Stiri 15 iunie 2020, prima parte

Alba Iulia, 13 iunie 2020CURSUL DE SCHIMB 15.06.2020

1 EUR 4.8337

1 USD 4.2959

Prognoza meteo: Furtunile violente şi ploile torenţiale mătură România. Ce regiuni se află sub cod portocaliu 15 iunie 2020, 12:22de Ionela Stănilă

Ploi puternice lovesc România. Meteorologii au emis cod portocaliu de vreme rea, valabil până marţi, 16 iunie, ora 03.00. Instabilitatea atmosferică va fi în continuare accentuată în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în sud, în centru şi în zonele montane. Vor fi perioade cu înnorări, averse, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată alevântului şi, izolat, vijelii şi grindină.

Ploaie torenţială pe A2, pe tronsonul kilometric 20-35 Restricţii de trafic pe A2. În ce zone au loc lucrări de reparaţii  

"În după-amiaza zilei de luni (15 iunie) şi în prima parte a nopţii de luni spre marţi (15/16 iunie), în Oltenia, Banat, Crişana şi local în Transilvania şi Muntenia vor fi perioade cu averse torenţiale şi se vor acumula cantităţi de apă de peste 40 l/mp şi pe arii restrânse 50...80 l/mp.

1

Vor fi intensificări ale vântului, cu rafale de peste 70...80 km/h, frecvente descărcări electrice şi grindină", au anunţat reprezentanţii ANM.   Conform meteorologilor, ploile vor avea caracter torenţial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, local, cantităţile de apă vor fi însemnate. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 şi 28 de grade în Maramureş, iar cele minime vor fi cuprinse între 10 şi 19 grade. Şi la Bucureşti, vremea va fi în continuare în general instabilă. Vor fi înnorări temporar accentuate şi se vor semnala averse, posibil moderate cantitativ, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă va fi de 15...16 grade.    

APIA si SUBVENTII

Anunțul ministrului Adrian Oros despre Ciclul II în Programul Tomata! Ramona Dascălu - 14 iunie 2020

Anunț important despre Ciclul II în Programul Tomata! Ministrul Agriculturii Adrian Oros a lăsat să se înțeleagă într-un interviu acordat astăzi, duminică – 14 iunie, în emisiunea Viața Satului, de pe TVR 1, că se va derula și Ciclul II în cadrul programului Tomata. Mai mult de atât, șeful de la MADR a spus că dacă va mai fie nevoie de bani pentru acest Ciclu II, sumele necesare vor fi alocate la următoarea rectificare bugetară.

”Anul trecut în noiembrie pentru ciclul II nu erau bani suficienți pentru că nu au fost bugetați și am completat în decembrie la rectificarea de buget, am mai pus încă 12 milioane de euro. Anul acesta am pus pentru primul ciclu 40 de milioane de euro și, dacă o să fie nevoie, la rectificare, pentru cei care accesează ciclul II, o să completăm”, a declarat ministrul Adrian Oros.

Anunțul ministrului vine în contextul în care în ultimul timp tot mai mulți fermieri au întrebat dacă va fi sau nu un ciclu II în Programul Tomata în acest an, mai ales că în această perioadă se pun bazele viitoarelor culturi, iar legumicultorii trebuie să știe ce au de făcut.

2

Un semnal pozitiv în ceea ce privește ciclul II la cultura de roșii a fost dat și de primarul din comuna Matca, care a spus că Programul Tomata va fi prelungit și pentru toamnă. 

Programul ”Tomata” s-ar putea transforma în ”Legume în spații protejate”

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a mai spus că în următorii ani Programul Tomata este posibil să se transforme într-un program mai amplu, care să acopere mai multe tipuri de legume.

”Sigur că la un moment dat, după ce derulezi 4-5 ani un asemenea program, trebuie să pui un plafon pentru că acei bani trebuie să-i muți și în altă parte. Foarte mulți legumicultori îmi spun ”Domnule ministru, noi numai tomate conumăm? De ce nu faceți un program legume cultivate în spații protejate? Și va trebui să ne gândim probabil pentru că sunt alte zone unde se cultivă alte tipuri de legume și ca să nu apară această frustrare va trebuie să ne gândim la un program probabil mai vast – Legume în spații protejate, care să fie un program mai amplu și să acopere și alte tipuri de legume”, a declarat Adrian Oros în emisiunea Viața Satului.

Guvernul a aprobat prelungirea termenului pentru banii din Programul Tomata 2020 ! Roxana Dobre - 14 iunie 2020

Termen prelungit pentru un ajutor de stat primit de fermieri pentru cultura de roșii în sere și solarii! În ședința de Guvern din data de 11 iunie a fost adoptată o hotărâre care modifică și completează HG nr. 248/2020 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” pentru anul 2020”.

Ministerul Agriculturii precizează că decizia a fost luat din cauza situației agrometeorologice severă din această primăvară, când au fost temperaturi deosebit de scăzute pentru această perioadă a anului, situație care a afectat cultura de tomate în spații protejate.

”Din cauza faptului că numeroși fermierii înscriși în program nu au reușit să valorifice producția de tomate pentru a fi eligibili, s-a decis necesitatea extinderii perioadei de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv până la 1 iulie inclusiv”, argumentează ministerul agriculturii.

De asemenea, se va corela termenul de valorificare cu celelalte termene prevăzute de actul normativ, respectiv termenul de depunere a documentelor justificative și de întocmire de către DAJ a situației centralizatoare cu sumele reprezentând ajutor de minimis.

3

Astfel, actul normativ aprobat de Guvern prevede:

-valorificarea producției până la data de 1 iulie inclusiv;

-depunerea la DAJ a documentelor justificative care atestă valorificarea producției și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecția plantelor, până la data de 15 iulie inclusiv;

-întocmirea de către DAJ și transmiterea situației centralizatoare a sumelor reprezentând ajutor de minimis la MADR, până la data de 31 iulie 2020.

Zile de foc la APIA! 815.537 de fermieri au depus cereri de plată pentru 9.427.513 de hectare! Roxana Dobre - 14 iunie 2020

Sunt zile de foc la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ultimele zile pentru subvenţiile fermierilor sunt bifate în acest week-end de funcţionarii agenţiei de plăţi din toată ţara dar și plățile pentru subvențiile care mai sunt de achitat. Atât directorul general al APIA, Adrian Pintea, cât şi ministrul agriculturii, Adrian Oros, au efectuat vizite în teritoriu pentru a se asigura că depunerea cererii unice se desfăşoară la cote maxime, în ultimele 2 zile până la termenul limită care este 15 iunie.

Adrian Pintea, şeful APIA a declarat pentru Agrointeligenţa-AGROINTEL.RO că până pe 13 iunie au depus cererea unică 815.537 de fermieri cu o suprafaţă de 9.427.513 ha.

”Până astăzi, duminică – 14 iunie, 15 centre județene APIA au depășit suprafețele pentru care s-au depus cereri în anul 2019: Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Sălaj, Timiș, Vaslui și Vâlcea. Pentru sâmbătă, 13 iunie, putem spune că am înregistrat o suprafață bună având în vedere că este vorba despre o zi de week-end. Adică au depus cereri 3.573 de fermieri pentru o suprafață de 194.825 ha. Vreau prin intermediul Agrointeligența să

4

mulțumesc tuturor funcționarilor din țară care au făcut eforturi să se plieze la noua formă de înregistrare a cererii unice dar mai ales au înțeles că trebuie să fie alături de fermieri și să își desfășoare activitatea și în zilele de sâmbătă și duminică sau sărbătorile legale”, a mai spus șeful APIA.

Vizitele în teritoriu au continuat și sâmbătă, 13 iunie

Adrian Pintea s-a deplasat la sediul Centrului Județean Giurgiu, sâmbătă 13 iunie. Acesta a transmis că până la 13 iunie la nivelul județului Giurgiu au fost depuse 11.694 de cereri unice pentru campania 2020 pentru o suprafață de 187.350 hectare.

”În paralel cu primirea de solicitari pentru anul 2020, funcționarii APIA Giurgiu finalizează autorizarea la plată pentru campania aferentă anului 2019. 99,8% din totalul fermierilor județului au primit aprobarea de plată, suma totală depășind valoarea de 43.017.803 euro”, a transmis șeful APIA. Din informațiile Agrointeligența-AGROINTEL.RO, șeful APIA va continua verificările în teren și astăzi, 14 iunie, la Centrul Județean APIA Prahova.

Și ministrul agriculturii, Adrian Oros, a vrut să verifice cum stau lucrurile în teren în privința depunerii cererii unice. Acesta a mers în control la APIA Cluj unde a primit asigurări de la directorul executiv Ioan Merca că în acest an suprafața solicitată la plată va depăși suprafața de anul trecut, la nivelul județului.

”Perioada aceasta este una foarte încărcată pentru angajații APIA. Aceștia lucrează inclusiv în weekend-uri pentru a veni în sprijinul fermierilor care își doresc să depună cererea unică de plată pentru subvenții, termenul limită fiind 15 iunie. Am avut o întâlnire cu conducerea instituției, dar și cu funcționarii implicați în preluarea cererilor unice pe suprafață și a cererilor pe Măsura 15 (Plăți pentru angajamente de silvomediu)”, a transmis Oros.

Se mai pot depune cereri de subvenții după 15 iunie? Anunțul APIA pentru fermieri! Ramona Dascălu - 14 iunie 2020

Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, Adrian Pintea, din nou în control în teritoriu! De această dată, șeful

5

APIA a mers la Centrul Județean Prahova pentru a vedea cum se desfășoară campania de depunere a cererilor unice de plată în penultima zi în care se pot depune aceste cereri făra ca fermierii să fie penalizați.

”În penultima zi a campaniei pentru depunerea cererilor unice de plată fără penalizări, Directorul General APIA s-a deplasat din nou în teritoriu. De data aceasta a ales să verifice activitatea de primire a solicitărilor pentru anul 2020 ale Centrului Județean Prahova”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a APIA. 

Potrivit APIA, la nivelul județului Prahova, 9.224 de fermieri au depus, până în momentul de față, dosarele pentru campania aferentă anului 2020, pentru o suprafață totală de 135.093 hectare, ceea ce înseamnă un procent de 97,45% din suprafața solicitată pentru plată în campania precedentă.

Din datele prezentate de instituție, situația depunerii cererilor unice se prezintă mai bine, comparativ cu anul trecut, în 15 județe din țară: ”Până astăzi, duminică – 14 iunie, 15 centre județene APIA au depășit suprafețele pentru care s-au depus cereri în anul 2019: Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Sălaj, Timiș, Vaslui și Vâlcea”.

Cererile depuse după 15 iunie vor fi penalizate!

Campania de primire a cererilor unice de plată va continua încă 25 de zile după data de 15 iunie, cu penalizări de 1% pe ziua de întârziere din suma totală pe care fermierul urmează să o încaseze.

Apicultorii cer ajutor de minimis de 10 euro/familia de albine pentru pierderile la mierea de rapiță și salcâm! agrointeligenta.ro - 14 iunie 2020

Apicultorii români cer și în acest ajutor de minimis pentru pierderile de producție! Crescătorii de albine solicită autorităţilor acordarea unui sprijin financiar de 10 euro/familia de albine pentru compensarea pierderilor din sector, având în vedere că fenomenele meteo nefavorabile au compromis în acest an producţia de miere, iar cheltuielile pentru supravieţuirea şi păstrarea familiilor de albine sunt tot mai mari.

”Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) fost informată în ultimele zile de greutăţile deosebite pe care le întâmpină apicultorii din peste 30 judeţe ale ţării. Aceste greutăţi decurg din anul apicol dezastruos, din care până la această dată nu s-a realizat nici măcar 20% din producţia de miere marfă, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile atât la cultura de

6

rapiţă, cât şi la cea de salcâm. Perioada de valorificare a acestor culesuri s-a suprapus cu frig, îngheţ, temperaturi scăzute în timpul zilei şi, în perspectivă, din datele furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie, se pare că şi culesul de floarea soarelui va fi compromis. Având în vedere toate aceste probleme, faptul că producţia de miere depinde în cea mai mare parte de condiţiile meteorologice, solicităm din partea Ministerului Agriculturii, a Guvernului României, un sprijin financiar de 10 euro/familia de albine. Se impune luarea unor măsuri urgente în acest sens, în condiţiile în care zi de zi, cheltuielile privind supravieţuirea şi păstrarea familiilor de albine sunt tot mai mari”, susţin reprezentanţii ACA, într-o scrisoare deschisă transmisă ministrului Agriculturii, Adrian Oros, informează Agerpres.

Aceştia menţionează că, în anul 2019, pe fondul aceloraşi condiţii meteorologice nefavorabile, Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a acordat un sprijin financiar, ”Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2019 asupra sectorului apicol”, ajutor prin care apicultorii au putut asigura hrana necesară pentru supravieţuirea familiilor de albine pe perioada iernii 2019-2020.

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România a făcut aceste demersuri încă din data de 7 aprilie 2020, mai ales că apicultorii prin formele asociative din structura asociaţiei profesionale au transmis date despre situaţia apiculturii către conducerea Prefecturilor cât şi către Direcţiile Agricole Judeţene.

”În acest context, suntem convinşi că în condiţiile în care Guvernul şi Ministerul pe care cu responsabilitate îl conduceţi, recunoaşte calamitarea sectorului vegetal, implicit trebuie recunoscute şi efectele negative ale secetei asupra sectorului apicol”, se arată în documentul transmis ministrului Agriculturii, semnat de preşedintele ACA, Ioan Fetea.

Potrivit datelor ACA, în 2019, producţia de miere a fost mai mică cu aproximativ 15-20% faţă de 2018, situându-se la circa 17.000 de tone, ploile şi frigul din primăvara, dar şi seceta fiind principalele cauze care au dus la diminuarea producţiei.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, cu efective de 1,47 de milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

7

Anul trecut, apicultorii au încasat o schemă de ajutor de minimis în cuantum de 20 de lei pe familia de albine, banii alocați de MADR acoperind sprijinul pentru 310.556 familii de albine din România.

Tăiere de 35% din ajutorul de stat pentru ameliorare! Președintele AGCTR: ”Ne-au informat că e ordin de ministru” Roxana Dobre - 14 iunie 2020

Ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor de animale pierde din banii care îi erau alocați. Toader Neață Împăratu, președintele Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR) a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că toate asociațiile au fost informate că vor pierde 35% din sumele alocate până acum. Nemulțumirea liderilor crescătorilor de animale este că nu au fost consultați de conducerea Ministerului Agriculturii!

”Ne-au tăiat 35% din banii care ni se cuvin de la ameliorare, iar noi, din păcate, trebuie să ne îndreptăm cu diferența de sumă către fermieri pentru că nu ne putem face treaba în aceste condiții. Adică cel mai probabil taxele din teren pe care noi le percepem vor crește. Ameliorarea asta și genetica este foarte grea și ca să o înțelegi trebuie să fi de meserie. Guvernanții care sunt acum la putere și care au vorbit urât despre aceste Cărți de Rasă, la capitolul bani ei nu înțeleg că aceste sume pe care ni le dau nouă se întorc în buzunarele statului român. Jumătate se întorc. La salarii știți foarte bine cât impozit se plătește înapoi la stat, din 100 de lei circa 40 de ei sunt plătiți la stat. Ei nu gândesc așa!”, a explicat specialistul.

Liderul AGCTR spune că Ministerul Agriculturii nu a motivat în vreun fel tăierea sumelor pentru zootehnie. ”Banii ne-au fost tăiați fără niciun motiv, nu ne-au chemat la discuții ci doar ne-au informat că este ordin de ministru și că se taie banii. Cel puțin nu ne-au chemat la o discuție să ne explice dacă este pentru o lună, două, cinci ani. Nimic! Au tăiat fără nicio consultare. Legea spune clar: diferența de bani ne îndreptăm către fermier. Noi am păstrat tarifele pentru fermieri, sumele alocate au rămas la nivelul anului 2007, între timp salariile s-au mărit, taxele la fel”, a mai spus Neață.

Reamintim că plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale este achitată de Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene. Cea mai recentă sumă transferată către Asociațiile de profil a fost efectuată pe 3 iunie pentru cererile de plată depuse în luna aprilie, aferente serviciilor prestate în luna martie si trimestrul I al anului 2020.

8

Suma totală autorizată la plată a fost de 16.198.144,98 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 85 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

DECIZIE GUVERN PENTRU SUBVENȚIA FERMIERILOR!Agroinfo  14 iunie 2020

ADOPTATĂ DE GUVERN. Executivul a adoptat, în ședința din 11 iunie 2020, o hotărâre prin care fermierii nu mai riscă să-și piardă subvenția de 3.000 de euro pentru tomate. Astfel, termenul pentru valorificarea tomatelor a fost prelungit de la 15 iunie la 1 iulie, anunță un comunicat al Ministerului Agriculturii transmis pentru AGROINFO.

În ședința de Guvern din data de 11 iunie 2020 a fost adoptată o hotărâre care modifică și completează HG nr. 248/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate" pentru anul 2020”.

În primăvara anului 2020, potrivit caracterizării agrometeorologice emisă de ANM, au fost temperaturi deosebit de scăzute pentru această perioadă a anului, situație care a afectat cultura de tomate în spații protejate.

Din cauza faptului că numeroși fermierii înscriși în program nu au reușit să valorifice producția de tomate pentru a fi eligibili, s-a decis necesitatea extinderii perioadei de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv până la 1 iulie inclusiv.

De asemenea, se va corela termenul de valorificare cu celelalte termene prevăzute de actul normativ, respectiv termenul de depunere a documentelor justificative și de întocmire de către DAJ a situației centralizatoare cu sumele reprezentând ajutor de minimis.

Astfel, actul normativ aprobat astăzi prevede:•valorificarea producției până la data de 1 iulie inclusiv;•depunerea la DAJ a documentelor justificative care atestă valorificarea producției și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecția plantelor, până la data de 15 iulie inclusiv;•întocmirea de către DAJ și transmiterea situației centralizatoare a sumelor reprezentând ajutor de minimis la MADR, până la data de 31 iulie 2020.

9

URGENT APIA! ULTIMA ZI pentru SUBVENȚII FĂRĂ PENALITĂȚI! Agroinfo 14 iunie 2020 - DEPUNEȚI CEREREA APIA! Fermierii mai au la dispoziție o singură zi pentru a cere subvențiile agricole fără penalități de întârziere. Duminică, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a fost la APIA Prahova pentru a verifica depunerea cererilor unice de plată.

ATENȚIE! Campania de depunere a cererilor se încheie pe data de 15 iunie 2020! După acest termen, timp de 25 de zile, fermierii pot să mai ceară subvențiile aferente acestui an, dar cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.În penultima zi a campaniei pentru depunerea cererilor unice de plată fără penalizări, directorul general APIA s-a deplasat din nou în teritoriu. De data aceasta a ales să verifice activitatea de primire a solicitărilor pentru anul 2020 ale Centrului Județean Prahova.La nivelul județului Prahova, 9.224 de fermieri au depus, până în momentul de față, dosarele pentru campania aferentă anului 2020, pentru o suprafață totală de 135.093 hectare, ceea ce înseamnă un procent de 97,45% din suprafața solicitată pentru plată în campania precedentă.

Până astăzi 15 centre județene APIA au depășit suprafețele pentru care s-au depus cereri în anul 2019: Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Sălaj, Timiș, Vaslui și Vâlcea.

Campania de primire a cererilor unice de plată va continua încă 25 de zile după data de 15 iunie, cu penalizări de 1% pe ziua de întârziere din suma totală pe care fermierul urmează să o încaseze, a informat APIA, într-o postare pe pagina oficială Facebook.

AFIR si FINANTARI

Mihai-Liviu Moraru, director AFIR: ”Am început o analiză a întregii activități privind implementarea PNDR 2020” Ramona Dascălu - 14 iunie 2020

Îmbunătățirea relațiilor cu beneficiarii și cu solicitanții de fonduri europene, obiectivul noului director al AFIR! Proaspăt numit în funcția de director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Mihai-Liviu Moraru spune că deja a început o analiză a

10

întregii activități a instituției din punct de vedere al stadiului implementării PNDR 2020 și al procedurilor de lucru și că urmărește prin aceasta îmbunătățirea relațiilor cu beneficiarii și cu solicitanții de fonduri europene.

„Funcția de Director general mă onorează și mă responsabilizează dar, în același timp, pornesc la drum cu energia și încrederea pe care le știu ca fiind calități definitorii ale AFIR. Avem în față o perioadă deosebit de complicată în ceea ce privește derularea Programului Național de Dezvoltare Rurală și a activității Agenției. Mă refer atât la aigurarea absorbției fondurilor disponibile din alocarea pe care am avut-o în perioada 2014 – 2020, cât și la optimizarea activităților administrative și procedurale pentru a asigura o tranziție eficientă către noua perioadă de programare financiară. Sunt conștient că performanța noastră din această perioadă va asigura dezvoltarea instituțională ulterioară și va reafirma calitatea și responsabilitatea muncii pe care AFIR le-a dovedit în repetate rânduri. Voi depune eforturile necesare pentru a asigura la nivelul întregii Agenții aprecierea la justa valoare a profesionalismului, abordarea mea definitorie fiind meritocrația”, a declarat Mihai-Liviu Moraru, directorul general al AFIR, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

Acesta susține că va iniția o serie de acțiuni concrete pentru îmbunătățirea relațiilor cu beneficiarii și cu solicitanții de fonduri europene.

„Am început deja o analiza a întregii activități din punct de vedere al stadiului implementării PNDR 2020 și al procedurilor de lucru și voi iniția o serie de acțiuni concrete pentru îmbunătățirea relațiilor cu beneficiarii și cu solicitanții de fonduri europene. Experiența de 14 ani în Agenție o voi pune în folosul beneficiarilor PNDR 2020 și pentru construirea unui Program consistent, corelat cu nevoile reale din următoarea perioada, specifice agriculturii și dezvoltării economice a României”, a mai precizat Mihai-Liviu Moraru.

Mihai-Liviu Moraru a fost numit Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, începând cu data de 9 iunie, conform Ordinului MADR 1834/R/ 09.06.2020.

Acesta are o experiență de 14 ani în ceea ce privește implementarea tehnică și financiară a Programelor Naționale de Dezvoltare Rurală, fiind parte a echipei Agenției încă din perioada de implementare a Programului SAPARD. În acest interval a parcurs toate etapele profesionale, de la inspector debutant, la momentul angajării în Agenție, în anul 2016, consilier, șef serviciu și ulterior, Director al Oficiului Județean Suceava.

11

Mihai-Liviu Moraru are 37 de ani și este născut în Vatra Dornei. El a absolvit Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti – Facultatea de Horticultură şi Arhitectură Peisageră, cu specializarea inginer diplomat. Are, de asemenea, un masterat în Management în Agroturism şi Alimentaţie Publică.

ALTELE

Prognoze sumbre de la FMI pentru iunie: Estimări mai pesimiste decât în aprilie 14 iunie 2020, 10:07de Afrodita Cicovschi

Prognozele FMI pentru luna iunie sunt mai pesimiste decât cele prezentate cu două luni în urmă, Fondul aşteptându-se la o revenire mult mai lentă a economiei globale decât estimase.

Economia mondială îşi revine mai lent decât se aştepta de pe urma pandemiei de coronavirus iar această experienţă îi va lăsa cicatrici persistente, consideră economistul şef al Fondului Monetar Internaţional, Gita Gopinath, transmite Bloomberg.  

FMI urmează să publice, în data de 24 iunie, noile sale estimări privind evoluţia economiei mondiale, estimări care " foarte probabil, vor fi mai pesimiste decât cele din aprilie", chiar dacă există o incertitudine profundă cu privire la aceste prognoze, a declarat Gita Gopinath într-un mesaj video publicat vineri cu ocazia celei de-a şaptea ediţii anuale a Forumului asiatic de politică monetară.  

În raportul World Economic Outlook publicat în luna aprilie, FMI estima că economia mondială se va contracta cu 3% în acest an, cea mai gravă contracţie înregistrată după Marea Recesiune, dar a avertizat că este posibil şi un rezultat mult mai grav în cazul în care coronavirusul persistă sau revine. Tot în aprilie, FMI prognoza o revenire a creşterii în 2021 când economia mondială ar urma să înregistreze o revenire de 5,8%.  

"Trebuie să fim îngrijoraţi cu privire la traiectoria revenirii", subliniază Gita Gopinath, potrivit căruia amploarea crizei impune o realocare a forţei de muncă, criză care ar putea conduce la un val de falimente şi insolvenţe precum şi la modificarea comportamentului consumatorilor.

"Multe din aceste variabile indică spre cicatrici semnificative", a adăugat economistul şef al FMI.   Gita Gopinath a apreciat că laudele pentru progresele rapide de pe pieţele financiare ar trebui să revină reacţiei globale rapide la pandemie, care a ajutat la reducerea problemelor de lichiditate.

12

"Am avut reduceri foarte rapide ale dobânzilor de politică monetară, injecţii mari de lichidităţi şi acestea cu siguranţă au ajutat cu lichiditatea globală. Întrebarea este desigur cât timp vor continua şi dacă este suficient", a spus economistul şef al FMI.   În ceea ce priveşte România, în luna aprilie FMI se aştepta ca economia să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%. Pe de altă parte, previziunile FMI mai arătau şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%. 

Președintele Iohannis a promulgat noua Lege a apiculturii! Amenzi de până la 40.000 de lei pentru falsificarea mierii! agrointeligenta.ro - 12 iunie 2020

Legea apiculturii 2020! Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat astăzi, vineri – 12 iunie, legea pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 383/2013, care prevede că producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine.

Potrivit legii, activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Statul român, prin ministerele de resort, sprijină activitatea de creştere a albinelor, a creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, a valorificării superioare a resurselor melifere, a produselor apicole, a conservării biodiversităţii şi păstrarea fondului genetic apicol autohton, informează Agerpres.

Pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea europeană şi/sau ţări terţe, producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara sau ţările de origine, după caz, prevede legea.

Totodată, este interzisă inscripţionarea pe etichetă a sintagmei „Produs Românesc” dacă nu sunt respectate prevederile art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Legea mai stipulează că apicultorii, individuali sau organizaţi în forme asociative, pot beneficia de sprijin financiar pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea stupinelor prin accesarea măsurilor prevăzute în programele naţionale sau europene destinate acestui sector. Formele asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru organizarea de cursuri de formare profesională, organizări de conferinţe, schimburi de experienţe şi activităţi didactice.

Legea defineşte mierea ca fiind „substanţa naturală dulce produsă de albine „Apis mellifera” din nectarul plantelor sau din secreţiile secţiunilor vii ale

13

plantelor sau din excreţiile, pe secţiunile vii ale plantelor, ale insectelor care se hrănesc prin sucţiune din plante şi pe care albinele le colectează, le transformă, combinându-le cu substanţe proprii specifice, le depozitează, le deshidratează, le adună şi le lasă în faguri pentru a se macera şi a se maturiza”.

Ameliorarea albinelor din România se realizează prin programul naţional de ameliorare cadru în baza căruia organizaţiile şi asociaţiile acreditate de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” întocmesc programe proprii de ameliorare, înfiinţează şi menţin evidenţe zootehnice şi genealogice. Programul naţional de ameliorare are la bază ameliorarea rasei autohtone „Apis Mellifera Carpatica”, prin îmbunătăţirea performanţelor acestei populaţii, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu programul naţional cadru de ameliorare a albinelor, prevede legea.

Biotehnologia însămânţărilor artificiale este de competenţa institutelor de cercetare, a institutelor de învăţământ superior de profil, a apicultorilor calificaţi, recunoscuţi conform legislaţiei în vigoare, iar manipulările genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competenţa institutelor de cercetare şi de învăţământ superior de profil, iar aplicarea în practică se face sub controlul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”.

Legea prevede că producerea pentru comercializare a mătcilor ameliorate în rasă curată poate fi realizată doar de stupine de multiplicare şi de elită, autorizate în acest scop, conform legislaţiei în vigoare.

În scopul protecţiei materialului biologic apicol autohton, introducerea de material biologic apicol pe teritoriul României va fi autorizată de Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof dr. G. K. Constantinescu” şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru realizarea protecţiei materialului biologic apicol autohton, prin programele naţionale de sprijinire şi dezvoltarea apiculturii se vor finanţa proiectele şi măsurile în care se utilizează material genetic apicol autohton.

„Apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligaţi să comunice în scris autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum şi adresa deţinătorului de stupi, asigurând evidenţa acestora, dar şi protecţia familiilor de albine împotriva tratamentelor fitosanitare. La amplasarea stupinelor în pastoral pe terenuri proprietate privată, apicultorul va solicita în scris aprobarea amplasării stupilor proprietarului sau administratorului terenului anterior comunicării către autorităţile administraţiei publice locale”, se mai arată în actul normativ.

14

Medicii veterinari oficiali de la nivelul Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt obligaţi să efectueze supravegherea şi controlul oficial al modului în care producătorii şi procesatorii realizează procesarea mierii şi să recolteze probe în vederea efectuării analizelor de laborator, în baza planului de control al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi în cazul reclamaţiilor cu privire la neîncadrarea în parametrii de siguranţă şi de calitate ai acestor produse. În vederea realizării acestor activităţi, ANSVSA va asigura condiţiile şi dotarea cu laboratoare specifice inclusiv la nivel regional sau pentru fiecare direcţie judeţeană.

Legea introduce multe categorii de contravenţii, sancţionate cu amenzi cuprinse între 100 şi 400 de lei pentru nedeţinerea documentelor, amplasarea necorespunzătoare a panourilor de identificare, alte nerespectări similare ale legislaţiei.

Vor fi aplicate amenzi de la 1.000 lei la 2.000 lei în cazul vânzării materialului biologic apicol neautorizat, amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei pentru introducerea pe teritoriul României de material biologic apicol fără autorizaţie, amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru producătorii, procesatorii şi comercianţii care comercializează cu bună ştiinţă miere de albine cu adaosuri de zaharuri exogene sau alte substanţe interzise, prin nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în lege şi, după caz, suspendarea pe timp de 12 luni a documentului de autorizare/înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare.

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Codul Vamal din 2006, Parlamentul României Modificat de OUG 96/2020 la 12.06.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 500 din 12.06.2020. A intrat în vigoare la 12.06.2020

Hotărârea nr. 248/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate" pentru anul 2020, Guvernul României Modificat deţinere a produsului tomate în spaţii protejate" anul 2020" target="_blank">HG 463/2020 la 12.06.2020

Hotărârea nr. 463/2020 pentru modificarea şi completarea Hotărârii

15

Guvernului nr. 248/2020 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate" pentru anul 2020, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 500 din 12.06.2020. A intrat în vigoare la 12.06.2020

Legea nr. 75/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, Parlamentul României Va intra în vigoare la 13.06.2020

Ordonanţa nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii C.N.I. - S.A., Guvernul României Modificat deOUG 95/2020 la 11.06.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, Guvernul României Va fi modificat de OUG 42/2020 la 13.06.2020

Hotărârea nr. 465/2020 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 503 din 12.06.2020. Va intra în vigoare la 15.06.2020

Legea nr. 75/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, Parlamentul României Modificat de OUG 98/2020 la 12.06.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 42/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, Guvernul României Modificat de OUG 98/2020 la 12.06.2020

Legislaţie europeană

16

Decizia de punere în aplicare nr. 773/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 4023] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 184 din 12.06.2020. A intrat în vigoare la 12.06.2020

Regulamentul delegat nr. 760/2020 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele referitoare la gestionarea contingentelor tarifare de import şi de export care fac obiectul licenţelor şi de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte constituirea garanţiilor în cadrul gestionării contingentelor tarifare, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 185 din 12.06.2020. Va intra în vigoare la 19.06.2020

Decizia nr. 765/2020 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a protocolului de modificare a Convenţiei internaţionale pentru conservarea tonului de Atlantic, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 187 din 12.06.2020. A intrat în vigoare la 29.05.2020

Regulamentul nr. 770/2020 de modificare a anexelor II şi III la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime pentru reziduurile de miclobutanil, napropamid şi sintofen din sau de pe anumite produse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 184 din 12.06.2020. Va intra în vigoare la 02.07.2020

Regulamentul nr. 771/2020 de modificare a anexelor II şi III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a anexei la Regulamentul (UE) nr. 231/2012 al Comisiei în ceea ce priveşte utilizarea substanţei annatto, bixină, norbixină (E 160b) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 184 din 12.06.2020. Va intra în vigoare la 02.07.2020

INTERNE

Pășunile și lucerna nu sunt despăgubite   Mihaela Prevenda

Toți cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri. Asta auzim de ceva vreme din gurile guvernanților. Și totuși nu toți cei afectați vor fi despăgubiți.

17

Din cauza secetei extinse în toată țara și fermele de animale sunt în suferință. Pășunile sunt uscate, iar lucerna, în multe zone din țară, n-a avut nicio șansă. La ora actuală, nu se știe cum va fi cu porumbul sau soia. Sunt crescători de animale care au intrat în stocurile de furaje, ca să nu lase animalele flămânde. „Este incredibil ce se întâmplă în județele afectate de secetă. Animalele sunt lăsate în voia sorții! Pășunile și lucerna sunt afectate de secetă în proporție de 90% și nu sunt luate în calcul de comisia care evaluează pagubele. Ni s-a spus că doar culturile de toamnă sunt evaluate și beneficiază de despăgubiri, nu și pășunile, nu și lucerna. Vai de fermierii care dețin animale! Zootehnia românească în loc să reînvie este lăsată să moară încet, încet și iar vom ajunge să importăm lapte din țara vecină, Ungaria”, ne-a spus Ilie Chifan, fermier membru în Cooperativa Agricolă TimLactAgro. În județul Arad, la Firiteaz, Ilie Chifan are o fermă de circa 300 de bovine din rasa Bălțată Românească.

Autoritățile se așteaptă ca suprafața calamitată de seceta pedologică să ajungă la 1,5 milioane de hectare. Însă, pare că aici nu intră pășunile și alte culturi agricole, cu excepția culturilor însămânțate în toamna trecută.Ministrul Agriculturii, Adrian Oros a declarat recent că situația privind pagubele cauzate de secetă va fi finalizată până la 15 iunie, iar plățile către fermierii afectați de secetă vor fi făcute până la data de 30 iulie 2020.

INTERVIU Dan Motreanu: 13.000 de fermieri care reprezintă aproximativ 40% din suprafața arabilă a Romaniei riscă să piardă 30% din platile directe / Ce derogări solicită europarlamentarul PNL de la Comisia Europeană 12 IUNIE 2020 • NICOLAE BIAN •

Europarlamentarul PNL, Dan Motreanu, i-a solicitat Comisarului pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, o derogare pentru fermieri de la cerința de diversificare a culturilor, prevăzută de măsura de ecologizare, și garantarea plăților directe pentru aceștia. Motreanu susține că fermierii români și ceilalți fermieri

18

europeni sunt afectați nu doar de pandemia COVID-19, ci și de o secetă fără precedent, care le-a afectat grav culturile și a cauzat pierderi însemnate în ultimele luni.

”Tocmai de aceea plățile directe sunt esențiale și nu trebuie condiționate în această perioadă de diversificarea culturilor”, susține Motreanu. Europarlamentarul PNL  a explicat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că 13.000 de fermieri care reprezintă aproximativ 40% din suprafața arabilă a Romaniei riscă să piardă 30% din plățile directe.

”Comisia Europeană trebuie să înțeleagă că fermierii români care au suprafețe mai mari de 10 hectare au prevăzut diversificarea, însă din cauza dificultăților sanitare și de mediu întâmpinate, criza medicală și seceta fără precedent, aceștia sunt în prezent în imposibilitatea îndeplinirii acestei cerințe asumate. Invit Comisia să propună un regulament de punere în aplicare pentru a permite această derogare cât mai curând posibil, astfel încât fermierii să fie sprijiniți și fluxul alimentar, protejat”, se mai arată în comunicatul europarlamentarului PNL, Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.Reporter: În ce constă cerința de diversificare a culturilor și de ce solicitați derogare de la regulă?

Dan Motreanu: Cerința pentru diversificare este prevazută la art. 44 (1) al Regulamentului 1307/2013 privind plățile directe. Pe suprafața afectată de secetă, culturile de toamnă au fost compromise. Fermierii au cultivat culturi de toamnă și în primăvară puteau să aleagă, în principal, între porumb sau floarea soarelui. Prin urmare, capacitatea agricultorilor de a respecta cerințele privind numarul și proporția culturilor este limitată.

Reporter: Câți fermieri ar urma să beneficieze de această măsură? Dacă ea nu se va aplica, care este valoarea subvențiilor europene care riscă să se piardă?

Dan Motreanu: În jur de 13.000 de fermieri, care reprezintă aproximativ 40% din suprafața arabilă a României. Aceștia riscă să piardă 30% din plățile directe.

Reporter: Ce feedback ați avut până în prezent din partea Comisiei? Ce șanse estimați că există ca derogarea propusă să fie acceptată?

19

Dan Motreanu: O derogare similară a fost acordată în anul 2018 în cazul a opt state, respectiv Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia și Suedia.

Am vorbit cu alți europarlamentari să susțină și chiar anumite state vor face această solicitare. Știu că Franța a trimis o asemenea solicitare, iar Belgia și Portugalia o vor trimite în curând. De asemenea , am vorbit si cu ministrul Oros. România va trimite și ea o asemenea solicitare.

Sunt încrezător că propunerea mea, dar și a altor colegi europarlamentari va fi aprobată de CE .

Vremea capricioasă a afectat legumicultorii. Probleme pentru beneficiarii Programului „Tomata” :  Ancuța Paraschivoiu 14 iunie 2020    

Vremea capricioasă a afectat legumicultorii. Beneficiarii Programului "Tomata" au avut probleme din cauza schimbărilor climatice. Tot mai mulți legumicultori depun eforturi suplimentare pentru a-şi proteja culturile.

Roșiile autohtone au ajuns în acest an mai târziu pe tarabele din piețe, și asta din cauza vremii capricioase, care le-a dat peste cap planurile legumicultorilor din toată România.În județul Satu Mare, membrii familiei Frențiu se ocupă cu agricultura de mai bine de 15 ani și ne spun că recolta lor a avut de suferit, fructele ajungând să prindă culoare cu mai mult de două săptămâni întârziere comparativ cu sezoanele trecute.

Ce măsuri au luat legumicultorii?Pentru a le feri de schimbările bruște de temperatură și mai ales de îngheț, au fost nevoiţi să protejeze plantele cu trei straturi de folii, lipsa căldurii din solarii reprezentând cea mai mare problemă cu care se confruntă cei care au investit în agricultură.

20

Este pentru al treilea an consecutiv când legumicultorii sătmăreni au aplicat pentru Programul „Tomata”, prin care Guvernul României oferă un sprijin financiar, iar din cauza problemelor de care s-au lovit riscau să nu îndeplinească toate criteriile, pentru că roșiile nu s-au copt la timp. Tocmai de aceea prelungirea termenelor pentru valorificarea și depunerea documentelor justificative este atât de necesară

Situație ANSVSA: Pestă Porcină Africană în toată țara! 17 județe au focare numai la mistreți! Ramona Dascălu - 14 iunie 2020

Situația ANSVSA privind focarele de pestă porcină africană la nivel național! La data de 12 iunie, boala evolua în 144 de localități din 23 de județe, cu un număr de 269 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 17 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 4-10 iunie au fost înregistrate 9 focare noi:

Județul Bihor – un focar;

Județul Teleorman – 2 focare;

Județul Bacău -2 focare;

Județul Sibiu – 2 focare;

Județul Olt – un focar;

Județul Maramureș – un focar.

și au fost stinse 2 focare:

Județul Ialomița– un focar;

Județul Tulcea – un focar.

21

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.672 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

– Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;

– Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;

– Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;

– Județul Bacău – 17 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

– Judeţul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;

– Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânaț;

– Județul Botoșani – 109 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;

– Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

– Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

– Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;

– Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;

– Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;

– Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

– Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;

– Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;

– Judeţul Galaţi – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

– Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 98 de mistreți vânați;

– Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 45 de mistreți vânați;

– Județul Harghita – un mistreț găsiț morț și 4 mistreți vânați;

– Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;

22

– Judeţul Ialomiţa – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;

– Județul Iași – 56 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

– Judeţul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;

– Județul Maramureș – 42 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;

– Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

– Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;

– Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

– Județul Prahova – 142 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;

– Judeţul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;

– Judeţul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;

– Județul Sibiu – 18 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;

– Județul Suceava – un mistreț găsiț mort;

– Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;

– Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;

– Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;

– Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

– Județul Vâlcea – 97 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

– Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (12.06.2020) au fost despăgubiți 15.128 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.970.180 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.976.100 de lei pentru alți 202 propietari.

ANSVSA solicită sprijinul cetățenilor pentru respectarea următoarelor măsuri:

23

pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor este respectarea condiţiilor de biosecuritate;

nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă, în pădure sau în zonele agricole înveciate cu mediul silvatic;

evitați să intrați timp de 48 de ore în adăposturile destinate creșterii porcilor, după ce ați desfășurat activități specifice vânătorii;

este recomandat ca pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu burete sau paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustic sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar;

creşteţi porcii doar în spaţii închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci din alte exploatații, cu porci mistreţi sau cu proprietari care deţin porci domestici;

nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne;

nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

vânătorii şi responsabilii fondurilor de vânătoare trebuie să anunţe DSVSA judeţene despre orice situaţie în care au depistat porci mistreţi morţi, ori cu comportament modificat şi să transmită probele pentru diagnosticul de laborator.

De la începutul acestui an, în Europa, pe lângă România au fost diagnosticate focare de PPA în: Bulgaria, Ucraina, Belgia, Estonia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Serbia, Slovacia și Ucraina și Grecia.

DAȚI BANII ÎNAPOI AMĂRÂȚILOR de CIOBANI LA CARE LE- AȚI VÂNDUT BERBECI CU ORIGINE FALSĂ! Agroinfo 14 iunie 2020 - VOCEA CRESCĂTORULUI DE OVINE. Ciobanii cei mai bogați din România sunt cei care au vândut berbeci cu origine, nu cei care au vândut lâna și nici cei care au vândut miei, a declarat crescătorul de ovine Dumitru Ardelean, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine

24

și Caprine Sălaj. Oierul mai spune că Ministerul Agriculturii trebuie de urgență să facă verificări la fermele care au vândut berbeci cu origine pentru că din 100.000 de berbeci vânduți, 80% sunt falși.

Genotiparea la ovine, testele de paternitate la berbeci, anunțate de ministrul agriculturii, Adrian Oros, la începutul lunii iunie, au dat foc oieritului din România. Joi, 11 iunie 2020, la Ministerul Agriculturii s-au strâns zeci de oieri nemulțumiți de această decizie. În oieritul din România, s-au cristalizat două tabere, una care insistă pentru genotipare și pentru efectuarea testelor de paternitate la berbecii cu origine pentru a se demonstra dacă acei berbeci au într-adevăr origine sau nu au și atunci certificatul de origine este fals, și a doua tabără, a celor care contestă această decizie, care se tem de genotipare și de testele de paternitate ca dracul de tămâie, ne spune oierul din Sălaj. Confruntarea celor două tabere, cu replici dure, agresive, s-a petrecut joi în curtea Ministerului Agriculturii. Dumitru Ardelean a contactat redacția AGROINFO pentru că nu se situează în nicio tabără. Sunt neutru și vreau să se cunoască și o opinie neutră în tot acest scandal din oierit, ne-a spus crescătorul de oi.

Dumitru Ardelean, inginer zootehnist, susține că hoția legalizată, cu berbecii de origine care brusc au invadat piața și au fost vânduți cu zecile de mii și la prețuri mari, trebuie să înceteze. De ce a apărut această inflație de berbeci cu origine? Pentru că subvenția cea mai mare din oierit, sprijinul cuplat, 17,71 euro/cap de ovină, este încasată de la APIA doar de oierii care dețin măcar un berbec cu origine, cu certificat de origine, înscris în registrul genealogic al rasei.

O problemă care se perpetuează, tot vine de vreo câțiva ani de zile, tot ne luptăm cu subiectul ăsta și nu reușim să terminăm odată cu el. Aparent, e unul simplu. Eu am fost foarte surprins de vehemența, nu mi-am dat seama de amploarea acestei acțiuni, vehemența cu care câțiva dintre fermieri, vreo 40-50, sigur, aduși la Ministerul Agriculturii de niște persoane, că nu au venit ei de capul lor, vehemența cu care susțin niște acțiuni, până la urmă, cu iz penal, din punctul meu de vedere. Deci, toată treaba se referă la berbecii cu origine.  Deci, vânzarea acelor berbeci cu origine și crearea unui mecanism bine pus la punct cu complicitatea statului, un furt legalizat. Prin Ordinul 619 spune că nu poți să accesezi sprijinul cuplat zootehnic numai dacă utilizezi berbeci cu origine. Aproape 100.000 de berbeci vânduți, după estimările noastre, mai mult de 80% sunt falși. Și vă dau un exemplu. Nu poți să ai nicio oaie și să vinzi 200 de berbeci cu origine. Nu poți să ai 100 de oi și să vinzi 200 de berbeci cu origine. Este imposibil de făcut acest lucru și, totuși, în teritoriu s-a întâmplat toată treaba asta. Nu sporadic, cum spun unii și vor să minimalizeze.

25

Sunt pentru genotipare și pentru a scoate pe piață un berbec, un mascul despre care știi exact cine sunt părinții și, mai mult, nu vorbește nimeni despre ameliorare, decât despre preț și cine sunt părinții. Păi, dacă părinții lui (ai berbecului n.r.) sunt niște proști și ai un document (certificat de origine n.r.), îl vinzi. Proști în sensul că au producții proaste. Și nimeni nu vorbește de amelioratori. Un berbec trebuie să fie bun ameliorator că de aia vorbim de ameliorare. Adică, eu, Ardelean, urmăresc un caracter și anume, mărirea producției de lapte sau grăsimea la lapte sau lungimea la șuvița de lână. Ei, mă voi duce să-mi cumpăr un berbec care-mi face acest lucru, nu ceea ce-mi vinde cineva. Sunt inginer, am citit manualul de ameliorare. În Franța se face astfel de ameliorare?! Cum au ajuns ăia la rezultate excepționale în care o oaie are doi litri de lapte? La noi, are 400 de grame sau 200 de grame. Deci, să ne înțelegem, ameliorarea pe care o facem noi și cei de la controlul oficial al performanțelor are rolul ei de a selecta animale din punct de vedere fenotipic și a le păstra în turme pe cele mai valoroase. Ăsta este rolul controlului oficial al producției. Dar de la asta până la a vinde berbeci cu origine numai pentru faptul că acel om amărât care și-a luat un credit de 200 de milioane sau și-a luat bani împrumut să-și ia niște berbeci, îi ține într-un țarc închiși, pentru că sunt mult mai proști decât ai lui, și montează oile tot cu berbecii lui, păi, văd o tâmpenie extraordinar de mare. Și berbecii ăștia sunt ponderea în piață, aici este problema, a declarat oierul Dumitru Ardelean, exclusiv pentru AGROINFO.

Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Sălaj a adăugat că sunt crescători de oi, mai ales cei din asociațiile care dețin registrele genealogice ale raselor de ovine, care se tem de genotipare și teste de paternitate la berbeci ca dracul de tămâie. Oierul este convins că se va pune punct acestui scandal printr-o verificare riguroasă făcută de Corpul de control al Ministerului Agriculturii la fermele care au vândut berbeci cu origine, la asociațiile care dețin registrele genealogice.

Crescătorul de ovine Dumitru Ardelean spune că trebuie cernuți oierii serioși de cei neserioși, la fel cum se cerne grâul de gunoaie. Cei care le-au vândut amărâților de ciobani berbeci și cu 5.000 de lei bucata, așa-ziși berbeci cu origine, dar pe care ciobanii nu-i pot folosi pentru ameliorarea rasei, nu-i folosesc ca reproducători, trebuie să le dea banii înapoi pentru că le-au vândut un fals.

Noi vedem o rezolvare extrem de simplă. Treaba e foarte simplă. Dacă spun domnii care alaltăieri (joi, 11 iunie n.r.) au făcut atâta tam-tam, dacă sunt foarte corecți, dar, domle, am observat că ăștia se tem de control, de genotipare ca dracul de tămâie. Sunt câțiva care se tem, în special cei susținuți de registrele genealogice. Rezolvarea este extrem de simplă dacă ministrul agriculturii dorește și dacă cei de la echipa ministerială și cei de la

26

ANZ (Agenția Națională pentru Zootehnie n.r.), am văzut că e domnul Vaida, bine pregătit și bine intenționat, dar nu știu ce o tot moșmonesc atâta. Deci, au suficiente motive să rezolve problema asta în următorul fel, nu că zice Ardelean sau spune nu știu cine, nu trebuie să spună nimeni, să ne dăm cu părerea despre subiectul ăsta, ci trebuie făcută de urgență, părerea mea, despărțirea celor serioși de cei neserioși. Și cum putem face asta? Trecându-i printr-un ciur, la fel cum treci grâul și-l separi de neghină, la un capăt al ciurului merge grâul curat, iar la celălalt se duc gunoaiele. Și ciurul ăsta trebuie să se numească control.

Ministerul are Corp de control, să facă bine și să coboare de pe fotoliile bine tapițate în teren, că ăsta e rolul lor să meargă și să nu ne mai dăm cu părerea. În urma acelui control făcut să vedem ce spune, câți sunt serioși, câți sunt neserioși. Pe cei serioși trebuie să-i felicităm, pe cei neserioși trebuie, cel puțin cum scrie învățămintea biblică, nu cerem moartea păcătosului, ci îndreptarea lui.

Să meargă să le dea banii înapoi la amărâții ăia la care le-au luat banii degeaba. Ciobanii cei mai bogați, cei care au făcut bani, au fost cei care au vândut berbeci cu origine, nu cei care au vândut lână pentru că lâna este pe șanțuri.

Nu cei care au vândut miel pentru că prețul la miel, am mai auzit un cetățean spunând că a crescut prețul la miel, datorită cui? Datorită nimănui, datorită conjuncturii, deci e după cum suflă vântul. Nu avem contracte ferme cu nicio țară. Câțiva arabi dintr-ăștia stabilesc prețul și conduc zootehnia din România din punct de vedere al prețurilor. Nimeni nu poate să-mi garanteze mie că anul viitor prețul la miel va fi 11 lei sau 12 lei ca eu să pot să mă duc să iau un credit de la bancă, normal, serios și să mă dezvolt și să-i spun băncii, domle, o să-ți dua 12 lei pe kilogram anul viitor. Poate va fi 6 lei sau 5 lei, cine știe. Totul este haotic, conjunctural.

Singura treabă care rezolvă este genotiparea și testul de paternitate. Păi, dacă ești corect și-mi spui că mi-ai vândut un berbec cu 50 de milioane de lei (5.000 de lei), bani extraordinar de mulți, și-mi spui că berbecul ăsta are pe tată ăla și pe mamă aia, atunci, te rog frumos, dacă ești corect, acceptă testul. Ei, dacă nu-l accepți, înseamnă că ai o problemă în spate. Un test de paternitate, un test științific, făcut ca la carte, ăla ne va dumiri și ne va face să înțelegem unde e bine și unde e rău. Nu trebuie să acuzăm pe nimeni, dar nici nu putem să perpetuăm această hoție legiferată să o ducem la infinit. Nu se poate!

Am văzut că părerile sunt împărțite chiar și la nivelul celor care se pretind a fi profesori, a fi cei care au stat la baza ameliorării din România. Mă rog, e un mare semn de întrebare și aici vă pot da un exemplu. L-am auzit pe

27

domnul de la Hunedoara (un crescător de ovine cunoscut) că ei au oi de 100 de kile. Aș fi vrut ca acei domni care se pretind doctori, sau nu știu ce titule mai au, să spună ce calitate au la carcasa de ovină, pentru că astăzi, noi suntem în UE, în NATO, trebuie să ne îndreptăm unde sunt prețurile foarte bune și unde se cere carne de miel pe care o vor ei, nu pe care vrem noi să le-o vindem. Noi trebuie să înțelegem o dată că nu cantitatea primează, ci calitatea. Ministerul Agriculturii ar trebui să facă ochii mari la chestia asta și să dea bani pe producție, nu să dea bani (subvenții) pe...ca și la terenuri, nu poți să dai bani pe un hectar de pârloagă de urzici sau de măcieș, spini, cum îi dai ăluia pe grâu, așa și la ovine, trebuie să dai bani pe producție și pe calitate. Atunci, se va schimba în mod sigur totul, a declarat oierul Dumitru Ardelean, exclusiv pentru AGROINFO.

CUM SE ELIBEREAZĂ CERTIFICATUL DE ORIGINE pentru ALBINE! Agroinfo 15 iunie 2020 - LEGE ÎN VIGOARE! Legea apiculturii a fost modificată! Noua lege, Legea apiculturii nr.79/2020, a fost promulgată vineri, 12 iunie 2020, prin Decret prezidențial nr. 294/2020, de președintele țării, Klaus Iohannis. Printre modificări se află și stabilirea condițiilor în care este eliberat certificatul de origine pentru albine.

Potrivit Legii apiculturii nr.79/2020, ameliorarea albinelor din România se realizează prin programul național de ameliorare, cadru în baza căruia organizațiile și asociațiile acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu» întocmesc programe proprii de ameliorare, înființează și mențin evidențe zootehnice și genealogice.

Programul național de ameliorare are la bază ameliorarea rasei autohtone Apis Mellifera Carpatica, prin îmbunătățirea performanțelor acestei populații în conformitate cu legislația națională și cu programul național cadru de ameliorare a albinelor.Biotehnologia însămânțărilor artificiale este de competența institutelor de cercetare, a institutelor de învățământ superior de profil, a apicultorilor calificați, recunoscuți conform legislației în vigoare, iar manipulările genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competența institutelor de cercetare și de învățământ superior de profil, și aplicarea în practică se face sub controlul Agenției Naționale pentru Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu».

IMPORTANT! Producerea pentru comercializare a mătcilor ameliorate în rasă curată, poate fi realizată doar de stupine de multiplicare și de elită, autorizate în acest scop, conform legislației în vigoare.

28

În scopul protecției materialului biologic apicol autohton, introducerea de material biologic apicol pe teritoriul României va fi autorizată de Agenția Națională pentru Zootehnie «Prof dr. G. K. Constantinescu» și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Pentru realizarea protecției materialului biologic apicol autohton, prin programele naționale de sprijinire și dezvoltare a apiculturii se vor finanța proiectele și măsurile în care se utilizează material genetic apicol autohton.

Împerecherea controlată, naturală sau prin însămânțare artificială, este obligatorie pentru înființarea și menținerea evidențelor zootehnice și genealogice.

În baza evidențelor zootehnice și genealogice, entitățile autorizate pentru ameliorare au obligația de a emite certificat de origine și declarație de conformitate.

Apicultorii, individual sau organizați în forme asociative, pot beneficia de sprijin financiar pentru înființarea, dezvoltarea și modernizarea stupinelor prin accesarea măsurilor prevăzute în programele naționale sau europene destinate acestui sector.

Formele asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru organizarea de cursuri de formare profesională, organizări de conferințe, schimburi de experiențe și activități didactice.

INTEGRAL MODIFICĂRILE FĂCUTE ÎN LEGEA APICULTURII AICI!

OBLIGATORIU pentru APICULTORII CARE MERG ÎN PASTORAL! Agroinfo 15 iunie 2020 - ESTE LEGE! Legea apiculturii este în vigoare cu toate modificările făcute anul acesta. A fost promulgată, la sfârșitul săptămânii trecute, de președintele României. Ce obligații au apicultorii români care merg cu albinele în pastoral?

Potrivit legii, apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligați să comunice în scris autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială se află locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum și adresa deținătorului de stupi, asigurând evidența acestora, dar și protecția familiilor de albine împotriva tratamentelor fitosanitare.

La amplasarea stupinelor în pastoral pe terenuri proprietate privată, apicultorul va solicita în scris aprobarea amplasării stupilor proprietarului sau administratorului terenului anterior comunicării către autoritățile administrației publice locale.

29

Anterior acestor modificări făcute în Legea apiculturii 383/2013, apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat erau obligați să comunice doar autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială se află locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum și adresa deținătorului de stupi, asigurând evidența acestora, dar și protecția familiilor de albine împotriva tratamentelor fitosanitare, nu și proprietarului sau administratorului terenului.

LISTA INTEGRALĂ A AMENZILOR pentru APICULTORI!Agroinfo 15 iunie 2020 -

ÎN VIGOARE! Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 383/2013, care prevede amenzi pentru apicultori și pentru cei care vând miere falsificată sau care nu afișează vizibil pe etichetă țara de origine. AGROINFO vă pune la dispoziție lista integrală a amenzilor care se aplică în apicultură.

Potrivit Legii, constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:

a) cu avertisment sau amendă de la 50 lei la 100 lei, în cazul necompletării carnetului de stupină;b) cu avertisment sau amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul nedeținerii carnetului de stupină;c) cu avertisment sau amendă de la 150 lei la 200 lei, în cazul neidentificării stupilor de către apicultor, conform legislaţiei în domeniu;d) cu avertisment sau amendă de la 100 lei la 200 lei, în cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral;e) cu amendă de la 200 lei la 300 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 13 alin. (1) şi (2), și anume, amplasarea familiilor de albine pe terenurile deținute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanță de cel puțin 10 m față de drumurile publice sau hotarele proprietăților din domeniul public aflate în intravilan ori în extravilan și la o distanță de cel puțin 5 m față de hotarele proprietăților din domeniul privat aflate în intravilan ori în extravilan; dacă distanța față de obiective este mai mică de 5 m, familiile de albine trebuie să fie despărțite de acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălțime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul solului, și care să continue pe aceeași linie încă 2 m dincolo de stupii amplasați la extremitățile stupinei.

f) cu amendă de la 250 lei la 500 lei, în cazul neanunţării de către apicultor, în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră, a consiliului local şi

30

a administratorilor terenurilor agricole sau silvice pe rază căruia se deplasează cu stupii în pastoral;g) cu amendă de la 300 lei la 400 lei, în cazul nerespectării de către apicultor a distanţelor dintre stupine la masivele melifere din păduri;h) cu amendă de la 300 lei la 400 lei, în cazul nerespectării de către apicultor a distanţelor dintre stupine la culturile agricole;i) cu amendă de la 300 lei la 400 lei, în cazul amplasării de către apicultor a stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau al amplasării stupinei între alte stupine şi sursa de cules;

j) cu amendă de la 1000 lei la 1500 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 15 alin. (1) şi (2), precum şi acordarea de despăgubiri apicultorului pentru daunele create;

Art 15: (1) Pentru prevenirea intoxicațiilor la albine, deținătorii de suprafețe agricole și silvice care efectuează tratamente chimice la culturile agricole și silvice pe care le dețin sunt obligați să anunțe, în scris, consiliile locale cu cel puțin 48 de ore înainte de efectuarea tratamentului, precum și denumirea produsului folosit.(2) Consiliile locale, precum și administratorii terenurilor agricole sau silvice trebuie să anunțe, în scris sau telefonic, apicultorii care au vatră de stupină staționară/permanentă sau temporară/pastorală, cu cel puțin 24 de ore înaintea efectuării de către deținătorii de terenuri agricole sau silvice a tratamentelor cu substanțe chimice, în vederea prevenirii intoxicațiilor la albine.

k) cu amendă de la 1000 lei la 2000 lei, în cazul vânzării materialului biologic apicol neautorizat;l) cu amendă de la 20000 lei la 30000 lei pentru producătorii, procesatorii și comercianții în cazul nerespectării prevederilor de la art. 17*1;

Art. 17*1. – (1) Producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă ţara de origine pentru mierea de albine.(2) Pentru amestecurile de miere provenite din comunitatea europeană şi/sau ţări terţe, producătorii, procesatorii şi comercianţii sunt obligaţi să afişeze vizibil pe etichetă, țara sau țările de origine, după caz.(3) Este interzisă inscripționarea pe etichetă a sintagmei «Produs Românesc» dacă nu sunt respectate prevederile art. 2 din Legea nr. 168/2017 privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești.

m) cu amendă de la 5000 lei la 20000 lei, introducerea pe teritoriul României de material biologic apicol fără autorizație conform prevederilor

31

art. 6 alin. (5);n) cu amendă de la 30000 lei la 40000 lei, pentru producătorii, procesatorii și comercianții care comercializează cu bună știință, miere de albine cu adaosuri de zaharuri exogene sau alte substanțe interzise, prin nerespectarea dispozițiilor prevăzute la art. 5 lit. a1), și după caz, suspendarea pe timp de 12 luni a documentului de autorizare/înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor în conformitate cu legislația sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor în vigoare.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către:

a) persoane împuternicite de primar sau primarul general ala municipiului București, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. f), h), i) și j);b) persoane împuternicite din cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și m);c) persoane împuternicite din cadrul Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu», pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – e) , k) și m);d) structurile teritoriale de regim silvic, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. f) și g);e) personalul împuternicit din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Așimentelor pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. l) și n).

INDUSTRIE ALIMENTARA

INS: Producția de lapte și lactate în luna aprilie 2020  meatmilk  15 iunie 2020

În luna aprilie 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 0,9% faţă de luna martie 2020 și cu 4,1% faţă de luna aprilie 2019.Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 1,4% în perioada 1.I–30.IV.2020 faţă de perioada 1.I–30.IV.2019.

32

Aprilie 2020 comparativ cu martie 2020

În luna aprilie 2020, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 903 tone (-0,9%).

Scăderi ale producției s-au înregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 4232 tone (-20,5%), unt cu 257 tone (-19,3%), lapte de consum cu 1887 tone (-5,8%). Producţia a crescut la brânzeturi cu 788 tone (+10,4%) şi smântână de consum cu 68 tone (+1,2%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna aprilie 2020 faţă de luna precedentă cu 2609 tone (-18,9%).

Aprilie 2020 comparativ cu aprilie 2019

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna aprilie 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4078 tone (-4,1%). Producţia a scăzut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 996 tone (-5,7%),smântână de consum cu 222 tone (-3,8%) şi brânzeturi cu 124 tone (-1,5%).

Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: lapte de consum cu 3620 tone (+13,3%) şi unt cu 55 tone (+5,4%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna aprilie 2020 cu 3612 tone (+47,8%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

 Perioada 1.I – 30.IV.2020 comparativ cu perioada 1.I – 30.IV.2019

În perioada 1.I – 30.IV.2020, comparativ cu perioada 1.I – 30.IV.2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4949 tone (-1,4%).

Producţia de brânzeturi a scăzut cu 220 tone (-0,7%). Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt cu 632 tone (+17,0%), lapte de consum cu 14598 tone (+13,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3464 tone (+4,6%) șismântână de consum cu 333 tone (+1,5%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 14293 tone (+37,8%) în perioada 1.I – 30.IV.2020 faţă de perioada 1.I – 30.IV.2019.

33

Vizibilitatea în online a mărcilor de lactate şi carne, în luna mai 2020 meatmilk  15 iunie 2020

ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei  TreeWorks, au dat publicitatii Top-ul vizibilitatii în on-line a mărcilor de lactate și carne, pentru luna mai 2020. Potrivit datelor analizate din piața de lactate, pentru categoria Expresii, clasamentul primelor cinci locuri este următorul:   Olympus, Danonino, Muller, Actimel și Hochland.

În categoria Top Players, primele locuri sunt ocupate de:  LaDorna, Hochland-Bucuria gustului, Olympus Food Romania, Philadelphia Romania și Muller Romania.

În privința mărcilor de carne și mezeluri, top-ul categoriei Expresii plasează pe primele cinci locuri: CocoRico, Scandia Sibiu, Caroli Foods, Agricola Bacău și Ana și Cornel, pentru ca primele locuri din categoria Top Players să fie ocupate de: Scandia Sibiu, Ana și Cornel, Caroli, Porcul Antrefrig şi Kosarom. Clasamentele complete le puteţi consulta pe iqads.

A fost lansat un amidon funcțional nativ, pentru lactate  meatmilk   15 iunie 2020

e măsură ce preferințele consumatorilor evoluează în continuare către etichete mai simple, friendly și surse mai familiare, companiile de produse lactate se străduiesc să includă ingrediente simple, dar funcționale, în formulările lor.

34

SimPure® 99405, de la Cargill, este un amidon funcțional de porumb, special conceput pentru aplicații lactate. Produsul înlocuiește cu succes amidonurile modificate în alimentele procesate pe linii de producție medii și mari, permițând în același timp o simplă declarație de „amidon”, pe etichetă.

Beneficii:

• Stabilitate moderată, până la înaltă, a procesului: produsul este adecvat pentru utilizarea în procesele alimentare care suferă procese de încălzire sau forfecare moderate, cum ar fi UHT și retortare.

• Ușor de formulat: nu este necesară o re-formulare limitată. Se comportă similar cu alte amidonuri native și modificate funcționale.

• Profil reologic neutru: nu are impact asupra calității produsului, gustului, culorii sau texturii vizuale.

• Stabilitate bună a duratei de valabilitate: adecvat pentru utilizarea în aplicații care necesită stabilitate la depozitare în regiuni refrigerate și înghețate.

Gust neutru: profil de aromă îmbunătățit în comparație cu amidonurile tradiționale modificate.

Consiliul Investitorilor Străini are o nouă echipă executivă  meatmilk 15 iunie 2020

Consiliul Investitorilor Străini – FIC, informează prin intermediul unui comunicat că a reales-o pe doamna Ramona Jurubiță, Country Managing Partner KPMG România, în funcția de președinte al FIC.

35

Echipa de conducere a FIC este completată de cei doi vicepreședinți – Eric Stab, Președinte & CEO ENGIE România, Director Executiv ENGIE Europa de Est și Cristian Secoșan, CEO, Siemens România, precum și Daniel Anghel, membru în Board-ul PwC și Tax and Legal Services Leader, în funcția de trezorier.

Obiectivul asumat de FIC încă de la început, de a contribui prin activitățile sale la îmbunătățirea mediului de afaceri prin dialog și consultări publice constante cu autoritățile publice și cu toți actorii relevanți, rămâne parte centrală a tuturor proiectelor desfășurate de FIC și a tuturor acțiunilor sale.

FIC va continua să susțină și să promoveze dezvoltarea economică durabilă a României prin investiții, în special într-o perioadă caracterizată de noi provocări de ordin economic la nivel global.

Ramona Jurubiță: „Mulțumesc colegilor din Comitetul Director al FIC pentru încrederea pe care mi-au acordat-o. Vom continua să ne aducem contribuția la construirea unei economii reziliente, diversificate și cu valoare adăugată ridicată pentru România.

Reconfigurarea investițiilor la nivel global și regional reprezintă o platformă pe baza căreia FIC poate îndeplini două roluri cruciale pentru a ne asigura că țara noastră este percepută ca fiind o destinație atractivă investițiilor.

În primul rând, ca investitori deja prezenți în România, suntem foarte buni ambasadori pentru a contribui la promovarea țării ca fiind o destinație atractivă pentru investiții. Trebuie să fim conștienți că România este și va continua să fie în competiție cu țările din jur pentru atragerea acestor investiții și prin urmare, o abordare proactivă, atât din partea autorităților, cât și a mediului de afaceri este mai mult decât necesară.

În al doilea rând, experiența, dorința și implicarea noastră în construirea unor relații bazate pe dialog și transparență cu autoritățile, reprezintă un punct de pornire important pentru a fi folosit în elaborarea unor politici publice solide ce ar stimula atât continuarea investițiilor companiilor deja prezente în România, dar și atragerea potențialelor investiții străine directe în România.

Astfel, în următoarea perioadă, prioritatea FIC va fi înspre rolul investițiilor ca sursă importantă pentru o relansare economică sustenabilă, punând în același timp în balanță și nevoile de finanțare ale României pe termen scurt și mediu.”

36

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Penny Market a anunțat rezultatele financiare: Creștere de 15% a cifrei de afaceri în 2019 Iulian Luca 15 iunie 2020

     PENNY Market anunță rezultatele financiare pentru anul fiscal 2019, în care a înregistrat o cifră de afaceri de 3,96 miliarde lei, în creștere cu 15% față de anul fiscal precedent. În tot acest interval de timp, peste două milioane clienți au vizitat cele 256 de magazine deschise până la finalul anului 2019 în România.

Grupul a investit în 2019 peste 280 milioane lei în modernizarea și extinderea rețelei de magazine pentru a le putea oferi românilor o experiență unică la cumpărături. De asemenea, contribuția PENNY Market la bugetul de stat al României în 2019 a fost de peste 194 milioane lei, iar profitul net înregistrat de companie a fost de 55,15 milioane lei, în creștere cu 53% față de 2018.

„În 2019, am continuat să ne extindem și am avut rezultate foarte bune la nivel de business. Piața din România este în continuare favorabilă expansiunii, atât în direcția dezvoltării rețelei noastre de magazine, cât și pentru construirea celui de-al patrulea centru logistic. Am început noul an cu provocări nemaîntâlnite anterior, dar întreaga echipă PENNY Market a dat dovadă de reziliență, responsabilitate și curaj și am trecut cu bine de ceea ce sperăm noi să fie cele mai grele luni ale acestui an. Ne uităm cu optimism la lunile rămase din 2020 și ne dorim să ne atingem obiectivul de expansiune, să creăm noi locuri de muncă și să deservim cât mai mulți clienți mulțumiți,” a declarat Daniel Gross, Director General PENNY Market | REWE RomâniaPlanul de expansiune PENNY Market pentru următoarea perioadă vizează deschiderea a 20-25 de magazine anual, astfel încât, în 2025, rețeaua să ajungă la 400 de spații deschise. Investițiile din următorii ani includ și deschiderea celui de-al patrulea centru logistic în regiunea Oltenia, precum și lucrări de modernizare și eficientizare a întregii rețele de magazine

37

existente. Bugetul estimat pentru implementarea acestor proiecte, în următorii șase ani, se ridică la peste două miliarde de lei.

Cu o strategie clară de susținere a angajaților, PENNY Market a implementat un program de creștere a venitului minim net disponibil pentru cei care își desfășoară activitatea în magazine și în cele trei centre logistice din țară. Începând cu 1 aprilie 2020, venitul minim net de intrare în companie a crescut la 2.100 de lei, ce include și bonurile de masă. Tot în 2019, echipa s-a extins cu 340 de noi colegi, numărul total ajungând la 4.840 de angajați.

PENNY Market a intrat pe piața din România din anul 2005, având o politică de achiziții axată pe sortimente de la producători regionali și colaborări cu producători locali. În prezent, în efortul de a contribui la dezvoltarea sectorului agroalimentar și susținerea economiei românești, 80% dintre furnizori provin din România.

Pentru anul în curs, planurile PENNY Market includ: investiții în expansiune în conformitate cu certificarea de management energetic ISO 50001, extinderea colaborării cu producătorii români și implicarea în activități de susținere a comunităților și de protejare a mediului. Compania va continua să adapteze permanent rețeaua de magazine punând accent pe modernizarea design-ului, eficientizarea proceselor de organizare folosind noua tehnologie și, bineînțeles, dezvoltând gama de produse cu accent pe prospețimea și varietatea acestora.

DIVERSE

Dosarul „regelui conservelor”, Ihab Laoun, restituit la DIICOT. Inițial, libanezul a fost condamnat la 3,8 ani de detenție pentru evaziune fiscală de 2,5 milioane de euro. Familia Laoun are afaceri cu carne de pui, ouă și conserve • 13 IUNIE 2020 • ALEX COSTACHE •

38

Tribunalul Ialomița a restituit la DIICOT dosarul libanezului Ihab Laoun, deși inițial l-a condamnat la 3,8 ani de detenție pentru evaziune fiscală de 2,5 milioane de euro și folosirea cu rea credință a creditului societății, potrivit deciziei Tribunalului Ialomița de vineri, 12 iunie 2020.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de procurori în termen de 3 zile.

Ihab Laoun controlează grupul Klevek, cu afaceri în industria alimentară a conservelor (Klevek Factory, Conserv Buftea), ouă (Klevek Group, actuala Free Range Eco), dar și ceai, cafea (Klevek Company) și imobiliare (Klevek Imobiliare).

Familia extinsă Laoun – prin alți membri, Youssef, Fadi sau Charbel Laoun – deține producătorul de carne de pasăre și porc Agrisol și producătorul de ouă Toneli.

Dosarul lui Ihab Laoun. În mai 2015, libanezii Ihab Laoun și Elie Dumitru El Boustany au fost arestați pentru evaziune fiscală și apoi eliberați pe cauțiune. A fost cea mai mare cauțiune plătită până atunci: 1,5 milioane de euro, potrivit jurnalistului Marian Păvălașc.

Spre finalul anului 2015, Ihab Laoun, Elie Dumitru El Boustany și Chawki El Boustany, au fost trimiși în judecată la Tribunalul Ialomița, care, în decembrie 2017, i-a condamnat la pedepse între 6 și 3,8 ani de închisoare. Vezi aici.

2 ani mai târziu, Curtea de apel București a anulat sentința Tribunalului Ialomița, invocând un viciu de procedură, și a trimis dosarul spre rejudecare la Tribunalul Ialomița.

În rejudecare, pe 28 februarie 2020, Tribunalul Ialomița a cerut refacerea anchetei, iar, vineri, 12 iunie 2020, a decis restituirea dosarului la DIICOT.

E vorba de dosarul ”Horticons Fetești”, un caz de evaziune fiscală de 2,5 milioane de euro, instrumentat de DIICOT Ialomița. Procurorii susțin că libanezii au înregistrat în contabilitate zeci de tranzacții fictive privind achiziția de bulion pentru a-și diminua scriptic profitul și, în consecință, taxele către stat.

39

Fabrica de conserve „Horticons” din Feteşti a fost cumpărată de Ihab Laoun în martie 2005, cu 1,4 milioane de euro. A fost redenumită Klevek Factory. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, Ihab Laoun deține pachetul majoritar de acțiuni de 62 % după ce, în decembrie 2014, a cumpărat și pachetul de 34 % al lui Fadi Laoun. Societatea a fost introdusă în insolvență imediat după arestarea lui Ihab Laoun.

După trimiterea în judecată, Ihab Laoun a ieșit din acționariatul unor firme ale familiei, precum Klevek Company sau Klevek Group.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în mai 2016, Ihab Laoun (care deținea 94,51 %), Elie Dumitru El Boustany și Chawki El Boustany, s-au retras din firma Klevek Company în favoarea lui Miswa Laoun (24 de ani), care deținea, inițial, doar 0,27 %.

Klevek Company, aflată acum în proprietatea lui Miswa Laoun, deține batalele (bazinele de acumulare dejecții) fostei ferme de porci de la Periș, care – la începutul lui aprilie 2020 – au ars mocnit timp de 2 zile și au poluat Capitala.

În ianuarie 2016, Ihab laoun a ieșit și din acționariatul Klevek Group (actuala Free Range Eco), iar acum printre acționari este doar Raya Laoun, de numai 20 de ani.

În schimb, Ihab Laoun a rămas în acționariatul Laoun’s Europe și Conserv Buftea (aflată în insolvență).

Un alt membru al familiei Laoun, Youssef Laoun, a primit clasare, alături de latifundiarul Jihad El Khalil, într-un alt dosar DIICOT cu prejudiciu de 30 de milioane de euro.

DNA: Primar acuzat de abuz în serviciu. A transferat mai multe terenuri în proprietatea unor rude și apropiați! Roxana Dobre - 14 iunie 2020

Primar și secretar al Primăriei, trimiși în judecată după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție au identificat mai multe fraude cu terenuri în județul Constanța. Procurorii din cadrul DNA – Serviciul teritorial Constanța a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților.

Maricel Cîrjaliu, la data faptei și în prezent primar al comunei Agigea, județul Constanța este acuzat de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu,

40

dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată iar Ancuța Calust, la data faptei și în prezent secretar al comunei Agigea, județul Constanța, pentru comiterea infracțiunii de complicitatea la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:

Inculpatul Cîrjaliu Cristian Maricel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea prevederilor legale, a inițiat și a pus în executare, în perioada 2012 – 2013, două hotărâri de consiliu local ce au avut ca urmare exproprierea, din patrimoniul unei societăți comerciale, a unui teren în suprafața de 8.940 m.p., inventarierea și intabularea sa în domeniul privat al comunei Agigea.

Ulterior, terenul respectiv a fost dezmembrat în șapte loturi distincte, parte dintre acestea ajungând în proprietatea unei firme deținută de rude și apropiați ai primarului Cîrjaliu Cristian Maricel.

În demersul său infracțional, edilul a fost ajutat de inculpata Calust Ancuța care, în calitate de secretar al comunei Agigea, a avizat pentru legalitate proiectele celor două hotărâri și le-a contrasemnat ulterior.

Prin aceste acțiuni, dar și prin altele de tipul: aplicarea unor amenzi (anulate ulterior de instanță), obturarea căilor de acces, anularea autorizației de funcționare, etc., edilul a urmărit vătămarea dreptului de proprietate al societății care a deținut terenul inițial, dar și obținerea unor foloase necuvenite, inițial pentru Primăria Agigea, iar ulterior pentru societatea controlată de persoanele menționate mai sus.

În cursul urmăririi penale societatea păgubită ca urmare a acțiunilor descrise mai sus a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3.573.650 euro și 1.548.988 lei. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.

41

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Ciobanul din Rucăr a fost găsit de autorități! Ramona Dascălu - 14 iunie 2020

Ciobanul din Rucăr, despre a cărui dispariție am scris zilele trecute, a fost găsit de autorități! După ce jandarmii au răscolit munții în căutarea bărbatului de 59 de ani, care a plecat de la stâna la care lucra fără telefon și act de identitate, acesta a fost găsit teafăr și nevătămat la o altă stână din zona Rucăr.

Gigel Berbecariu, de 59 de ani, cu domiciliul în comuna Seaca de Câmp, județul Dolj, a plecat voluntar de la locul de muncă din comuna Rucăr, fără a mai reveni. Poliția l-a dat dispărut și a publicat semnalmentele lui, cerând sprijinul celor care l-au văzut și îndemnându-i să se adreseze Poliției Municipiului Câmpulung sau Serviciului Unic de Apeluri 112.

După ce mai multe echipe de căutare formate din jandarmi montani, polițiști și ciobani au scotocit zilele acestea vecinătățile, în căutarea lui, ciobanul a fost găsit tot la Rucăr, dar la o altă stână. El le-a povestit oamenilor legii că își găsise de lucru în altă parte unde urma să fie mai bine plătit și nu își anunțase vechiul patron de teama reacției acestuia, scrie jurnaluldearges.ro.

PRIMAR JUDECAT PENTRU CĂ LE-A DAT TEREN RUDELOR!Agroinfo 15 iunie 2020 -

ANCHETA DIRECȚIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE! Primarul comunei Agigea, județul Constanța, este trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, pentru că ar fi împărțit ilegal și abuziv teren rudelor sale, informează un comunicat DNA. Alături de edil este trimis în judecată, în același dosar penal, secretarul primăriei.

42

Potrivit comunicatului DNA, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a primarului comunei Agigea, Cristian Maricel Cîrjaliu, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și a secretarului primăriei Agigea, Ancuța Calust, pentru comiterea infracțiunii de complicitatea la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. 

Inculpatul Cîrjaliu Cristian Maricel, în calitate de primar, cu încălcarea prevederilor legale, a inițiat și a pus în executare, în perioada 2012 – 2013, două hotărâri de consiliu local ce au avut ca urmare exproprierea, din patrimoniul unei societăți comerciale, a unui teren în suprafața de 8.940 m.p., inventarierea și intabularea sa în domeniul privat al comunei Agigea.

Ulterior, terenul respectiv a fost dezmembrat în șapte loturi distincte, parte dintre acestea ajungând în proprietatea unei firme deținută de rude și apropiați ai primarului Cîrjaliu Cristian Maricel.

În demersul său infracțional, edilul a fost ajutat de inculpata Calust Ancuța care, în calitate de secretar al comunei Agigea, a avizat pentru legalitate proiectele celor două hotărâri și le-a contrasemnat ulterior.

Prin aceste acțiuni, dar și prin altele de tipul: aplicarea unor amenzi (anulate ulterior de instanță), obturarea căilor de acces, anularea autorizației de funcționare, etc., edilul a urmărit vătămarea dreptului de proprietate al societății care a deținut terenul inițial, dar și obținerea unor foloase necuvenite, inițial pentru Primăria Agigea, iar ulterior pentru societatea controlată de persoanele menționate mai sus.

În cursul urmăririi penale societatea păgubită ca urmare a acțiunilor descrise mai sus a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 3.573.650 euro și 1.548.988 lei, precizează rechizitoriul întocmit de procurori.

Dosarul a fost trimis Tribunalului Constanța. Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

43

GLOBAL

RISIPA ALIMENTARĂ, DE DOUĂ ORI MAI MARE!Liviu GORDEA  13 iunie 2020 -

Oamenii ar putea irosi mult mai multă mâncare decât se estima până acum. Este concluzia unui studiu efectuat la Universitatea şi Centrul de Cercetare Wageningen (WUR) din Olanda, care a analizat comportamentul consumatorilor.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cam o treime din totalul alimentelor disponibile pentru consumul uman la nivel mondial se iroseşte în fiecare an, termenul de deşeuri alimentare referindu-se la alimentele potrivite pentru consumul uman care sunt risipite.

Această estimare a continuat să servească drept referinţă pentru amploarea risipei alimentare globale. Cu toate acestea, metodologia FAO nu are în vedere comportamentul consumatorilor în ceea ce priveşte risipa de alimente şi are în vedere numai oferta alimentară pentru a determina amploarea risipei alimentare. Acest studiu este primul care a investigat cum diferite tipuri de consumatori pot afecta risipa alimentară.

Folosind un model de metabolism uman şi date de la FAO, Banca Mondială şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cercetătorii olandezi au cuantificat relaţia dintre risipa alimentară şi afluenţa consumatorilor. Folosind acest model, au creat un set de date internaţional care oferă estimări ale deşeurilor alimentare globale, precum şi specificicul fiecărei ţări.

CEI CU BANI RISIPESC MAI MULT

Autorii au descoperit că, odată ce afluenţa consumatorului atinge un prag de cheltuieli zilnice de aproximativ 6,70 dolari americani pe cap de locuitor, risipa alimentară începe să crească. Datele au demonstrat, de asemenea, că estimările FAO cu privire la risipa de alimente pentru consum uman sunt

44

inexacte. În timp ce FAO a estimat că deşeurile alimentare ar fi de 214 Kcal / zi pe cap de locuitor în 2015, modelul aplicat de WUR a demonstrat că risipa alimentară ar fi de fapt de 527 Kcal / zi pe cap de locuitor la nivelul aceluiaşi an. Adică mai mult decât dublu!

Lucrarea publicată se bazează pe acurateţea datelor FAO, care nu pot fi întotdeauna complete (de exemplu, sondajele din ţări cu venituri mici nu includ de obicei alimentele provenite din agricultura de subzistenţă). Totodată, autorii remarcă faptul că există multe atribute ale consumatorilor care pot afecta risipa alimentară dincolo de afluenţă.

Autorii consideră că metoda din spatele acestui studiu poate fi folosită ca bază pentru a introduce elasticitatea afluenţei deşeurilor ca un concept nou în modelele viitoare, astfel încât să putem înţelege şi evalua mai bine cantitatea reală de deşeuri alimentare pentru a măsura progresul global prin reducerea risipei alimentare.

UNIUNEA EUROPEANA

European Parliament Agriculture and Rural Development: DocumentsSource : © European Union, 2020 - EP

Minutes - Tuesday, 2 June 2020 - PE653.719v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 15-06-2020 10:03 AM CEST

Minutes - Wednesday, 20 May 2020 - PE652.454v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development15-06-2020 10:03 AM CEST

Minutes - Monday, 11 May 2020 - PE652.318v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 15-06-2020 10:03 AM CEST

Minutes - Thursday, 7 May 2020 - PE652.270v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 15-06-2020 09:53 AM CEST

Minutes - Thursday, 30 April 2020 - PE650.674v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 15-06-2020 09:53 AM CEST

Minutes - Tuesday, 28 April 2020 - PE650.631v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 15-06-2020 09:53 AM CEST

45

Minutes - Wednesday, 15 April 2020 - PE650.483v01-00 - Committee on Agriculture and Rural Development 15-06-2020 09:33 AM CEST Source : © European Union, 2020 - EP

..........................................................

Fermierii britanici duc dorul muncitorilor români. Pandemia le-a arătat ce ar putea urma după Brexit și sunt îngroziți Luana Păvălucă 14.06.2020

Mark Thorogood, fermier britanic, spune că muncitorii români sunt vitali pentru agricultura britanică Foto. captură TV

E perioada în care mulți români ar fi bineveniți în Marea Britanie, pentru că ei reprezintă o mare parte a muncitorilor agricoli sezonieri. Dar, din cauza pandemiei, călătoriile între Marea Britanie și România au fost restricționate. Așadar, mii de lucrători lipsesc acum din fermele britanice. Guvernul și-a îndemnat propriii cetățeni să culeagă ei recoltele din Marea Britanie. Chiar și Prințul Charles s-a alăturat campaniei. Dar nu este atât de ușor cum pare. Mark Thorogood este proprietarul fermei New Moor și se îndoiește că muncitorii locali sunt soluția. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 21:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.

De departe, pare un peisaj rustic, dar aceasta este autoproclamata „armată terestră” britanică, aflată în acțiune pe timpul crizei coronavirusului. Este, de asemenea, o pregătire pentru Brexit, atunci când muncitorii din Europa de Est ar putea lipsi din fermele britanice, ca acum. Unul dintre motivele Brexitului era păstrarea locurilor de muncă pentru britanici. Oare dă rezultate?

 „Știi cum e ... Am o mulțime de prieteni rămași fără loc de muncă care ar fi mai mult decât dornici să lucreze din greu. Așa că nu cred că avem nevoie de mai mulți muncitori din Europa de Est” - era argumentul unui militant pro-Brexit. Fermierul Mark Thorogood vede lucrurile altfel. A trebuit să-și instruiască bine noile ajutoare.

https://www.digi24.ro/stiri/economie/agricultura/fermierii-britanici-duc-

46

dorul-muncitorilor-romani-pandemia-le-a-aratat-ce-ar-putea-urma-dupa-brexit-si-sunt-ingroziti-1322717

Britanică: „Acum îi respect pe românii care vin și lucrează aici în fiecare an”

„Pentru ei este ca o vacanță, o poveste. Așa că lucrurile au mers în jur de o săptămână. Dar apoi le-am spus că trebuie să conștientizăm că suntem aici cu un scop. Trebuie să îmi culeg recolta. Dacă nu reușesc să fac profit sau cel puțin să-mi acopăr cheltuielile, prezența lor aici este inutilă”, mărturisește Mark Thorogood, cultivator de sparanghel.

De atunci, ajutoarele sale britanice s-au pus pe treabă, însă iluziile lor despre viața idilică la fermă s-au năruit.

Robert Hawkins, tâmplar de meserie, a fost surprins că recoltarea sparanghelului necesită atâta îndemânare.

 „La prima vedere, pare că doar culegi niște verdeață din noroi. Dar nu este așa. Cred că și Mark a trebuit să fie foarte răbdător cu noi, până am învățat. Pentru că trebuie să... „citești” sparanghelul: trebuie să decizi dacă este suficient de mare sau dacă ar fi mai bine să-l mai lași câteva ore… Și toate astea au durat ceva timp”, spune Robert Hawkins.

 „Nu sunt foarte sigură, să fiu sinceră. Acum respect munca pe care o fac. Și știu că de fapt este mult mai greu decât pare. Dar da, îi respect pe românii care vin și lucrează aici în fiecare an, pentru că nu este o muncă ușoară”, spune o culegătoare autohtonă de sparanghel.

Șef de echipă, adus din Ungaria: „Englezii sunt mai... fericiți. Românii și bulgarii muncesc și atât”

Șeful de echipă, Csabo, e din Ungaria și le-a arătat noilor recruți cum stă treaba. Încearcă să fie diplomat când ne spune cum lucrează cu noua echipă.

„Este diferit. Englezii sunt mai fericiți. Românii și bulgarii muncesc și atât. Nu vorbim cu adevărat, doar muncesc. Acum am o echipă fericită și toată lumea este fericită. Asta e bine”, spune Csabo.

Așadar, britanicii din campania „Culeg pentru Marea Britanie” nu sunt o soluție pe termen lung. Muncitorii din Europa de Est angajați de Thorogood lucrează mai repede și sunt mai motivați.

Fermierul ar fi distrus dacă un Brexit fără acord i-ar obliga pe cetățenii UE să obțină viză de muncă. Mai ales după anul pe care l-a avut.

47

„Speranța mea, după acest an, este în primul rând ca guvernul britanic și publicul britanic să înțeleagă ce e nevoie. Ei joacă un rol important. Nu există nicio îndoială în acest sens: fără această forță de muncă străină va apărea o lipsă de productivitate în întreg Regatul Unit”, avertizează fermierul.

Perspective sumbre după Brexit

Situația lui Mark Thorogood, cultivatorul de sparanghel, nu stârnește prea multă îngrijorare la Londra în acest moment. Deși criza coronavirusului a împiedicat negocierile pentru Brexit, guvernul lui Boris Johnson refuză să prelungească perioada de tranziție.

„Să fim foarte clari, poziția noastră este neschimbată. Perioada de tranziție se încheie la 31 decembrie, e stabilit prin lege. Nu există nicio intenție de a o schimba”, a declarat  Dominic Raab, ministrul britanic de externe.

Situația stă așa și pentru că majoritatea membrilor guvernului Johnson sunt susținători ai Brexitului și resping orice prelungire.

David Henig a participat la multe dintre negocierile cu Uniunea Europeană și crede că probabil se vor încheia cu un eșec.

„Cred că guvernul Regatului Unit consideră în continuare că obținerea unui acord comercial e ceva simplu. De ce nu ni se oferă un acord comercial și gata? Nu își dau seama cât de complicat e acest lucru. De aceea avem nevoie de mai mult timp. Dar cei care au pledat pentru Brexit spun că la mijloc e un complot al celor care nu au vrut să părăsească UE. Orice prelungire - chiar și o zi în plus - e un complot: perioada de tranziție nu trebuie extinsă”, explică David Henig, director de proiecte comerciale.

Mark Thorogood știe acest lucru prea bine, dar speră că pandemia îi va face să se răzgândească.

„Și sper ca publicul britanic, dar și cel german să înțeleagă că avem nevoie de forța de muncă străină. Și probabil să le arătăm muncitorilor un pic mai mult respect și faptul că e mare nevoie de ei aici. Contribuția lor e vitală pentru economie”, spune Mark Thorogood.

Totuși, dacă Marea Britanie și UE nu ajung la un acord, Mark Thorogood ar putea să nu aibă altă opțiune decât să mobilizeze „armata terestră” britanică și anul viitor.

48

DANEMARCA

Ţara din Europa care dă cash populaţiei ca să stimuleze consumul. Bonusurile sunt de ordinul sutelor de miliarde 15 iunie 2020, 11:30 de Afrodita Cicovschi

Autorităţile dintr-un stat european au anunţat luni un set de măsuri prin care se acordă populaţiei bani gheaţă de ordinul sutelor de miliarde, în scopul stimulării consumului, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Danemarca a fost una din primele ţări din Europa care a introdus carantina în luna martie, pentru a împiedica răspândirea coronavirusului şi, de asemenea, una din primele ţări care a reluat cu succes activitatea.   Până acum ţara scandinavă a injectat peste 300 miliarde de coroane în economie prin pachete de ajutoare care includ scutiri de la plata taxelor şi a plăţii Taxei pe Valoarea Adăugată precum şi ajutoare directe, însă acum majoritatea acestor ajutoare vor fi eliminate, a precizat Ministerul de Finanţe.  

"Am decis o dată responsabilă la care vor fi eliminate pachetele de ajutoare temporare şi în acelaşi timp oferim o injecţie semnificativă în economia daneză", a precizat ministrul de Finanţe, Nicolai Wammen.   Banii gheaţă ce vor ajunge la populaţie vor fi finanţaţi din alocaţia de vacanţă, care a fost îngheţată pe fondul revizuirii sistemului de plată a vacanţelor, şi care iniţial urma să fie plătită sub forma unei pensii suplimentară în momentul în care oamenii ies la pensie.   Banii pentru trei din cele cinci săptămâni de vacanţă, la care danezii au dreptul, vor fi plătiţi până în luna octombrie, ceea ce reprezintă o sumă de aproximativ 60 de miliarde de coroane daneze (9,06 miliarde dolari).   Acordul, convenit de guvern cu o majoritate în Parlament, include şi o plată unică separată de 1.000 de coroane către cetăţeni în contul beneficiilor sociale şi un fond de 10 miliarde coroane pentru a sprijini companiile care se confruntă cu dificultăţi.  

Economia daneză se va confrunta în acest an cu cea mai mare contracţie de după cel de al doilea război mondial ca urmare a măsurilor de carantină introduse la nivel global în contextul pandemiei de coronavirus.

49

SANATATE si GASTRONOMIE

Câteva lucruri mai puțin cunoscute despre cafeaua espresso Ionel Sclavone 13 iunie 2020    

Toată lumea știe ce este espresso, cafeaua concentrată, pregătită sub presiune, originară din Italia. Cu siguranță nu există băutor de cafea care să n-o fi încercat măcar o dată și care să nu fi fost impresionat de aroma intensă. Cafeaua espresso se prepară într-un aparat special, espressor, care acționează sub presiune, iar numele vine de la timpul scurt de preparare. Este nevoie de mai puțin de jumătate de minut.

Se spune că pentru a obține un espresso perfect este nevoie de fix 42 de boabe de cafea, nici mai mult, nici mai puțin. Rețeta clasică este de 6,5 – 7,5 g de cafea fin macinată, 30 ml. apă la temperatura de 88-92° C,  care trece prin espressor la o presiune maximă de 9 atosfere, timp de 25 de secunde.

O cafea espresso de calitate formează la suprafață o spumă groasă groasă de 2-3 milimetri, cremă, de culoare maro închis, care se menține timp de 2 minute. Crema apare prin dizolvarea uleiurilor din cafeaua măcinată în apa clocotită sub presiune. Crema este specifică cafelei espresso și nu apare atunci când este preparată prin alte metode.Ceea ce știu mai puțini este că, în ciuda aromei și a gustului intens, un espresso este mai slab decât o cafea preparată prin altă metodă, la filtru sau la ibric. Aceasta pentru că este pregătește rapid, prin presiune, iar cofeina,

50

cea care dă tăria unei asemenea băuturi, nu are vremea necesară să dizolve. De altfel, mulți băutori confundă intensitatea aromei și a gustului cu tăria dată de cofeină.Astfel, în vreme ce o ceașcă de cafea fiartă are în jur de 115 miligrame de cofeină, un espresso are 80 de miligrame, iar o cafea instant – ness – doar 65. Și dacă tot suntem aici, mai spunem că până și cafeaua decofeinizată mai conține aproximativ 3 miligrame de cofeină.

Cuccumella și moka espress

Primele espressoare au apărut la începutul secolului XX însă acestea erau niște mașinării mari, scumpe și destul de complicat din punct de vedere tehnic. Prea puțini erau cei care își permiteau să-și cumpere așa ceva pentru acasă. Astfel, consumul de cafea espresso, favorita italienilor, a devenit o afacere publică, care implica mersul la cafenea.Oamenii de rând aveau nevoie de o mașinuță micuță, ușor de manipulat, care să poată fi utilizată pe plita de acasă. Și astfel, la în ultimii ani ai secolului XIX, la Napoli au apărut primele cafetiere de preparat espresso, de tip casnic, numite Napoletana, după numele orașului sau Cuccumella. Foarte populară la vremea ei, cuccumella era ușor de folosit și la îndemâna oricui. Aceasta este formată din două căni care se înșurubează una în alta, între care se află o sită în care se pune cafeaua. Apa se așează în cana de jos, care se pune pe plită, iar prin fierbere se strânge cea de sus, trecând prin sita cu cafea măcinată.

O variantă a Napoletanei este Moka express, o cafetieră inventată tot de un italian, Alfonso Bialetti, în anul 1933. Acesta a fondat compania Bialetti care produce acest tip de cafetieră, care a devenit foarte populară întreaga lume.Principiul de funcționare este asemănător cu cel al Cuccumell și se bazează pe utilizarea de abur sub presiune pentru a prepara cafeaua.Apa rece este pusă în compartimentul de jos al aparatului, iar prin fierbere se ridică printr-un tub central, trece prin cafeaua măcinată pusă, tot într-o sită, în centru, după care printr-un filtru ajunge în compartimentul superior, de unde este turnată în cești pentru a fi consumată.

51

DOSAR

Soluția dezastrului din agricultură, o altă întrebare  Dr. Ing. Ştefan Gheorghiţă14 iunie 2020  

Deja de mult prea mult timp se vorbeşte despre secetă şi problemele fermierilor afectaţi de aceasta, dar din păcate toate aceste discuţii pro sau contra rămân doar vorbe goale care se lovesc de incapacitatea clasei politice de a genera soluţii, care există, sunt rostite şi scrise, dar orgoliul politicienilor dâmboviţeni este prea mare pentru a avea capacitatea de a le asculta, analiza şi implementa.

Nu mă refer la un partid sau altul, fiindcă mi-au obosit ochii de atâtea culori, săgeţi, trandafiri şi alte semne electorale care au devenit obscene de-a dreptul în percepţia societăţii, după comportamentul înregimentaţilor politici care ajung prin rotaţie  la butoanele ţării mult prea vlăguită. 

Nici nu vreau să intru în clasica morişca a acuzaţiilor de genul că nu ar exista timp pentru măsuri urgente datorită moştenirii grele şi lipsei unui Parlament favorabil, dar de fapt politicienii stau cu mintea, gandul şi mâna întinsă la orizontul viitoarelor alegeri, care să le mai dea 4 ani de a nu face nimic ,,bun’’ pentru alţii, aşa cum de 30 de ani acest lucru se întâmplă perpetu. 

Ceea ce eu afirm, este asumat de fiecare partid politic în perioada în care nu participă la ,,ciolaniada’’ de toate zilele, când este în opoziţie, dar apoi brusc îşi schimbă starea de spirit şi gândirea, care devine revigorantă şi proactivă,  atunci când ajunge din nou la putere, adică când norocul îi surâde şi (re)devine întruparea unui jupân care stă călare pe plăcinta funcţiilor mult prea bine plătite şi aducătoare de avantaje, pe care le împarte celor aleşi,  care au acelaşi cuget şi simţire ,,patriotică’’.

Fermierii cei mulţi şi prea depărtaţi de culoarele luminoase ale dregătoriilor statului, se uită buimăciţi şi deznădăjduiţi la meciul de ping pong în care ei reprezintă mingea mult prea mult lovită şi aruncată de fiecare parte a fileului şi care sfârşeşte prin a cade  jos, uitată, poate şi călcată în picioare de indiferenţa mult prea ,,nobilă’’ a jucătorilor politici de meserie, care le ştiu ,,pe toate’’, dar nu au nici cel mai mic respect faţă de nimeni şi nimic.

52

De prea multe dăţi în ultimii 30 de ani, cei care au fost puşi ,,din greşeală’’ pe funcţii, au considerat că în  mod automat şi necondiţionat, au devenit mai luminaţi în ,, treburile de stat şi politice’’ şi nu mai au nevoie să îi asculte pe cei ,,mulţi şi proşti’’ după propriile standarde. 

Mult prea devreme se uită vorba lui Lăpuşneanu ,,prosti dar mulţi’’, iar în curând s-ar putea apropia ziua judecăţii individuale sau colective, adică ziua când ori partidul indiferent care va fi acela le va da un şpiţ în fund ca să se salveze în ochii poporului format din ,,ăia proşti dar mulţi’’, ori electoratul format din aceiaşi ,,proşti dar mulţi’’ v-a da partidului ,,un par în moalele capului’’ odată cu votul din urne.         Din păcate toate partidele înţeleg umilinţa propriilor prostii, doar în noaptea alegerilor, când inundă cu râuri de lacrimi ecranele televizoarelor în speranţa unei mult prea facile iertări a păcatelor din partea celor mulţi. Dar cred că va veni şi un moment când cei ,,proşti dar mulţi’’ s-ar putea să îşi descopere liderii ,,providenţiali’’ de care avem atât de multă nevoie, în cele mai multe din sectoarele economice, sociale şi culturale ale ţării. Vorbim de liderii ,,providenţiali’’ prin simplitatea modului de a fi, prin simplitatea modului de a se evidenţia, dar prin complexitatea modului de a gândi şi găsi soluţii, fiind capabili de a lucra cu oameni inteligenţi, care nu sunt nici uşor de convins şi nici uşor de manevrat.

Aşa se explică decizia multor oameni politici de a se înconjura de oameni slabi profesionali, fără personalitatea dată de valoarea cunoştintelor acumulate, care nu generează probleme nefiind capabili de asta, care nu ştiu decât să care cafeaua şi să steargă de mult prea multe ori şezutul sefilor ,,prealuminaţi de duhul de partid’’, dar care la chemarea sefului, sunt gata să arunce căldări de rahat peste cei care nu respectă gândirea ,,de sus’’.Nu sunt sigur că mulţi dintre politicieni actuali au capacitatea de a citi atât de mult, de aceea ne întoarcem la poveştile noastre despre secetă şi măsurile care ,,poate’’ se vor lua cândva, undeva.

Mă uit la acest efort aşa zis politic ,,demn de o cauză mai bună’’, legat de modul în care ar trebui ajutaţi fermierii afectaţi de secetă, dar nu se face mai nimic, mă uit că fără o minimă emoţie se vorbeşte de suprafeţe de peste UN MILION DE HECTARE afectate până acum, iar cifrele cresc deoarece au început să se adauge şi culturile de primăvară, dar asta nu impresionează guvernanţii nici cât o discuţie la o bere pentru încurajarea consumului la terase.Acum aproape două luni, într-una din intervenţiile sale publice, domnul ministru Oros spunea  „I-am asigurat pe fermieri că toţi cei care vor suferi pagube din cauza secetei anul acesta vor primi despăgubiri pentru că aşa e

53

normal. Comitetele pentru situaţii de urgenţă se vor întruni şi vor merge să evalueze dimensiunea pagubelor, astfel încât să avem o imagine cât mai obiectivă, să ştim exact câţi bani trebuie să alocăm, iar fermierii să fie despăgubiţi. (Monitorul de Botosani 12 aprilie 2020)’’. 

La acel moment era un comunicat corect, care avea în vedere faptul că abia se organizase cadrul legal de funcţionare a comisiilor de constatare a secetei, lucru nefăcut în vremea precedesorilor, adică domnilor Irimescu şi Daea, aspect care în mod correct este clamat de actualul ministru, dar nici nu putem afirma că problema s-a rezolvat doar prin adoptarea acelui ordin, de care mulţi din cei care urmăresc situaţia, ştiu că a fost solicitat prima oară de o asociaţie a fermierilor.     

Apoi au apărut o sumedenie de intervenţii în care s-a început construirea unei imagini paralele a fermierului român, adică pe de-o parte în faţa evidenţei se recunoştea seceta, dar apoi în mod subliminal se trecea la inducerea unei ,,vinovăţii indubitabile’’ a fermierilor în faţa opiniei publice, datorită nefolosirii de către aceştia a sistemului de irigaţii mult prea mărinimos pus la dispoziţie de stat şi a lipsei incheierii de asigurări de secetă, dar care şi acestea sunt aproape inexistente în realitate.Fermierii nu sunt organizaţi pentru astfel de ,,războaie’’ mediatice, nu au strategii de acest gen şi nici nu au organizaţii capabile să genereze astfel de soluţii propagandistice, lucru demonstrat în ultimii 20 de ani, în care percepţia viitorului dezastruos al unui tânăr este sintetizat de afirmaţia ,,o să ajungi la vaci’’.   După toate aceste învinuiri la adresa mult prea ,,obraznicilor fermieri’’, au venit tatonările politice, date de o luptă surdă pentru imagine electoraţă şi mai puţin pentru soluţiile la necazurile fermierior, aspect care l-am mai prezentat şi cu alte ocazii. 

Parlamentul dominat de PSD a dat drumul la o serie de legi cum ar fi modificarea regimului vânzării terenurilor şi legea despăgubirilor de secetă şi mai pregăteşte şi altele, iar Guvernul prin Ministerul Agriculturii se chinuie de a demola eventualul capital de imagine al ,,dusmanilor’’ politici prin fel de fel de comunicări şi insinuări. Astfel PSD, prin vocea preşedintelui Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor afirmă în urma adoptării în Parlament a legii pentru despăgubirile la secetă că  ”L-am auzit pe ministrul Agriculturii în ședința de guvern că spunea că legea nu este constituțională pentru că nu este notificată la Comisie. Toate legile pe care le-am dat pentru ajutor de stat, abia după ce devin legi se notifică la Comisie, deci urmează să fie notificată la Comisia Europeană, și Comisia a spus că va da rezultatele, acordurile pentru ajutoare de stat, foarte repede. Asta în primul rând. În al doilea rând,

54

mai pe seară, în aceeași zi spunea domnul ministru că nu este bună legea pentru că nu avem banii respectivi și tot în aceeași emisiune  a spus că el o să dea despăgubiri, că până pe 15 iunie termină controalele în teren și până pe 30 iulie se dau banii. Ori au bani ori nu au bani? Cum să spui așa ceva?” (www.agrointeligenta.ro – 07.06.2020 preluare după România 9 – TVR).

Partidul de guvernământ, PNL, afirmă la rândul său  prin vocea preşedintelui comisiei de agricultură de la Senat, domnul George Stângă că „Guvernul României va oferi despăgubiri fermierilor afectaţi de seceta prin care a trecut ţara. Ne dorim ca suma să fie minimum 150 de euro pe hectar.’’Apoi domnia sa a continuat ,,Vreau să vă spun că niciodată, în istoria României, atunci când PSD a fost la guvernare, aceste despăgubiri nu s-au acordat. Mai mult decât atât, nu aveam cadrul legal prin care să oferim aceste despăgubiri”, a ţinut să spună liberalul. Acesta este convins că actualii guvernanţi „s-au mişcat bine” până în acest moment în evaluarea suprafeţelor calamitate. (www.viata-libera.ro – 6 iunie 2020).

Ce poţi să spui despre aceste afirmaţii, când în foarte multe locuri încă, procesele verbale de constatare a calamităţilor nu au fost date fermierilor după două luni de la constatarea acestora, adică avem o problemă cu scrierea, poate nu ies foarte caligrafice, sau alte motive care nouă ne scapă. Ce să spui când nu se prefigurează soluţii nici pentru secetă, dar nici pentru viitor, iar noul PAC bate la uşă.Din păcate cele două părţi nu înţeleg că momentul de criză cere o conlucrare pentru a găsi soluţii pentru aceea minge de ping pong, numită fermierul român.

Revenind la suma avansată drept despăgubire, aceasta este precedată cu o lună înainte de o intervenţie televizată a secretarului de stat la agricultură, domnul George Scarlat care lansa atunci o provocare fermierilor şi asociaţiilor acestora (mult prea puţin prezente la nivel de comunicare) şi unde spunea să se aleagă între o sumă forfetară de circa 175 euro/ha sau garatarea unor linii de credit cu dobândă subvenţionată de circa 1400-1500 euro/ha calamitat.

Pe unele holuri şi din unele surse, se vorbeşte că bugetul pentru despăgubiri ar fi de circa 250 milioane de euro şi se aşteaptă acum să se vadă modul de împărţire, adică care va fi suprafaţa finală calamitată. Ca şi un argument că nu ar fi o vorbă în vânt (chiar dacă nu avem confirmare oficială), dacă analizăm evoluţia sumei forfetare de la 175 de euro/ha la circa 150 euro/ha, se corelează cu creşterea suprafeţei calamitate. Nici nu vreau să mă gândesc că soluţia de despăgubire poate va fi amânată,

55

dacă până pe 15 iunie apar suprafeţe calamitate la culturile de primăvară, dar nu vor apare şi fonduri suplimentare pentru despăgubire. 

Oricum personal nu cred că promisiunile domnului ministru Oros, exprimate în şedinţa de Guvern, la insistenţele primului ministru, domnul Orban, că se va rezolva problema despăgubirilor până pe 30 iulie, vor fi şi posibil de implementat, dar imi doresc sincer să mă înşel. Sistemul birocratic intern corelat cu cel extern vor face imposibilă această dată, plus alte aspecte pe care sunt curios să văd cum le va percepe Comisia Europeană, cum ar fi acordarea unor despăgubiri fără verificarea contabilă a pierderilor ori înainte, ori după, lucru pe care îl afirma acum ceva ani chiar domnul Irimescu, ministru al agriculturii prin 2016. 

Dar acest aspect îl poate confirma şi domnul Constantin ministru în funcţie la momentul adoptării OUG 45/2015 prin care s-au acordat despăgubiri de secetă, fapte contestate sau negate de actualul ministru, domnul Oros şi echipa sa. În aceea OUG se prevedea faptul că în cazul unor verificări ulterioare prin care nu s-ar fi confirmat pierderile de venit, se recuperau sumele acordate de la fermieri.

De fapt cred că la ora actuală în spatele acestui meci electoral nu stă nimic, nici o strategie, nici o gândire, nici un obiectiv care să permită stabilizarea unui sector mult prea şubred din punct de vedere legislativ şi strategic. Este demotivant să vezi că Ministerul Agriculturii astăzi nu susţine practic adoptarea unor noi reglementări privind arenda, înaintând către primul ministru emiterea de aviz negativ la o propunere legislativă în acest sens, în condiţiile în care proprii specialişti indică acest lucru ca şi una din cauzele principale a modului defectuos de absorbţie a fondurilor comunitare, regulamente făcute atunci când PNL era frate de arme cu PSD în coaliţia de tristă amintire numită USL, sau s-a uitat ? 

La fel ministerul agriculturii nu promovează un cadru flexibil pentru irigaţii, sau să înainteze o reglementare pentru constituirea unui fond de asigurări pentru calamităţi în agricultură, sau să reglementeze protecţia bunurilor în agricultură, sau să facă ceva pentru eliminarea muncii la negru şi a exploataţiilor nefiscalizate. La fel de grav este că în atâţia ani de opoziţie PNL, la fel cum face acum şi PSD, nu au avut în gând să pună déjà la punct ce trebuie reparat atunci când vor veni la ,,putere’’, scriind déjà ordinele de ministru, legile şi hotărârile de Guvern, dar pentru asta trebuie să stabileşti dinainte cine va fi persoana responsabilă, iar asta este incompatibil cu forfoteala de împărţire la alegeri a demnităţilor specifice pe plaiurile mioritice în schimbul unei obedienţe proporţională cu funcţia primită.

56

Ei şi, ce dacă se întâmplă acest lucru ? Simplu vom trăi o criză şi mai profundă, în care procentul importurilor de mâncare va creşte, multe firme de industrie alimentară vor deveni dependente de furnizori externi care azi dau, dar mâine nu, dacă va apare o nouă pandemie sau criză. Ce să mai discutăm de strategii, de proiecte, de planuri şi bugete, când din păcate nimeni nu stă cu gândul la ele.Adică soluţia la criza de azi va fi o altă întrebare.

* * *

De ce creșterea PIB nu este motiv de sărbătoare?   Rareș Măcinică 15 iunie 2020  

După cum am aflat probabil cu toții, economia României a avut în T1 un rezultat foarte bun. (avans al PIB de 2.7% versus economia state UE). Era și logic să fie așa, având în vedere trendul din trecut.

O să vedem cum stă situația în T2, dar mai ales în T3. Eu, personal, sunt optimist: economia nu a scăzut brusc din cauza unei crize economice/ financiare, ci datorită unui eveniment tip forță majoră care a stopat pur și simplu creșterea economică. Iar aici vorbim de mai multe premize, mai jos cele mai importante:1. nu toate sectoarele au fost afectate, multe dintre ele chiar înregistrând creșteri mai mari față de o perioada normală (pharma, retail, beverages, curierat…)2. chiar și cele afectate se vor reinventa sau măcar ar trebuie să își planifice asta, în special în zona de tehnologie: de la sport la e-sport, servirea la restaurante se vă face cu roboți, VR shopping, drop off points pentru cumpărături…3. reacția statului prin măsuri care să atenueze problemele de lichiditate, ajutor pentru păstrarea locurilor de muncă, surse de finanțare short term (imm invest…) cu garanții de la stat, toate acestea peste un sistem bancar cu indicatori de lichiditate foarte buni4. Europa stătea oricum foarte bine în ceea ce privește performanță economică de foarte mulți ani, astfel că multe state europene au început cu excedent bugetar (nu e cazul nostru)Revenind la PIB…

57

În 1930 a fost creat în SUA primul registru contabil național modern al unei țări. Acolo erau trecute toate tranzacțiile realizate de o economie într-un an, ceea ce formează venitul național, devenind ulterior cunoscut drept Produs Intern Brut.PIB-ul a devenit pentru economiști și politicieni un element statistic de baza și arată cât de bine o duce țară respectivă.Totuși, un economist american a analizat raportul dintre PIB și Bunăstare (ex: gradul de fericire) și a observat că nu prea e o legătură direct proporțională. Ba chiar dimpotrivă. Acest aspect este cunoscut în economie drept paradoxul lui Easterlin.În 2007, președintele de atunci al Franței, Sarkozy, i-a rugat pe econimistii săi să investigheze acest paradox. Concluziile au confirmat paradoxul lui Easterlin: PIB-ul nu reflectă singur măsurarea BUNĂSTĂRII Franței, ba chiar există o discrepanța între indicatorii economici și BUNĂSTAREA populației. De aceea, este necesar atunci când raportăm CÂT DE BINE O DUCE O ȚARĂ, să folosim și alte măsurători specializate și mai APROPIATE DE INTERESELE REALĂ ALE OAMENILOR, sistem de sănătate, de educație, venit versus speranța de viață etc…tocmai pentru a avea o imagine mai clară asupra PRIORITĂȚILOr și a realității!!!Se păstrează și în România, cu cea mai mare creștere PIB, acest paradox între cât de bine o ducem din punct de vedere al VENITULUI versus BUNĂSTAREA reală a populației? Ia să vedem situația AZI:150.000 copii ai României adorm flamanzi (statistică include doar cei din mediul rural)peste o treime din copiii României trăiesc sub pragul sărăciei21,5% din copiii României trăiesc în condiții materiale extrem de precare (numărul 1 în EU, unde media este 5,9%)1 din 3 români nu au acces la apă curentă (apropo de igienă în pandemie..)7 din 10 români nu și-au permis în 2018 să cumpere mâncare sau produse pentru îngrijirea casei, nici să își plătească facturile la timp.treime dintre români nu au în casă mașînă de spălat rufe, TV sau calculatorlocul 2 din Europa la capitolul SĂRĂCIE, după Bulgaria (la o diferența foarte mică)ultimul sau penultimul loc în UE la ponderea firmelor mici și mijlocii/ mia de locuitori, cu tot cu Start up Nation (Raport anual EU asupra IMM în 2019)doar 10% din IMM-uri au activitate de inovare (ultimul loc din EU)și lista poate continuă pe pagini întregi…Este lăudabil că avem cele mai mari creșteri ale venitului național din EU, dar scopul trebuie să fie maximizarea BUNĂSTĂRII.Este lăudabil că avem cele mai mari creșteri ale venitului național, dar nu este suficient, atâta timp cât este inchetibal distribuit.

58

Asemeena strategii practicate astăzi de statul român în materie de politici sociale, financiare, se pot transformă ușor “mâine” în amenințări la adresa securității naționale!

* * *

Cum au descoperit doi tineri români secretele lavandei: „Nu-ţi spune nimeni nimic. Am învăţat de pe siteuri străine“ 13 iunie 2020, 12:44de Alina Mitran

Anca şi Valeriu în cultura de lavandă FOOTO

Arhivă personală O profesoară de limba română şi un cadru militar şi-au făcut propria cultură de lavandă. La început, a fost un simplu hobby, însă acum produc şi comercializează ulei esenţial, apă de lavandă, săpunuri şi jeleuri

„Nu-ţi spune nimeni nimic. Am învăţat totul de pe  site-urile străine“, îşi încep povestea Iulia şi Valeriu Gongănău, din Piteşti. În urmă cu patru ani au început să se gândească în ce fel ar putea profita de terenul moştenit în localitatea Ghimpeţeni, din judeţul Olt. Suprafaţa de 3.600 de metri pătraţi era dată în arendă şi nu le aducea cine ştie ce beneficii, aşa că le-a venit ideea să planteze lavandă şi să se îngrijească singuri de ea.   

PLANTA PE CARE O POŢI EXPLOATA ZECI DE ANI  

La început, nu ştiau mare lucru despre cultura de lavandă. Au început să caute informaţii: cum şi când se plantează, cum se îngrijeşte şi, mai ales, ce faci cu planta odată ajunsă la maturitate.  Lavanda, îngrijită bine, este o cultură care îţi poate aduce beneficii între 25 şi 40 de ani, însă are nevoie de multă atenţie, spune Valeriu. Anual, se înlătură partea lemnoasă şi se întinereşte, iar recoltarea este un proces solicitant. Tinerii o seceră, ca pe vremuri, o fac snopi şi, pe măsură ce este culeasă, o şi distilează. Au ajuns, în urma experienţei proprii, la concluzia că este modul cel mai simplu de a nu distruge munca de peste an. Prin distilare se obţine uleiul de lavandă, dar

59

şi apa de lavandă, care ulterior poate fi folosită ca bază pentru cosmetice. Tinerii din Piteşti niciodată nu recoltează mai mult decât pot procesa în ziua respectivă, pentru că lavanda îşi pierde, în câteva ore, jumătate din umiditate, iar obţinerea uleiului devine astfel mai anevoioasă.  

„ŞI ACUM E TOT HOBBY, NU ESTE O AFACERE“    

Cultura de lavandă le ocupă majoritatea timpului liber. În sezonul în care e de muncă la câmp, tinerii nu-şi pot programa niciodată alte activităţi în weekend. Apoi, urmează târgurile, cele mai potrivite prilejuri de a-şi face cunoscute produsele. Deşi şi-au diversificat mult gama, lavanda având multe valenţe, nici astăzi nu pot numi ceea ce fac o afacere în toată puterea cuvântului. „Şi acum e tot hobby, nu e o afacere. E plantaţia care se poate lucra în familie“, spune Valeriu, explicând că de la patru-cinci hectare în sus, dublate şi de o altă cultură asemănătoare, cum ar fi menta, se poate vorbi de profit substanţial. Asta ar însemna şi o hală de producţie în apropierea plantaţiei, ar necesita investiţii serioase, la care se gândeşte din când în când, dar care costă. Deocamdată se apropie de punctul de recuperare a cheltuielilor de până acum, care au însemnat înfiinţarea culturii, cu butaşi cumpăraţi, şi achiziţia utilajelor: un motocultor şi instalaţia de distilat.  

ÎN CĂUTAREA IDENTITĂŢII  

După ce s-au bucurat de primele flori, le-au admirat, le-au mirosit, a venit şi întrebarea firească: „Şi acum ce facem cu ele?“. O parte dintre plante le-au pus la uscat, iar acesta este un procedeu de durată şi necesită şi el răbdare şi determinare. Bucheţelele de lavandă se bucură, într-adevăr, de succes. Se vând destul de bine şi săculeţii înmiresmaţi, însă nu există nici pe departe desfacere pentru întreaga producţie. Pe de altă parte, să vinzi planta uscată la preţurile derizorii pe care le oferă piaţa ar însemna să accepţi că ai muncit pentru alţii. „Îţi dau 1 leu pe kilogramul de plantă uscată şi ca să usuci atâtea plante... E voluminoasă şi foarte uşoară“, explică Valeriu. Ar reuşi să o vândă sub această formă dacă n-ar rata niciun târg – or, au joburi la care nu pot renunţa.  

60

 „Trebuie să fii un fel de nomad“, mai spune bărbatul. Aşa au ajuns să producă ulei esenţial, apă de lavandă, dar şi produse în care au folosit uleiul şi apa. Nici acestea nu se dau, însă, la un preţ satisfăcător, care să compenseze eforturile depuse. Nici tinerii nu au ajuns la un concept final al produselor lor, fiind într-o permanentă căutare a ambalajului perfect, a etichetei care să-i diferenţieze pe piaţă. Produsele le sunt însă apreciate, iar asta îi încurajează să continue ce au început, convinşi că îşi vor găsi şi identitatea pe piaţă.   Dacă Valeriu este în principal implicat în întreţinerea plantaţiei şi în menţinerea relaţiei cu clienţii Pro Lavanda de pe Facebook, Iuliana se specializează permanent pe partea de produse din lavandă. „Prima dată am văzut pe un site din Rusia cele mai frumoase săpunuri şi mi-am dorit să învăţ şi eu să fac. Am căutat unde se pot face cursuri şi aşa am ajuns în Bucureşti“, povesteşte tânăra cum a început să deprindă tainele cosmeticelor handmade. Au început experimentele de tot felul şi, cu cele învăţate la curs, cu informaţiile de pe diferite site-uri, a ajuns la performanţe remarcabile, dacă ne luăm după recenziile clienţilor. Astăzi, Iuliana face şi o gamă restrânsă de cosmetice, dar şi aranjamente cu lavandă, dulceaţă, miere şi şerbet cu infuzie de lavandă. Încă e greu de spus dacă au ajuns să aibă profit, dar e clar că depun toate eforturile în acest sens.    

VÂND BUTAŞI PENTRU CEI CARE VOR SĂ AIBĂ PROPRIA PLANTAŢIE  

Printre produsele pe care au reuşit în ultimii doi ani să le pună pe piaţă sunt şi butaşii de lavandă. Pentru cei care vor să înfiinţeze propria cultură, soţii Gongănău pot livra butaşi pe care îi produc într-un an. E o muncă la care, mai mult în joacă, începe să se implice şi Anca, fetiţa lor. Tinerii „livrează“ şi sfaturile aferente, pentru că ştiu cât de greu e începutul şi cum e să înveţi doar din greşeli. „Noi am învăţat pe propria cultură, pe banii şi pe timpul nostru“, spun pasionaţii de lavandă.  

DE LA SĂPUNURI LA JELEURI CU LAVANDĂ   „N-aş putea spune ce se vinde mai bine, pentru că se cer cam toate produsele noastre. În perioada de primăvară se vând butaşii, iar în rest vând pachete cu produse amestecate: ulei, săpun, săculeţi, sare de baie, aranjamente... Am seturi standard, dar omul îşi poate face şi unul personalizat“, explică Iuliana. Apă de lavandă, ulei esenţial, sare de baie, dulceaţă, jeleu, săpunuri, creme, aranjamente, săculeţi cu floare uscată, bucheţele, toate îşi găsesc locul în ofertă. „Observ pe la târguri că lumea nu ştie neapărat la ce se foloseşte lavanda, cu toate acestea e fascinată. Este şi asta o provocare, să le dezvăluim noi beneficiile“, mai spune Iuliana.   Cei doi nu au reuşit până acum să obţină niciun fel de subvenţie pentru cultura lor, toţi banii investiţi fiind din veniturile proprii. Ar vrea să producă bio, însă le este peste mână o eventuală certificare, pentru că

61

vecinii care au terenuri de-o parte şi de alta a plantaţiei cultivă cereale şi folosesc produse fitosanitare clasice. Încearcă însă, pe cât posibil, să ţină piept buruienilor îngrijind plantaţia, pentru a nu fi nevoiţi să apeleze şi ei la produse chimice. 

* * *

Soluție bio cu găinaţ şi drojdie pentru stropirea roșiilor și a altor legume! agrointeligenta.ro - 14 iunie 2020

Reţeta bio cu găinaţ şi drojdie cu care nemţeanul Vali Cucu stropeşte legumele! Cunoscutul legumicultor din Bălţăteşti, judeţul Neamţ, a dezvăluit o rețetă de îngrășământ bio pe care orice mic producător o poate aplica cu succes la roșii, ardei, vinete, castraveți sau alte legume.

Rețeta cu găinaț și drojdie pentru stropirea roșiilor și a altor legume

Cum se aplică preparatul de găinaț și drojdie la legume

Când se fertilizează cu soluția din găinaț și drojdie

Cum se face fertilizarea prin sistemul de irigare cu picurare

Cum puteți testa cât de eficiența soluției

Rețeta cu găinaț și drojdie pentru stropirea roșiilor și a altor legume

În 100 litri apă se pune o găleată de 10-15 kg de găinaț de pasăre (furajate natural) după care se adaugă 1 kg de drojdie și un braț de urzici tăiate mai mărunt. Amestecul se lasă la fermentat 7-8 zile (cu vasul acoperit).

După o săptămână, preparatul se strecoară, iar soluția se poate păstra pentru toată vara.

62

Cum se aplică preparatul de găinaț și drojdie la legume

Se ia câte un litru de soluție și se compltează cu 5 litri apă pentru diluție. Fertilizantul lichid se aplică în cantitate de 300-400 ml, adică o cană, la fiecare plantă.

Preparatul cu găinaț și drojdie nu se dă pe frunze, ci este un fertilizant radicular, astfel că se aplică la baza plantelor, la rădăcina lor.

Când se fertilizează cu soluția din găinaț și drojdie

Tratamentul cu găinaț și drojdie se recomandă a fi aplicat o dată la 7-10 zile, din momentul înfloririi până la prima recoltare.

Cum se face fertilizarea prin sistemul de irigare cu picurare

Pentru cei care au instalație de udat prin picurare, soluția se strecoară de mai multe ori pentru a nu înfundă diuzele furtunului.

Cum puteți testa cât de eficiența soluției

Pentru cei care nu au încredere în efectul benefic al amestecului cu găinaț și drojdie, Vali Cucu recomandă testarea lui cu un lot martor. Ca metodă de comparație, aplicați prima dată apă, apoi udați cu soluția și veți vedea diferența în dezvoltarea plantei dar și la producția obținută.

* * *

Povestea Victoriei, gâsca cu gât roşu care a zburat 5.700 de kilometri. Unde a ajuns pasărea rară plecată din Bărăgan 15 iunie 2020, 12:34de Ionela Stănilă

Găsca cu gât roşu, o pasăre rară pe glob FOTO Viorel Gavril

63

Victoria, o gâscă sălbatică cu gât roşu, monitorizată cu transmiţător satelitar în cadrul proiectului „Life for Safe Flight”, a avut nevoie de aproape 3 luni pentru a ajunge din România în locurile de cuibărit din nordul îndepărtat al Siberiei. În total, a zburat 5.700 de kilometri în 82 de zile până în peninsula Taimîr.

Gâsca cu gât roşu este una din cele mai rare specii de pe glob, vulnerabilă pe întregul areal, de la cuibărit, migraţie şi până la zona de iernare. În România, gâsca sălbatică cu gât roşu este strict protejată prin lege, fiind interzisă la vânătoare. Societatea Ornitologică Română (SOR) ţine sub observaţie 10 gâşte cu gât roşu, echipate cu transmiţătoare satelitare prin proiectul - LIFE16 NAT/BG/ 000847 “Life for Safe Flight”, printre care Emilia, braconată înainte de a fi găsită de autorităţi, şi Victoria, urmaşa acesteia. La scurt timp, localnicii din comuna Mihail Kogălniceanu îi anunţau pe biologii Emil Todorov şi Sebastian Bugariu, care se aflau în zonă, despre existenţa altei gâşti cu gât roşu, care era rănită. Pasărea a fost recuperată şi a ajuns la medicii veterinari de la Fundaţia Visul Luanei, singurul centru de reabilitare a animalelor sălbatice din Bucureşti. După ce s-a recuperat, gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) a primit şi un nume, Victoria, dar şi un emiţător nou, donat de cei de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.   Pe 20 februarie, Emil Todorov împreună cu cei de la Fundaţia Visul Luanei au mers în judeţul Ialomiţa pentru a elibera pasărea.

Locul nu a fost întâmplător ales, întrucât în zonă se afla un stol de gâşte cu gât roşu. „Era foarte important ca pasărea să fie eliberată aproape de un stol, să îl găsească repede şi să zboare împreună cu celelalte gâşte cu gât roşu. Am avut ceva emoţii, dar Victoria a găsit repede stolul şi nu au fost probleme de acomodare. A stat 20 de zile în judeţul Ialomiţa, iar apoi a plecat spre cartierele de cuibărit din tundra Siberiei. Până acum, Victoria a zburat 900 de kilometri şi se află în regiunea Krasnodar. Sperăm să o revedem în luna noiembrie când se va întoarce în cartierele de iernare din România sau Bulgaria”, a declarat managerul de proiect din partea SOR pentru proiectul dedicat gâştelor cu gât roşu „Life for Safe Flight”, spune Emil Todorov.    

La începutul lunii iunie, SOR a primit semnale pozitive, semn că această călătorie a Victoriei a fost cu noroc. Gâsca cu gât roşu Victoria, monitorizată prin satelit în cadrul proiectului „Life for Safe Flight”, a avut nevoie de aproape 3 luni pentru a ajunge din România în locurile de cuibărit din nordul îndepărtat al Siberiei. În total a zburat 5.700 de kilometri în 82 de zile până

64

în peninsula Taimîr, unde a ajuns pe data de 30 mai.  

A început călătoria pe 9 martie   Victoria şi-a început migraţia de primăvară pe data de 9 martie, atunci când a plecat din Insula Mare a Brăilei. Ea a zburat peste Mare Neagră, înspre Peninsula Crimeea, din Ucraina, unde a făcut primul popas. Următoarea oprire a fost în Districtul Kalmîkia, unde a stat până pe data de 21 martie. A treia oprire, zonele umede din nord-vestul Kazahstanului, reprezintă cea mai importantă zonă de popas pentru gâştele cu gât roşu. Aici, Victoria a stat aproape 2 luni şi s-a alimentat pentru ultimul şi cel mai important zbor. Pe 2 iunie, după 2.200 de kilometri parcurşi, Victoria a ajuns la destinaţia sa finală, peninsula arctică Taimîr, una din zonele foarte cunoscute de reproducere a speciei.  

Din cauza restricţiilor de deplasare impuse în Rusia şi Kazahstan odată cu pandemia de COVID-19, presiunea vânătorii a fost minimă în acest an, lucru care a permis păsărilor să treacă cu succes prin zonele de vânătoare altfel riscante, spun biologii.   Braconată, tranşată şi dată la câini  

La începutul anului, Emilia a fost braconată înainte de a ajunge în gospodăria unde a fost găsită de autorităţi, potrivit datelor transmise de emiţătorul prin satelit pe care pasărea îl purta. Pe 15 ianuarie, semnalele primite din 30 în 30 de minute de la emiţătorul Emiliei au arătat că pasărea se află în curtea unei case din judeţul Brăila. ”Era clar că a păţit ceva”, spun reprezentanţii S.O.R., potrivit unui comunicat. Pe 16 ianuarie, un grup de biologi de la SOR şi Bulgarian Society for the Protection of Birds (BSPB) şi reprezentanţi ai AGVPS (vânători), însoţit de comisari ai Gărzii de Mediu şi de poliţişti au vizitat locul unde se afla emiţătorul. Acesta, inele ornitologice, pene jumulite şi intestinele păsării erau lângă cuşca unui câine din gospodărie.    

65

Proprietarul curţii unde a fost găsit emiţătorul susţine că pasărea a căzut din cauza ceţii şi a fost ucisă de câini. Versiunea lui, că animalele de pază au mâncat pasărea, nu stă în picioare din mai multe motive, susţineau la acea dată reprezentanţii SOR. Astfel, s-a stabilit că emiţătorul a fost scos cu atenţie de pe corpul Emiliei. Hamul care ţine emiţătorul este din teflon, iar şnururile au fost tăiate şi arse cu precizie, nu sunt urme să fi fost mestecate de un câine. Inelele ornitologice au fost scoase de pe picioarele Emiliei şi nu sunt semne de intervenţie a câinelui: urme de dinţi, distrugere etc. Un câine nu ar fi putut scoate inelul fără să-l deformeze. Este un indiciu clar că un om a tăiat picioarele păsării şi a scos inelele. Toate datele din emiţător arată că pasărea a murit în zona de hrănire sau lângă sat, iar apoi cadavrul a fost transportat în sat, au precizat biologii.   Drumul Emiliei   În cele nouă luni în care a purtat emiţătorul, Emilia a asigurat informaţii extrem de valoroase: a transmis peste 7.200 de locaţii GPS, mai mult decât oricare altă gâscă cu emiţător din proiect. A zburat peste 10.000 de kilometri.  

A cuibărit pe valea râului Pyasina din Siberia, a zburat prin cele mai dure locuri de pe ruta de migraţie - şi-a petrecut mare parte din toamnă în Kazahstan, în plin sezon de vânătoare. A trecut şi prin Ucraina, iar pe 21 noiembrie a ajuns în România. Aici a mai trăit două luni.   Emilia a fost capturată de ornitologi pe 15 mai 2019, într-o acţiune comună a patru ONG-uri de conservare şi a unei universităţi. A fost inelată cu inele metalice şi color, a primit un emiţător GPS-GSM produs de firma Ornitel.  

Ce ar trebui să urmeze?  

Pentru a proteja fauna, implicit speciile aflate în declin accentuat, SOR crede că sunt necesare mai multe măsuri. Gâsca cu gât roşu este o specie

66

vulnerabilă la nivel global. Populaţia estimată este de circa 50.000 de exemplare. Pierderea a patru gâste cu gât roşu dintr-un proiect internaţional arată că este nevoie de măsuri crescute de protejare a faunei.

În acest sens, SOR consideră că se impun: • Mărirea amenzilor şi înăsprirea pedepselor pentru braconaj, indiferent că este vorba de păsări, peşti sau mamifere. • Reducerea semnificativă a activităţii de braconaj prin asigurarea prezenţei sistematice în teren a organelor cu atribuţii de control. • Interzicerea vânătorii de gâşte sălbatice admise la vânătoare la o distanţă mai mică de 300 de metri de lacurile unde acestea vin la somn. • Raportarea cazurilor cu mortalităţi accidentale în cazul exemplarelor din specii protejate şi reducerea mortalităţii accidentale a acestora prin instruirea periodică a participanţilor la partidele de vânătoare cu privire la legislaţia în vigoare şi la identificarea speciilor protejate. • Transparentizarea cotelor de vânătoare realizate şi stabilirea de cote individuale – număr fix de păsări de apă pentru o singură partidă de vânătoare.  

50.000 de exemplare pe glob  

Monitorizarea gâştelor cu gât roşu se desfăşoară în proiectul „Life for Safe Flight”, finanţat prin  programul LIFE. Proiectul LIFE16 NAT/BG/ 000847 implică organizaţii din toate ţările aflate pe ruta de migraţie a gâştelor cu gâtul roşu: Rusia, Kazahstan, Ucraina, România, Bulgaria. În România sunt implicate SOR, AGVPS, Ministerul Mediului şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Puteţi urmări deplasările gâştelor cu gât roşu pe site-ul proiectului savebranta.org.

La ora actuală, pe glob mai există numai circa 50.000 de exemplare de gâscă cu gât roşu. An de an, această specie cuibăreşte în Siberia, de unde vine să ierneze în Ucraina, România şi Bulgaria.   

Proiectul LIFE16 NAT/BG/ 000847 „Life for Safe Flight” implică organizaţii din toate ţările aflate pe ruta de migraţie a gâştelor cu gâtul roşu – Rusia, Kazahstan, Ucraina, România, Bulgaria. În România sunt implicate SOR, AGVPS, Ministerul Mediului şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Puteţi urmări deplasările gâştelor cu gât roşu pe site-ul proiectului savebranta.org.  

* * *

67

Parazitul periculos care distruge teii argintii din România. Explicaţia alarmantă a specialiştilor 15 iunie 2020, 12:38 de Costel Crangan

FOTOCOLAJ C Crângan

Experţii în dendrologie confirmă că la uscarea în masă a teilor din Galaţi contribuie un cumul de factori ce ţin mai ales de poluare şi de schimbările climatice care au favorizat dezvoltarea unei ciuperci periculoase. Fenomenul, indentificat şi în alte oraşe. Copacii bolnavi trebuie defrişaţi.

Uscarea în masă a teilor din Galaţi, în mai multe zone ale oraşului a stârnit o polemică insistentă pe tema vinovaţilor pentru producerea fenomenului. Evident, disputa a fost intens politizată, ajungând-se la tot felul de acuzaţii şi de explicaţii ridicole, care nu au nicio legătură cu adevăratele motive ale uscării bruşte a sute de arbori care păreau până atunci perfect sănătoşi.

Dincolo de polemici, o serie de lămuriri pertinente sunt cuprinse într-un raport detaliat întocmit de un expert recunoscut în domeniul dendrologiei: conf.dr.ing. Florin Clinovschi (de la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava). Specialistul predă de mai bine de 20 de ani în învăţământul superior silvic, fiind şi expert judiciar autorizat de Ministerul Justiţiei pentru evaluările necesare în dosarele civile şi penale. Solul de pe Faleză este pur şi simplu toxic Conform măsurătorilor făcute solului din zona Falezei Dunării (unde peste 100 de tei s-au uscat) arată că pH-ul acestuia este foarte ridicat, depăşind limitele la care teiul argintiu (Tilia Tomentosa) poate supravieţui. Astfel, dacă în literatura de specialitate se afirmă că arborele menţionat are nevoie de un pH cuprins între 5,7 şi 7,2, măsurătorile făcute în primăvara lui 2020 în zona Falezei indică valori alarmant de mari, respectiv între 8,29 şi 8,98. Specialiştii spun că de la valoarea 8 în sus a pH-ului teii suferă foarte mult, devin extrem de vulnerabili la boli şi, implacabil, se usucă.

Cât priveşte cauzele acestei creşteri mari a pH-ului din sol, dr. Clinovschi vine cu trei explicaţii: poluarea aerului, calitatea slabă a solului şi, cel mai

68

important lucru, intoxicarea arborilor din aliniamente cu săruri provenite din zăpada amestecată cu material antiderapant. Acest din urmă efect este unul cumulativ, adică solul a devenit tot mai toxic pentru arbori cu fiecare iarnă. În ceea ce priveşte teii de pe marile bulevarde, la cumulul de factori deja menţionat se adaugă şi „efectul de canion”.

Conform acestui efect, clădirile înalte care mărginesc bulevardele creează un microclimat care, practic, ţine captiv aerul foarte cald (vara) dar şi foarte poluat din cauza traficului, iar arborii au de suferit. O ciupercă a dat lovitura letală teilor Însă toţi factorii menţionaţi mai înainte, chiar dacă afectează grav teii, sunt responsabili de moartea a doar 15-20% dintre copaci.

Lovitura letală a fost dată, de fapt, de o ciupercă parazită care se numeşte „putregaiul brun al foioaselor” („monilia laxa” după denumirea ştiinţifică sau „brâncă” după denumirea populară), în combinaţie şi cu alte ciuperci de lemn. Aceasta ciupercă se extinde progresiv în zona dintre scoarţă şi lemn, obturează vasele lemnoase şi în plină vară, arborele se usucă pentru că apa nu mai ajunge la frunze. Dacă este şi secetă (cum a tot fost în ultimii ani), efectul este amplificat. Interesant este că monilioza (aşa se numeşte boala produsă de ciuperca amintită) este favorizată de factorii enumeraţi anterior (care slăbesc arborii), dar şi de un alt lucru foarte important: toaletarea greşită a teilor.

Raportul întocmit de dr. Florin Clinovschi arată că amplele toaletări ale teilor din Galaţi (în fapt nişte hidoase ciuntiri), făcute în mai 2013 (la ordinul primarului Marius Stan), nu au făcut altceva decât să favorizeze extinderea masivă a „monilia laxa” şi să ducă la moartea prematură a copacilor. Totuşi, acelaşi specialist spune că problemele existau deja, iar toaletările doar le-au accelerat. În acelaşi timp, dr Clinovschi atrage atenţia că, deşi încă nu se vede, boala a afectat deja şi restul teilor din oraş, fiind o chestiune de timp până când lucrurile se vor acutiza.

De altfel, cazuri similare au fost semnalate şi în alte oraşe (Iaşi, Tecuci, Bârlad, Bucureşti) ceea ce indică faptul că monilioza ar putea să ajungă în curând o problemă naţională în cazul teiului argintiu. Soluţiile nu sunt tocmai plăcute Din păcate, monilioza este o boală gravă a arborilor, şansele de salvare fiind foarte mici. Nu există niciun tratament chimic foarte eficient, aşa că, în general, trebuie apelat la o soluţie extremă: îndepărtarea treptată a arborilor bolnavi.

Specialistul amintit este de părere că acţiunea ar trebuie să vizeze defrişarea teilor de pe străzile Domnească, Brăilei şi Coşbuc (aceştia prezintă risc de

prăbuşire deoarece ciuperca acţionează şi din interior) şi plantarea de arbori tineri. Soluţia propusă, deşi necesară, este însă una foarte controversată,

69

având în vedere că foarte mulţi dintre gălăţeni susţin că defrişarea în masă a teilor din Galaţi ar ştirbi identitatea urbei cunoscută drept „oraşul teilor”.

* * *

MUNCEȘTE LA 96 DE ANI ȘI VREA SĂ MEARGĂ CU ANIMALELE LA MUNTE! Agroinfo  14 iunie 2020 - LECȚIE DE SUPRAVIEȚUIRE. Are 96 de ani și nu vrea să se lase de muncă. Lucrează în solar, are grijă de animale și nu se teme să urce cu oile și vacile la munte. Nea Lazăr, așa cum îl strigă toți din ferma din județul Hunedoara, spune că munca l-a ajutat să ajungă la o vârstă venerabilă, fără să aibă probleme de sănătate.

Lazăr Rusan are rădăcini în localitatea Văleni din județul Hunedoara. Acolo s-a născut, dar părinții s-au tras la oraș, în Orăștie, când el era copil, iar în sat a rămas numai taica, ne spune. La oraș, a învățat o meserie, brutar, și timp de 30 de ani a lucrat într-o brutărie. A frământat și a copt pâine. Pentru anii munciți încasează acum o pensie de 1.200 de lei.

Banii îmi ajung, nu muncesc pentru bani, pentru că am de toate. Nu pot să stau așa și să nu fac nimic, ne spune nea Lazăr.

La 96 de ani, cu barba albă care-l face să semene cu un patriarh, merge pe la crescătorii de animale, pe la fermierii din zonele de lângă munte, aproape de Orăștie, și muncește cu ziua, voluntar, fără bani. La unul dintre ei, are grijă de legumele și de verdeața din solar, pentru altul, păzește animalele. Chiar dacă anii mulți i-au încovoiat puțin spatele, e sprinten și nu se plânge niciodată de vreo durere. Se trezește în zori, ca un brutar adevărat, mănâncă bine ca să aibă energie și intră în solar unde muncește aplecat cu grijă peste fiecare plantă. Așa vede el rostul vieții, o viață care nu l-a ferit de necazuri, de lacrimi, de pierderea celor dragi.

Patru nepoți am îngropat. Unul a fost colonel și a murit la 60 de ani, pe altul l-am pierdut la o vânătoare de mistreți, tânăr, abia avea 52 de ani, și a fost împușcat din greșeală. L-au confundat cu un animal. Două neveste am îngropat. Prima a murit la doar 5 luni de la căsătorie. Cu a doua, am trăit aproape 60 de ani. Dar nu am avut copii cu niciuna. Dintre frații mei, doar eu mai trăiesc. Eu am fost mijlociul. Și pe cel mare l-am pierdut și pe cel mic.

70

Mi-am ridicat casă în Orăștie, cu tot ce-mi trebuie, dar ce să fac acolo singur între patru pereți? Nu pot să stau. Aici simt că trăiesc, între plantele din grădină, la munte cu animalele, ne povestește nea Lazăr. De casa lui se îngrijește un nepot.

Sngura rețetă a longevității, pe care ne-o spune nea Lazăr, este munca. Să muncești și să mergi înainte, e deviza nonagenarului. Cu alte cuvinte, să ai tăria să treci peste tot ce ți-e dat, ce ți-e scris, și să fii viu, adică să ai un scop pentru care să deschizi ochii dimineața și să simți osteneala când închizi ochii seara.

Autor foto Andrei Miu.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

* * *

Începe Postul Sfinţilor Apostoli, singurul fără o durată bine stabilită. De ce-l consideră ortodocşii „uşor“ de ţinut 14 iunie 2020, 04:02de Călin Gavrilaş

Dintre cele patru posturi mari stabilite de Biserica Ortodoxă într-un an, cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este singurul care nu are o durată bine stabilită.

71

Postul Crăciunului ţine 40 de zile, cel al Paştilor durează 7 săptămâni, iar cel al Sfintei Marii sau Adormirii Maicii Domnului este cuprins între 1 şi 15 august. Doar cel al Sfinţilor Apostoli poate dura câteva zile sau 4 săptămâni. Pe 29 iunie este sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Biserica a fixat o perioadă de postire înainte de această dată, o perioadă care diferă de la un al la altul.

Anul acesta, Postul Sfinţilor Apostoli începe luni, 15 iunie. Ca regulă generală, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel este stabilit în funcţie de data Paştilor şi începe, în ziua de luni după Duminica Tuturor Sfinţilor (prima duminică după Rusalii). De aceea, durata acestei perioade de postire este variabilă. Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinţilor Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paştele cade pe 4 aprilie, până în situaţia în care poate fi desfiinţat, atunci când Paştele este prăznuit după data de 1 mai

Deoarece au fost cazuri când postul a ţinut doar câteva zile, în anul 2015, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a luat hotărârea, menţionată în Anuarul Liturgic şi Tipiconal, că începând cu anul 2017, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel trebuie să aibă măcar 7 zile chiar dacă, în baza calculelor Pascaliei, el ar dura mai puţin de o săptămână. Biserica explică această decizie, care modifică o tradiţie de secole, prin faptul că oamenii (credincioşii) trebuie să aibă un timp mai lung pentru a se putea spovedi şi împărtăşi, precum şi pentru a se pregăti spiritual pentru această sărbătoare. Postul Sfinţilor Apostoli este un post considerat uşor de către creştini deoarece în fiecare sâmbătă şi duminică este dezlegare la peşte, vin şi ulei. Dezlegarea la peşte există şi luni, marţi şi joi dacă este serbat un sfânt cu doxologie mare şi cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn şi vin.

* * *

72

Orban promovează petrecerea concediului în România: „Avem atâtea locuri frumoase de văzut”Madalina Prundea  2020.06.12   

Premierul laudă locurile pe care le poate oferi România pentru petrecerea concediului

Ludovic Orban îi îndeamnă pe români să aleagă să își petreacă, în acest an, concediul în țară. Este o recomandare pentru susținerea turismului autohton, pe lângă măsurile luate pentru gestionarea pandemiei, a spus, vineri, premierul.

Premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, că, potrivit unui sondaj, 80% dintre români vor să-şi petreacă concediul în România, decât în alte ţări.

„Chiar recomandarea mea este şi din cauza epidemiei, dar şi pentru a da dovadă de susţinere pentru turismul autohton, să îşi petreacă concediul în România, pentru că avem atâtea locuri frumoase de văzut”, a spus premierul, vineri, într-o conferință de presă prilejuită de semnarea Contractului de proiectare și execuție pentru finalizarea Autostrăzii Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea, Secțiunea 3C: Suplacu de Barcău – Borș.

Orban: „Haideţi să mergem anul ăsta în locurile în care n-am fost din România”

„Dacă fiecare dintre noi ne gândim unde n-am fost din superbele locuri pe care le are ţara asta, haideţi să mergem anul ăsta în locurile în care n-am fost din România şi să ne petrecem concediul în ţara noastră, ca să şi sprijinim turismul autohton şi mai ales şi vedem cu ochii noştri atâtea frumuseţi pe care le are România”, a subliniat Ludovic Orban.

73

Declarațiile premierului vin în contextul în care, în prezent, în actuala variantă a stării de alertă, cei care revin dintr-o călătorie internațională, cu câteva excepții, trebuie să intre în izolare la domiciliu/carantină timp de 14 zile, iar transportul aerian este suspendat spre și dinspre 12 state, potrivit ministrului Transporturilor, Lucian Bode.

Premierul a detaliat, joi seara, care sunt restricţiile care vor fi ridicate începând cu 15 iunie. Se vor putea redeschide mall-urile, piscinele exterioare, grădiniţele şi afterschool-urile și nu va mai fi nevoie de izolare la domiciliu pentru românii care vin din anumite țări. Nu se vor deschide, totuși, restaurantele în spații închise, iar acesta este una dintre măsurile criticate de hotelieri, care au anunțat chiar că vor să dea în judecată Guvernul din această cauză.

* * *

* * *

74