apar-romania.ro · web view2020/10/20 · În esență, fermierii depind de subvenții, ambițiile...

Stiri 20 octombrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 20.10.2020 1 EUR 4.8738

1 USD 4.1289

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 20 - 26 OCTOMBRIE 2020! Agroinfo 20 octombrie 2020

Caracteristici meteorologice. Vremea normală de la începutul intervalului va intra într-un proces de încălzire treptată, în cea mai mare parte a țării. Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între 2...14°C în prima parte a perioadei, limite apropiate de mediile climatologice şi 5...19°C în restul zilelor, abaterile termice pozitive fiind de 1...8°C, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 11...24°C, în aproape toate regiunile agricole.

Temperatura minimă a aerului se va situa între -8...14°C la nivelul întregii țări, local fiind condiții de producere a brumei. Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va fi cuprins între 7...18°C, limite favorabile desfășurării proceselor vegetative ale culturilor de toamnă înființate în epoca optimă.

Sub aspect pluviometric, se întrevăd ploi locale, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului, pe aproape întreg teritoriul.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-20 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toate regiunile agricole. În Dobrogea, local nord-estul, nordul, sud-estul și estul Munteniei, estul și sudul Olteniei, izolat sud-estul Moldovei, conţinutul de apă din sol va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă).

1

mailto:[email protected]

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Ca urmare, procesele vegetative la culturile de toamnă (rapiţă, orz şi grâu) vor avea în general o evoluţie normală în aproape toată ţara, exceptând zonele depresionare centrale şi nordice, precum şi pe terenurile agricole afectate de fenomenul de secetă pedologică, unde ritmurile de creştere şi dezvoltare ale plantelor se vor desfăşura mai lent.

Culturile de orz şi grâu de toamnă semănate în perioada optimă vor înregistra fazele de germinare (60-100%), răsărire (30-100%) şi apariţia primelor frunze (2-4 frunze).

Sub aspect fenologic, la rapiţă se vor continua germinarea-răsărirea (40-100%) şi creşterea aparatului foliar (4-6 frunze), în special pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

La sfecla de zahăr din Transilvania va fi posibilă definitivarea îngroşării axei hipocotile (100%), continuându-se maturitatea tehnologică (10-100%) şi recoltarea.

În majoritatea plantaţiilor, speciile pomicole şi viticole vor parcurge maturarea lemnului, îngălbenirea/căderea frunzelor şi recoltarea la soiurile tardive.

Lucrările agricole de recoltare, eliberare a terenurilor de resturile vegetale, pregătire a patului germinativ, semănat, etc. se vor efectua în general normal în zilele fără precipitaţii.

Recomandări de specialitate:

• Eliberarea terenurilor agricole de resturile vegetale;• Efectuarea arăturilor de toamnă pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă a solului în stratul 0-20 cm;• Pregătirea patului germinativ în vederea efectuării semănatului la culturile de toamnă în epoca optimă;• Finalizarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a produselor de sezon;• Lucrări de întreținere în plantațiile pomi-viticole.

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

2

GRAFICUL PLOILOR! Unde și cât va ploua în următoarele patru săptămâni! Angelica Lefter - 20 octombrie 2020

Foto: Agroinform.hu/Galambos Joci

Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni! Meteorologii anunță temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, însă este evident că toamna și-a intrat în drepturi. Perioada 19 octombrie-16 noiembrie va fi marcată de temperaturi normale pentru acest interval și ploi specifice, însă deficitul de apă va rămâne prezent, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Săptămâna 19 – 26 octombrie

Săptămâna în curs va fi marcată de temperaturi medii ale aerului se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă din an pe întreg teritoriul României. Ploile vor fi puține în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 26 octombrie – 2 noiembrie

Temperatura medie a aerului se va situa ușor peste cea specifică pentru această perioadă, în aproape toată țara. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi în general deficitar, în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 2 – 9 noiembrie

În toate regiunile țării vor fi valori termice care se vor situa în jurul celor specifice pentru această perioadă. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Săptămâna 9 – 16 noiembrie

Pentru această săptămână, mediile valorilor termice vor fi în jurul celor specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări. Cantitățile de

3

precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil ușor deficitare în regiunile extracarpatice.

APIA si SUBVENTII

ÎN DIRECT DE LA BRUXELLES! ASTĂZI, DECIZII URIAȘE PENTRU SOARTA FERMIERILOR! Agroinfo 20 octombrie 2020

ZI MARE PENTRU SOARTA FERMIERILOR ROMÂNI! În acest moment, la Bruxelles, în Parlamentul European, este în plină desfășurare ședința plenară în cadrul căreia este dezbătută și supusă votării reforma Politicii Agricole Comune 2021-2027. Subvenție de 2.000 de euro pentru fermele mici, subvenții mai mari pentru tinerii fermieri, banii PAC să fie direcționați spre fermierii autentici, reducerea pesticidelor, plafonare subvenții, sunt câteva dintre subiectele dezbătute până la ora publicării acestui articol.

AGROINFO este în direct cu Bruxelles-ul, cu ce se întâmplă în Parlamentul European. Am notat, în direct, câteva dintre declarațiile europarlamentarilor, exprimate până la această oră în cadrul ședinței plenare a Parlamentului European. Ședința este în plină desfășurare la această oră, dezbaterile sunt intense, AGROINFO va reveni cu informații pe măsura desfășurării acestui eveniment crucial pentru soarta fermierilor români.

În esență, fermierii depind de subvenții, ambițiile de mediu și climă sunt la un nivel fără precedent, agricultorilor li se pun o serie de condiții, dar nu sunt stimulați financiar pentru a le îndeplini, ecoschemele vor absorbi cei mai mulți bani, 30% din bugetul Pilonului 1, subvenție de 2.000 de euro pentru fermele mici, stimularea financiară a tinerilor fermieri, plafonarea subvențiilor pentru marile ferme, pentru oligarhii din agricultură, susținerea fermelor de animale și nu lobby pentru carnea sintetică făcută în laborator, carnea din laborator nu e carne, egalizarea subvențiilor pe suprafață între fermierii din est și cei din vest, susținerea biodiversității, reducerea pesticidelor, substanțelor toxice, menținerea bugetului pentru agricultură, Pactul verde, ambițiile de mediu și climă. Opiniile europarlamentarilor sunt împărțite în ce privește votarea reformei PAC, a dosarelor PAC, a regulamentului orizontal. Unii susțin că votul este pe repede înainte, alții susțin că s-a amânat prea mult acest vot.

În discursul său, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, a susținut un control mai eficient al acordării subvenției pe hectar, identificarea parcelelor agricole și verificarea fiecărui beneficiar de subvenții, ecoschemele, plafonarea subvențiilor. Comisia Europană poate lua măsurile care se impun dacă sistemele de control

4


naționale nu sunt operaționale. Controalele statelor membre UE în legătură cu performanțele se vor face, iar Comisia va audita, a mai spus comisarul european pentru Agricultură.

Europarlamentarii susțin că tinerii fermieri trebuie să fie stimulați financiar pentru reînnoirea generațiilor din agricultură, fermele mici ar trebui să beneficieze de un sprijin mai mare, s-a propus o subvenție de 2.000 de euro/ferma mică, fermierul activ, autentic, trebuie să fie cel care încasează subvențiile, fermele de animale trebuie sprijinite, bunăstarea animalelor. Europarlamentarii se opun reducerii bugetului pentru agricultură.

Sintetizate câteva dintre opiniile europarlamentarilor din Italia, Polonia, Grecia, Germania, Austria, Franța, Spania, Croația, România:

Trebuie să susținem fermierii tineri și fermele mici. Ar trebui să le mulțumim agricultorilor că au menținut zonele rurale. Rolul principal al agricultorilor este acela de a produce alimente, dar trebuie să ne asigurăm că au venituri decente de a o face. De aceea, trebuie să avem plățile directe disponibile.

PAC trebuie să fie flexibilă pentru a se adapta la teritoriu, dar, în același timp, trebuie să aibă un soclu comun pentru că altfel vom avea 27 de politici agricole comune.

Din bugetul plăților directe, Pilonul 1, 30% revine ecoschemelor, noi intervenții, ambiția de mediu este la un nivel fără precedent. Cel puțin 35% revin pentru dezvoltare rurală. Este nevoie și de o dimensiune socială, o schimbare între generații, introducerea tinerilor pe această piață este esențială, femeile sunt importante pentru că zona rurală este complet masculinizată, este nevoie de politici care să ajute femeile. 95% din exploatații sunt ferme mici de familie. Planurile naționale strategice trebuie să țină cont de realitatea regională cu care au de-a face.

Fermierii ar trebui să depindă mai puțin de sprijinul direct. Să fie mai multe posibilități deschise agriculturii. Să se facă eforturi suplimentare pentru climă, mediu. Politica de înverzire din PAC s-a spus că nu a funcționat. Cred că trebuie să adaptăm o serie de elemente, regulile sunt dictate de la Bruxelles. Țineți cont de faptul că agricultorii știu foarte bine ce se întâmplă la ei acasă.

PAC este unul dintre puținele programe europene care a funcționat. Există aspecte pozitive în reforma PAC, dar și negative. Trebuia făcut mult mai mult pentru a reduce birocrația, principala problemă cu care se confruntă

5

agricultorii. Cei de la Buxelles uită că principalii protectori ai mediului sunt agricultorii. Crescătorii noștri de animale trebuie protejați, carnea din laborator nu este carne. Viitoarea PAC va fi bună sau rea în funcție de banii acordați. Și aici ce avem? Habar nu avem, respingem orice reducere a bugetului PAC, agricultorii italieni nu trebuie să piardă niciun euro. Ne vom lupta până la capăt pentru asta!

Avem un vot astăzi care este scandalos. Se votează doar ce vrea marea coaliție. Dacă în contextul crizei adoptăm ceva repede, nu este corect. 60% vor fi în continuare plăți pe suprafață. 80% din fonduri merg în continuare la 20% din exploatații. Nu este o reală reformă! Ieri am primit un raport de la agenția de mediu care ne-a prezentat cifre tragice, biodiversitatea este grav afectată. Ce s-a întâmplat cu50% mai puține pesticide, 50% mai puține medicamente. Noi nu putem fi de acord cu asta. Cu aceasta așa-numită reformă, Comisia nu va face green deal-ul, nici obiectivele de mediu.

Pachetul Planurilor strategice pe care-l avem astăzi nu este nemaipomenit. La plățile de bază se impun și mai multe condiționalități. Cât privește ecoschemele, aici sunt mai multe posibilități. Se cere agricultorilor să renunțe la 10% din suprafețele agricole, în timp ce vor obține o compensație pentru jumătate din ele.

Vom vota reforma PAC și putem scrie o pagină de istorie, agricultura poate fi un nou motor pentru a crea slujbe, a îmbunătăți mediul. Nu vrem reduceri, e nevoie de mai multă ambiție în ceea ce privește bunăstarea animalelor și sprijinirea fermelor de animale, sistem de etichetare onest, trebuie să combatem fenmenele de exploatare din agricultură. Nu trebuie să primească bani cei care nu respectă lucrătorii.

În continuare să dăm bani oligarhilor pentru că nu susținem plafonarea subvențiilor.

Sumele la plățile de bază pe hectar vor scădea. Se vor importa 20.000 de tone de carne de vită din Mexic. 650 de milioane de euro au fost luați de la agricultori și au fost dați pentru emigranți. Să nu vă mirați dacă va exista o politică agricolă comună franceză, PAF, nu PAC dacă bugetul pentru agricultură va fi redus. Susținem să fie 2000 de euro plata pentru micile exploatații agricole.

În Polonia, 70% din beneficiarii plăților directe sunt proprietarii terenurilor, nu agricultorii. Definiția fermierului activ este fundamentală, în felul acesta agricultorul trece în centrul PAC.

6

Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), reprezentant România: Statele membre să nu împovăreze fermierii cu noi sarcini care nu sunt prevăzute în regulamentele UE. Îmbătrânirea populației este o realitate, încurajarea tinerilor să devină fermieri, o mare provocare.

Europarlamentar Dacian Cioloș, RENEW, România: Agricultura europeană are nevoie de o viziune, nu de un agregator de standarde și mecanisme administrative. Decizia noastră trebuie să tirmită un semnal clar fermierilor: avem nevoie de voi! Fără voi nu există niciun Pact verde, pentru că Pactul verde trebuie să fie o oportunitate pentru societate, dar și pentru agricultori. Când văd situația fermierilor noștri afectați de secetă, dificultatea de a genera venituri decente și așteptările societății cu privire la alimente, la sănătate și mediu, vă spun că nu mai putem aștepta. Politica Agricolă Comună trebuie modificată acum. Orice amânare a acestor modificări acum, ar însemna să amânăm cu 3-4 ani o oportunitate de a da fermierilor mijloacele să facă un pas în plus de a se adapta noilor realități.

Sprijin de 90.000 de lei pentru crescătorii de bovine, ovine și caprine. Termen cereri: 30 octombrie! Oana Timar - 20 octombrie 2020

Ajutor pentru sectorul de creștere a animalelor! Crescătorii de bovine, ovine și caprine primesc o veste bună din partea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean Harghita care a lansat un apel pentru depunerea de proiecte de către asociațiile crescătorilor de bovine, ovine și caprine constituite conform legii, înregistrate în județul Harghita, ale căror sediu se află pe teritoriul consiliilor locale membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean Harghita sau sunt de interes județean.

7

Cheltuielile eligibile pentru care se acordă finanțare nerambursabilă sunt: finanțarea echipamentelor punctelor de colectare a laptelui (tancuri de răcire, aparatură pentru stabilirea calității laptelui, calculatoare, imprimante, programe pentru monitorizarea cotelor de lapte, tocătoare resturi vegetale (pentru pășuni), cântar animale, stand de contenții bovine, extractor viței, mașina de tuns oi, remorcă transport animale (până la 1.500 de kg) etc., suma prevăzută pentru anul 2020 fiind de 90.000 lei.

”Scopul nostru este de a consolida și sprijini fermele individuale și familiale. În același timp, încurajăm fermierii să formeze cooperative. Am putut vedea succesul procesatorilor de lapte din Frumoasa, Lunca de Jos și Cristuru Secuiesc. Micile abatoare și procesatorii de legume trebuie să funcționeze în același mod, dar trebuie să reinterpretăm și utilizarea lânii. Continuăm să fim atenți la promovarea produselor locale. Vrem să fim parteneri cu toți producătorii și fermierii locali. Vrem să ne sprijinim tinerii fermieri cu proiecte, oferindu-le posibilitatea de a rămâne acasă. Munca tinerilor noștri fermieri ajută foarte mult la stimularea economiei județului și la crearea de locuri de muncă”, a declarat Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, citat de ziarharghita.ro.

Solicitanţii pot fi asociaţiile crescătorilor de bovine, ovine şi caprine constituite conform legii, înregistrate în judeţul Harghita, ale căror sediu se află pe teritoriul consiliilor locale membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita sau sunt de interes judeţean.

Finanțarea nerambursabilă acordată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean Harghita nu poate fi mai mare decât 49 % din suma totală în proiect. Bugetul este asigurat de membrii asociației, adică Consiliul Județean Harghita și 45 de unități administrative locale.

Documentația de solicitare a finanțării nerambursabile – Ghidul solicitantului și Cererea de finanțare – se pot procura la sediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean Harghita, Miercurea Ciuc, str. Piața Libertății, nr. 5, camera 244/B, telefon: 0740-169850, e-mail: [email protected], [email protected]

Data limită de depunere a proiectelor este 30 octombrie 2020, ora 12:00, la sediul asociației, Miercurea Ciuc, str. Piața Libertății, nr.5, camera 244/B.

8

ACUM! MESAJ URGENT APIA PENTRU FERMIERI! Agroinfo20 octombrie 2020

MESAJ APIA! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), reamintește fermierilor că termenul limită de depunere a cererilor de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din PNDR 2014 - 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi, este 23 octombrie 2020, inclusiv.

Astfel, în perioada 25 septembrie 2020 și până în prezent au fost depuse cereri de sprijin, după cum urmează:

- în sectorul zootehnic – bovine - 43.532 cereri pentru un număr de 578.281 capete;- în sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine – 38.597 cereri pentru un număr de 8.456.811 capete;- în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi – 44.428 cereri pentru o suprafață de 68.674 ha.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr.1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:⦁ beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019;⦁ beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

9


Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de ero.

Pentru mai multe detalii privind condițiile generale și specifice de acordare a Sprijinului temporar cu caracter excepțional, consultați Ghidul solicitanților pentru măsura 21 – sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza covid-19 (articolul 39b) accesând linkul http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21

Şef APIA: Primii fermieri vor avea avansul în cont în următoarele 2-3 zile! agrointeligenta.ro - 20 octombrie 2020

Primii fermieri care vor avea avansul APIA în conturi! Un director din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că la nivelul județului pe care îl coordonează un număr de peste 12.000 de beneficiari se află deja pe listele de plată și urmează să încaseze și prima tranșă din subvenții în numai câteva zile.

„La nivelul județului Vaslui, 18.582 de fermieri care au depus cereri de plată în cadrul Campaniei 2020 au solicitat plata de avansuri din subvențiile ce li se cuvin, pentru a avea resursa financiară pregătirii noului an agricol, care, sperăm, va fi mult mai bun ca acesta, marcat de secetă și epidemia de SARS Cov 2. Între aceștia, 12.752 de fermieri vor fi primii care vor beneficia de astfel de avansuri, banii urmând a intra în conturi în următoarele 2 – 3 zile.

Urmează apoi și restul fermierilor, astfel încât toate cererile de avansuri din subvenții să fie onorate cât mai repede, înainte de data de 5 decembrie, când urmează să demarăm acțiunea de plată regulară. Centrul județean și cele locale APIA Vaslui sunt deja pregătite pentru această operațiune, și sperăm ca plățile să fie făcute cât mai repede, astfel încât fermierii să aibă bani pentru lucrările agricole care se impun în acceastă perioadă”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui, citat de Monitorul de Vaslui.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 819/2020, prin care au fost stabilite cuantumurile la hectar ale plăților directe care se acordă în anul 2020, fermierii vor primi câte 98,7381 euro/ha, în cazul plăților directe, 5 euro/ha,

10

pentru suprafețe mai mici de 5 ha, și 48,1053 euro/ha, pentru suprafețe cuprinse între 5 – 30 ha inclusiv, în cazul schemei de plată redistributive, și 57,8245 euro/ha, în cadrul schemei de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, așa numita plată pentru înverzire.

La rândul lor, tinerii fermieri care au accesat schema de plată care le este destinată vor primi câte 36,6119 euro/ha.

Oierii urmează să primească 17,9060 euro/cap de animal ovine sau caprine.

Plățile se vor face în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 4,8725 lei pentru 1 euro, în cazul plăților directe, și la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 31 decembrie 2019, respectiv 4,7830 lei pentru 1 euro, în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale.

Nivelul plăților în avans va fi de până la 70% în cazul plăților directe, respectiv de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale.

Mesaj urgent de la APIA pentru fermierii care vor ajutorul de 7.000 euro! agrointeligenta.ro - 20 octombrie 2020

Mesaj urgent pentru fermierii care vor să acceseze sprijinul acordat din fonduri europene pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemie!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le reamintește fermierilor că termenul limită de depunere a cererilor de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi, este 23 octombrie 2020, inclusiv.

11

Conform unui comunicat al APIA remis către Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în perioada 25 septembrie 2020 și până în prezent au fost depuse cereri de sprijin, după cum urmează:

– în sectorul zootehnic – bovine – 43.532 cereri pentru un număr de 578.281 capete;

– în sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine – 38.597 cereri pentru un număr de 8.456.811 capete;

– în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi – 44.428 cereri pentru o suprafață de 68.674 ha.


Potrivit APIA, potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr.1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:

– beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019;

– beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

”Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către

12

beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis”, se arată în comunicat.

Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro.


SUBVENȚIA DE LA APIA MI-O IA PRIMĂRIA PE PĂȘUNE! Agroinfo 20 octombrie 2020

PĂȘUNEA, NECAZUL CEL MARE AL CRESCĂTORULUI. Cele mai multe mesaje pe care le primește AGROINFO vin de la crescătorii de animale care se plâng de modul de atribuire al pășunilor. Mulți crescători nu au pășune, iar cei care au reușit să încheie un contract de închiriere cu primăriile pentru un petec de pășune sunt nemulțumiți de valoarea chiriei, a redevenței stabilită pe hectarul de pășune de către consiliile locale. Sunt și localități unde consiliile locale au decis o taxă de pășunat pe cap de animal, nu pe hectar.

Spre exemplu, în comuna Vărădia din județul Caraș Severin, crescătorii de animale plătesc pentru pășunat o taxă anuală pe cap de animal., potrivit unei hotărâri adoptată de consiliul local. Crescătorii de ovine din zonă ne-au spus că pentru oi, taxa de pășunat este de 20 de lei/cap de ovină și suma crește dacă este vorba de bovine.

Taxa de pășunat este egală cu subvenția APIA încasată anual de crescătorii de oi. Subvenția la ovine, ajutorul național tranzitoriu (ANT), pe care o încasează toți oierii de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), are un cuantum de circa 20 de lei/cap de ovină și acest cuantum scade în fiecare an cu circa 5%, pentru că această subvenție este acordată de la bugetul de stat în sistem regresiv. Practic, oierul ia subvenția de la APIA și o dă taxă de pășunat la primărie. Este doar un intermediar între APIA și primărie. Probabil, nivelul taxei de pășunat a fost stabilit în funcție de acest cuantum al subvenției. Subvenția de la APIA mi-o ia primăria pe pășune, spun supărați crescătorii. Dacă oierul are 500 de oi, înmulțim cu 20 de lei pe oaie taxa de pășunat și rezultă că plătește în fiecare an 10.000 de lei primăriei ca să aibă dreptul să-și pășuneze animalele.

13


Cu toate nemulțumirile, taxa de pășunat pe cap de animal sau pe UVM (unitate vită mare) este mai avantajoasă însă pentru crescătorii de animale decât chiria pe hectarul de pășune. Pe de o parte, au acces la pășune doar cei care au animale și asta este foarte important dacă ne gândim că-n multe localități pășunile au fost închiriate și unora care nu au picior de animal, iar pe de altă parte, suma plătită anual primăriei este mai mică decât în multe situații în care crescătorii sunt nevoiți să achite o chirie pe hectar.

De exemplu, în comuna Vermeș, tot județul Caraș Severin, crescătorii de animale ne-au spus că redevența pe hectarul de pășune s-a ridicat și la 4.050 de lei/ha/an. Cam 1.000 de euro pentru un hectar de pășune. O sumă uriașă! Cu certitudine, în acest caz, subvenția APIA nu le ajunge crescătorilor ca să achite chiria la pășune, mai trebuie să aducă bani de acasă. Presupunem că un crescător a închiriat de la primărie doar 5 hectare de pășune, o suprafață mică. Dacă facem un calcul, reiese că acel crescător achită anual primăriei suma de 20.250 de lei. Dublu față de crescătorii din comuna Vărădia și unde mai pui că oierii din Vărădia nu-și țin animalele doar pe 5 hectare, suprafață insuficientă pentru 500 de oi, câte am folosit în exemplul nostru.

Asociația Profesională a Ciobanilor din România (APC) i-a solicitat, săptămâna trecută, ministrului agriculturii Adrian Oros schimbarea legii pășunilor în sensul plafonării chiriei pe pășune și atribuirii corecte a pășunilor către crescătorii de animale din comuna respectivă, ei să fie cei care au prioritate. Dacă s-ar practica peste tot, în toate localitățile, taxa pe pășunat și valoarea acestei taxe să nu depășească o limită, de exemplu, jumătate din cuantumul subvenției APIA, probabil, pășunile ar fi folosite doar de crescătorii de animale și le-ar rămâne și lor ceva din banii încasați de la APIA, iar nemulțumirile, în mare parte, ar dispărea.

Potrivit datelor oficiale, România are 4,9 milioane de hectare de pășune, majoritatea în zonele de deal şi podiş. Necazul mare este că peste 10% din această suprafaţă a fost deja acoperită cu pădure, iar procesul este accelerat.

NOI SUBVENȚII PENTRU CARE MINISTRUL OROS VREA MAI PUȚINI BANI! COMISIA EUROPEANĂ, MAI MULȚI! Agroinfo 20 octombrie 2020 -

NOUA POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ! Eco-schemele sunt noile subvenții care-i dau mari emoții ministrului agriculturii, Adrian Oros. Dealtfel, a și declarat că România este în pericol să piardă acești bani în exercițiul 2021-2027. Astăzi, în Parlamentul European, s-a vehiculat un procent de 30% din bugetul plăților directe pentru aceste subvenții. Ministrul Oros a declarat luni la Consiliul Agrifish că se opune stabilirii unui procent obligatoriu pentru eco-scheme.

14


Legat de arhitectura verde, de eco-scheme, România reiterează că statele membre ar trebui să aibă flexibilitatea de a decide în funcţie de nevoile specifice. Am prefera să nu existe o alocare distinctă pentru eco-scheme. Oricum 20% din plăţile directe pentru eco-scheme este prea mult. Considerăm că nu trebuie să se introducă un procentaj obligatoriu pentru statele membre ale căror plăţi directe sunt sub 90% din plata medie europeană, a declarat Adrian Oros, luni, la Consiliul Agrifish, unde a prezentat poziţia României privind Planurile Strategice ale noii Politici Agricole Comune (PAC).

În ceea ce priveşte condiţionalităţile, Oros a precizat că România este de acord cu exceptarea fermelor mici de la obligaţia GAEC 8 (nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente, n.r.). Am prefera 10 hectare pentru evitarea sarcinilor administrative mari pentru gestionare şi control. Suntem de acord cu exceptarea de la cerinţa privind suprafaţa minimă din terenul arabil dedicată elementelor neproductive ori culturilor fixatoare de azot în mod deosebit a fermelor mici. România susţine scutirea fermelor mici de la aplicarea condiţionalităţii, a mai spus Oros.

Într-o postare pe Facebook, şeful de la Agricultură a subliniat că planurile strategice ale României în noua PAC trebuie să ofere predictibilitate şi sustenabilitate pentru fermieri, dar şi rezonabilitate, adică să fie "uşor de înţeles şi aplicat, fără poveri administrative suplimentare".

"Nu suntem de acord cu stabilirea unui procent obligatoriu pentru eco-scheme. Susţinem exceptarea fermelor mici de la aplicarea condiţionalităţii şi aplicarea facultativă a disciplinei financiare pentru fermele care primesc sub 2.000 euro plăţi directe. Nu suntem de acord cu modalitatea în care a fost stabilită alocarea financiară pentru plăţile directe, deoarece s-a stabilit în baza suprafeţei anului de referinţă 2016. Susţinem o plată redistributivă de minimum 10% pentru susţinerea şi consolidarea fermelor de familie şi o plafonare voluntară. Susţinem alocarea a minim 15% pentru sprijinul cuplat şi menţinerea ANT în proporţie de 50% pentru toată perioada de programare", se arată în postarea de luni seara a ministrului agriculturii.

Astăzi, 20 octombrie 2020, în ședința plenară a Parlamentului European, în cadrul căreia s-au dezbătut dosarele PAC, comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski a spus că eco-schemele sunt susținute puternic de Comisia Europeană.

Dacă le permitem agricultorilor să își respecte obligațiile de biodiversitate prin faptul că nu folosesc pesticide pe 50% din terenurile lor, ar fi un pas important. Eco-schemele vor fi un stimulent pentru agricultori. Comisia sprijină cu putere aceste eco-scheme și salută amendamentele. Orice

15

flexibilitate trebuie să fie compatibilă cu ambițiile noastre legate de mediu. Statele membre trebuie să poată stabili eco-schemele cele mai potrivite pentru agricultorii lor. Trebuie să fim serioși în legătură cu noile ambiții ecologice, a spus înalt oficialul Comisiei Europene.

Statele membre UE şi eurodeputaţii ar trebui să ajungă la un acord, până la începutul lui 2021, asupra regulilor care se vor aplica începând de la 1 ianuarie 2023.

PLATĂ REDISTRIBUTIVĂ MICI FERMIERI, 10% DIN BUGETUL SUBVENȚIILOR, SPRIJIN CUPLAT, 15% DIN BUGET! Agroinfo 20 octombrie 2020

SUBVENȚIILE FERMIERILOR, NEGOCIERI CRUCIALE. La Luxembourg a avut loc luni, 19 octombrie 2020, Consiliul AgriFish(Consiliul Agricultură și Pescuit), la care s-au întâlnit miniștrii agriculturii din țările membre UE. Prin vocea ministrului agriculturii Adrian Oros, România s-a opus cu vehemență plafonării subvențiilor pentru fermele mari.

Pentru reducerea plăților directe către fermele mari, am prefera să se aplice obligatoriu plata redistributivă de minim 10%. Susținem eliminarea prevederii limitative de la articolul 26, astfel încât statele membre să poată stabili nivelul sumei planificate pentru un an de cerere, fără constrângerea de a se încadra în plata medie pe hectar.

Statele membre care implementează plata redistributivă trebuie să aibă flexibilitatea totală de a stabili condițiile de implementare.

În ceea ce privește sprijinul cuplat, România susține alocarea a cel puțin 15% din plafonul național pentru sprijinul cuplat.

România solicită ca în domeniul de aplicare al acestei scheme să fie introdus și sectorul cărnii de porc, grav afectat de pesta porcină africană, precum și sectorul cărnii de pasăre, a spus ministrul român al agriculturii, în intervenția sa în cadrul Consiliului Agrifish.

Plafonarea subvențiilor agricole pentru fermele mari în noua Politică Agricolă Comună a fost susținută astăzi, 20 octombrie 2020, în Parlamentul European de mai mulți europarlamentari proveniți din diferite state membre UE. S-a spus că oligarhii agriculturii nu mai trebuie susținuți cu subvenții și să se elimine subvențiile de un milion de euro pe fermă, companie.

16


DATA DE REFERINȚĂ SUBVENȚIE BOVINE ANUL 2018! Agroinfo 20 octombrie 2020

SCHIMBAREA DATEI DE REFERINȚĂ! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a solicitat ieri la Luxembourg, în cadrul Consiliului Agrifish, menținerea ajutorului național tranzitoriu și schimbarea datei de referință pentru ajutorul acordat crescătorilor de bovine. Este de notorietate că această dată de referință, 31 ianuarie 2013, a dus la o aberație. Cei care nu mai au picior de animal, dar au avut la data de referință, continuă și azi să ia subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a solicitat la Consiliul Agrifish ca fermierii să beneficieze până-n anul 2027 de ajutoarele naționale tranzitorii. Sunt subvenții acordate de la bugetul de stat atât pentru zootehnie, cât și pentru vegetal.De semenea, șeful MADR vrea să elimine nedreptatea strigătoare la cer, data de referință 31 ianuarie 2013. Din cauza acestei date istorice, adevărații crescători de bovine nu beneficiază de ajutorul național tranzitoriu pentru bovinele de carne pe care le-au cumpărat ulterior acestei date. În schimb, APIA, forțată de această dată, plătește și acum subvenții pentru animale care nu mai există, sunt moarte, îngropate demult, dar cei care încasează astăzi banii le-au deținut la celebra dată istorică.

Având în vedere că statele membre care aplică plata directă nu acordă ajutoare sectorului zootehnic, propunem să se continue ajutorul național tranzitoriu în proporție de 50% pentru toată perioada de programare. Solicităm și flexibilitate pentru a stabili o perioadă de referință mai recentă, cum ar fi anul 2018.

În ce privește eligibilitatea cheltuielilor din FEGA ne menținem opinia că ar trebui să se asigure continuitatea plăților eliminîndu-se orice risc datorat neaprobării la termen a Planului Național Strategic. Solicităm ca și cheltuielile FEGA să fie eligibile începând cu data prezentării planului strategic, dar nu înainte de 1 ianuarie 2023, a solicitat ministrul agriculturii Adrian Oros.

Ce se întâmplă cu subvențiile APIA in noua PAC? Adrian Oros: ”Suntem dezavantajați!”20 octombrie 2020 Adrian Oros bate cu pumnul în masă la Consiliul AgriFish! Țara noastră nu este de acord cu alocarea financiară pentru fermierii români care ar urma să fie implementată pentru următorii șapte ani, în noua Politică Agricolă Comună (PAC). Potrivit lui Oros, anul de referință 2016 în baza căruia se stabilește alocarea financiară nu este adevcat în ceea ce provește convergența plăților directe, deoarece suprafața de atunci este cu

17

https://www.facebook.com/nechitaadrianoros/videos/346167816490540/


mult mai mică decât cea declarată în anii 2018-2020.

„În ceea ce privește alocările PAC pentru statele membre, se evidențiază o disproporționalitate în propunerea de realocare a noului buget PAC post-2020, care afectează bugetul alocat României. Astfel, în ceea ce privește plățile directe, România reiterează că nu poate fi de acord cu modalitatea în care a fost stabilită alocarea financiară pentru plățile directe, având în vedere procesul de convergență externă, sub nivelul așteptat, în condițiile în care suprafața de referință luată în calcul este cea din 2016”, a precizat Adrian Oros.

Șeful MADR a mai subliniat că, în această situație, subvenția plătită către fermieri prin APIA nu va putea ajunge la 215 euro/hectar.

”Astfel, cuantumul la hectar nu va putea fi de 215 euro în 2027, deoarece suprafața anului de referință 2016, bază a stabilirii alocării financiare, este cu mult mai mică față de suprafața declarată în anii 2018-2020. România este net dezavantajată în ceea ce privește alocarea financiară pentru plățile directe. Încă de la publicarea proiectului de reformă, în mod sistematic, România a luat poziție față de baza de calcul a plafonului național pentru plățile directe”, a mai susținut Adrian Oros în fața omologilor săi din statele europene.

NOI SUBVENȚII PENTRU CARE MINISTRUL OROS VREA MAI PUȚINI BANI! COMISIA EUROPEANĂ, MAI MULȚI! Agroinfo 20 octombrie 2020 -

NOUA POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ! Eco-schemele sunt noile subvenții care-i dau mari emoții ministrului agriculturii, Adrian Oros. Dealtfel, a și declarat că România este în pericol să piardă acești bani în exercițiul 2021-2027. Astăzi, în Parlamentul European, s-a vehiculat un procent de 30% din bugetul plăților directe pentru aceste subvenții. Ministrul Oros a declarat luni la Consiliul Agrifish că se opune stabilirii unui procent obligatoriu pentru eco-scheme.

Legat de arhitectura verde, de eco-scheme, România reiterează că statele membre ar trebui să aibă flexibilitatea de a decide în funcţie de nevoile specifice. Am prefera să nu existe o alocare distinctă pentru eco-scheme.

18


https://agro-tv.ro/avans-apia-300-000-autorizati-la-plata/

Oricum 20% din plăţile directe pentru eco-scheme este prea mult. Considerăm că nu trebuie să se introducă un procentaj obligatoriu pentru statele membre ale căror plăţi directe sunt sub 90% din plata medie europeană, a declarat Adrian Oros, luni, la Consiliul Agrifish, unde a prezentat poziţia României privind Planurile Strategice ale noii Politici Agricole Comune (PAC).

În ceea ce priveşte condiţionalităţile, Oros a precizat că România este de acord cu exceptarea fermelor mici de la obligaţia GAEC 8 (nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente, n.r.). Am prefera 10 hectare pentru evitarea sarcinilor administrative mari pentru gestionare şi control. Suntem de acord cu exceptarea de la cerinţa privind suprafaţa minimă din terenul arabil dedicată elementelor neproductive ori culturilor fixatoare de azot în mod deosebit a fermelor mici. România susţine scutirea fermelor mici de la aplicarea condiţionalităţii, a mai spus Oros.

Într-o postare pe Facebook, şeful de la Agricultură a subliniat că planurile strategice ale României în noua PAC trebuie să ofere predictibilitate şi sustenabilitate pentru fermieri, dar şi rezonabilitate, adică să fie "uşor de înţeles şi aplicat, fără poveri administrative suplimentare".

"Nu suntem de acord cu stabilirea unui procent obligatoriu pentru eco-scheme. Susţinem exceptarea fermelor mici de la aplicarea condiţionalităţii şi aplicarea facultativă a disciplinei financiare pentru fermele care primesc sub 2.000 euro plăţi directe. Nu suntem de acord cu modalitatea în care a fost stabilită alocarea financiară pentru plăţile directe, deoarece s-a stabilit în baza suprafeţei anului de referinţă 2016. Susţinem o plată redistributivă de minimum 10% pentru susţinerea şi consolidarea fermelor de familie şi o plafonare voluntară. Susţinem alocarea a minim 15% pentru sprijinul cuplat şi menţinerea ANT în proporţie de 50% pentru toată perioada de programare", se arată în postarea de luni seara a ministrului agriculturii.

Astăzi, 20 octombrie 2020, în ședința plenară a Parlamentului European, în cadrul căreia s-au dezbătut dosarele PAC, comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski a spus că eco-schemele sunt susținute puternic de Comisia Europeană.

Dacă le permitem agricultorilor să își respecte obligațiile de biodiversitate prin faptul că nu folosesc pesticide pe 50% din terenurile lor, ar fi un pas important. Eco-schemele vor fi un stimulent pentru agricultori. Comisia sprijină cu putere aceste eco-scheme și salută amendamentele. Orice flexibilitate trebuie să fie compatibilă cu ambițiile noastre legate de mediu. Statele membre trebuie să poată stabili eco-schemele cele mai potrivite

19

pentru agricultorii lor. Trebuie să fim serioși în legătură cu noile ambiții ecologice, a spus înalt oficialul Comisiei Europene.

Statele membre UE şi eurodeputaţii ar trebui să ajungă la un acord, până la începutul lui 2021, asupra regulilor care se vor aplica începând de la 1 ianuarie 2023.

AJUTOR DE 90.000 DE LEI PENTRU CRESCĂTORII DE BOVINE, OVINE ȘI CAPRINE! Agroinfo 20 octombrie 2020 - SPRIJIN FERMIERI. Crescătorii de bovine, ovine și caprine din județul Harghita pot să acceseze ajutorul financiar acordat în cadrul ”Programului anual de sprijinire a asociaţiilor din judeţul Harghita”. Programul este derulat prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean, iar bugetul total al programului pentru anul 2020 este de 150.000 de lei.

Potrivit Ghidului solicitantului, scopul programului este sprijinirea și stimularea activităților asociațiilor și cooperativelor de prelucrare şi valorificare din județul Harghita, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricol şi al dezvoltării rurale.

Activităţi finanţate pentru asociaţiile crescătorilor de bovine, ovine, caprine din judeţul Harghita:

- Finanţarea achiziţionării echipamentelor punctelor de colectare a laptelui (tancuri de răcire, aparatură pentru stabilirea calităţii laptelui, calculatoare, imprimante, programe pentru monitorizarea cotelor de lapte,tocatori resturi vegetale(pentru pasuni),cîntar animale,stand de contentie bovine, extractor viței,masina de tuns oi, remorcă transport animale( pînă la 1500 de kg) etc.) –(90 000 lei)

Activităţi finanţate pentru asociaţiile de procesare și de prelucrare a fructelor și a legumelor din judeţul Harghita:- Datarea asociațiilor cu diferite echipamente și instalații, dotarea bucătăriilor asociaţiilor de prelucrare a fructelor cu: marmite electrice, borcane, etichete, ambalaje, chiuvete inox, mese inox, etc., până la limita fondului alocat (30 000 lei)

Activităţi finanţate pentru asociaţiile profesionale din judeţul Harghita:- organizarea de expoziţii;- organizarea de conferinţe;- discuţii la masa rotundă; seminării tematice- manifestări profesionale;

20

http://judetulharghita.ro/upload/public/palyazatok/videkfejlesztes/2020/Ghidul_solicitantului_2020.pdf


- participarea la evenimente profesionale, schimburi de experienţă;- achiziţionarea de echipamente în vederea desfăşurării activităţilor acestora altele decât cele pentru dotarea punctelor de colectare a laptelui şi a fructelor, până la limita fondului alocat ( 30 000 lei)

Beneficiarii programului:

Pot depune solicitare de sprijin persoane juridice înfiinţate pe baza, Ordonanţei 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii care activează în domeniul agricol sau a dezvoltării rurale al căror sediu se află pe teritoriul consiliilor locale membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita sau sunt de interes judeţean.

Pe baza Hotărârii nr. 1/2020 a Adunării Generale a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean Harghita, privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al asociaţiei pe anul 2020, bugetul programului este de 150. 000 lei.

Finanţarea asigurată de către „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita” va fi de 49% din bugetul total al proiectului. Diferenţa de 51% din valoarea totală trebuie să fie asigurată de solicitant, din resurse proprii sau alte surse de finanţare. Contribuţia proprie obligatorie va fi de minim 10% din bugetul total al proiectului.

Cheltuieli eligibile:

Echipamente, aparatură: centre de colectare a laptelui tancuri de răcire, aparatură pentru stabilirea calităţii laptelui, programe pentru monitorizarea cotelor de lapte pentru centrele de colectare ale laptelui, calculatoare, imprimante, echipamente pentru dotarea bucătăriilor de prelucrare a fructelor, instalații tocatori resturi vegetale(pentru pasuni),cîntar animale,stand de contentie bovine, extractor vitei,masina de tuns oi, remorcă transportă animale( pînă la 1500 de kg) și alte echipamente.

Documentaţia solicitanţilor va cuprinde următoarele acte:

a) Cerere de finanţareb) Copia după actul de înscriere legală (statut) conform cu originalc) Copie după încheierea judecătoreascăd) Copie după certificatul de înregistrare fiscalăe) Certificat de atestare fiscală din care să rezulte că şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, precum şi

21

contribuţiile pentru asigurările sociale de stat; originalf) Copie după bilanţul contabil pe anul precedent ştampilat de Direcţia Finanţelor Publice. Conform cu originalul.g) Ofertă de preț, dacă este cazul.

Programul de sprijin se desfășoară până la data de 30 decembrie 2020.

Scopul nostru este de a consolida și sprijini fermele individuale și familiale. În același timp, încurajăm fermierii să formeze cooperative. Am putut vedea succesul procesatorilor de lapte din Frumoasa, Lunca de Jos și Cristuru Secuiesc. Micile abatoare și procesatorii de legume trebuie să funcționeze în același mod, dar trebuie să reinterpretăm și utilizarea lânii. Continuăm să fim atenți la promovarea produselor locale. Vrem să fim parteneri cu toți producătorii și fermierii locali. Vrem să ne sprijinim tinerii fermieri cu proiecte, oferindu-le posibilitatea de a rămâne acasă. Munca tinerilor noștri fermieri ajută foarte mult la stimularea economiei județului și la crearea de locuri de muncă, a declarat Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, pentru Ziar Harghita.


INFORMARE APIA: data limită de depunere a cererilor în cadrul Măsurii 21 este 23 octombrie 2020 octombrie 20, 2020 agrimanet

APIA reamintește fermierilor că data limită de depunere a cererilor în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19, este 23 octombrie 2020, inclusiv Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), reamintește fermierilor că termenul limită de depunere a cererilor de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi, este 23 octombrie 2020, inclusiv.

22

https://agrimanet.ro/author/admin/

https://agrimanet.ro/informare-apia-data-limita-de-depunere-a-cererilor-in-cadrul-masurii-21-este-23-octombrie-2020/

Astfel, în perioada 25 septembrie 2020 și până în prezent au fost depuse cereri de sprijin, după cum urmează:

în sectorul zootehnic – bovine – 43.532 cereri pentru un număr de 578.281 capete;

în sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine – 38.597 cereri pentru un număr de 8.456.811 capete;

în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi – 44.428 cereri pentru o suprafață de 68.674 ha.



Fermierii activi sunt:

beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019;

beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.

Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro.

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE APIA

23

http://www.apia.org.ro/

Banii din rezerva de criză pentru subvenții, achitați și micilor fermieri! Anunțul ministrului Oros! Agrointeligența - 20 octombrie 2020

Ministrul Adrian Oros a anunțat luni, 19 octombrie, la Consiliul AGRIFISH că România ar putea fi de acord cu o aplicare facultativă a disciplinei financiare pentru fermele care primesc plăți directe sub 2.000 euro și o aplicare obligatorie pentru fermele cu plăți directe peste 2.000 de euro.

”România salută sugestiile președinției germane în vederea obținerii unei abordări generale pentru regulamentul orizontal. Considerăm că pentru a reduce povara administrativă și a nu avea consecințe financiare negative pentru fermieri, ar trebui menținut plafonul de 2.000 de euro pentru aplicarea disciplinei financiare. În spiritul compromisului am putea fi de acord cu o aplicare facultativă a disciplinei financiare pentru fermele care primesc plăți directe sub 2.000 euro și o aplicare obligatorie pentru fermele cu plăți directe peste 2.000 de euro”, a arătat Oros la Luxemburg.

Fermierii au primit deja sumele pentru aceste discipline financiare săptămâna trecută în conturi. APIA a informat că au fost identificate 94.515 dosare eligibile pentru rambursarea creditelor reportate din exercițiul financiar 2019. În urma aplicării coeficientul ratei de rambursare aplicat în mod proporțional tuturor dosarelor eligibile, au fost stabilite sumele cuvenite și transferate în modulul financiar contabil APIA, în vederea efectuării plăților către beneficiari, în limita plafonului stabilit de 18.270.128 euro.

De acești bani beneficiază doar fermierii care au avut plăți peste 2.000 euro în anul precedent aplicării corecției financiare. Foarte mulți fermieri au trimis mesaje către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că au primit de la sume infime în conturile, 50-70 de lei până la sume mari, 1.400-1.500 de lei. Agriculturii au confundat aceste plăți cu avansul din subvenții care a demarat la 16 octombrie.

Cine primește în prezent sumele în plus

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune ce presupun aceste sume și cine le primește. Potrivit APIA, prin derogare de la articolul 169 alin.(3), al patrulea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, statele membre rambursează creditele raportate în conformitate cu articolul 169

24

alin.(3) din Regulamentul (EU, Euratom) nr. 966/2012 beneficiarilor finali care, în cursul exercițiului financiar pentru care sunt reportate creditele, fac obiectul ratei de ajustare.

Rambursarea menționată în primul paragraf se aplică numai beneficiarilor finali care au făcut obiectul disciplinei financiare în cursul exercițiului financiar precedent.

În conformitate cu prevederile articolului 26(1) din Regulamentul (UE) 1306/2013, în contextul procedurii bugetare anuale, mecanismul de disciplină financiară se va aplica atunci când previziunile bugetare pentru cheltuielile privind măsurile de piață și plățile directe finanțate în cadrul subplafonului Capitolului 2 stabilit în Regulamentul MFF (UE, Euratom) nr. 1311/2013 indică faptul că plafonul anual aplicabil va fi depășit.

În plus, conform articolului 25 din Regulamentul (UE) 1306/2013 pentru perioada 2014-2020, rezerva pentru crize în sectorul agricol va fi stabilită anual prin aplicarea, la începutul fiecărui an, a unei reduceri a plăților directe cu mecanismul de disciplină financiară.

Pentru România, a fost aprobat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1928 al comisiei din 19 noiembrie 2019 de adaptare a ratei de ajustare a plăților directe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru anul calendaristic 2019, conform căruia cuantumurile plăților directe care urmează să fie acordate fermierilor în cadrul schemelor de sprijin menționate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și care depășesc 2 000 euro pentru o cerere de ajutor depusă pentru anul calendaristic 2019 se reduc cu o rată de ajustare de 1,432635 %.

În cazul în care, rezerva pentru criză nu necesită activare în anul financiar, sau nu este utilizată în întregime, sau în orice altă situație când la finalul anului financiar există credite neangajate în bugetul FEGA, cuantumul disciplinei financiare aplicate va fi rambursat până la limita creditelor disponibile rămase.

Având în vedere delegarea de competențe prevăzută la articolul 26(6) din Regulamentul (UE) 1306/2013 referitoare la preluarea creditelor în ceea ce privește disciplina financiară, Comisia adoptă un Regulament de punere în aplicare stabilind:

• Cuantumurile disponibile pentru fiecare stat membru pentru plăți către beneficiari privind rambursarea disciplinei financiare în conformitate cu prevederile articolului 26(5)din Regulamentul (UE) 1306/2013.

25

• Data finală de eligibilitate pentru acest tip de cheltuieli.

Pentru România a fost aprobat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1953 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 privind rambursarea, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a creditelor reportate din exercițiul financiar 2019, prin care s-au stabilit sumele corespunzătoare creditelor care vor fi reportate din exercițiul financiar 2019, de 18.270.128 euro. Această plafon generează o plată suplimentară numai către beneficiarii finali care au făcut obiectul, în cursul exercițiului financiar anterior, al unei ajustări a plăților directe.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 1306/2013 și Regulamentului (UE) 966/2012, gestiunea și execuția rambursării disciplinei financiare către beneficiarii finali trebuie să respecte criteriul egalității de tratament și trebuie să rămână proporțională cu cuantumul ajustării disciplinei financiare.

Conform articolului 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1953 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 privind rambursarea, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a creditelor reportate din exercițiul financiar 2019, cheltuielile efectuate de statele membre în legătură cu rambursarea creditelor reportate sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii doar dacă sumele în cauză au fost plătite beneficiarilor înainte de 16 octombrie 2020.

A fost calculat coeficientul ratei de rambursare aplicat proporțional tuturor dosarelor eligibile pentru rambursare de 1,42886%, prin raportarea plafonului de 18.270.128 euro la valoarea totală a plăților directe cu disciplină financiară.

În urma aplicării acestui coeficient în mod proportional tuturor dosarelor eligibile, sunt stabilite sumele cuvenite și transferate în modulul financiar-contabil în vederea efectuării plăților către beneficiari, în limita plafonului stabilit de de 18.270.128 euro.

Plăţile se fac în lei, utilizând cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, valoare stabilită de Banca Centrală Europeană la data de 30.09.2019, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

Mesaj URGENT APIA! Depuneti ACUM cererile, mai aveti doar trei zile! 20 octombrie 2020

26

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), reamintește fermierilor că termenul limită de depunere a cererilor de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi, este 23 octombrie 2020, inclusiv.

Astfel,în perioada 25 septembrie 2020 și până în prezentau fost depuse cereri de sprijin, după cum urmează:

–în sectorul zootehnic – bovine – 43.532 cereri pentru un număr de 578.281 capete;

–în sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine – 38.597 cereri pentru un număr de 8.456.811 capete;

–în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi – 44.428 cereri pentru o suprafață de 68.674 ha.



Porivit APIA, fermierii activi sunt:

beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019;

beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

27

https://agro-tv.ro/masura-21-conditii-noi-bovine/

Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.

APIA remintește că alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de ero.


AFIR si FINANTARI

AJUTOR DE 90.000 DE LEI PENTRU CRESCĂTORII DE BOVINE, OVINE ȘI CAPRINE! Agroinfo20 octombrie 2020 -

SPRIJIN FERMIERI. Crescătorii de bovine, ovine și caprine din județul Harghita pot să acceseze ajutorul financiar acordat în cadrul ”Programului anual de sprijinire a asociaţiilor din judeţul Harghita”. Programul este derulat prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean, iar bugetul total al programului pentru anul 2020 este de 150.000 de lei.

Potrivit Ghidului solicitantului, scopul programului este sprijinirea și stimularea activităților asociațiilor și cooperativelor de prelucrare şi valorificare din județul Harghita, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agricol şi al dezvoltării rurale.

Activităţi finanţate pentru asociaţiile crescătorilor de bovine, ovine, caprine din judeţul Harghita:

- Finanţarea achiziţionării echipamentelor punctelor de colectare a laptelui (tancuri de răcire, aparatură pentru stabilirea calităţii laptelui, calculatoare, imprimante, programe pentru monitorizarea cotelor de lapte,tocatori resturi vegetale(pentru pasuni),cîntar animale,stand de contentie bovine, extractor

28

http://judetulharghita.ro/upload/public/palyazatok/videkfejlesztes/2020/Ghidul_solicitantului_2020.pdf


http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21

http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21

viței,masina de tuns oi, remorcă transport animale( pînă la 1500 de kg) etc.) –(90 000 lei)

Activităţi finanţate pentru asociaţiile de procesare și de prelucrare a fructelor și a legumelor din judeţul Harghita:- Datarea asociațiilor cu diferite echipamente și instalații, dotarea bucătăriilor asociaţiilor de prelucrare a fructelor cu: marmite electrice, borcane, etichete, ambalaje, chiuvete inox, mese inox, etc., până la limita fondului alocat (30 000 lei)

Activităţi finanţate pentru asociaţiile profesionale din judeţul Harghita:- organizarea de expoziţii;- organizarea de conferinţe;- discuţii la masa rotundă; seminării tematice- manifestări profesionale;- participarea la evenimente profesionale, schimburi de experienţă;- achiziţionarea de echipamente în vederea desfăşurării activităţilor acestora altele decât cele pentru dotarea punctelor de colectare a laptelui şi a fructelor, până la limita fondului alocat ( 30 000 lei)

Beneficiarii programului:

Pot depune solicitare de sprijin persoane juridice înfiinţate pe baza, Ordonanţei 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii care activează în domeniul agricol sau a dezvoltării rurale al căror sediu se află pe teritoriul consiliilor locale membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita sau sunt de interes judeţean.

Pe baza Hotărârii nr. 1/2020 a Adunării Generale a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Județean Harghita, privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al asociaţiei pe anul 2020, bugetul programului este de 150. 000 lei.

Finanţarea asigurată de către „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Dezvoltare Rurală a Consiliului Judeţean Harghita” va fi de 49% din bugetul total al proiectului. Diferenţa de 51% din valoarea totală trebuie să fie asigurată de solicitant, din resurse proprii sau alte surse de finanţare. Contribuţia proprie obligatorie va fi de minim 10% din bugetul total al proiectului.

Cheltuieli eligibile:

29

Echipamente, aparatură: centre de colectare a laptelui tancuri de răcire, aparatură pentru stabilirea calităţii laptelui, programe pentru monitorizarea cotelor de lapte pentru centrele de colectare ale laptelui, calculatoare, imprimante, echipamente pentru dotarea bucătăriilor de prelucrare a fructelor, instalații tocatori resturi vegetale(pentru pasuni),cîntar animale,stand de contentie bovine, extractor vitei,masina de tuns oi, remorcă transportă animale( pînă la 1500 de kg) și alte echipamente.

Documentaţia solicitanţilor va cuprinde următoarele acte:

a) Cerere de finanţareb) Copia după actul de înscriere legală (statut) conform cu originalc) Copie după încheierea judecătoreascăd) Copie după certificatul de înregistrare fiscalăe) Certificat de atestare fiscală din care să rezulte că şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, precum şi contribuţiile pentru asigurările sociale de stat; originalf) Copie după bilanţul contabil pe anul precedent ştampilat de Direcţia Finanţelor Publice. Conform cu originalul.g) Ofertă de preț, dacă este cazul.

Programul de sprijin se desfășoară până la data de 30 decembrie 2020.

Scopul nostru este de a consolida și sprijini fermele individuale și familiale. În același timp, încurajăm fermierii să formeze cooperative. Am putut vedea succesul procesatorilor de lapte din Frumoasa, Lunca de Jos și Cristuru Secuiesc. Micile abatoare și procesatorii de legume trebuie să funcționeze în același mod, dar trebuie să reinterpretăm și utilizarea lânii. Continuăm să fim atenți la promovarea produselor locale. Vrem să fim parteneri cu toți producătorii și fermierii locali. Vrem să ne sprijinim tinerii fermieri cu proiecte, oferindu-le posibilitatea de a rămâne acasă. Munca tinerilor noștri fermieri ajută foarte mult la stimularea economiei județului și la crearea de locuri de muncă, a declarat Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, pentru Ziar Harghita.


Se dă startul granturilor pentru capital de lucru, în valoare de 150.000 de euro. Antreprenorii pot aplica pentru finanţare începând de joi 22 octombrie. Care sunt condiţiile Ramona Cornea 20.10.2020, Companiile pot obţine granturi pentru capital de lucru nerambursabile în valoare de până la 150.000 de euro, sume destinate IMM-urilor care

30

https://www.zf.ro/autor/ramona-cornea

sunt active în special în sectoarele HoReCa, turism, industrii afectate de pandemia de COVID-19.

Ministerul Economiei anunţă că antreprenorii pot accesa granturile pentru capital de lucru începând de joi 22 octombrie.

„Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri anunţă lansarea etapei de înscriere în cadrul măsurii 2 «Granturi pentru capital de lucru» din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19. Formularul electronic de înscriere în cadrul măsurii 2 «Granturi pentru capital de lucru» va fi activ pe link-ul granturi.imm.gov.ro începând de joi 22 octombrie 2020, ora 10.00“, transmite Ministerul Economiei.

ALTELE

Un mic producător l-a convins pe ministrul Cîțu să schimbe Codul Fiscal! Ramona Dascălu - 20 octombrie 2020

Un mic producător agricol, care face și procesare, a reușit să îl convingă pe ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, să modifice Codul Fiscal în favoarea celor care produc și pun pe piață. Marius Antica, un producător tradițional din comuna Butea, județul Iași, a reușit, după numeroase încercări, să convingă autoritățile să schimbe legea pentru micii producători care nu puteau vinde vinurile din cauza antrepozitului fiscal de 100.000 de lei, prea mare pentru posibilitățile lor financiare. Datorită intervențiilor ieșeanului, suma ce trebuie plătită ca antrepozit fiscal de către producătorii de vinuri s-a redus considerabil.

Marius Antica este un producător ieșean care a revenit din străinătate și a investit banii într-o afacere cu fructe de pădure, însă a început să se lovească de o serie de probleme din cauza legislației românești.

„M-am trezit la începutul anului, prin ianuarie, cu control de la ANAF și era cât pe ce să am și dosar penal pentru că am vândut ilegal vinul din mure. Eu aveam atestat de producător tradițional de la Ministerul Agriculturii și

31

Dezvoltării Rurale și am vândut producția pe baza acestui document. Mi s-a spus că nu mai am nevoie de acest antrepozit fiscal”, a dezvăluit Marius Antica.

Producătorul de vin din mure, din comuna Butea, din Iași, a fost atunci la un pas să renunțe la afacerea cu fructe de pădure, însă nu s-a lăsat. Acesta a mers să discute și cu ministrul Florin Cîțu despre problemele cu care se confruntă micii producători care nu pot vinde vinurile din cauza antrepozitului fiscal de 100.000 de lei, prea mare pentru posibilitățile lor financiare.

„Vă spun sincer că voiam să dau foc la tot și să plec iar din țară. Dar nu am renunțat pentru că am zis că trebuie să se schimbe ceva și în țara asta (…). Am sunat la miniștri, la cel de finanțe, de la Ministerul Agriculturii, i-am trimis președintelui României trei scrisori, am făcut drumuri la București ca să stau de vorbă cu cei care pot să mă ajute să continui afacerea aici, în România. Când a fost ministrul Cîțu la Iași am discutat despre problema mea și mi-a spus că face tot ce poate ca legislația să fie modificată, să putem și noi, micii producători, să vindem vinul”, a spus Marius Antica pentru bzi.ro.

Acesta susține că după aproape un an de încercări a reușit să îl convingă pe ministrul Finanțelor să modifice legea pentru ca producătorii din toată țara să poată obține avizul de la ANAF.

„Am reușit să schimb una din cele două legi care oprea micii producători de vinuri de fructe să comercializeze produsele. Mă refer că am reușit să reduc mult garanțiile și capitalul social pentru antrepozitul fiscal. În loc de 96.000 de lei am redus la 19.000 de lei garanția, iar capitalul social s-a redus de la 76.000 de lei la 15.000 de lei”, a declarat producătorul ieșean.

Anul acesta a ales să nu mai facă vin pentru a nu mai întâmpina probleme. Între timp însă a mers la ANAF pentru a depune documentația necesară obținerii avizului și speră că în cel mult două luni să poată comercializa vinul din mure produs în anul 2019.

32

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Criteriile de acordare a licenţei pentru gestionarii fondurilor cinegetice din 16.07.2015, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 1850/2020 la 19.10.2020

Ordinul nr. 1115/2015 pentru aprobarea Criteriilor de acordare a licenţei pentru gestionarii fondurilor cinegetice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 1850/2020 la 19.10.2020

Regulamentul privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii din 04.06.2008 , Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 1850/2020 la 19.10.2020

Ghidul de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020-2024, din 27.02.2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Va fi modificat de Ordin 1867/2020 la 28.10.2020

Ghidul de finanţare a Programului "Fondul de acţiune în domeniul managementului energiei durabile" , din 12.10.2020., Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei Publicat în Mof I nr. 964 din 20.10.2020. A intrat în vigoare la 20.10.2020

Ordinul nr. 3950/2020 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului "Fondul de acţiune în domeniul managementului energiei durabile", Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei Publicat în Mof I nr. 964 din 20.10.2020. A intrat în vigoare la 20.10.2020

Metodologia de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate, din 06.10.2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 962 din 20.10.2020. A intrat în vigoare la 20.10.2020

Ordinul nr. 1818/2020 privind aprobarea indicilor de calitate a aerului, care reprezintă un sistem de codificare utilizat pentru informarea publicului privind calitatea aerului, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 962 din 20.10.2020. A intrat în vigoare la 20.10.2020

Ordinul nr. 1822/2020 pentru aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare a ariilor naturale protejate, Ministerul Mediului, Apelor şi

33

http://lege5.ro/App/Document/gm4dqojyg44a/ordinul-nr-1822-2020-pentru-aprobarea-metodologiei-de-atribuire-in-administrare-a-ariilor-naturale-protejate?newsletter=1


http://lege5.ro/MonitorOficial/mongq3danzygiyq/monitorul-oficial-partea-i-nr-962-20-10-2020?numar=962&d=20-10-2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm4dqojyg43q/ordinul-nr-1818-2020-privind-aprobarea-indicilor-de-calitate-a-aerului-care-reprezinta-un-sistem-de-codificare-utilizat-pentru-informarea-publicului-privind-calitatea-aerului?newsletter=1





http://lege5.ro/App/Document/gm4dqojyhaya/metodologia-de-atribuire-in-administrare-a-ariilor-naturale-protejate-din-06102020?newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm4dqojyhaya/metodologia-de-atribuire-in-administrare-a-ariilor-naturale-protejate-din-06102020?newsletter=1


http://lege5.ro/App/Document/gm4dsmbtgi4a/ordinul-nr-3950-2020-pentru-aprobarea-ghidului-de-finantare-a-programului-fondul-de-actiune-in-domeniul-managementului-energiei-durabile?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm4dsmbvgmza/ghidul-de-finantare-a-programului-fondul-de-actiune-in-domeniul-managementului-energiei-durabile-din-12102020?newsletter=1



http://lege5.ro/App/Document/gm4dsmbtga2q/ordinul-nr-1867-2020-pentru-modificarea-si-completarea-ghidului-de-finantare-a-programului-privind-reducerea-emisiilor-de-gaze-cu-efect-de-sera-in-transporturi-prin-promovarea-vehiculelor-de-transport?newsletter=1

http://lege5.ro/App/TrackChanges/gm3dgmrtgyzq?type=1&by=gm4dsmbtga2q&d=28.10.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm3dgmrtgyzq/ghidul-de-finantare-a-programului-privind-reducerea-emisiilor-de-gaze-cu-efect-de-sera-in-transporturi-prin-promovarea-vehiculelor-de-transport-rutier-nepoluante-si-eficiente-din-punct-de-vedere-energ?newsletter=1



http://lege5.ro/App/Document/gm4dqobwha4q/ordinul-nr-1850-2020-pentru-modificarea-unor-acte-normative-din-domeniul-cinegetic?newsletter=1

http://lege5.ro/App/TrackChanges/gezdambug4?type=1&by=gm4dqobwha4q&d=19.10.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gezdambug4/regulamentul-privind-autorizarea-organizarea-si-practicarea-vanatorii-din-04062008?newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gezdambug4/regulamentul-privind-autorizarea-organizarea-si-practicarea-vanatorii-din-04062008?newsletter=1


http://lege5.ro/App/TrackChanges/g4ztombvgq?type=1&by=gm4dqobwha4q&d=19.10.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/g4ztombvgq/ordinul-nr-1115-2015-pentru-aprobarea-criteriilor-de-acordare-a-licentei-pentru-gestionarii-fondurilor-cinegetice?newsletter=1





http://lege5.ro/App/TrackChanges/g4ztombvgu?type=1&by=gm4dqobwha4q&d=19.10.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/g4ztombvgu/criteriile-de-acordare-a-licentei-pentru-gestionarii-fondurilor-cinegetice-din-16072015?newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/g4ztombvgu/criteriile-de-acordare-a-licentei-pentru-gestionarii-fondurilor-cinegetice-din-16072015?newsletter=1

Pădurilor Publicat în Mof I nr. 962 din 20.10.2020. A intrat în vigoare la 20.10.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1363/2020 privind autorizarea unui preparat de Bacillus amyloliquefaciens DSM 25840 ca aditiv furajer pentru toate speciile de porcine (titularul autorizaţiei Chr. Hansen A/S) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 21.10.2020

………………….

Proiecte de acte normative Luni, 19 Octombrie 2020 14:51 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 304 din 19.10.2020 pentru aprobarea procedurii de selecție a organizațiilor profesionale din sectorul agricol și agroalimentar în grupurile de dialog civil naționale.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:[email protected] sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii ordin (pdf)

...................................

INTERNE

Investiţi în România! Marius Vlad, antreprenor Jurnalul unui Grădinar: Agricultura din Spania ar trebui să ne inspire. Ei au culturi mari, depozite şi piaţă de desfacere. Trebuie să le urmăm exemplul 19.10.2020, Bogdan Alecu

Marius Vlad, un antreprenor din comuna Mavrodin, judeţul Teleorman, a fondat un business legumicol în 2014 şi a extins suprafaţa cultivată de la 400 mp la 4.500 mp în ultimii şase ani.

34

https://www.zf.ro/autor/bogdan-alecu/

https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/download/4344_bb2c807a5db3857b513ca8e37df28883.html


http://lege5.ro/App/Document/gm4dmnbsguzq/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-1363-2020-privind-autorizarea-unui-preparat-de-bacillus-amyloliquefaciens-dsm-25840-ca-aditiv-furajer-pentru-toate-speciile-de-porcine-titularul-autorizatiei-chr-?newsletter=1





https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-marius-vlad-antreprenor-jurnalul-unui-gradinar-19666009

„Am început în urmă cu şase ani, în 2014. Am început businessul cu o cultură de dovlecel pe care am realizat-o în toţi aceşti ani. Am fost la rude în Spania, unde lucrau tot în solarii, în legumicultură, să văd cum se realizează acolo, cum sunt cultivate legumele acolo. Am spus că aşa ceva pot face şi eu aici. Am început cu un solar de 400 mp, în curte. Am început de la zero“, a spus Marius Vlad.

Punctul său de pornire a fost agricultura din Spania, ţară care exportă produse alimentare şi în România, deşi resursele sale nu sunt la fel de avansate precum cele locale.

„În Spania există o abordare diferită. Ei au foarte multe solarii la un loc, pe suprafeţe mari şi au piaţă de desfacere. Au depozite unde pot stoca, au siguranţa că au unde duce marfa. Eu ca mic producător am probleme cu piaţa de desfacere. Chiar şi cei mai mari, tot au probleme. Dar asta nu înseamnă că noi nu putem face. Trebuie să luăm modelul lor şi să-l implementăm şi aici“, a spus Marius Vlad.

Acum antreprenorul cultivă cu legume un teren de 4.500 mp, din care 1.200 mp reprezintă solariile.

„Legumele sunt vândute în pieţele angro. Fiind mic producător, nu am cantitatea necesară de a vinde către magazine şi vând către comercianţii din pieţe şi vând şi în piaţă, însă 50% din marfă vând angro. Din 2018 am accesat şi programul „Tomata“ care mi-a permis să mă mai extind, însă în acest an din 3.000 de euro pe care trebuia să îi primesc, am încasat numai 2.250 de euro. Mai am două hectare în extravilan unde un hectar îl cultiv cu grâu şi un hectar cu porumb zaharat“, a declarat anterprenorul. Din aproape jumătate de hectar cultivat cu legume, antreprenorul realizează anual o cifră de afaceri de 90.000 de lei, din care profitul reprezintă 65.000 de lei.

35

„În următorii ani vreau să mă extind. Să dublez suprafaţa cultivată, dar să rămână o afacere de familie. Problema o reprezintă forţa de muncă, găseşti tot mai puţini oameni care să vină să lucreze în acest domeniu. Mai vreau să construiesc solarii şi să pun bazele unui aprozar, să nu mai depind întotdeauna de comercianţi. Vreau de asemenea să accesez fonduri europene pentru a deschide o linie de procesare a legumelor. În fiecare an profitul l-am reinvestit. Iau în calcul şi apelarea la un credit bancar pentru o extindere“, a subliniat Marius Vlad.

Jurnalul unui grădinar în cifre

♦ 4.500 mp reprezintă suprafaţa cu care a început cultura de legume

♦ 30.000 de lei reprezintă profitul obţinut din cultura cu dovlecei

♦ 1.200 mp reprezintă solariile din cultura de legume

Probleme

♦ Piaţa de desfacere pentru mici producători

♦ Lipsa asociaţiilor între mici producători

ȘACALII DAU ATACUL LA STÂNE! Agroinfo 20 octombrie 2020 AVERTISMENT. Vânătorii avertizează că șacalii aurii s-au înmulțit alarmant în ultima vreme și migrează din Delta Dunării în amonte pe râul Prut. Vânătorii susțin că șacalii sunt animale foarte periculoase, care atacă în haite, pe timpul nopții, mai ales stânele.

Zeci de oi din turmele de pe Valea Prutului au fost omorâte anul acesta de șacalii aurii, de aceea vânătorii au nevoie de sprijinul populației, care să anunțe de fiecare dată când sesizează prezența șacalilor în zonă, scrie Evenimentul Zilei.

Vasile Negru, directorul Asociației Județene a Vânătorilor din Vaslui adresează oamenilor rugăminte ca, „în momentul în care depistează și au semnale, să informeze cel mai apropiat pădurar, sau pădurar de vânătoare, sau paznic de vânătoare, ca să luăm măsurile impuse de lege”.

La nivelul județului Vaslui sunt 27 de fonduri cinegetice, iar vânătorii susțin că șacalul auriu a fost observat în toate aceste zone.

Şacalii au pătruns în fauna autohtonă încă de acum 50 de ani, şi se pare că le merge foarte bine. Numărul lor este în creştere în partea de sud-est a ţării.

36

https://evz.ro/ciobanii-in-alerta-risca-sa-si-piarda-turmele.html


Specialiştii spun că este singura specie de mamifer despre care avem motive să credem că a apărut în fauna noastră ca rezultat direct al încălzirii climei.

Șacalul auriu (Canis aureus) este un mamifer carnivor sălbatic, din familia canidelor, asemănător cu vulpea și lupul, de culoare galben-aurie, spre roșcat, cu coada scurtă, ciuntită la vârf, urechi relativ mari, ascuțite, îndreptate în sus și bot ascuțit.

Şacalul auriu este prezent acum în ţările de origine din sudul Asiei – India, Pakistan, Afganistan şi Iran, în celelalte ţări din Orientul mijlociu şi apropiat, în nordul Africii, din Maroc până în Egipt, şi în sud-estul şi chiar centrul Europei, din Turcia, Grecia, Cipru, Albania, Macedonia şi Montenegru, continuând prin Bosnia-Herţegovina, Slovenia, Serbia, Croaţia, Italia, Bulgaria, România, Moldova, Ucraina şi Ungaria, până în Austria şi Elveţia şi sudul Germaniei.

Astăzi este numeros în sudul Olteniei, Munteniei şi Dobrogei. Cei mai mulţi şacali din România trăiesc, în prezent, în judeţele Tulcea (unde au gonit aproape toate vulpile din Deltă), Constanţa, Călăraşi, Giurgiu şi în împrejurimile Bucureştiului. S-au înmulţit foarte repede, iar acum au devenit pericolul cel mai mare al localnicilor, mai ales al celor care deţin animale, în special oi.

Finanţe personale. Producătorul seminţelor Elmas apelează din nou la bursă pentru finanţare: 1 mil. euro pe 3 ani cu 9% dobândă Liviu Popescu 20.10.2020,

Compania Golden Foods, care produce, ambalează şi distribuie seminţe de floarea-soarelui, arahide, alune sub brandul Elmas, va apela din nou la piaţa de capital pentru o emisiune de obligaţiuni, precedenta fiind în iarna anului 2019, pentru extinderea gamei de produse şi reducerea chel-tuielilor cu chiria, potrivit datelor ZF.

37

https://www.zf.ro/autor/liviu-popescu


Astfel, Golden Foods a avut săptămâna trecută plasamentul privat care precede listarea titlurilor la bursa de la Bucureşti într-o finanţare denominată în euro de 1 milion de euro pe trei ani şi pentru care plăteşte o dobândă de 9% pe an, arată datele ZF.

BRK Financial Group, intermediar listat la bursa de la Bucureşti, a fost ales broker al acestei finanţări.

Obligaţiunile pe care ar urma să le listeze în perioada următoarea Golden Food nu sunt garantate, spre deosebire de cele din 2019 care au marca Elmas ca ipotecă. Dar compania s-a angajat să nu distribuie dividende către acţionari, atât timp cât există obligaţiuni care nu au fost încă răscumpărate.

O nouă finanţare a producătorului seminţelor Elmas prin bursă: 1 mil. euro cu o dobândă de 9% pe an. BRK Financial Group, ales broker Liviu Popescu 20.10.2020,

Compania Golden Foods, care produce, ambalează şi distribuie seminţe de floarea-soarelui, arahide, alune sub brandul Elmas, va apela din nou la piaţa de capital pentru o emisiune de obligaţiuni, precedenta fiind în iarna anului 2019, pentru extinderea gamei de produse şi reducerea cheltuielilor cu chiria, potrivit datelor ZF.

Astfel, Golden Foods a avut săptămâna trecută plasamentul privat care precede listarea titlurilor la Bursa de la Bucureşti într-o finanţare denominată în euro de 1 milion de euro pe trei ani şi pentru care plăteşte o dobândă de 9% pe an, arată datele ZF. BRK Financial Group, intermediar listat la Bursa de la Bucureşti, a fost ales broker al acestei finanţări.

INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA! Ce echipamente a vândut Ruris în 2020? Ce echipamente noi pregăteşte Ruris pentru sezonul următor?

https://www.zf.ro/info/investiti-in-romania-ce-echipamente-a-vandut-ruris-in-2020-ce-19686050

38


Cine vine la videoconferinţa ZF Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii? Miercuri, 21 octombrie

Florentina Niţu 20.10.2020,

♦ Horia Cardoş, patronul Agroland, un lanţ de peste 250 de magazine tradiţionale cu produse agricole,

♦ Sergiu Gorban, acţionarul Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale cu capital românesc, cu o cifră de afaceri de peste 170 mil. lei anul trecut,

♦ Florin Deznan, CEO şi fondator al RDF, unul din principalii distribuitori de inputuri agricole pentru judeţele din vestul ţării şi important trader de cereale, şi l Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii România, companie ce furnizează la nivel naţional servicii agronomice, îngrăşăminte şi pesticide, sunt numai câţiva dintre antreprenorii sau executivii, implicaţi în agrobusinessul autohton ce vor fi prezenţi la videoconferinţa ZF Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?

Evenimentul va avea loc miercuri, 21 octombrie, online, de la 9:30 pe zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar şi îşi propune să aducă în acelaşi loc producătorii agricoli, procesatorii de materii prime, traderii de cereale, distribuitorii de inputuri, dezvoltatorii de soluţii digitale, bancherii, reprezentanţii unor platforme de investiţii şi management al companiei şi reprezentanţii unor instituţii ale statului ce au legătură directă cu agrobusinessul.

Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Mihai Moraru, director general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi Adrian Pintea, director general al Agenţiei de Plăţi şi Intevenţii pentru Agricultură (APIA), vor expune soluţiile găsite de stat pentru digitalizarea agriculturii, ce mijloace de finanţare există pentru facilitarea acestui lucru.

Dar şi cum poate fi reabilitată infrastructura de irigaţii, un proiect promis de autorităţi, ce ar trebui să demareze în 2021, astfel încât seceta să nu mai facă ravagii masive ca în anul agricol 2020.

39

https://www.zf.ro/autor/florentina-nitu

Despre cum se pot organiza mai bine fermieri şi cum pot creşte valoarea companiei vom discuta în cadrul evenimentului cu Dafina Jeacă, communication manager al Ogor, firmă ce dezvoltă o platformă complexă pentru fermieri, concentrată în jurul a trei piloni: un jurnal în timp real de observaţii satelitare; o comunitate şi un centru de colaborare ce ajută fermierii să gestioneze mai uşor provocările zilnice; un îndrumar al activităţlor agricole ce ajută fermierii să îşi organizeze activităţile, de la planificat, semănat până la recoltat.

Totodată, în cadrul evenimentului vom discuta despre mijloace are România să transforme materia primă în produs finit şi cum pot fi susţinute investiţiile în procesare, ce posibilităţi de a atrage fonduri europene sau de a lua credite cu dobânzi mai avantajoase de la bănci sau cum poate o platformă de investiţii şi management să intre în acţionariatul firmei şi să contribuie la dezvoltarea sa.

Soluţiile le vom afla de la Maria Galeş, o antreprenoare din Suceava care a investit 6 mil. euro într-o fabrică de prelucrare a miezului de nucă, de la reprezentanţii cooperativei agricole Tomi’s Honey, care au construit cu 2 mil. euro o fabrică de procesare a mierii în Constanţa, dar şi de la Ramona Ivan, director al Direcţiei Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din cadrul CEC Bank, şi de la Alexandru Savin, membru bord şi investment manager al ROCA, platformă pentru investiţii.

Aplicația românească de management apicol Apiary Book țintește investiții de 150.000 de euro prin SeedBlink Angela Alexandru 20 Oct 2020 - Știri și Noutăți Apiary Book, cea mai utilizată aplicație pentru managementul stupinei la nivel global, vizează să obțină 150.000 de euro prin equity crowdfunding pe SeedBlink, cea mai mare platformă din Europa de Sud-Est pentru startup-uri tehnologice. Runda totală de finanțare este de 200.000 de euro, aceasta fiind condusă de fondul de investiții GapMinder. Listarea va avea loc astăzi, 20 octombrie, de la ora 10.00.

Apiary Book este o aplicație pentru managementul activităților dintr-o stupină, monitorizarea stupilor, analiza datelor familiilor de albine și a factorilor de mediu care pot afecta

40

https://www.retail.ro/articole/stiri-si-noutati/index.html

https://www.retail.ro/echipa/n-a-4.html

sănătatea lor. Aplicația a fost lansată ca un proiect personal în 2015 de către Bogdan Iordache (43 de ani), un antreprenor cu peste 20 de ani de experiență în domeniul IT.

Fii alături de noi la retailArena 2020 - RetailAboveCorona: Retailing in times of crisis pe 27 și 28 octombrie pentru a afla ultimele trenduri din industria de retail și eCommerce. Te poți înscrie gratuit AICI.

Compania a fost însă înregistrată și a devenit un business în 2018, la finalul aceluiași an alăturându-se și Ionut Țăranu (45 de ani), specialist cu peste două decenii de experiență în IT.

În prezent, Apiary Book este cea mai de succes aplicație pentru apicultori la nivel mondial, cu 22.000 de utilizatori activi în fiecare lună. Platforma este disponibilă în Google Play și are versiuni în 18 limbi. Până acum a fost descărcată de peste 160.000 de ori.

Apiary Book, evaluată la 1,25 milioane de euro

“În 2014, după foarte mulți ani petrecuți în fața calculatorului, mi-am dorit să stau mai mult timp în natură ceea ce m-a făcut să mă înscriu la un curs de apicultură și să cumpăr cațiva stupi. La început am ținut evidența într-un mod clasic: scriam cu pixul pe caiet. Dar, pe măsură ce activitatea creștea, am simțit nevoia de mai multă organizare, de informații care să mă ajute să iau decizii bune și rapid. Aplicația a avut foarte mare succes în toată lumea, devenind lider în domeniu. Listarea pe SeedBlink ne va ajuta să ne mărim echipa de dezvoltatori software, dar și pe cea de marketing & vânzări pentru susținerea creșterii în 2021”, a declarat Bogdan Iordache, co-fondator și CEO al Apiary Book.

Pentru suma de 150.000 de euro vizată prin equity crowdfunding SeedBlink, co-fondatorii Apiary Book cedează un pachet de 10,34% dintre acțiuni, evaluarea companiei fiind astfel de 1,25 milioane de euro pre-money.

“Odată cu Apiary, deschidem AgriTech-ul, o verticală nouă de startup-uri pe SeedBlink. Vedem un potențial interesant de investiții în acest domeniu, având în vedere cât loc de tehnologizare are agribusiness-ul. Ne bucurăm că demarăm cu Apiary, o aplicație construită cu multă pasiune și deja cu amprente puternice la nivel global”, afirmă Andrei Dudoiu, co-fondator și CEO al SeedBlink.

În această rundă de finanțare s-a alăturat și fondul de investiții GapMinder cu o investiție de 50.000 de euro. Este pentru a doua oară când GapMinder

41

https://play.google.com/store/apps/details?id=com.csg.apiarybook

https://bit.ly/34pYAGj

https://www.retailarena.ro/2020/


investește în Apiary Book, prima oară fiind în 2018, cu suma de 25.000 de euro (investiție pre-seed).

În 2018, Apiary Book a câștigat premiul de cel mai bun start-up agritech din România în cadrul competiției Startup Europe Awards.

Planurile celor doi co-fondatori sunt ca la finalul lui 2021 să ajungă la 50-60.000 de utilizatori. De asemenea, aceștia estimează că veniturile vor crește de la 10.000 de euro anul acesta la aproximativ 250.000 de euro în 2021. Compania generează venituri de aproximativ jumătate de an, banii provenind din abonamente și publicitate.

Creștere în străinătate, marketplace și încă o finanțare

Dintre cei 22.000 de utilizatori ai Apiary, doar 800 sunt din România. Țara noastră este unul dintre cei mai mari producători de miere din Europa, în 2018 fiind pe locul al doilea după Spania raportat la numărul de stupi, potrivit Comisiei Europene. România raporta 1,85 de milioane de stupi în urmă cu doi ani, mai mult cu 15,3% față de 2017, aceasta fiind cea mai mare creștere la nivelul UE. Pe de altă parte, în privința numărului de apicultori, România a fost în perioada 2017-2019 pe locul a nouălea in Europa, cu aproximativ 23.000 de crescatori de albine, conform aceluiași raport.

La nivel mondial sunt aproximativ 5-6 milioane de apicultori și în jur de 92 de milioane de stupi.

Dintre utilizatorii Apiary Book din alte țări, predomină cei din Europa (în special Franța, Italia, Rusia), SUA și Canada, aceștia reprezentând 62% dintre clienți. De atlfel, în 2021 managementul vizează extinderea în special pe piața europeană și pe cea nord-americană, iar din 2022 în Brazilia, India și China. Tot anul viitor, Bogdan Iordache și Ionuț Țăranu își doresc să lanseze versiunea de iOS a aplicației, să creeze Apiary Book Academy - cursuri online pentru apicultori - și să introducă un marketplace care să-i ajute pe crescătorii de albine să își vândă produsele.

Co-fondatorii Apiary Book vizează ca la finalul anului viitor să obțină o finanțare de 700 - 800.000 de euro, valoarea companiei urmând să urce de la 1,25 milioane de euro în prezent la 4-5 milioane de euro.

Cu sau fără berbeci cu origine octombrie 20, 2020 agrimanet

Domnul Ioan Suciu a realizat un sondaj in randul ciobanilor, dorind sa afle daca acestia sunt de acord ca toti crescatorii de oi sa beneficieze de SCZ fara a mai fi conditionati de achizitia de “tot felul de berbeci”

42


https://agrimanet.ro/cu-sau-fara-berbeci-cu-origine/

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/food-farming-fisheries/animals_and_animal_products/documents/honey-apiculture-programmes-overview-2020-2022.pdf

Rezultatele sunt: 1133 sunt de acord, 77 nu, iar 24 se abtin. Cei care nu sunt de acord ofera mai multe justificari:

Popa Florin: “Dacă nu vom fi condiționați pentru subvenție sa avem cel puțin berbeci cu origine vor apărea din nou toate corciturile posibile ce erau acum 10 ani. Țurcana cu carabasa, suffolk cu karakul…etc. Nu va obliga nimeni sa luați berbeci (pisoi) ce nu va place. Dumneavoastră trebuie sa alegeți ce va place si pe acela sa-l plătiți.”

Stelica Musat: “Sunt unul dintre cei cu „da” și totuși vreau sa fac un comentariu. SCZ trebuie legat de producție nu de origine sau COP. De aceea se cheamă și cuplat. Originea trebuie susținută separat, pentru cine vrea origine și performanță pe această linie. Dar, in MADR nu sunt profesioniști, sunt doar cerșetori de voturi. Nimic cu adevărat în folosul zootehniei.”

Mihai Ienea: “Eu n-as da egal, eu as da după cum întretii animalul pentru ca unii chinuie bietele animale doar sa poarte cercelul, atât, si ele mor de foame. Daca beneficiem toți cum mai vând berbecii lor si se umple de bani si noi de faimă că ori nu mârlesc ori fac miei ca mâțul”.

Alexandru Csokasi: “Eu iau ANT și poate am printre cele mai frumoase oi, dar nu-i corect; dacă ați vedea ce oi sînt la COP nu v-ar veni să credeți Subvențile ar trebui date pe producție, iar cei ce fac performanță să ia și ei o sumă că doar fac performanță, dar nu trebuie dat la cei ce au vîndut crotalii și certificate la greu și care au vîndut berbeci de tot rîsul lumii”

Andrei Alexandru Serban: “Eu am votat că nu sunt de acord. Eu nu primesc subventie pentru oi, însă intr-o tara care se respecta și care vrea performanta exista animale care performează iar animalele care aduc plus valoare este normal sa fie bugetate pentru că o monta corespunzătoare se face dirijat. Ciobanilor cu mii de oi este normal sa nu le convina sa își separe oile însă

43

tocmai pentru asta ar trebui sa fie subvenționați și ajutați să poata avea monta controlata,pentru că doar așa poți creste valoarea genetica a rasei. Sa zicem că eu am 150 de oi deosebit de frumoase și bine alese de foarte multi ani,însă nu am posibilitatea să le pășunez pe terenurile mele că nu am atâta pasune, dar am un vecin în sat mai înstărit care are el pășune in munte și le ia și pe ale mele și pe ale altor vecini care de exemplu au alta rasa de oi ori berbeci mult mai slabi genetic decât oile mele. In cazul de fata sunt șanse foarte mari că berbecii aia slabi ai lor sa marleasca oile mele iar eu in decurs de 3 ani sa pierd munca de 30-50 de ani a familiei mele.

Adevarat? Dacă acum oamenii sunt cu ochii doar după subvenții și nu sunt interesați de performanta, in momentul in care orice pisoi poate sa monteze și să și primească subvenție de ce ar mai interesa pe cineva berbeci adevărați? O sa îmi spuneți, bine bine ,dar ce se vinde acum ca berbeci cu certificat sunt de fapt pisoii despre care vorbesc. așa e dar e tot vina noastră a românilor prosti ce suntem că nu am fost in stare și nu vom fi în stare să ne unim și să vedem binele comun. Atunci când s au făcut comisiile de bonitare nu au fost asociații puternice ale cresfatorilor(adevărați) care să spună ba oameni berbecii aia nu se califica,de altfel nici acum nu șunt asociații demne să reprezinte crescătorii pentru că noi că români suntem de așa manieră să ne vrem raul unul altuia.”

Bujor Costel sustine egalitatea intre toti crescatorii de oi. Stie ca se pot face si ilegalitati dar “suventia e pentru bunastarea animalelor, tot ce se ia tot pe pielea lor se cheltuie; insa pentru 2 paduchi nu dam foc cojocului sper ca intelegeti ce vrea sa spun”

Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) – modificarea datei de referință și continuarea în proporție de 50% octombrie 20, 2020 agrimanet

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a susținut în intervenția sa la Consiliul de miniștri AgriFish că România dorește o flexibilitate în ceea ce privește

44


https://agrimanet.ro/ajutorul-national-tranzitoriu-ant-modificarea-datei-de-referinta-si-continuarea-in-proportie-de-50/

modificarea datei de referință pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT).

”În ceea ce privește sprijinul cuplat, România susține alocarea a cel puțin 15% din plafonul național pentru sprijinul cuplat. România solicită ca, în domeniul de aplicare al acestei scheme, să fie introdus și sectorul cărnii de porc, care este grav afectat de pesta porcină africană, precum și sectorul cărnii de pasăre. Având în vedere că statele membre care aplică plata directă, nu acordă ajutoare sectorului zootehnic, propunem să se continue ajutorul național tranzitoriu, în proporție de 50%, pentru toată perioada de programare.

Solicităm și flexibilitate pentru a stabili o dată de referință mai recentă, cum ar fi 2018. În ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor din FEGA, ne menținem opinia că ar trebui să se asigure continuitatea plăților, eliminându-se orice risc datorat neaprobării la termen a Planului Național Strategic. Solicităm ca și cheltuielile FEGA să fie eligibile începând cu data prezentării Planului Strategic, dar nu înainte de 1 ianuarie 2023”, a preciat ministrul agriculturii, Adrian Oros, la Consiliul de miniștri.

Urmariti interventia domnului Oros:

https://agrimanet.ro/ajutorul-national-tranzitoriu-ant-modificarea-datei-de-referinta-si-continuarea-in-proportie-de-50/

Perspective pozitive pentru sectorul agroalimentar! octombrie 20, 2020 agrimanet

Perspective pozitive pentru sectorul agroalimentar!

Comisia Europeană a publicat un raport de perspectivă pe termen scurt pentru piețele agricole din UE, unde sunt prezentate detaliat ultimele tendințe și orientări viitoare pentru fiecare sector agroalimentar. Comparativ cu alte sectoare, se preconizează că impactul crizei asupra acestui sector va rămâne limitat, ne informeaza europarlameentarul Daniel Buda. În acest context, situația din 2020 are un caracter favorabil:

45

https://www.facebook.com/MEPDanielBuda/


https://agrimanet.ro/perspective-pozitive-pentru-sectorul-agroalimentar/

Prețurile la lactate și carne iși revin; Colectarea laptelui rămâne pe un trend ascendent; Soldul comercial pozitiv al cărnii crește; Producția de semințe oleaginoase și proteine se estimează că va

crește; Exporturile de ulei de măsline din UE vor atinge un nou nivel record.

Culturile arabile

În 2020/21, din cauza condițiilor secetoase din timpul verii care influențează negativ dezvoltarea plantelor, producția totală de cereale din UE este de așteptat să ajungă la 274,3 milioane de tone.

În ceea ce privește semințele oleaginoase, se așteaptă ca producția totală de semințe oleaginoase din UE să ajungă la 28,4 milioane de tone, o ușoară creștere de 1% față de 2019-2020. Această creștere este susținută de producția de rapiță, așteptată să ajungă la 15,8 milioane de tone, în creștere cu 3% față de anul trecut.

Lapte și lactate

Colectarea globală a laptelui din UE ar trebui să crească cu 1,4% în 2020, datorită creșterii producției de lapte, condițiilor favorabile de pășune până în iulie și furajelor accesibile.

În 2021, producția de lapte din UE ar putea crește cu 0,8%, determinată de creșterea randamentului pe de o parte și de reducerea suplimentară a efectivelor de lapte pe de altă parte. În urma focarului Covid-19, se așteaptă ca vânzările directe să continue să crească, odată cu cererea mai mare de alimente locale și lanțuri scurte de aprovizionare.

Carne

Producția de carne de vită din UE a scăzut pentru prima dată cu 2,4% în prima jumătate a anului 2020 din cauza măsurilor de blocare Covid-19 și a cererii mai mici din serviciile alimentare. Cererea s-a redresat odată cu redeschiderea restaurantelor și recuperarea turismului, ducând la o scădere generală estimată a producției de carne de vită de 1,4%. În 2021, se estimează un declin suplimentar de 1,5% din cauza reducerii dimensiunii efectivelor în unele țări ale UE. Se preconizează că și consumul de carne de vită va scădea cu 2,1%, până la 10,4 kg pe cap de locuitor în 2020.

În ceea ce privește carnea de porc , în timp ce producția a scăzut în prima jumătate a anului, prețurile favorabile, revenirea cererii consumatorilor și

46

investițiile recente au contribuit la o creștere a producției în ultimele luni. Cu toate acestea, descoperirea recentă a pestei porcine africane (ASF) în Germania, care a dus la interdicții de export, va avea un impact asupra pieței de carne de porc din Germania și, prin urmare, din UE. Producția de carne de porc va scădea în 2020 și 2021, respectiv cu 0,5% și 1%. Se estimează că consumul va scădea cu 1,1%, până la 32,8 kg pe cap de locuitor în 2020.

Producția de carne de păsări din UE poate avea o creștere modestă de 1% pentru 2020, similar și pentru 2021. Consumul ar trebui să crească și în 2020, în creștere cu 1,5%, ajungând la 23,7 kg pe cap de locuitor.

În ceea ce privește carnea de oaie și capră, producția UE a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului 2020, din cauza cererii mai mici din serviciile alimentare și a consumului casnic în perioadele festive, precum și a deficitelor puternice de aprovizionare. În general, producția în 2020 și 2021 va scădea respectiv cu 3% și respectiv 2%, presupunând efective mai mici, mai puține oi și o cerere internă stagnantă. Consumul ar trebui să scadă în 2020 cu 4%, până la 1,3 kg pe cap de locuitor.

Fermierii români cheltuie 6.307 euro/an cu forța de muncă! Majoritatea agricultorilor îşi lucrează singuri terenul! Roxana Dobre - 20 octombrie 2020

Date oficiale privind piața forței de muncă din agricultură. Într-o analiză a Ministerului Agriculturii se arată că fermierii cheltuie anual 6.307 de euro pentru un lucrător iar costul mediu pe oră este de 12,06 lei.

Conform analizei SWOT, document ce va sta la realizarea Planului Național Strategic (PNS) se arată că în anul 2016, forţa de muncă existentă în exploatațiile din România (3.422.030) echivala cu 1,59 milioane de Unităţi Anuale de Muncă (AWU), reprezentând 17,43% din total UE. În ceea ce privește distribuția forței de muncă pe sexe, similar cu UE 28, în România predomină bărbaţii (74,4% România și 79% UE). Majoritatea fermierilor îşi lucrează individual terenul (49,8% din total AWU). Forţa de muncă angajată

47

este doar 4,5% din AWU, nivel cu 12,2 puncte procentuale mai puțin decât în UE.

Forța de muncă din sectorul agricol, îmbătrânită

Conform sursei citate, față de anul 2010, în 2016, raportul dintre numărul managerilor de ferme < 40 de ani ce revin la un manager de >55 de ani s-a diminuat comparativ cu cel al UE care a crescut (11,2:100 în România, faţă de 18,3:100 în UE 28) şi reflectă gradul de îmbătrânire al forţei de muncă din sector, care este mai accentuat decât cel de la nivelul UE28. Acest fenomen se reflectă în România și în ponderea tinerilor fermieri: 7,45 % în totalul managerilor de fermă.

”În România, comparativ cu alte state ale UE, forţa de muncă din agricultură este încă supradimensionată. În anul 2018 peste 19,1% din totalul persoanelor ocupate activau în agricultură și doar 2,8% în industria alimentară. Doar în cazul industriei alimentare, România înregistrează valori apropiate cu cele ale UE, în celelalte sectoare există diferențe, uneori semnificative”, precizează MADR.

În cadrul aceluiași text se mai arată că ocuparea forței de muncă în sectorul primar (activităţi agricole, forestiere şi piscicole) a scăzut cu 6,3 puncte procentuale în ultimii 5 ani (de la 29,3% la 23%), cu mult sub media UE (0,7 puncte procentuale). În ceea ce privește costul cu forța de muncă în agricultură, conform datelor Rețelei de Informații Contabile Agricole (RICA) în 2018, a rezultat faptul că, la nivelul exploatațiilor, datele se evidențiaza după cum urmează:

Din datele făcute publice de MADR mai rezultă că în 2016, doar 2,8 % dintre managerii exploatațiilor au absolvit învăţământ agricol (educație de bază și 0,4 % educație completă), înregistrând o ușoară creștere față de 2010 când 2,5% dintre manageri aveau educație agricolă de bază și completă), dar

48

cu mult sub nivelul UE 28 (31,6% educație de bază și completă) în timp ce 96,7% din managerii români aveau doar experienţă practică agricolă, comparativ cu media UE 28 de 68,3%.

”În ceea ce privește pregătirea tinerilor manageri de exploatație (sub 35 ani) la nivelul anului 2016, după formele de învățământ agricol absolvite, 3,2% au finalizat educație de bază 0,9% educație completă și 89,6% aveau doar experiență practică agricolă”.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Fermierii ar trebui sau nu să mai aștepte până să-și vândă producția? Mihaela Prevenda luni, 19 Octombrie 2020

În rândurile de mai jos, vă prezentăm raportul pieței cerealelor din 19 octombrie 2020 realizat de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români. Specialistul realizează săptămânal rapoarte privind piața agricolă.

GRÂU

În România, indicația de preț pusă de fermieri la 1.000 lei/tonă începe să fie prezentă în ofertele pentru loturile mari. Pe 15 octombrie 2020, pentru loturi de minimum 10.000 tone s-a ofertat cota de 1.000 lei/tonă, în zone din țară cum ar fi sudul României (Ialomița-Buzău), zona Telorman, zona mediană a Moldovei. Prețul CPT Constanța se situează între 995 - 1.000 lei/tonă. „Calitatea cerută a fost și ea pe măsură: minimum 77 kg/hl masă hectolitrică și baza 12,5% proteină, aspecte care se pot discuta și agrea de către părți, precum și alte detalii, cum ar fi cuantumul penalizărilor sau clauzele contractuale. În zona Mării Negre, licitațiile sunt tot mai frecvente. TMO – Turcia a ieșit la cumpărare pentru 175.000 tone. Iordania, de asemenea, dorește să achiziționeze 60.000 tone de grâu, la prețul de 272 USD/tonă CIF, cu livrare în februarie 2021 și 12,5% nivel de proteină indicație calitativă.

49

https://www.revistafermierului.ro/din-revista/opinii/d-ale-gurii/itemlist/user/309-mihaelaprevenda.html

https://www.revistafermierului.ro/media/k2/items/cache/8b42b4b5351e595c249bbf3bfb504cdf_XL.jpg

Algeria, prin OAIC, a achiziționat 600.000 tone de grâu cu livrare în noiembrie 2020, la prețul de 264 USD/tonă CIF. Cu siguranță că originea nu va fi din bazinul Mării Negre, din cauza logisticii și a condiției de indice alveografic W. Aprovizionarea se va face din statele baltice, Franța și Germania. Seceta a făcut ca nivelul de recoltă să fie scăzut în țările din Orientul Mijlociu și Nordul Africii și va favoriza aprovizionarea din bazinul Mării Negre în ritm constant”, precizează Cezar Gheorghe.

Prețurile continuă să crească, susține specialistul. „EURONEXT a indicat la închiderea de vineri, 16 octombrie 2020, un preț de 209 euro/tonă pentru grâu. Și ceilalți indicatori, cum ar fi CBOT, mențin trendul. ICE London și BSW (Black Sea Wheat), de asemenea, indică prețul pentru noiembrie la 250 USD/tonă. La nivel european, cumpărătorii sunt neacoperiți din cauza producției europene scăzute, a cererii crescute dinspre Nordul Africii și Orientul Mijlociu și a apetitului insațiabil de cumpărare al Chinei. Navele franțuzești au, în proporție de 80%, destinație China. O nouă prognoză negativă a recoltei argentiniene indică o scădere de încă 1,5 milioane de tone. Plecând de la o prognoză inițială de 21 milioane, WASDE octombrie a indicat doar 19 milioane de tone, iar rectificarea de până la 17,5 milioane tone a venit din partea BAGE (Buenos Aires Grain Exchange)”.

Tendințele pieței:

Piața va fi în cerere constantă, aspect care va alimenta ofertele în termen de preț.

Între 10 august 2020 și 16 octombrie 2020 este o diferență raportată la EURONEXT de 32 EUR/tonă (177 EUR/tonă vs. 209 EUR/tonă), adică o creștere de 18%.

Marea Baltică apare ca un competitor pentru Marea Neagră, cu prețuri mai mici cu 4-5 USD/tonă, calitate mai bună (12,5% proteină), dar logistica face ca accesul lor în zonele tradiționale din Orientul Mijlociu să fie dificil. Prin urmare, rămân în continuare focusați pe fostele colonii franțuzești: Maroc, Algeria, Tunisia.

Lipsa volumelor din UE și bazinul Mării Negre vor alimenta trendul de creștere. Vom asista la o competiție între piața internă și cea de export, cu beneficii financiare pentru fermierii români.

PORUMB

În România, recoltatul este parțial întrerupt de apariția ploilor. Statusul rămâne, în pondere de 80%, identic cu cel de săptămână trecută. „Prețurile continuă să crească pe fondul lipsei de lichiditate generate de seceta pedologică. Prețurile generează întrebări privind momentul optim de vânzare. Ar trebui sau nu fermierii să mai aștepte până să-și vândă

50

producția? În afară de acest aspect, lipsa unui acord bilateral al ANSVSA cu agenția omoloagă din China (IQSQ) penalizează producția românească cu un preț mai mic cu 3 până la 5 euro/tonă. În același timp, Bulgaria (în speță fermierii bulgari) are acces pe piața chineză, cu acest avantaj financiar în materie de preț”, arată consultantul Clubului Fermierilor Români.

Prețurile pentru porumb, în țara noastră: CPT Constanța: 900 lei/tonă; Nord-Vest: 680-720 lei/tonă și Moldova: 750 lei/tonă.

La nivel regional, seceta a lăsat urme adânci în potențialul de volum. „România a mai pierdut 1,5 milioane tone din producție, Franța a diminuat estimările cu încă 0,6 milioane tone, iar Ucraina estimează doar 34,8 milioane de tone producție. La nivel global, Argentina ajunge la 47 milioane tone, față de 50 milioane tone estimare inițială, SUA rămân la nivelul estimărilor raportului USDA, cu un minus de 6 milioane tone din stocuri și un minus de 3,5 milioane tone din scăderea productivității de la 11,17 tone/hectar la 11,15 tone/hectar. SUA ating nivelul de 43% nivel de recoltare”.

Cezar Gheorghe expune situația pe piețele mondiale, care sunt factorii de creștere a prețului porumbului:

1. Raportul WASDE a estimat o scădere a producției agregate la nivel mondial, cu doi actori în prim plan: SUA și Ucraina. Grupului i s-a alăturat și Argentina.

2. În același timp, WASDE a generat o tendință de liniștire a piețelor, căci a estimat și o scădere a consumului în SUA

3. Totul s-a schimbat când China a intrat în scenă, cu următoarele date:

Au scos 56 milioane tone vechi de 5 ani de la rezerva de stat, iar acel stoc s-a îndreptat către producția de etanol, alimentată, la rândul ei, de creșterea cu 13% a vânzărilor auto, de după începutul pandemiei;

Trei taifunuri și-au făcut apariția în China, determinând pierderi importante în producție și încetinind ritmul de recoltare;

Companiile de trading locale fiind lipsite de lichiditate, au generat prețuri mai mari în atragerea mărfurilor;

Bursa DALIAN a înregistrat un record, cotând porumbul la nivelul de 383 USD/tonă (echivalent 1.590 RON/tonă);

Cota de importuri a Chinei de 7 milioane tone a fost atinsă deja; China își repopulează, totodată, fermele de porci, care au fost afectate

de febra porcină. Concomitent, a fost impusă o interdicție pentru importul cărnii de porc cu origine Germania;

Recoltele interne în China sunt estimate la 265 milioane tone, în timp ce cererea este cotată la 288 milioane tone. Există un deficit de 23

51

milioane tone, din care doar 7 milioane tone sunt acoperite din importuri;

Principalele surse de aprovizionare ale Chinei sunt SUA și Ucraina, exact cei doi actori care au deficit de producție.

Estimările arată o nevoie de cotă de import de minim 16 milioane tone, maxim 20 milioane tone în cazul Chinei.

EURONEXT indica vineri seara – 16 octombrie 2020 un nivel de 186,26 euro/tonă vs. 163 euro/tonă cotație în 10 octombrie 2020. Există, deci, o creștere de 23 euro/tonă, adică o creștere de 14%.

„Sumarizând cele de mai sus, deficitul de producție la nivel mondial va fi afectat de cererea mare a Chinei. Agregarea celor doi factori conduce către creșterea prețului la porumb, conform graficului inserat. În același timp, trebuie ținut cont și de celelalte țări care importă în mod tradițional porumb, precum și de importurile Uniunii Europene”, spune analistul.

FLOAREA-SOARELUI

Trendul de creștere resimțit zilele trecute s-a calmat. Cererea și oferta sunt la locul lor, într-o stare latentă de echilibru. „Acest lucru este influențat de complexul uleiului de palmier și soia. În România, acest aspect se traduce printr-o cotație de 500-505 USD/tonă în paritatea CPT Constanța sau, exprimat în lei, 2.080-2.095 lei/tonă”, punctează Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește semințele de floarea-soarelui high oleic, bonusul suplimentar pentru conținutul de acid oleic este limitat la 10 USD/tonă.

În plan regional, se constată o lipsă în recolte, respectiv: Ucraina - minus 2,7 milioane tone; Rusia - minus 1,5 milioane tone; România - minus 800.000 tone. Prin urmare, la nivel regional se constată un minus de 5 milioane tone de semințe de floarea-soarelui.

„Cererea va redeveni consistentă încă din decembrie 2020, cu potențare în ianuarie și februarie 2021, când, în mod tradițional, Turcia va dori să achiziționeze circa 400.000-500.000 de tone de marfă pentru procesarea internă. Stocuri de marfă există în țară, însă marja mai mică sau mai mare de profit va fi determinată de momentul vânzării. În Ucraina, interesul de achiziție a materiei prime este unul echilibrat. Un parțial dezinteres este arătat de procesatori, dar trendul rămâne stabil până la sfârșitul anului”, arată analistul.

Pentru raportul complet al Clubului Fermierilor Români privind piața cerealelor din data de 19 octombrie 2020, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-19-octombrie-2020/

52

https://cfro.ro/raport-piata-cereale-19-octombrie-2020/

MADR: exporturile de animale vii inregistrate de Romanaia, in scadere fata de anul trecut octombrie 20, 2020

In primul semestru din acest an, Romania a exportat animale vii in valoare de 186,52 milioane de euro, cu 10% mai putin fata de perioada similara a anului trecut, cand incasarile insumau 206,68 milioane de euro, arata o analiza a Ministerului Agriculturii.

Cantitatea exportata a fost de 85.428,94 tone in primele sase luni ale anului, cu 16.845,2 tone (16,5%) mai putina fata de acelasi interval de timp din 2019. In primul semestru din 2019 exporturile de animale vii in tarile intra si extra comunitare au totalizat 102.274,18 tone

Pe de alta parte, importurile de animale vii au fost de 98,77 milioane de euro, in primul semestru din acest an, in scadere usoara fata de perioada similara a anului trecut, cand s-a consemnat o valoare de 99,69 milioane de euro. Din punct de vedere cantitativ in primul semestru din acest an s-au importat peste 31.510,57 tone de animale vii, iar in 2019, semestrul I, aproximativ 34.722,5 tone.

Romania continua sa inregistreze excedent in comertul international (intra si extracomunitar) cu animale vii si in 2020, respectiv 87,75 milioane de euro in primele sase luni ale anului, insa acesta s-a redus fata de primul semestru din 2019 cu 18% (106,99 milioane de euro).

In perioada ianuarie-iunie 2020, deficitul Romaniei in comertul international cu produse agroalimentare a scazut cu 11%, comparativ cu perioada similara din 2019, pana la 968,2 milioane de euro.

Pe relatia cu Uniunea Europeana, Romania a consemnat un sold negativ de 1,74 miliarde de euro in primele sase luni ale anului, insa in comertul cu tarile extracomunitare a fost pe un excedent de 781,4 milioane de euro.

Soybean and Mays Prod, o cooperativă din Botoşani cu peste 15 producători de cereale, a luat fonduri europene de 5,2 milioane de lei să-şi facă spaţii de depozitare. În prezent, în România sunt peste 1.500 de cooperative agricole, dintre care 190 de astfel de afaceri au fost înfiinţate anul trecut Florentina Niţu 20.10.2020, Cooperativa agricolă Soybean and Mays Prod din Botoşani, una dintre cele 280 de cooperative înfiinţate în anul 2018, a reuşit să atragă fonduri

53

https://www.stiriagricole.ro/date/2020/10/20


europene de 5,2 milioane de lei pentru a contrui un sistem de curăţare şi uscare a cerealelor, dar şi silozuri în care să le depoziteze, conform datelor depuse pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„Este necesară crearea unei capacităţi pentru recepţia produselor agricole, condiţionarea şi depozitarea lor, formată dintr-un sistem de curăţare şi uscare, două silozuri tampon, două silozuri de depozitare şi un siloz de încărcare, dar şi platforme tehnologice“, se arată în proiectul tehnic al investiţiei. Cooperativa este formată din peste 15 producători de cereale din localitatea Broscăuţ, aflată la circa 40 de kilometri de oraşul Botoşani. În judeţul Botoşani, anul trecut au fost cultivate cereale pe 151.000 de hectare, iar recolta totală a fost de 811.000 de tone, producţia medie la hectar fiind de 5,3 tone, conform datelor de la INS.

Călin Muscă, PorkProd: Nimeni nu discută de marea evaziune la importul de carne De Viorela Pitulice oct. 20, 2020

Călin Muscă, antreprenor PorkProd, a declarat la BucharestFoodSummit că nu doar că se importă foarte mult, dar de multe ori se aduce carne de la abatoare din vestul Europei cu termene de valabilitate la limita expirării, ceea ce constituie o gravă amenințare la adresa sănătății consumatorilor români.

România este de ani buni un importator net de carne, mai ales de carne de porc, care atârnă greu în balanța agroalimentară.

În acest condiții chiar nu mai miră pe nimeni promoțiile practicate în piață, la prețuri cu care fermierii români n-au nicio șansă să poată concura.

„Vreau să atrag atenția asupra pericolului pe care îl văd în țară la noi vizavi de un import tot mai accentuat a tot ceea ce înseamnă carne, aș atrage atenția inclusiv Consiliului Concurenței pentru că ma uit în piață și observ că atunci când mergem într-un supermarket o să vedem promoții la diverse piese de carne, coordonate între supermarketuri.

54

http://bucharestfoodsummit.ro/despre/

https://foodbiz.ro/author/viorela-pitulice/

Noi ca și procesatori aici, avem anumite costuri care sunt clare, ei pot să se joace producând astfel o concurență neloială fermierilor autohtoni sau procesatorilor autohtoni”, a declarat Călin Muscă la BucharestFoodSummit.

El a vorbit de fenomenul de evaziune în acest sector, în condițiile în care producătorii români sunt tot mai puțini, iar producția de carne autohtonă scade pe zi ce trece, din cauza pestei porcine africane.

„Dacă discutăm de prețuri mai mici în anumite condiții, trebuie să luăm în calcul marea evaziune de care toată lumea știe, dar nimeni nu discută, la importul de produse din carne. Mă refer la frauda pe partea de TVA și sunt mulți importatori care cumpără carne de la abatoare din Vestul Europei la limita expirării și când a trecut granița în România, carnea are certificat sanitar valabil pentru încă 10 sau 12 zile. Este o lipsă a instituțiilor statului român de a-și proteja cetățenii”, s-a arătat revoltat Călin Muscă.

Carnea de porc ocupă prima poziție în topul produselor agrolimentare importate de România, în primul semestru din 2020, cu o valoare de 292,2 milioane de euro, respectiv un volum de 122.961 tone.

Fermele deținute de PorkProd dispun de un efectiv de 50.000 de capete de porc, cu livrări anuale de peste 10.000 tone de carne. PorkProd face parte din grupul CAI Curtici, un model de integrare de succes în România. Grupul este prezent în sectorul vegetal, dar deține și ferme de animale, abator, capacități de procesare și o rețea de 36 de magazine.

BucharestFoodSummit.ro, Ediția a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, este cel mai mare și important eveniment internațional al toamnei din România în agribusines, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa.

Conferința a fost moderată de Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.

La conferință au participat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, Emil Dumitru, Secretar de Stat, MADR, dar și fermierii integratori – Dimitrie Muscă și Nicușor Șerban. Au mai fost prezenți Nicolae Badea, președinte Computerland, Adrian Rădulescu – președinte Asociația Fermierilor Români, Nicolae Istudor, Rector ASE București, Valentin Vladut, director general Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare (INMA), Jozsef Toth, antreprenor Juglans Dacic, Alexandru Ungurelu și Dinu Dinulescu – BucharestFoodSummit.

55

http://bucharestfoodsummit.ro/program-2020-2/

BucharestFoodSummit.ro este organizat în parteneriat cu #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Mărăcineni, HORA, Agrostandard și Academia de Studii Economice București.

Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland România, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Sâmburești.

Partenerii media: FoodBiz, #RomâniaFuncționează, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi și Economistul.

Seria de conferințe BucharestFoodSummit este în desfășurare. Se mai pot face înscrieri de participare dar locurile sunt limitate!

Nicolae Badea, Computerland România: Cazurile de integrare în agricultura românească sunt insulare! De Viorela Pitulice La oct. 20, 2020

În viitorul Plan Național Strategic, afacerile în sistem integrat din agricultură vor beneficia de o atenție sporită, iar prin urmare și fondurile alocate vor fi importante.

O adevărată șansă pentru fermierii români care trebuie să profite la maximum de această oportunitate dacă vor să devină rentabili.

Altfel spus, a cam sosit momentul să nu mai vândă materii prime, ci să trecă la procesare, fără de care nu vor avea nicio șansă să reziste pe o piață cu o concurență tot mai mare.

Chiar dacă în România există și integratori de succes, iar Dimitrie Muscă de la CAI Curtici este poate cel mai bun model în acest sens, trebuie să recunoaștem că în agricultura românească întâlnim prea puțin conceptul de

56

https://foodbiz.ro/author/viorela-pitulice/


https://foodbiz.ro/wp-content/uploads/2020/10/DSC-091-scaled.jpg

integrare, destul de puțin înțeles, de altfel, poate și pentru că vorbim de un proces aflat la început de drum. Cu excepțiile de rigoare, bineînțeles.

„Noi suntem abia la începuturile înțelegerii conceptului de integrare și exemplele domnului Muscă (n.red – Dimitrie Muscă, președintele CAI Curtici) și altele sunt insulare. Aceste cazuri sunt în faza de accelerare, dar alții sunt departe de a ajunge în punctul zero, punctul de start”, a declarat la BucharestFoodSummit Nicolae Badea, presedintele Computerland România, partenerul Gold al evenimentului.

Integrarea este obligatorie pentru agricultura românească, caracterizată de randamente mici de producție, raportat la cele ale competitorilor europeni, dar și de lipsa unor reglementări, facilități care să-i încurajeze pe fermeiri să aleagă această cale.

„Așa este corect să ne raportăm la situația în care suntem și să reușim să anticipăm mutațiile viitoare, ce a lipsit și în continuare lipseste – absența continuității, a consolidării elementelor de reglementare, a bazei de reglementare, absența facilităților de finanțare …Este nevoie de conexiune cu mediul academic și de inovare. În afară de concept, abnegație, stoicism și sacrificiu, ai nevoie de un cadru de reglementare care să dea stabilitate, care să fie continuativ, să permită consolidări, să accepte feedback-uri continue care înseamnă modificare pentru a stimula, nu pentru a strangula”, a mai spus Nicolae Badea, Computerland România.

BucharestFoodSummit.ro, ajuns la cea de-a treia ediție, este cel mai mare și important eveniment internațional al toamnei din România, în agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa.

BucharestFoodSummit.ro, Ediția a III-a: 21 septembrie – 19 noiembrie 2020, este cel mai mare și important eveniment internațional al toamnei din România în agribusines, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa.

Conferința a fost moderată de Gabriel Biriș, Partener Fondator, Casa de Avocatură Biriș-Goran, iar co-moderator a fost Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.

57

https://www.computerland.ro/computerland/



La conferință au participat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, Emil Dumitru, Secretar de Stat, MADR, dar și fermierii integratori – Alexandru Baciu și Nicușor Șerban. Au mai fost prezenți Călin Muscă, antreprenor, PorkProd, Adrian Rădulescu – președinte Asociația Fermierilor Români, Nicolae Istudor, Rector ASE București, Valentin Vladut, director general Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare (INMA), Jozsef Toth, antreprenor Juglans Dacic, Alexandru Ungurelu și Dinu Dinulescu – BucharestFoodSummit.

BucharestFoodSummit.ro este organizat în parteneriat cu #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, ICDP – Mărăcineni, HORA, Agrostandard și Academia de Studii Economice București.

Sponsorii evenimentului: Sponsor Gold – Computerland România, Exclusive Pure Water Partner – Aqua Carpatica, Wine Partner – Domeniile Sâmburești.

Partenerii media: FoodBiz, #RomâniaFuncționează, Agrostandard, Lumea Banilor, EVZ, TVRi și Economistul.

Seria de conferințe BucharestFoodSummit este în desfășurare. Se mai pot face înscrieri de participare dar locurile sunt limitate!

INDUSTRIE ALIMENTARA

Producătorul sucurilor Santal a făcut profit de 3,5 milioane de lei în 2019, plus 10%, la afaceri de peste 59 milioane de lei Laurentiu Cotu 20.10.2020,

Parmalat România, producătorul sucurilor Santal, parte a grupului francez Lactalis, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 59,1 mil. lei (12,5 mil. euro), în creştere cu 4,5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de

58

https://www.zf.ro/autor/laurentiu-cotu



la Ministerul Finanţelor. Anul 2019 este al şaselea an în care Parmalat România înregistrează o creştere a vânzărilor. Compania a avut în 2019 un profit net de peste 3,5 mil. lei (757.000 de euro), mai mult cu 10% faţă de anul precedent, arată datele publice.

Parmalat România a ajuns anul trecut la un număr mediu de 90 de angajaţi. Portofoliul Santal include nectaruri (conţinut de fructe de 25-99%), sucuri naturale obţinute din concentrate şi/sau piureuri din fructe, sucuri bio şi ice tea. Parmalat face parte din grupul internaţional Lactalis, francezii preluând pachetul majoritar de acţiuni în cadrul producătorului în 2011. Grupul are afaceri de peste 19 mld. euro anual şi deţine pe plan local şi producătorii de lactate LaDorna, Albalact şi Covalact.

Toate companiile din grupul Lactalis România sunt conduse de Giampaolo Manzonetto. Anul acesta, grupul francez Lactalis a decis să închidă fabricile din Dealu Floreni şi Vatra Dornei (Suceava), aflate în portofoliul firmei Dorna Lactate, precizând că brandul LaDorna va fi produs în continuare în celelalte unităţi ale grupului, respectiv fabrica Albalact din Oiejdea, judeţul Alba şi fabrica Covalact din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna.

Gigantul francez a venit pe piaţa lactatelor acum 12 ani prin preluarea firmei Dorna Lactate, operând apoi alte două preluări, Albalact şi Covalact, achiziţii ce i-au asigurat poziţia de lider.

Familia Herţea din Tulcea, proprietara grupului de firme Fraher, ia fonduri europene de 18 mil. lei să construiască o fabrică de lactate Florentina Niţu 19.10.2020,

Fraţii Ion şi Nicolae Herţea, care controlează grupul de firme Fraher cu afaceri cumulate de 130 milioane de lei anul trecut, iau fonduri europene de 18 milioane de lei, fără TVA, pentru a ridica o fabrică de procesare a laptelui lângă ferma de vaci pe care o au în localitatea Traian din judeţul Tulcea, potrivit datelor publicate pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

59


„Fabrica va fi gata peste un an“, au spus reprezentanţii companiei contactaţi de ZF, însă nu au dorit să ofere mai multe detalii despre investiţia pe care o au în desfăşurare. Această investiţie este una importantă pentru economia judeţului Tulcea, unde nu există în prezent nicio unitate de prelucrare a laptelui crud, conform celor mai recente date de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

60

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Rio Bucovina, distribuitor de băuturi non alcoolice şi produse alimentare, parte a grupului polonez Maspex, şi-a extins spaţiul de depozitare şi a închiriat un depozit în Constanţa Business Park Roxana

61

https://www.zf.ro/autor/roxana-rosu

Rosu 20.10.2020,

Rio Bucovina, distribuitor de băuturi non alcoolice şi produse alimentare, parte a grupului polonez Maspex, şi-a extins spaţiul de depozitare în cel mai mare parc logistic din sud-estul ţării, Constanţa Business Park, dezvoltat de Global Vision şi Globalworth.

„Ne bucură prezenţa noastră într-un parc logistic modern, construit şi accesorizat la cele mai înalte standarde. Apreciem faptul că Dunwell a înţeles de la bun început nevoile noastre şi ne-a sprijinit de-a lungul întregului proces decizional, de la prezentarea parcului până la finalizarea acordului cu dezvoltatorul Global Vision.”, a declarat Grzegorz Grabowski, CEO Maspex România.

Tranzacţia a fost intermediată de Dunwell Industrial, fiind coordonată de Corina Săndulescu, broker industrial.

Potrivit Dunwell este foarte des întâlnită în această perioadă relocarea producătorilor şi distribuitorilor din spaţii de clasa B în spaţii de înalt standard şi eficienţă de clasa A. În felul acesta depozitarea, dar şi manipularea, devin mai fiabile din punct de vedere al costurilor.

„Ritmul închirierilor la Constanţa este unul îmbucurător. Am trecut de gradul de 50% de ocupare, la 2 luni de la livrarea depozitului şi preconizăm un grad de 100% până la final de an. Este un proiect strategic, bine poziţionat, care va cuprinde funcţiuni multiple, dezvoltat în parteneriat cu Globalworth. Ne bucurăm că Maspex România este de acum unul dintre chiriaşii noştri în Constanţa Business Park. Vom pune la dispoziţia clientului nostru un spaţiu modern, funcţional şi echipat pentru a-şi derula operaţiunile în cele mai bune condiţii.”, a spus Şerban Juverdeanu, Head of Development Global Vision.

62

https://www.zf.ro/autor/roxana-rosu

În Brașov se deschide miercuri un nou mall, prefectul le cere oamenilor să nu se îmbulzească Articole • 20 Octombrie 2020

Prefectul judeţului Braşov, Mihai Cătălin Văsii, a făcut, marţi, un apel la populaţie să nu se îmbulzească la deschiderea noului mall din Centrul Civic al municipiului reşedinţă, eveniment programat miercuri, atrăgând atenţia că autorităţile nu doresc impunerea unor restricţii, dar ar putea fi nevoite să o facă „dacă situaţia o va impune”, transmite Agerpres.

„Prin definiţie, acest moment festiv presupune o aglomerare de persoane. În momentul actual, în situaţia epidemiologică în care ne aflăm, orice zonă aglomerată presupune o creştere mare a riscului de infectare cu coronavirus. De aceea, solicitarea noastră, a autorităţilor, este să acţionăm împreună cu dumneavoastră, cetăţenii, pentru evitarea răspândirii acestui virus”, a afirmat Văsii.

El a atras atenţia că, în aceste zile, incidenţa cumulată a cazurilor de COVID-19 este pe un trend crescător atât la nivelul municipiului Braşov, cât şi al întregului judeţ.

„Noul mall nu pleacă nicăieri, va fi acolo şi mâine, şi poimâine, şi săptămâna viitoare şi după aceea. Vă rog să nu transformaţi ziua de deschidere a acestuia în punctul de debut al unor noi îmbolnăviri. (…) Nu dorim să reintroducem anumite restricţii, aşa cum s-a întâmplat deja în alte judeţe, dar, dacă situaţia o va impune, nu vom avea încotro”, a spus prefectul, solicitându-le braşovenilor să respecte regulile de distanţare fizică şi igienă personală, să poarte masca în mod corect şi să limiteze orice contact direct cu orice persoană din afara familiei apropiate.

Mall-ul din Centrul civic al Braşovului, care are o suprafaţă totală închiriabilă de 45.000 de metri pătraţi, a fost construit de subsidiara din România a unei companii israeliene, care a mai construit, pe lângă imobile de birouri, mall-ul AFI din Bucureşti. Potrivit prezentării de pe site-ul propriu, noul centru comercial va avea, pe lângă magazine, restaurante, cafenele, inclusiv săli de sport şi de gaming. Totodată, o mare parte a construcţiei va adăposti birouri ale unor companii, potrivit Agerpres.

Lidl deschide un nou magazin în Otopeni, ce dispune de o stație de încărcare pentru automobilele electrice Andra Imbrea20 Oct 2020 - Știri și Noutăți

Lidl continuă investițiile în România prin inaugurarea unui nou magazin în orașul Otopeni, pe data de 22 octombrie. Noua unitate este

63



https://www.retail.ro/echipa/andra-imbrea-1.html

https://www.g4media.ro/articole

situată pe Strada 23 August, Nr. 208-212 și dispune de o stație de încărcare pentru automobilele electrice.

Noul magazin Lidl din Otopeni are o suprafață de vânzare de peste 1.300 m² și dispune de 120 de locuri de parcare, precum și de o stație de încarcare pentru automobilele electrice, unde se vor putea alimenta câte două mașini simultan. Odată cu deschiderea magazinului, vor fi create peste 20 de noi locuri de muncă.

Orarul de funcționare a magazinului va fi de luni până sâmbătă, între 7:30 și 22:00, iar duminica între 8:00 și 20:00.

Lidl optimizează constant formatul magazinelor, astfel încât să aibă un impact cât mai redus asupra mediului, dar și să ofere o experiență de cumpărături cât mai bună. Prin utilizarea unor tehnologii avansate din domeniul construcțiilor şi în conformitate cu normele de protecție a mediului, noul magazin Lidl din Otopeni dispune de soluții și tehnologii moderne, care asigură standarde înalte de eficiență energetică. Printre acestea se numără sistemul de iluminat LED, cu senzor de prezență, sistemele de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de ventilație ori stația de încărcare pentru automobile electrice.

Pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2, pe baza recomandărilor oficiale ale autorităților, Lidl face o serie de recomandări pentru clienți, publicate atât online, cât și în incinta magazinelor. Printre cele mai importante recomandări se numără plata cu cardul bancar, evitarea zonelor aglomerate, atingerea doar a fructelor și legumelor pe care doresc să le cumpere și păstrarea distanței recomandate față de alte persoane. Pentru a-i ajuta pe clienții care stau la coadă să păstreze distanța recomandată față de cei din jurul lor, și în noul magazin din Otopeni se găsesc indicatoare pe podea în zona caselor de marcat. În același timp, Lidl face apel la solidaritatea clienților pentru a respecta la rândul lor atât recomandările autorităților, cât și măsurile individuale de prevenție în timpul cumpărăturilor.

Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ

64

10.800 de magazine și peste 160 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial.

În prezent, Lidl are aproximativ 287.000 de angajați, dintre care peste 8.000 în România, unde retailer-ul german are deschise peste 280 de magazine și 5 centre logistice.

HoReCa: cele mai apreciate soluții ale antreprenorilor la criza Covid-19 Angela Alexandru Hospitality Culture Institute, primul institut independent de cercetare, training și consultanță din România care studiază piața și trendurile din HoReCa, a premiat excelența din industria ospitalității în cadrul Romanian Hospitality Awards, în contextul cele mai grele perioade din industrie, marcată de criza Covid-19.

Fii alături de noi la retailArena 2020 - RetailAboveCorona: Retailing in times of crisis pe 27 și 28 octombrie pentru a afla ultimele trenduri din industria de retail și eCommerce. Te poți înscrie gratuit AICI.

Astfel, au fost nominalizați și premiați specialiștii, antreprenorii și investitorii din HoReCa care au demonstrat că acest sector de activitate este unit și are puterea să se reinventeze în ciuda tuturor constrângerilor impuse de stat în 2020, cel mai greu an din istoria industriei.

“Chiar dacă este neglijată de către statul român și fără nici o soluție reală compensatorie, industria ospitalității este încă în picioare, antreprenoriii cresc și se reinventează. Investitorii și antreprenorii din HoReCa alocă fonduri suplimentare pentru revenire, ajută comunitatea afectată de criza Covid-19 prioritatea lor fiind acum sa își țină angajații aproape", a declarat Florin Maxim, fondator al Hospitality Culture Institute.

Printre noutățile din acest an ale Romanian Hospitality Awards se numără inaugurarea a trei noi categorii de jurizare: „Cel mai bun proiect de CSR”, prin care au fost premiate inițiativele de sprijin în contextul Covid-19, „Epic Visits” și „Crisis Management”.

65

https://bit.ly/34pYAGj



https://www.retail.ro/echipa/n-a-4.html

Industria HoReCa a demonstrat și în această criză sanitară că este extrem de sensibilă la ce se întâmplă în jurul ei și totodată pregătită să ofere o mână de ajutor comunității în care se regăsește.

Astfel, trei dintre cei mai cunoscuți antreprenori și specialiști din ospitalitatea românească, Ștefan Mandachi, Adi Hădean și Răzvan Crișan, au fost aleși de juriul Hospitality Culture Institute drept cei mai buni inițiatori ai unor proiecte de sprijin ca reacție la efectele generate de criza Covid-19.

Astfel, antreprenorul Ștefan Mandachi a fost premiat pentru “1 cm de fapte, nu vorbe”, prin care a scos la “vânzare” toți centimetrii care formează suprafața autostrăzii de 1 metru. 1m x 30 m = 300,000 cm2. Fiecare cm2 a costat zece euro și a “vândut” 150.000 cm și a acumulat 1,5 mil euro în 40 zile, cea mai mare strângere de fonduri inițiată de către o persoană fizică. Cei care n-au avut bani să cumpere, au donat bunuri și servicii (total 450.000 euro).

Proiectul lui Adi Hădean, #SolidarSocial, a reprezentat o soluție imediată pentru criza provocată de COVID-19 pentru medicii care lucrau 7 din 7 fără pauză, o soluție imediată pentru bătrânii vulnerabili, izolați în case. În doar câteva zile a devenit o mișcare umanitară ce a mobilizat zeci de oameni, atât sponsori, cât și voluntari. Jumătate de an mai târziu, proiectul a depășit pragul de 100.000 de porții, a depășit 14.000 de kilometri parcurși și 110 tone de ingrediente gătite.

Proiectul creat de antreprenorul Răzvan Crișan, Kane: #ACUM, a însemnat 45.300 porții de mâncare donate către 5 spitale din București (Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, Spitalul de Urgență Floreasca, Institutul Oncologic Alexandru Trestioreanu și Spitalul Clinic de Copii Marie Skłodowska Curie) și persoane din medii defavorizate cu sprijinul Asociației Studenților la Construcții din București și Asociației Geeks For Democracy / Cumpărături La Ușa Ta.

Un număr record de specialiști, 130 membri de top din industria ospitalității și personalități marcante din societate, au nominalizat și jurizat în cadrul Romanian Hospitality Awards, iar juriul a fost condus de Ray F. Iunius, specialistul român apreciat la nivel internațional, cu experiență în cadrul prestigioasei școli hoteliere din Lausanne.

Familia Regală a României a fost alături de proiectul Romanian Hospitality Awards printr-un mesaj transmis de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei.

66

Crisis Management: antreprenorii români au găsit soluții la criză

Categoria Crisis Management a fost creată în răspuns direct la pandemia COVID-19. La această categorie s-au punctat adaptarea și reinventarea în timp de criză, iar câștigătorii au fost lanțul de restaurante City Grill (Locul 1), platforma de livrari Glovo (Locul 2) și cafenelele 5 to go (Locul 3).

Epic Visits este categoria în care s-a jurizat turismul experiențial. Această categorie răsplătește cele mai bune pachete tematice originale (cazare și experiențe) disponibile în România, iar câștigătorii sunt Atra Doftana (Locul 1), Raven's Nest (Locul 2) și Viscri 32 (Locul 3). Au fost luate în vedere doar pachete complete care amestecă cel mai bine tema locului în care turiștii stau cu o activitate conexă pe care o desfășoară, cu scopul de a crea o experiență autentică, memorabilă, îmbogățitoare a vieții.

Cei 130 de experți au jurizat fiecare componentă a ospitalității românești. Astfel, cele 16 categorii de jurizare includ premiul pentru cel mai bun restaurant, cafenea sau hotel dar și furnizorul anului, cel mai bun antreprenor, bucătar sau brand de livrare de mâncare.

Cel mai bun furnizor pentru industria HoReCa:

Locul 1: Metro Locul 2: Nordic Food Locul 3: Selgros

Cel mai bun antreprenor

Locul 1: Dragoș Petrescu Locul 2: Dan Isai Locul 3: Radu Savopol

Cel mai bun chef

Locul 1: Alex Petricean Locul 2: Adi Hădean Locul 3: Joseph Hadad

Cel mai bun QSR (Quick Service Restaurant)

Locul 1: Calif Locul 2: Salad Box Locul 3: Dristor Kebap

67

Cel mai bun brand de delivery

Locul 1: Jerry's Pizza Locul 2: City Grill Delivery Locul 3: Trenta Pizza

Cel mai bun delivery app

Locul 1: Glovo Locul 2: foodpanda Locul 3: Bringo

Cea mai bună cofetărie

Locul 1: French Revolution Locul 2: foodpanda Zexe Braserie Locul 3: Gioelia Cremeria

Cel mai bun club

Locul 1: Loft Locul 2: Fratelli Locul 3: Expirat

Cel mai bun hotel

Locul 1: Teleferic Grand Hotel Locul 2: Epoque Hotel Relais & Châteaux Locul 3: Radisson Blu Hotel

Cea mai bună cafenea/ceainărie

Locul 1: Origo Coffee Shop Locul 2: Bob Coffee Lab Locul 3: 5 to go

Cel mai bun bar/pub

Locul 1: Biutiful Locul 2: Nomad Sky Bar Locul 3: Hard Rock Cafe

Cel mai bun restaurant

Locul 1: Baracca

68

Locul 2: the ARTIST Locul 3: NOUA

Organizaţia Patronală a Retailerilor din România trage din nou un semnal de alarmă: Retailul nealimentar se află în pragul colapsului. O soluţie de ultim resort ar fi protestul public Robert Manea 20.10.2020,

Organizaţia Patronală a Retailerilor din România (RORETAIL), care grupează peste 500 de magazine cu peste 3.000 de angajaţi, susţine că situaţia magazinelor din retailul nealimentar continuă să se agraveze în condiţiile în care măsurile de sprijin anunţate de autorităţi întârzie să apară sau exclud activităţile companiilor active în industrie.

Recent, Guvernul PNL a publicat OUG 174/2020, care modifică OUG 130/2020 privind granturile acordate IMM-urilor în valoare totală de aproximativ 1 miliard de euro. „RORETAIL a transmis în nenumărate rânduri către ministerele de resort, Guvern şi Parlament propunerile sale de activităţi eligibile pentru acordarea de granturi de capital de lucru şi/sau investiţii, activităţi afectate sever de starea de urgenţă şi alertă instituite ca urmare a crizei Covid-19. Ele nu au fost însă în final incluse în prevederile OUG 174/2020.

Discuţiile şi consultările purtate cu autorităţile, în perioada de dinaintea alegerilor locale, s-au transformat din posibile măsuri menite să salveze locuri de muncă şi afaceri în simple promisiuni electorale. Drept urmare în perioada următoare va rezulta o puternică undă de şoc pentru întreaga industrie naţională de retail nealimentar.

Situaţia magazinelor din retailul nealimentar şi a furnizorilor locali continuă să fie una extrem de dificilă la aproape 4 luni de la redeschiderea centrelor comerciale. În perioada iulie-septembrie procentele de scădere a volumului vânzărilor retailului nealimentar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut au fost de până la 75%, cu o medie a scăderilor între 35% şi 45%. Scăderea de trafic din lunile iulie-septembrie a fost şi ea de până la 60%, cu vârfuri chiar şi de 75%, media situându-se în intervalul unor scăderi de 35%-50%, faţă de acelaşi interval din 2019. În contextul în care traficul în magazinele din

69

retailul nealimentar HoReCa din centrele comerciale înregistreaza scăderi şi mai accentuate, lipsa oricărui sprijin imediat din partea autorităţilor va conduce la închiderea definitivă a numeroase companii din domeniu, multe dintre ele branduri şi producători români, şi la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă.

În cazul în care nu vom regăsi în autorităţile române un partener de încredere pentru a salva industria de retail nealimentar si HoReCa din centrele comerciale, membrii RoRetail vor fi nevoiţi să apeleze ca soluţie de ultim resort la diferite forme de protest public.”

Amenzi aplicate în piețe pentru lipsa prețului afișat la tarabă! Lefter Angelica 20 octombrie 2020

Toleranță zero din partea oamenilor legii la ultimele controale efectuate în piețe. Cantități impresionante de legume proaspete au fost confiscate pentru încălcări ale legii, iar în mai multe situații s-au aplicat amenzi -sancțiunea constatată fiind lipsa prețului afișat la tarabă.

Piețele din județul Galați au fost controlate recent de oamenii legii, care au aplicat zeci de amenzi și au confiscat bunuri. Poliţiştii locali din cadrul Serviciului Control Activităţi Comerciale care au verificat piețele au constatat numeroase nereguli, de la prețuri lipsă la cântare care funcționau în favoarea comerciantului.

Au fost confiscate 4.800 de kilograme de fructe/legume (struguri, hrean, roşii, vinete), 1.360 de ţigarete şi trei cântare, bunuri în valoare de peste 11.500 de lei, potrivit adevărul.ro.

”Pe perioada acţiunii de control, oamenii legii au verificat un număr de 38 de operatori economici/persoane fizice şi au aplicat 23 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 4.300 lei. Pentru lipsă afişare preţuri, în baza HCL 260/2018, poliţiştii locali au dat un număr de 10 amenzi, alte 13 sancţiuni contravenţionale fiind aplicate în baza Legii 12/1990”, a declarat Aurelia Matei, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Galaţi.

Potrivit oamenilor legii, în primele nouă luni ale anului, poliţiştii locali din cadrul Serviciului Control Activităţi Comerciale au aplicat 465 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 330.100 de lei. Dintre acestea, 177 au

70

https://adevarul.ro/locale/galati/aproape-5-tone-defructe-legume-confiscate-politisti-comercianti-nu-afisau-nicipreturile-1_5f8d86845163ec4271084a67/index.html?fbclid=IwAR3h2edk7fvvuOvrpAbQxoemGHqBlm-KOCc7FMjN480UX9tkgjU5VSp100w

https://food-retail.agrointel.ro/author/angelica/

https://food-retail.agrointel.ro/author/angelica/

fost aplicate pentru încălcarea prevederilor HCL 260/2018. Tot în perioada menţionată, oamenii legii au suspendat activitatea la 12 agenţi economici şi au ridicat marfă în vederea confiscării în 72 de cazuri.

În perioada iunie-septembrie 2020, poliţiştii locali din cadrul Serviciului Control Activităţi Comerciale au efectuat verificări cu privire la ocuparea domeniului public cu terase sezoniere, lăzi cu îngheţată, vitrine frigorifice şi chioşcuri pentru îngheţată/băuturi răcoritoare. Ca urmare a acestor controale, au fost aplicate 12 sancţiuni, în valoare totală de 6.800 de lei.

Poliţiştii locali au aplicat amenzi și pentru lipsă acord funcţionare şi autorizaţie pentru alimentaţie publică. În acest caz s-a dispus măsura complementară de suspendare a activităţii la doi din cei trei operatori economici verificaţi, în baza OG nr. 99/2000.

Au mai fost date sancțiuni pentru: lipsă licenţă amplasare terasă sezonieră conform HCL 260/2018, lipsă autorizaţii emise de autorităţile publice locale şi/sau central şi lipsă autorizaţii utilizare muzică în scop ambiental (drepturi de autor), conform Legii 8/1996.

CERTIFICARE: Magazinele Carrefour – standarde internaționale de siguranță împotriva COVID-19! Redacția19 octombrie 2020 Carrefour România a primit Certificarea internațională de Conformitate – SAFE Asset Group care atestă rigurozitatea și corectitudinea măsurilor anti-Coronavirus implementate de companie și le recunoaște ca fiind în conformitate cu recomandările actuale comunicate de Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și cu bunele practici internaționale din retail, informează un comunicat de presă al rețelei de hipermarketuri Carrefour România, remis redacției Agrointeligenţa FOOD-RETAIL.

SAFE Asset Group recunoaște Carrefour România ca fiind o companie “COVID-19 Compliant”, în același timp confirmă certificarea “COVID-19 Compliant” pentru toată rețeaua de hipermarketuri Carrefour din România și pentru sediul central al companiei.

Certificarea tuturor hipermarketurilor Carrefour și a spațiilor de birouri a rezultat în urma unui proces riguros de evaluare a cadrului global de proceduri de siguranță, inclusiv a protocoalelor de curățenie și reacție, efectuat în perioada septembrie-octombrie 2020, se mai arată în comunicat.

Evaluarea s-a concentrat pe 4 direcții vizate de organizația de certificare: (1) comunicarea măsurilor de siguranță, (2) protocolul de igienă, (3) siguranța clienților și a angajaților și (4) procedura de răspuns în cazul incidentelor.

71

https://food-retail.agrointel.ro/author/admin/

“Din prima zi și în fiecare zi, prioritatea noastră este sănătatea clienților și a colegilor noștri, de care ne îngrijim prin acțiuni concrete. Credem că responsabilitatea începe cu fiecare dintre noi și că doar împreună putem avea grijă de comunitate. De la debutul crizei am luat decizii care să ne așeze cu un pas înaintea unei boli care lovește, oricum, rapid. Și nu lăsăm garda jos. Venim acum către clienți cu o certificare internațională, care aduce o siguranță în plus în magazine. Continuăm să investim în standarde de siguranță pentru spațiile noastre și în tehnologie care să îmbunătățească experiența clienților noștri”, declară Cătălin Samara, Chief Operation Officer Carrefour România.

“Certificarea acoperă nu numai toate procedurile care au loc în magazin înainte ca produsele să ajungă pe raft, dar – la fel de important – evaluează modul în care organizația previne și e pregătită să răspundă, la toate nivelurile, la situații ce ar putea fi generate de COVID-19. Respectarea unui cadru bine documentat cu reguli și instrucțiuni este ceea ce oferă unei organizații rezistență și capacitate de a opera la standarde înalte pe termen lung. Și, când vine vorba de COVID-19, se pare că suntem într-un maraton. Carrefour România SA funcționează la cel mai înalt nivel internațional și își demonstrează responsabilitatea atât pentru clienți, cât și pentru colegi”, menționează Magnus Roxner, Chief Operation Officer SAFE Asset Group.

Tehnologia din magazinele Carrefour a devenit cu atât mai importantă pe perioada pandemiei, aceasta ajutând clientul să câștige timp, printr-o sesiune rapidă și simplă la cumpărături. Prin aplicația Carrefour, cu funcția Scan & Pay, clienții pot scana produsele direct de la raft, le adaugă în coș și, când ajung la casă, nu mai trebuie să le pună pe bandă, ci pot plăti folosind codul de bare unic generat de aplicație. La Casele Self Service, clienții scanează produsele și plătesc singuri, cash sau card, iar pentru cei care vor să cumpere de oriunde, există platformele online carrefour.ro și BRINGO (serviciul personalizat de cumpărături cu livrare în 90 de minute) sau opțiunea Click & Collect, direct în magazin.

Toate acestea vin să completeze un set de măsuri implementate de companie în toate magazinele din țară:

Carrefour a instalat panouri transparente de protecție la toate casele de marcat.

Oră de oră igienizează cărucioarele, coșurile de cumpărături, spațiile pentru deservirea clientului la case (inclusiv benzile de produse), POS-uri, tastaturi, separatoare clienți și cântarele din raioanele de produse proaspete.

72

Asigură dispensere cu soluție dezinfectantă la intrarea în magazin, dar și în zonele cu produse proaspete, pentru a face posibilă dezinfecția mâinilor înainte ca orice client să-și aleagă produsele.

Pune la dispoziție mănuși pentru zonele destinate brutăriei, legumelor și fructelor, pentru manipularea sigură a produselor.

Comunică în mod constant mesaje de prevenție și siguranță, prin radio in-store și semnalistică.

A montat chiuvete cu apă caldă în incinta magazinelor pentru o și mai bună igienă a mâinilor

Angajații au măști și mănuși de protecție, pulverizatoare cu soluție dezinfectantă, iar mijloacele de transport pentru angajați și clienți sunt constant igienizate și dezinfectate.

Pentru obținerea Certificării de Conformitate COVID-19, s-a derulat un proces amănunțit de evaluare a implementării acestui cadru de proceduri, luând în considerare standardul SAFE pentru Ospitalitate, Birouri, Retail și Medii Publice (SHORE) și Standardele General Acceptate de Audit (GAAS), în conformitate cu recomandările actuale comunicate de Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și cu bunele practici internaționale din domeniul Retail.

Prin SHORE, program de certificare conceput pentru Ospitalitate, Birouri, Retail și Medii Publice recunoscut internațional, SAFE Asset Group a acordat peste 300 de Certificări de Conformitate COVID-19 în lume, certificând, printre acestea, mari centre comerciale din Africa de Sud, Finlanda, Lituania și România.

DIVERSE

Amendă uriașă luată de un crescător de animale! DSVSA l-a sancționat cu 42.400 de lei! Ramona Dascălu - 20 octombrie 2020

73

Amendă usturătoare pentru un crescător de animale! Cosmin Ion Neagoe, un crescător de capre din comuna Izvoare, județul Dolj, spune că a fost amendat de către Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dolj cu suma de 42.400 lei deoarece ar fi sacrificat două capre într-un spațiu neamenajat. Aceeași amendă de 42.400 de lei ar fi primit-o și un coleg de-al său, iar alți doi crescători, care la fel au fost prinși sacrificând animale în spații neamenajate, ar fi fost amendați doar cu 500 de lei.

”Priviți fraților și voi ce amendă poate să dea un inspector veterinar pentru două capre tăiate într-un spatiu neamenajat. Țin să specific că am fost patru băieti, la doi ne-a dat 42.400 lei amenda și la doi dintre noi, 500 lei”, a scris pe un grup de Facebook dedicat crescătorilor de animale Cosmin Ion Neagoe, zis și Cosmin Ciobanu’.

Crescătorul a făcut public chiar și procesul verbal întocmit de inspectorul DSVSA Dolj, în care se specifică motivul pentru care a fost amendat crescătorul cu suma de 42.400 de lei, adică echivalentul a aproape 9.000 de euro.

”La data de 10 octombrie 2020, a fost depistat în târgul Lipov, sacrificând animale (capre) suspecte de boli transmisibile specifice rumegătoarelor mici, în spații neautorizate, fără documente sanitar veterinare care să ateste trasabilitatea produselor”, se arată în procesul verbal.

De asemenea, se specifică și în baza cărei legi crescătorul a fost amendat odată cu suma de 40.000 de lei, precum și cu suma de 2.400 de lei. Astfel, potrivit Hotărârii de Guvern 984/2015, la articolul 4, alineatul b, punctul 2, se sancționează cu amendă de la 30.000 la 40.000 de lei ”tăierea pentru consumul uman a animalelor bolnave, suspecte de boli transmisibile sau parazitare și comercializarea cărnii și a subproduselor obținute, în alte condiții decât cele stabilite de medicul veterinar oficial”.

Potrivit aceleiași Hotărâri de Guvern, doljeanul a fost amendat cu 2.400 de lei, de această dată, în baza articolului 6, alineat a, punctul 10, cu o amendă de la 1.200 lei la 2.400 lei pentru ”încălcarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind demonstrarea trasabilității produselor la producerea, prelucrarea, distribuția, punerea pe piață sau comercializarea alimentelor sau a hranei pentru animale”.

74

Porci „MASCAȚI” vânduți ilegal! 20 octombrie 2020

Judeţul Arad se confruntă cu focare de pestă porcină africană de mai bine de două luni, iar în acest moment sunt afectate 16 localităţi.

În pofida interdicţiilor impuse de autorităţi privind mişcarea animalelor şi, implicit, vânzarea lor, mulţi crescători au găsit soluţii prin care evită amenzile. Ei vând porcii online, adesea fără niciun document şi folosindu-se de anunţuri “mascate” care nu conţin cuvinte-cheie după care ar putea fi găsite de autorităţi, ci doar poze, relatează publicația locală Aradon.

Atât pe Facebook, cât și pe site-uri specializate în publicarea anunțurilor de vânzare – cumpărare apar postări prin care se vând suine vii din județul Arad, inclusiv din localitățile cu focare de PPA aflate în evoluție. Aceste anunțuri au fost descoperite de publicațiile Jurnalul Arădean și Aradon, cât şi de către reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) .

Directorul executiv al DSVSA Arad, Marcel Roșu, declară că aceste practici pun în piedică combaterea extinderii pestei porcine africane, mai ales că unele dintre anunţuri sunt “acoperite” de vânzarea altor produse, cum ar fi lemne de foc sau adidaşi.

“Mişcarea ilegală a animalelor, inclusiv comerţul online, reprezintă, în acest moment, cea mai mare piedică în eforturile noastre de limitare a extinderii focarelor de pestă porcină africană. Din păcate, am găsit anunţuri privind vânzarea suinelor chiar din localităţi în care avem focare în evoluţie, sau din zonele de protecţie. Pe site-uri specializate, există anunţuri mascate, în care se spune că se vând lemne de foc sau adidaşi, de exemplu, dar în fotografii sunt porci. Aceşti comercianţi iliciţi fac în aşa fel încât autorităţile să nu găsească anunţurile de vânzare porci după cuvintele-cheie”, a declarat Marcel Roşu.

CE SPUN VÂNZĂTORII?

În demararea acestei anchete, Jurnalul Arădean și Aradon au colaborat împreună și au contactat câțiva dintre vânzătorii anunțurilor „mascate”. Unul

75

https://agro-tv.ro/pandemia-noastra-principala-pesta-porcina-africana/

dintre aceștia, deși susținea inițial că vinde lemne, dar în poză apăreau porci, a confirmat în prealabil că întradevăr vinde porci și nu lemne. El vinde suine vii la prețul de 12 lei/kg și deține câteva exemplare de 80 – 120 kilograme. Întrebat de jurnaliști dacă are documente sanitar – veterinare, acesta a spus că nu deține. Nici analize pentru peste africană. Singura garanție că suinele sunt sănătoase a fost „cuvântul” vânzătorului. Totuși, jurnaliștii când i-au spus vânzătorului că vor să facă şi analize, omul nu a mai părut interesat să vândă, afirmând că nu are timp să umble pentru teste.

Combaterea PPA – O PROVOCARE pentru autorități

Reprezentanții DSVSA Arad au apelat la polițiști și jandarmi, iar aceștia urmează să facă echipe comune pentru a identifica și sancționa vânzătorii, care nu fac nimic altceva decât să împiedice combaterea exterinderii pestei porcine africane.

“Singura soluţie este să organizăm controale împreună cu poliţiştii şi jandarmii, pentru că DSVSA nu poate stopa altfel aceste practici prin care mişcarea animalelor are loc în mod nesupravegheat”, a declarat şeful DSVSA.

Marcel Roşu a adăugat că în judeţ a fost începută o campanie de informare, fiind distribuite broşuri şi alte materiale tipărite care conţin recomandările autorităţilor şi măsurile pentru limitarea extinderii pestei porcine africane.

Ce localități se confruntă cu această problemă?

Luni, în judeţul Arad erau în evoluţie 35 de focare de pestă porcină africană, în 16 localităţi, respectiv: Curtici, Şiria, Galşa, Mâsca, Covăsânţ, Socodor, Ghioroc, Pâncota, Măderat, Sântana, Juliţa, Şimand, Sintea Mică, Nadăş, Olari şi Cristeşti. Primele focare au fost confirmate în 4 august, în Şiria şi Curtici.

Conform DSVSA, principalele cauze ale răspândirii bolii sunt intrarea/ieşirea porcilor din zonele aflate sub restricţie de circulaţie (10 kilometri în jurul focarului) prin operaţiuni de comerţ ilegal, anunţarea cu întârziere a medicului veterinar în cazul apariţiei bolii, neutilizarea echipamentelor de protecţie cu destinaţie specială, nerespectarea normelor minime de biosecuritate (porci neîngrădiţi, cu posibilitatea de contact cu porcii mistreţi) şi densitatea mare de porci mistreţi.

76

http://arad.dsvsa.ro/comunicat-de-presa-pesta-porcina-africana-24-09-2020/

... citeste si partea a doua , te rog ...

77

apar-romania.ro · web view2020/10/20 · În esență, fermierii depind de subvenții, ambițiile...

Documents