ju n g ă a- casă în a in te de a în s e ra deabinelea, p e n tru ca s’a ţâ ţe focul, s ă m u lg ă vaca şi să facă m ăm ăliga. A ju n g ân d la capătu l la n u lu i se Întoarse p riv in d cu sa tisfac ţie câm pul se ­cerat de dânsa . D eodată, ned u m erită , în- torcându-se încoace şi încolo, că u tâ n d să-şi dea seam ă, n e v râ n d să creadă ochilor, p ăs trând , cu frică, u n re s t de sp e ra n ţă z a ­darnică, căzu t r â n t i tă la păm ânt, p lâ n g ân d cu desnădejde la c ră m i de copil n em ân g â ia t, p lâns în n eca t de susp ine, care m oaie şi o in im ă de p ia tră .

— Ce p lân g i fa tă , hăi?— A aau-hă-hă...

. —̂N’auzi fa, de ce p lângi, o în tre b ă d in nou boerul, care se în to rcea dela g a ră şi oprise b rişcă în d re p tu l ei... Te-a b ă tu t ci­neva?

— A aau-hă-hă!..— Spune fa, de ce plângi?— Am se ce ra t la n u l S tânuţii, isbucn i fa ta

rid icându-se în d u re ra tă , su flându-şi nasu l în poala fustei. Am crezu t că e a.1 nostru , ard i-o -ar focul... şi se depărtă m ân ioasă.

J E A N S P IE G E LM A G A Z I N D E C O Ş U R I

M O B IL A D tT R E S T It^^C A R U C IO A R ES I R I C H I TA V V x P E N T R U C O P I I

D , OMNUL Tuche Năsturel, a sluiii .I cu c re d in ţă şi onoare, tim p ^

ani, d upă ca re d ire c ţiu n e a lui d in minisf l-a scos la p en sie . T o ată v ia ţa lui a tr--: m odest şi tocm ai acum , la bătrâneţe , când credea şi el să-şi p o a tă o d ih n i oscioare! după a tâ ta m u n că , l-a b ro d it o bunătate / m oşten ire d in p a r te a unui fra te , care n lângă că i-a p e rm is să-şi cum pere o căsuţă pe calea Ş erban-V odă, d a r l-a scos şi din a. b iceiurile-i p a tr ia rh a le , începând să întâr­zie cât se p oate de des la bodegile din drum cu p rie ten i vech i şi noi.

Dar eonu T ac lie a re pe lângă averea pe care o ţin e în casă , d in cauză că se tenie de bănci şi o n ev estică , sim patică şi la bă­trâneţe, cu ca re a îm p ă r ţit bucuriile şi greu­tăţile v ie ţei, co an a T arsiţa .

De câ n d are b a n ii în casă, coana Tar,sita a p rin s o fric ă s tra ş n ic ă de ho ţi şi cum casa dum nealo r e s itu a tă în faţa sanatoriului mi­litar, cam pe u n d e fo rţa pub lică mai mult nu e d ecâ t e, a în c e p u t să-şi piseze bărbă- ţelul, să cu m p ere un câine lup-poliţist, de care auzise d u m n eae i că se vând pe şosea­ua C olentina, la M arin ică H ingherii.

— „Zău T ă c h iţă m aică , un câine să-ţi în­fulece ho ţu l, cum o în c e rca să sară gardul!"

Azi câ in e , m â in e lup, po im âine poliţist, peste tre i zile toa te ca lită ţile combinate, până s’a dec is b ie tu l om să ia tram vaiul No, 16, să d eb arce în b a r ie ra M oşilor, şi să se înapoieze acasă cu o d ih an ie de câine cio­bănesc, bleg şi cu coada în tre picioare.

Mare h a lim a în m ahala . T oţi vecinii în păr, în cu rte , pe la g a rd u ri, pe la ferestre.

— „Păi b in e T ă c h iţă m aică, ce fel de po­liţis t e ăsta, nu vezi că are u rech ile blegi?”.

„Un câ in e p o liţis t are urechile ascu­ţite şi le ţine d re p t în sus” .

— „Păi se poate, m ăi nea T ache, dumnea­ta nu ştii că ă ia p o liţ iş ti i p o artă coada stu­foasă în su s?” .

— „Fugi nene că p rea e b leg !” .— „Te fu ră h o ţii cu el cu tot. Nu vezi ce

ochi ro şii a re ? ” .N ecăjit de p ăcă lea la negustorului, nea

Tache puse m ân a d in nou pe lan ţu l javrei, şi ta ra -ta ra -ta ra , o luă pe jos p ân ă în şosea­ua C olentina, — căc i în tram vai nu se pu; tea sui cu ja v ra d u p ă el, şi dupa trei ceasuri de um blet p r in soare şi prin prat, in tră obosit în c u r te a lui M arinică. j

— „B ine m ă, nu ţi-e ru şin e? Pe mine, 0111 bătrân v re i tu să m ă păcăleşti? Ce fel «ţ câine p o liţis t e ă s ta? Nu vezi că arc_ocmj blegi, u rech ile ro ş ii şi coada a s c u ţ i î ă ' * Ma fură ho ţii, cu el cu to t“ . . „ ....

— „Vezi-ţi de trea b ă , coane Tăchiţă. r» se poate să nu te servesc eu b ine pe d-ta. Asta e câ ine p o liţis t, da e agent sicret şi o aia este s trav e s tit aşa... îm i p a re rău, coane Tăchiţă ...”

î Adio păr a lb ! j Adio bătrâneţe -l cu Regele Vopselelor INSTANTANEE| Vopsiţi părul în toate culorile\ Lei 80. — flaconulJ C o a f a t m odern, M a n i c u r ă , Spălat cuI aparat autom at, T u n s modern, Tinctu*; r ă m p ă r u l c u H e n n e î n t o a t e c u l o r i l e deî s p e c i a l i ş t i , p r e ţ u r i a v a n t a g i o a s c .I Casa de încredere.

i S. BARASCHS fr. R e g a lă 9 . Telefon 26/81

' i u u t i . l r a l f a 1

Cereţi num ii dt/K&v4 cafea ..f ti tU '

JWihnw CkcuuiwS tr Coral i i TU 3 8 /6 7

R E A L I T A T E A L U S T R A Î A 22 Iunie 19Î9

B O U R J O I S

RECLAM A AMERICANAU N DIRECTOR de cinem atograf din Chi­

cago, a trim is ia d iferite persoane cate o inv itaţie cu u rm ăto ru l conţinu t, la

care adăugase câte un cec de 4 cents, „plii iil)il la pu rtă to r" .

Stimute Uunui! Presupun că ven itu l dvs. anual este de 15.000 dolari. Deoarece f i dvs., desiyur sunteţi de părere că tim p u l este bani, a lăturăm prezentei un cec de i cents, pe cure vă ruyăm să-l în trebu in ţa ţi ca des­păgubire pen tru acele două m inu te , care le veţi pierde, citind descrierea uneia d in ori­ginalele şi pasionantele scene ale noulu i nos­tru film. Prem iera are loc Vinerea viitoarei"

Domnul director n ’a speculat greşit. Des­crierea înso ţită de un cec a tâ t de neînsem ­nat, a fost c itită cu m are aten ţie de toa tă lum ea, şi succesul de cassă al film ului a s t­fel lansat, a fost enorm.

Pentru a stimula economia!

La discuţiunile concordatului între guvernul ita lian şi papalitate, prin care se re­trocedau vaticanului vechi d rep turi teritoriale şi politice, tratativele au fost conduse de com isari ai ambelor autorităţi.

Sem narea definitivă a fot făcută de cardinalul G aspari, — în ilustra ţia noastră în capul mesei — şi d-1 Benito Mussolini, — în uniform a oficială, — din partea guver­nului.

Ia tă noua serie de bancnote a 20 lei, pen­tru care plătim la simpla prezentare, câte lei 500 de fiecare:

F 8148—0953, B 8219 -0443, 0444, 0445, 0446, 0447, 0448; O 8151 — 0438; R 8159 — 0931; F 7265 — 0040 ; B 8113 — 0919; V 8155 — 0227; E 8147 — 0226; O 7850 — 0493; V 8215 — 0070; S 8184—0145; J 8163—0699; N 8187 0484; A 7377—0364; A 8157—0570.

P A R I SDepoul general pentru România

79. Bd. PACHE PROTOPOPESCU BUCUREŞTI IV.

Telefon 3S1 03

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă

Deslegările Jocurilorp e l u n a M a i u 1 9 2 9

Prin tragerea la sorţi*, au câştigat premii: Lei 1000.— D, J e a n Tom escu, B ucu reşti. Lei 500.— D. M icu G oldstein, B u cu rsş ti. Lei 300.— D. G rigore Macovei, G alaţi. Volumele an Iost câştigate de d-nii: Costel St. P o p a , F ocşan i.Ş te fan ia V asilescu , Ism ail.Didy G ră jd e an u , C onstan ţa .Jean D. C om an, Dej.G rigore T im oftescu , T .-Severin.M ircea B erin d ey , Tg.-M ureş.G heorghe C arp , Iaş i.Câştigătorii de m ai sus, sunt rugaţi a-şi

trimite de urgenţă adresele, spre a li se ex­pedia premiile.

CATEGOBIA I 130— 155

ABAD : D e la m a ria n N., Io rd ă n o iu D elaolt, Ionescu lo a n .

BABLAD: C hicoş C onst., Cezar BlănarUj N i­cu B enea, O v id iu s Id ricean u .

BBAILA: P u iu Gh. C onstan tinescu , Isac S chw artz , St. H acicov , T h eo d o r S tam ate, M ircea Gh. C iu rea , Z arafu Iu lia n , E m il B eschea, Io n e l P . B ănuţ, W hite A lbert, I- sac I. Io sefeso h n , A urica B ălan , D. Con­s ta n tin , C. C a ra p e tru şi S. B ădoi, F ănel B urghelea.

BUCUBEŞTI: M arie tta D. G rozeanu, Glantz- ste in E m anuel, C onst. Massu, Io n e l şi So- ph ie P ie tra ru , N ad le r Lazăr. A neta Barto- lom eu, M arie ta M isailescu, A urel şi N icu M arin, G ică G heorghiu , P e tre P opescu , V ic to ria G enoveanu , Jean T om escu , M ica N ovarro , N ela B ojianopol, M arin C onstan­tin , Iu liu s W e in e r, Micu G oldste in , A r­m ând V rân cean u , M ircea V asilescu, Va­le n tin F o tescu , N. F ră ţile scu , Io lan d a N. C hristescu

BUZĂU: L ionel D ’AlIy, T ră ine l Gh. B om an, George V. T iţin a , (com . P a d in a ) .

CABACAL: V ic to ria Popescu.CABAMANEŢI (T e leo rm an ) S orea N. Flo-

rea.CONSTANŢA: D id y G răjdeanu, C onstan tin

Ş erbănescu , D ode Gh., Tom escu N. N icu, H ananel S alva to r.

CBAIOVA: F an e L upescu , N icu M. G ronea, D um itru M ihăescu , Iosef H o rn n ; M inei V ăduvescu, M andy şi Jana B ocoş, C orne- liu P u ţu re an u , G eorge P ârvulescu , M ircea B ârsan , O lguţa D aneţeanu şi A ndre i F i- scher, T y tta S to icu lescu , C o n stan tin D ia- conescu , B ică P isoscky .

CUBTEA-DE-ABGEŞ: Mişu şi V. Ionescu .DEJ (S o m eş): Io n e l P ăcu ra riu .FĂLEŞTI ( B ă l ţ i ) : G eorge B erg h in er şi Alex.

H alperin .FOCŞANI: A u ro ra ş i Ionel V lădescu, P o p a

St. Costel, H erm a n Aurel, M ario a ra şi Io ­nel B ădu lescu .

GALAŢI: S. S ch w artzen b erg , E u gen iu Bălă- cescu, N ico lae B. B ang, M andy L eiboviv i.

GHEBĂŞTI-BOMAN: Gh. V lad im ir.GUBANDA (B o to şa n i) : Anatole R. V asiliu .IAŞI: C arp G heorghe, H onore Sens, M ihai

şi D um itru P o p o v ic i, A rh iri A lfred .ISMAIL: Ş tefan ia V asilescu, P e tra I. A-

vram escu St.MABGA-MEHEDINŢI: Gh. V erboneu , Ana

Bordea.NEAMŢ: Vasile B u tnaru .PATBU-FBAŢI— IALOMIŢA: C azan T h eo ­

dor.PLOEŞTI: Gelu M. D em etrescu, V asile Gh.

Liviu.POIANA (C â m p in a ) : Gh. D. Ionescu .PBAHOVA (B ă ic o i) : Cicu G heorghe.BADAUŢI: Ş tefan Ch. Vasiliu.RAMNICU-VALCEA: M argaretta şi T iti Ră-

du lescu , Gore B ordea, Jean şi M işu Con- s tan tin escu

SILIŞTEA (D o lj): Codreş Const. şi D răcu- leţ M.

TG.-MUREŞ: M ircea B erindei.TULCEA: A ndre i N. Sandu, I. S. M inceff.T .-SEV EB IN : G. Itop .VASLUI: V laicu M itru.VULCANA DE SUS: Vasile Boţescu, Gogu

P opescu .

CATEGOBIA II 12-J— 130

BARLAD: M unteanu Gh.BBAILA: Gh. şi M. M unteanu.BUCUREŞTI: Id a S tănciulescu, Jen ică Io ­

nescu, I. V asilescu, Gică şi Mişu P ie tra ru , E rnest Cuzin.

CAMPINA: Soare Gh. Ioan.CONSTANŢA: S tănescu Gh. Nic.FOCŞANI: M imy şi Ionel M isailescu.GALAŢI: P. Gh. T ănase, M acovei G rigore,

Gh. S. M ihail, Gh. D. Vasiliu, I. A ronovici, H ârsu N ic. şi P e trescu T ra ian .

MANASTIREA-NEAMŢ: Grigore F runză.PECICA (A ra d ) : F lo rica şi D im itrie A rde-

le?.nu.PLOEŞTI: E m ilian M anolescu.POPLÂCA (S ib iu ) : Rom ulus O lariu.ŞEGABCEA (D o lj) : Ionel Canely.SLANIC (P ra h o v a ) : H. Juga.TURNU-SEVERIN: G rigore T im oftescu.

CATEGORIA III 100— 120

BUCUREŞTI: TI. E ttinger, P u iu Sandu. Ru- sescu Ioan , L enu ţa şi Lucie P ie tra ru .

DEJ (S o m e ş) : I. C im poeriu.GALAŢI: E m il D uda.TIGHINA: C n iseer G.TURNU-MAGURELE: M arin A. Iliescu .

CATEGORIA IV 50— 100

ARAD: Iov S im ion.BUCUBEŞTI: N ic. M oldovanu.IAŞI: M. F inche lescu .ISMAIL: G. M. V erbeş.TIM IŞ-TOBONTAL: L ucia Buscky.

CATEGORIA V 1— 50

BAILEŞTI-DOLJ: Je an F iru lescu.BUCUREŞTI: S andu Schatz, A. K anner, Va­

len tin şi E lio d o r Surculescu, E in h o rn Al- bert, P u ica Solon, N. O rghidan, H e in ric h Cohn, A urel B oteanu, C ornelia L am bru , Costică B aţă, C arm ella C ram er, W ein- traub, L in iv e r, M arietta, I. Botez, Copel- m ann B obert, L illy Ionescu, N icuşor Io- nescu, M arcel B egenstreif, E m il D rim .

CONSTANŢA: E len a Stănescu, Roza Berco- vici.

DEJ: Jean D. Com an.FOCŞANI :A nişoara S piridon , B orcan T. N i­

colae.(M ehed in f i ) : E lena G. A ngheni.

PLO EŞTI: L enu ţa M anciu.TG.-MUREŞ: V. Ţ ăndureanu .TECUCI: A d rian P ătraşcu , A nton A drian

(S tăn işeşti T g .).TIMIŞ TORONTAL: P ăcu ra riu Gh. Savu.TOPLIŢA (M u re ş ) : I. Mayer..

N. B. —- D ete rm in area lim ite lo r în ca te ­gorii, va răm ân ea to tdeauna la lib e ra noas­tră alegere.

ÎMBRĂCAŢI-VÂ IN

CAL.GRIY1ŢCu ?

Gimnastica in casele de moiDeoarece sezonul băilor este înaintat

toată lumea se pregăteşte de plecare, caJ ' de modă vieneze au introdus exibiţia mau chinelor, purtând cele mai moderne costu me de bae.

$2 Iunie fân

Dar pe lângă p u rta rea costumelor, mane­chinele se dedau la veritabile exerciţii dt gim nastică, sub conducerea unui maestni, în asistenţa doam nelor din societate.

A apărut:

O c n a d e s lr â u ln iM area a n c h e tă pe care colegul nostru de

redacţie D inu D um bravă a f ă c u t - o în lumea tra fic u lu i de c a rn e vie în C apitală întovă­răşind ra z ia se rv ic iu lu i s a n ita r municipal p rin casele de to le ra n ţă şi casele de întâi nire.

V olum ul, b o g at ilu s tra t, cuprinde revela- ţiuni se n za ţio n a le d in v ia ţa Capitalei, dana la iv ea lă a m ă n u n te docum entare.

„ Iam a de su s şi iea de jos", „In Crucea de P ia tră " , „ T ra fic an ţii de carne vie , vizită In casa cu excelente relaţiuni", „Ci­clul in fam iei" , „ In tre casa de toleranţă 5 casa de în tâ ln ir e ”, „M isterul d-nei H. , /■ se poate a f la cân d poliţia vorbeşte , ,« Voevozi în C am poduci", etc. etc., s u n t o rie de cap ito le de u n in te res deosebit şi un rea lism zg u d u ito r , din „Ocna deşir

Un volum cu coperta ilu s tra tă în culoriN um ai 20 Lei _,«+++•

Cupon pentru jocuriNo. 25-26

Numele şl pronumele

Adresa

noni

Cbrtumi W irtx ifes* de Ui 1Soo Î7nricKcoats

C p r tu m *p ^ ru c o n ii- - ■ 700 P a rd e a iu m r-n ^ e m S d ,ta48-S0W c o o f e *. • • • .T rtnAcoafcsJ^CJB tin “ • : M MftwteuumljarixitesA • U o o j Montai» de dome . . 19Co

In L up ta p e n tru o fem eie, r e c e n t u l de N. A rcaş, t itlul indică perfect ac ^ Şi, oricât ar consti tu i un eveniment a ( zilele, sforţările ce le depune un °n} s cuceri f iin ţa de care-l leagă o Pa ,[ 0 ? lentă, trezesc cu atât mai viu interes ̂tru de investigaţie cu cât întâmpin dârjită rezis tenţă din partea a c e /p . „li­căre s’a îndrep ta t laţul neobositului ptor' ' . ediM1L upta p e n tru o fem eie a aparul „Ancora”. Preţul: lei 35.

20

R E A L I T A T E A ILUSTRATA 22 Iunie 1929

Im lD Y A R D MULLTQNj

O rvsuâ stnidliptâfâ a ce&iwlvi de&f&yG EX TAEVOA

REZUMATUL CAPITOLELOR PRECE­DENTE

în tr ’un hotel din Viena se descoperă de­capitat in camera 117, contele A lfred d ’Ar­lon. Autorităţile şi detectivul T rev o r Gex, încep cercetările.

Trevor Gex susţine că ucigaşul ar fi un belgian, anume Peter Bruys, care este prins de poliţie.

Apoi, încep desbalerile procesului.Acuzatul Peter Bruys, este foarte grăbit,

să fie condamnai, dar martorii depun cu to­ţii, favorabil pentru el. '

* * *In băncile publicului, câţiva tineri ma­

g istra ţi fe lic ita ră pe judecătorul Spessart, care făcuse instrucţia, dar acesta asista în­tunecat la desbateri, cu o dungă de îngrijo­rare brăzdându-i fruntea.

Ig f II.Preşed in tele încuviinţă cererea apărării şi

rugă pe contesa Diana de Lam bert, să spună ce ştie despre acuzat, despre crim ă şi des­pre fu rtu l colierului...

— D -lor, începu contesa, pe P e te r Bruys l-am cunoscut de mult, din copilărie. Tatăl

meu avea un domeniu în F landra, unde am crescut. P e te r Bruys, copil orfan, în g rijit de o fam ilie de m arinari olandezi, fu ca şi a- doptat de ta tă l meu, care-i dădu o educaţie şi o instrucţie desăvârşită.Bruys deveni apoi secretarul ta tălu i meu, care l-a a ju ta t să-şi continue stud iile universitare. E ra , fireşte, sărac, dar om perfect echilibrat, m inte lu­cidă, suflet generos, Bruys ajunse în preaj­ma războiului profesor de limbile^ orientale. E ra un tânăr savant, cu trupul vânjos, for­mat la şcoala sportului, un om superior. A fost singurul om pe care l-am iubit...

După o clipă de tăcere, contesa povesti mai departe, lin iştită:

— T atăl meu voind să mă m ărite cu un aristocra t bătrân, m’am opus. în ţe legând că B ruys era cauza acestei rezistenţe, tânărul profesor de limbile orientale fu nevoit să se expatrieze. Nu mă iubia... A p lecat la o curte m inusculă din vechea Germanie, invi­ta t de prin ţul Iohan de H allstadt...

— P rin ţu l dela etajul I I? în trebă primul ju rat.

— Chiar el, domnule. B ruys fu num it pro­fesorul de litera tu ră orientală, al micei prin­cipese Amelia Francisca de H allstadt, fiica prin ţulu i Iohan!

O rum oare răspunse din public acestor destăinuiri.

— Ce i s’a întâm plat la curtea din H all­stadt, — urm ă contesa, — nu ştiu , căci nici­odată P e te r B ruys nu m i-a mai scris, după ce m ’am m ărita t cu contele de Lam bert.

Soţul meu a m urit în tim pul războiului. In 1914, P e te r Bruys trece în Belgia şi luptă contra arm atelor germane. A tunci a primit lovitura de sabie, care l-a m utilat. Azi^ ci­catricea s’a închis, totuş, e încă vizibilă pe

obrazul său stâng. După ce a eşit din spital, a fost trim is la Salonic, apoi în Rusia, iar după războiu nu s’a mai în tors nici în Bel­gia, nici în Germania, ci a dispărut.

— A cuzatul spune că a făcut de trei ori ocolul lumii, zise preşedintele.

— Eu n ’am- mai ştiu t nimic de el, urmă contesa tim p de zece ani, până ce, în tr ’o zi, am prim it din Buenos A ires o scrisoare. Bruys mă anunţa că soseşte în E uropa şi că

se va opri la Berlin. Mă ruga să-l anunţ la Berlin, unde ar putea să mă vadă, fiind dor­nic de a-şi exprim a încă odată faţă de mi­ne, recunoştin ţa ce-1 leagă de fam ilia mea. Bruys sosi la Berlin. I-am scris că voi veni şi eu la Berlin. Dar când am ajuns eu acolo, P e te r B ruys plecase spre Viena. Am venit aci, ne-am regăsit. In ultim ul tim p părea preocupat....

— N ’avea bani, desigur, zise procurorul.

— Nu, d-le, vă înşelaţi, răspunse contesa. Şi tocmai aceasta voiam să spun. L-am con­siderat p jea prieten, prea desbărat de orice prejudecăţi sociale şi mondene, şi l-am în­trebat, dacă nu cumva are astfe l de supă­rări. M i-a ară ta t îndată vre-o 3000 de mărci germane, şi mi-a spus râzând că această su­mă îi ajunge până se va întoarce în Argen­tina. Că la nevoe , pe vapor m erge gratis, fiindcă se angajează ca m arinar că a încer­cat, mai de m ult să facă avere, dar că îşi dă seama că nu poate să facă afaceri.

— Când se întâmplau acestea, d-nâ? între­bă preşedintele.

— Acum două sau tre i săptăm âni, când am sosit eu aci. A fost acuzat că s’a găsit la el o sumă de 2500 mărci, care ar fi aparţi­nu t contelui d’Arlon. D ar eu ştiu că Bruys avea această sumă de bani înainte de ucide­rea contelui.

— I-a pierdut la că rţi; a petrecut, poate, cu e i; în noaptea crimei, a fost văzut la un varieteu, observă procurorul.

— Nu ştie nici un joc de cărţi, nu bea, e sobru.

— Când aţi sosit dv. în Viena, prinţii de Hallstadt sosiseră aci? întrebă primul jurat.

— Da, cu câteva zile înainte, cam în ace­laş tim p cu P ete r Bruys şi contele d’Arlon.

— Contele d ’Arlon venia to t dela Berlin? zise preşedintele care răsfoia dosarul.

— Da, răspunse contesa. Nu vi se pare curios că prin ţii, Bruys şi contele au sosit aci dela Berlin, cam în acelaş tim p? S’ar zice că s’au urm ărit. Ce s ’a petrecu t oare în­tre ei, la Berlin?... Şi să vă mai dau un a- m ănunt: contele d’Arlon a locuit la început în tr ’o cam eră de lângă apartam entul meu. De îndată ce camera 177, de lângă aparta­m entele princiare, fu liberă, contele d’Arlon se m ută în ea, deşi, la etaju l meu, avea o ca­meră m ult mai bună.

— D ar Bruys cunoştea bine pe d’Arlon? în trebă un jurat.

— Se îm prieteniseră şi erau nedespărţiţi. Se închideau uneori, seara, în odaia conte­lui, şi stau ceasuri întregi. Luau masa îm­preună, în oraş, iar când era în hotel, Peter Bruys nu se prea arăta.

Cu două zile înainte de crimă, Bruys a fost din nou la Berlin, dar nu a s ta t acolo decât câteva ore, între două trenuri.

I II .Prim ul ju ra t rugă pe preşedinte să ceară

lăm uriri contesei, asupra colierului ce i se furase şi i-a fost înapoiat.

Contesa Diana de Lambert răspunse:— Nu po t crede că d. P e te r Bruys mi-a

fu ra t colierul. Că d-sa mi l-a înapoiat, aceas-

st» sunt sigură. Poate că a reuşit să-l sm ul­gă adevăratului hoţ şi să mi-1 trim ită.

— P e te r Bruys, întrebă preşedintele, cum a ajuns colierul contesei de Lam bert, la d-ta?

— Nu ştiu nimic despre colierul conte­sei, răspunse Bruys.

— D-le judecător, zise contesa, întrebaţi vă rog pe d. P eter Bruys, ce a făcut cu cele 3000 mărci, cu c p re a sosit din A rgentina, f i ­indcă eu nu crfd că cele 2500 de mărci, gă­site asupra d-sale sunt ale contelui d ’Arlon? De când se află în Europa, d. Bruys nu a putut cheltui mai mult de 500 m ărci.

P e te r Bruys se mânie şi izbucni:— E i, m ult o să ţină comedia asta?... Des­

tuii... Ce to t mă hărţuiţi cu în trebări? Şi a- poi, dece se amestecă doamna contesă, în afaceri care n ’o privesc? Banii mei i-am băut, i-am jie rd u t la joc şi am asasinat pe conte, ca să -i fur portfeuille-ul cu bani.

— D-le preşedinte, zise contesa, nein­tim idată df izbucnirea acuzatului, daţi ordin să se cercrteze unde i-a băut, cine l-a văzut jucându-i vi unde i-a pierdut la joc.

Preşedintele puse o serie de întrebări a- cuzatului, cu privire la aceste chestiuni, dar Bruys refuză să mai răspundă, decât :

— D estulă vorbă !... V ’am spus că am ucis I... Ce mai vreţi ? Condamnaţi-mă !

Confruntarea acuzatului cu generalul Paul B ernard şi cu contesa Diana de Lambert, nu duse, în asemenea condiţiuni, la nici un rezultat.

Preşedintele ridică şedinţa şi, dupăce luă jurăm ântul ju ra ţilo r că nu vor comunica cu persoane din afară în chestiunea omului de­capitat, anunţă şedinţa viitoare pentru a doua zi.

„EU L’AM U CIŞI"I

A doua zi, asistenţa crescu. în treag a Vie- nă se in teresa de procesul acesta ce se a- nunţa a tâ t de bogat în cancanuri şi surprize. F u nevoie de intervenţia poliţiei, ca să se poată m enţinea ordinea.

După deschiderea şedinţei, se dădu cu­vântul procurorului, care desvoltă un rechi­zito riu concis, arătând că faţă de m ărtu ris i­rile complote, chiar hotărite, ale acuzatu­lui, m inisterul public nu paate decât să aştepte o aspră pedeapsă. A rătă că banii şi actele contelui d’Arlon, găsite asupra c ri­minalului, M int dovezi sdrobitoare, că mo­bilul crim ei a fost furtul. în fă ţişă apoi pe Bruys, ca fiind o bestie cinică, un aven­turier, un revoltat îm potriva societăţii, „o prim ejdie permanentă".

— „A stfel de elemente — urm ă procuro-

R a d Io !înainte de a y& d e c id » la un

ap ara t d e rad io j

V n a i n f n de ** cu m p ă ra p iese l l l c l l l l l t ? de rad io ,

VIZITAŢI negreşitQKODKTICA-RADIO, Bucurtştl

Str. C. A. Rosettl, No. 3car* p« l in e i că vinde «Hln, vă dă In m od «ra - tuli, orie* Îndrumări «1 ■laturi tcchnlca.

21

X

ru l — sunt cu a tâ t m ai prim ejdioase, atunci când în s lu jba rău lu i, aduc şl oarecare cu l­tu ră , aşa că apărarea pe care au încerca t s’o facă m arto rii P au l B e rn a rd şi contesa de Lam bert, nu poate in f lu e n ţa în tru nim ic v er­d ic tu l exem plar de sever, pe care ju ra ţii trebue să-l aducă".

I IA părarea însă, p rin g lasu l avocatului M yr­

bach, ap ă ră to r d in o ficiu , relevă ro lu l greu ce i s’a în c red in ţa t, de a apăra pe un om care ţine cu o rice p re ţ să fie condam nat !

—• In adevăr, spunea M yrbach, acuzatul P e te r B ruys, p ro fe so r de lim bile o rien tale , a refuza t să-şi a leagă un avocat; el m ărtu ­riseşte cu „hotărîre", după cum spunea acu­zarea, cu p rea m u ltă h o tă rîre , că el este

asasinul, şi îşi ascunde toa te ca lităţile , to t ceeace ar pu tea să-i serviască d rep t c ir­

cum stanţe atenuan te. A firm ă că e un aven­tu rie r de rând, când în realita te a făcut războiul şi a fo s t un erou. Nu ne-a spus că rana de pe obraz e sem nul eroism ului său, ci că e o urm are a unei h arţe de beţiv? De ce se ponegreşte om ul acesta, d-lor? Dece ţine a tâ t de m ult să-l lu a ţi drept un crim i­nal fioros, şi să-l condam naţi? Nu cum va vo- eşte să acopere p rin je r t fa sa pe adevăra­tu l asasin, sau cel p u ţin pe com plice? Nu e oare dato ria dv. să d a ţi instrucţie i tim pul necesar p en tru ce rc e tă r i mai am ple ?“

M yrbach a ră tă apoi câ t de ciudat era fap ­tu l că, aşa cum în p rezen t Bruys îşi ia a- supra lui crim a, to t a s tfe l au declara t înain­tea lui d-ra von T o rg a u şi locotenentul W al­dem ar că ei sun t asasin ii. Aceste două p e r­

R E A L I T A Ţ E A I L U S T R A T A

soane fac p arte din su ita prinţului de H a ll­s ta d t; or, P e te r B ruys a fost profesoru l principesei Am elia de H allstadt...

— Rog apărarea, zise preşedintele, să nu-şi facă argum ente din insinuaţiuni, pe cât de nefondate, pe a tâ t de ofensatoare pentru p rin ţii de H allstad t.

Avocatul M yrbach rip o stă că, oricine ar fi în joc, trebue să se facă lumină. P en tru a- ceasta, este neapărat nevoe de un suplim ent de anchetă, pen tru a se cerceta cel puţin, după cum a ceru t şi contesa de Lam bert, dacă în adevăr banii găsiţi asupra acuzatu­lui erau ai contelui d ’Arlon.

— Dar au fost găsiţi în portfeuille-ul con­telui, şi portfeu ille-u l în buzunarul acuzatu­lui ! ripostă enervat procurorul.

I I I .— A părarea a term inat? întrebă preşedin­

tele nerăbdător.— Nu, d-le p reşedinte, răspunse M yrbach.

D oresc să mai relev un lucru.Şi anume, să-mi spună partea civilă, la cât

preţu ieşte persoana contelu i d’Arlon.— P artea civ ilă are cuvântul, zise preşe­

dintele.Dar nimeni nu răspunse.— Cine rep rez in tă partea civilă? insistă

preşedintele.— Domnule preşedinte , zise g refierul, ca

răspuns la adresa noastră , prin care o inv i­tam să se constitu ie parte civilă, fam ilia contelui A lfred d’A rlon, dela Paris, ne-a răs­puns că nu recunoaşte ca membru al aces­te i familii pe nici un conte A lfred d’Arlon

şi că d intre v lăsta rii în viaţă, nici unul nu s afla la Viena, la data crimei.

— Vă rog, zise M yrbach, să dispuneţi să se treacă în procesul verbal aceste declara ţiuni de care mă voi folosi la tim pul opor tun.

— Mai aveţi ceva de subliniat sau între bat? se încrun tă u şo r preşedintele.

— Da!... Să se lăm urească, rolul pe car l’a jucat a r tis ta D olores Corgo în această afacere, s tr ig ă M yrbach.

Chemată la bară, a r tis ta declară că în noaptea crim ei, a s ta t to t tim pul la Moulin Rouge, dela 9 seara, până a doua zi, în zori Bruys a venit la varie teu după ora 2 noap­tea.

— Ce a făcu t B ruys înainte de această oră, — adăogă D olo res Corgo, — nu ştiu.

Personalul varie teu lu i şi num eroşi clienţi aduseră m ărtu rie că a r tis ta îşi petrecuse în adevăr toa tă noaptea la varieteu.

— Ne răp iţi tim pul degeaba, d-le avocat! zise preşedintele.

— Dar, răspunse M yrbach, pe culoarul hotelului s’au găsit urm ele însângerate ale paşilor unei femei. D acă aceste urme nu sunt nici ale a r tis te i D olores Corgo, nici ale d-rei von T orgau, pe care aţi scos-o din ca­uză, ale cui sunt atunci? Bruys a avut com­plice, în cazul când el e asasinul. Cine a fost complicea lui B ruys?

— Bruys, zise preşedinte le, ai avut o com­plice?

— Nici o com plice: am asasinat eu singur pe contele d’Arlon.

IVIn acea clipă, se produse un fap t vertigi­

nos ca un fu lg er: uşa se dădu în lături şi o fa tă tânără se opri în prag, strigând:

— Nu-1 condam naţi... Nu e vinovat... Eu am ucis pe contele d 'A rlon !....

Şi fiinţa albă ca o apariţie , care rostise aceste cuvinte, se p răbuşi, căzând mai în­tâi în genunchi şi apoi la pământ. ;f||

Publicul, uim it, se ridicase în picioare. T oată lumea vorbea.

—- Cine e?... Cine e?...— P rincipesa A m elia!...P rincipesa A m elia-F rancisca de Hallstadt

fu ridicată şi aşezată pe o bancă. In urma ei, pătrunse în sală dom nişoara de onoare R ita von T orgau cu o expresie de profundă groază pe figură, s trig ân d la rândul ei:

— E nebună!... Să n ’o credeţi... Alteţa sa n ’a ucis!... E u sun t asasina, pe mine trebue să mă pedepsiţi!...

P reşedintele ag ită c lo p o ţe lu l:— Tăcere!...P e te r B ruys asistase impasibil la toata

scena aceasta.Atunci, din public se ridică lo c o te n e n tu l

W aldem ar şi ceru cuvântu l „ c a să dea o pre­tinsă lăm urire onorate i Curţi".

— Poţi d -ta să ne lăm ureşti î n c u r c ă tu r a asta? îl în trebă preşedintele.

— Da, răspunse o fiţe ru l.— Atunci, aveţi cuvântul.

— O norată C urte, pronunţă ta re şi ras' p icat locotenentul W aldem ar, îmi menţin prim a declaraţie, şi anum e, că nimeni altu şi că numai eu sunt asasinul contelui d Ar- lon.

Se produse tum ult.Lumea, ju ra ţii în picioare, vociferau, a-

postrofau co n trad ic to riu :— Sunt complici!...— Nu e nici unul vinovat, vor să aco­

pere o a ltă persoană.— Cine e ucigaşul ?...— Prinţesa e vinovată ?...

VIn acest vacarm , preşedintele îşi P‘.efjg

o clipă cum pătul şi trân tind clopoţelul masă, s tr ig ă :

— Cine dracu m ai poate să ne s c o a t ă dm încurcătura asta? , g

— Eu! răsună o voce f o r m i d a b i l a , _ n e ­hotărâre im punătoare, care reuşi sa tăcere instantaneu în sală.

Ochii tu tu ro r se înd rep tară spre uşa fund, pe unde se strecu rase un grup nete ^ c lit de oameni, com pus d in tr’un m atelot bereta pe-o ureche şi tr ico u de lână cenuş> > un lacheu în liv rea verde, dar cu pe cap şi pardesiu l pe um eri; o T\e scundă, ce surâdea n a iv ; un neam ţ * t ;_ g ras; un groom în un iform ă roşie şi cu

(Va urma)-

22 Iun ie 1929

1

N U M A I

fin22

R E A L I T A T E A ILUSTRATA 22 Iunie 192!)

Jocurile „Realităţii Ilustrate“„Cuvintele încrucişate în figuri"Joc No I (Cuvinte încrucişate) „ION P ILLAT”

(15 puncte)de Minciunescu, G iurgiu

F 1 3 b 5. <0 T- l q. 10 II a. i i

r \k! J *

IV.\L- * mmaX Sfc*. /r 1

/ rn.fc ^1 IU 9C. SI-

iz r A P*K 1 1 35. 2 ki / S.

25- I 14 ■ m 2C. 27 k .t_- -

2 / 1 ■ ■ m■ k m ?/■

32 MG B B lL 3 H k a

/ . >i U ■ ■ pSP1m" l & u. / 4

VIC

JS 11 U i i 11jihL*

K/ 3/ '

■ s t k ► Vko ✓ Li ■

m 1 ■ Mm ,s » m hi. f

1 ■ m ■ m r u AV T i ■Ui $*■ m ■ f ie mă ţm ■■ UI L!hi ri n. « p*m» IT 4J

\z. ■ • rfv r fa- (c C 61- ■ tr U. ■ 7TLk ..1 |

ORIZONTAL. — 1) Volum de poezii ale iui P illa t. 14) Gravor francez (1747—1825). 15) în şe la ră . 16) Animale am fibii. 17) Soţia lui A tham as rege al Tebei. 18) Num e feme- nin. 19) S u fe rin ţă adâncă (fig.). 20) Două li­tere din „Croy“. 22) Notă m uzicală . 23) Cham pion. 25) P ronum e (inv.). 26) Amanet. 28) I’ronum e (inv.). 29|) Domn al M unteniei. 30) D atină. 32) Pronum e. 32) A fugi. 34) Pleacă. 35) L ocuitor al unei fam ilii tracice. 36) S unt bolnav. 38) Oraş în F ra n ţa . 39) O- răşel în F ra n ţa . 40) Conjuncţie. 41) Numele lui B udda în China. 42) P ronum e Qnv.). 43) P ictor francez (1766—1837). 44) S tilu l unui autor. 45) B unici, moşi. 46) P ronum e. 47) S tim at. 49) Potrivesc. 54) A fluent al Trotu- şului. 57) P ronum e (pl.). 58) Poezie de I. I’illat. 63) P repoziţie (inv.). 64) Volum de poezii ale lui P illat.

■VERTICAL. — 2) Rege al Cretei (mith.).3) Consum a (fig.). 4) Morfeu. 5) L ite ră g re­cească. 6 ) P lan tă . 7) Notă m uzicală. 8 ) Două litere din „Talm a". 9) F luv iu în F ran ţa . 10) A nagram a cuvântului „dig." 11) D epar­tam en t în F ra n ţa . 12) Oraş în Statele-Unite, pe Iludson. 13) Fluviu în F ra n ţa . 16) Poezie de I. l ’ilat. 21) Poezia de I. P ilat. 23) T u r­bu ri (fig.). 24) Volum de poezii de I. P ilat. 27) Propoziţie. 30' Poezie de I. P illa t. 31) A- fluent al T rotuşului. 41) O raş în Ita lia . 43) Ş iră de fân. 45) S ta tu a r francez (1768—1845). 48) O raş în S iria. 50) Sprijinesc. 51) Monete ungureşti. 52) Listă. 53) Trei litere d in „T a­rapana". 54) Uleiu. 55) Dumnezei, la cei vechi. 59) Posezi. 60) Două litere d in „Gât“. 61) R âu în F ra n ţa . 62) Două litere din „Cal".

Joc No. 2 (Rebus)(10 puncte)

de Vasile Turculescu (Craiova)

V-

A± 1

)

iî |

Să se găsească un cunoscut adegiu lati nesc.

Joc No. 3 M etagram â)(5 puncte)

de Titty Mocllova, B ucureşti— CU F su n t la spate,

„ P bulb la unele plante,„ R crem ă fină,

„ T tru p ă neregu lată „ Ţ meteor apos!...

Joc No. 4 (Enigmă)(5 puncte)

(1? 1 >,niii şi Ionel Rădulescu(Focşani)

Aşa cum sunt,S tau prin păm ânt;— De m ă veţi descoperi,Zeitate veţi găsi.

L A NOI în (ară, până anul trecu t, jocu-___ ; rile de cuvinte înc ruc işa te s e făceauîn ca reu ri sim ple, singurele c r ite r ii în în ­c ruc işare fiind corectitud inea cuv in telo r, din punct de vedere gram atical.

Pentru că nu acesta era adevăratu l sp irit al acestor jocuri, s’a căutat să se facă în c ru ­cişarea în ju ru l anum itelor figuri estetice care mai târziu au devenit capete de artiş ti, sc riito ri, etc...

Ideea aceasta a fost îm prum utată din a- pus, fără ca să se ajungă însă la acea p e r­fecţiune, ce caracterizează jocurile stră ine , unde figura se arm onizează cu ansam blul cuvin telor utilizate, în tr’un lot sp iritua l şi am uzant.

îm p ru m u tân d ideea şi form a, ne-a lipsii tocm ai esenţialul : talentul, ad ică acel simţ estetic al selecţionării cuv intelor şi a rm o n i­zării lor cu însem narea figurei, in d ife ren t dacă spaţiile sunt mai restrânse şi se mai strecoară şi câteva greşeli mici.

In tr ’udevăiy recunosc că mulţi când au figura unui artist utilizează cuvinte în legătură cu ro lurile sau film ele în care a jucat, în să restu l cuvintelor lasă atât de do­rit, ca form ă şi însem nare, încât strică tot farm ecul jocului, mai ales când sem nifi­caţiile sunt rău date.

Din punctu l acesta de vedere, sun t două feluri de în c ru c işă ri :

l’rim a, în spaţii mai m ari, cu cuvin te ab­solut corecte , însă aşa cum ele rees din prim ele d irec tive trase, înc ruc işa re corectă, însă nu şi sp irituală . A doua, în spaţii mai m ici, cu cuvin te frumoase, mai pu ţin corec­tă, d a r sp iritu a lă şi d istractivă !

Pe aceasta d in urmă o preferăm noi, pen­trucă num ai ea justifică un iversalita tea a- cestui in stru c tiv şi am uzant soiu de jocuri.

C olaboratorii noştri, cari ne trim it jocuri in te resan te, în figuri estetice, sunt rugaţi a ne lăsa nouă dreptul de a m odifica în c ru ­cişarea, sub m enţiunea specială, în cazul când ea nu îndeplineşte cond iţiun ile de mai sus, aceasta ca să nu mai avem nici o d i­ficultate, cum am mai avut pe lun ile cele­lalte, când ain m odificat în c ru c işa rea , fără m enţiune specială, la figura lui C onrad Yeidt, G reta Garbo, T. Argliezi, Brătescu- V oineşti, etc...

P en tru că m ajoritatea jo cu rilo r cu tra d i­ţie s’air banalizat, din cauza prea deselor repe tări, deven ind ch iar anoste, vom căuta să stim ulăm o rice tendinţă spre orig ina lita te , in stitu in d un concurs cu premii pentru cele mai originale jocuri trimise de ileslegătorii noştri.

Concursul se va deschide odată cu înce­perea vacan ţelo r şcolare. A m ănunte, ul­terior.

N. GH. POPESCU* * *

Deslegările jocurilor se primesc la redacţie până la 10 Iulie. Fiecare joc acordă deslegătorului un număr oarecare de punc­te. Cel care obţine num ărul cel m ai m are de puncte, prin deslegarea celui m ai mare num ăr de jocuri din num erile 24, 25, 26 $1 27, va prim i un premiu de 1000 lei. P re ­miul al doilea e de 500 lei; prem iul al tre i­lea 300 lei. Urm ătorii şapte deslegători p ri­mesc câte un volum din operile autorilor renum iţi. Deasemenea vom publica numele tu turor deslegătorilor. Prem iile se vor dis­tribui la 20 Iulie 1929.

* * *REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIABucureşti, str. Sărindar 7. Etg. II

Telefon 306 67 PREŢUL ABONAMENTULUI

Pe un an .......................................... Lei 350Pe o jum ătate de a n ........................„ 1 8 0Pe trei l u n i .......................................... ....... 95

PENTRU STRAINĂTATEPentru A m e r i c a .................................. . 800Pentru Cehoslovacia şi Jugoslavia . „ 500

23

MISS ROMÂNIA, D-ra Magda Demetrescua obfinui un formidabil s u c c e s la concursul internaţional de frumuseţe din Galveston

„Atelierele Adeverul” S. A.