Stiri 4 ianuarie 2021 , prima parte

Cursul de schimb 04.01.2021 1 EUR 4.8691

1 USD 3.9609

Cod galben de ploi intense şi intensificări ale vântului şi Cod portocaliu de ninsori şi viscol. Care sunt zonele afectate 4 ianuarie 2021, News.ro

Meteorologii au emis Cod galben de ploi abundente şi intensificări ale vântului, dar şi ninsori în vestul şi nordul Olteniei, nordul Munteniei şi sudul Banatului. Pentru Carpaţii Meridionali, la peste 1.700 de metri altitudine, va fi Cod portocaliu de viscol puternic şi ninsori abundente.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare Cod galben valabilă de luni, de la ora 14.00, până marţi, la ora 8.00.

"În intervalul menţionat, va ploua în toată ţara, iar în vestul şi nordul Olteniei, nordul Munteniei şi sudul Banatului se vor acumula cantităţi de apă care vor depăşi local 25...35 l/mp şi izolat 40...60 l/mp. La munte vor fi precipitaţii mixte, iar la altitudini de peste 1700 m, în Carpaţii Meridionali şi Carpaţii de Curbură vor predomina ninsorile, se va depune strat de zăpadă consistent, iar vântul va avea instensificări cu rafale, în general, de 60...80 km/h, viscolind ninsoarea şi determinând scăderea semnificativă a vizibilităţii", arată meteorologii. Intensificări ale vântului vor fi şi în Carpaţii Orientali, cu rafale de 60-80 km/h, precum şi, local şi temporar, în sudul, estul şi centrul ţării, cu viteze de 45-55 km/h.

1

De altfel, a fost emis Cod portocaliu, de luni de la ora 18.00 până marţi la ora 8.00, interval în care pe crestele Carpaţilor Meridionali, la altitudini de peste 1.700 de metri, va ninge abundent, iar vântul va sufla tare, cu rafale de peste 80-110 km/h, viscolind puternic şi troienind zăpada şi determinând scăderea vizibilităţii sub 50 de metri.

În Carpaţii Orientali şi Meridionali va continua să ningă şi pe parcursul zilei de marţi, dar în general slab cantitativ.

Agrometeo: vreme mai calda decat normalul perioadei si sanse de precipitatii. Iata starea de vegetatie la principalele culturi de toamna ianuarie 4, 2021

In urmatoarea saptamana, temperaturile inregistrate in intreaga tara se vor situa la intervale mai mari decat normalul acestei perioade insa, in anumite regiuni, poate exista riscul de inghet la suprafata solului si de lapovita sau ninsoare.

In majoritatea regiunilor, dezvoltarea culturilor de toamna se va desfasura in conditii optime, iar vremea este propice desfasurarii activitatilor agricole de sezon, se arata in prognoza agrometeorologica ANM, valabila in intervalul 01-07 ianuarie.

Caracteristici meteorologice

Pe ansamblu, perioada se va caracteriza printr-o vreme mai calda decat in mod normal, in cea mai mare parte a teritoriului agricol. Temperatura medie

2

diurna a aerului va oscila intre -2…13°C, mai ridicata cu 1…11°C in raport cu mediile climatologice, la scara intregii tari.

Temperatura maxima a aerului se va situa intre 4…17°C, in majoritatea zonelor de cultura. Temperatura minima a aerului va fi cuprinsa intre -7…9°C in aproape toata tara, cele mai scazute valori fiind posibile in depresiunile din estul Transilvaniei, unde vor fi conditii de producere a inghetului la suprafata solului.

Sub aspect pluviometric, sunt posibile ploi locale, dar si mixte (ploaie, lapovita si ninsoare), insotite de intensificari temporare ale vantului, iar izolat, cantitatile de apa pot fi mai insemnate. De asemenea, in zonele de campie vor fi conditii de producere a cetii, asociata cu burnita.

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de umiditate pe adancimea de sol 0-100 cm, in cultura graului de toamna, se va incadra in limite satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in majoritatea regiunilor agricole. Continutul de apa din sol va prezenta valori scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata si puternica, local in estul, sud-estul si centrul Dobrogei.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Ca urmare, ritmurile biologice ale speciilor de toamna vor evolua in general normal pe aproape intreg teritoriul agricol, cu exceptia zonelor depresionare, unde procesele de vegetatie ale culturilor vor fi incetinite si chiar stagnate temporar.

In functie de data semanatului, orzul si graul de toamna vor parcurge fazele de rasarire, formare a frunzei a treia si infratire (10-100%) in majoritatea regiunilor, cu o uniformitate si vigurozitate a plantelor buna si medie, respectiv medie si slaba la culturile infiintate tardiv.

Sub aspect fenologic, la rapita se va inregistra infrunzirea (9-13 frunze), la nivelul intregii tari. Pomii fructiferi si vita-de-vie se vor afla in starea de repaus biologic, in cea mai mare parte a plantatiilor, speciile prezentand o buna rezistenta la conditiile de iernare. Lucrarile in camp se vor desfasura pe ansamblu normal, exceptand zilele cu precipitatii

Recomandari de specialitate

Continuarea verificarii sistematice a viabilitatii plantelor la culturile de toamna si a elementelor de rod la pomii fructiferi si vita-de-vie;

3

Aplicarea ingrasǎmintelor minerale pe baza de fosfor si potasiu la speciile de toamnǎ semanate in epoca optima;

Efectuarea lucrǎrilor de intretinere in vii si livezi.

APIA si SUBVENTII

TERMEN LIMITĂ 19 FEBRUARIE 2021: SUBVENȚII APIA PE HECTAR ȘI PE CAP DE ANIMAL PENTRU 2021! Agroinfo 04 ianuarie 2021

PLĂȚI DIRECTE APIA 2021! România trebuie să notifice Comisia Europeană până la data de 19 februarie 2021 cu privire la plățile directe acordate fermierilor și crescătorilor de animale pentru anul 2021, la valoarea acestor plăți, reducerea plăților, convergența plăților.

Noile prevederi sunt incluse în  REGULAMENTUL (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022.

Modificări în Regulamentul 1.307 din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune!

Reducerea plăților directe:

Art. 11, Regulamentul 1.307: Statele membre reduc cuantumul plăților directe care urmează să fie acordate unui fermier într-un anumit an calendaristic cu cel puțin 5 % pentru partea din sumă care depășește 150 000 EUR.

Înainte de aplicare, statele membre pot deduce salariile legate de o activitate agricolă plătite efectiv și declarate de fermier în anul calendaristic precedent, inclusiv impozite și contribuții sociale aferente ocupării forței de muncă, din cuantumul plăților directe care urmează să fie acordate fermierului în temeiul titlului III capitolul 1 într-un anumit an calendaristic. În cazul în care nu există date disponibile privind salariile plătite efectiv și declarate de

4

fermier în anul calendaristic precedent, se utilizează cele mai recente date disponibile.

Atunci când un stat membru decide să acorde fermierilor o plată redistributivă și să utilizeze peste 5 % din plafonul național anual în acest scop, acesta poate decide să nu aplice prezentul articol.

Atunci când un stat membru decide să acorde fermierilor o plată redistributivă și aplicarea limitelor maxime îl împiedică să utilizeze peste 5 % din plafonul național anual, statul membru în cauză poate decide să nu aplice prezentul articol.

Niciun avantaj obținut prin evitarea reducerilor plății nu este acordat fermierilor în privința cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial, după 18 octombrie 2011, condițiile de evitare a efectelor prezentului articol.

În cazul unei persoane juridice sau al unui grup de persoane fizice sau juridice, statele membre pot aplica reducerea menționată la nivelul membrilor respectivelor persoane juridice sau grupuri atunci când dreptul național prevede ca fiecare membru să își asume drepturi și obligații comparabile cu cele ale fermierilor individuali care au statutul de șef al exploatației, în special în ceea ce privește statutul lor economic, social și fiscal, cu condiția să fi contribuit la consolidarea structurilor agricole ale persoanelor juridice sau ale grupurilor în cauză.

Despre toate aceste decizii cu privire la reducerea plăților directe, România trebuie să notifice Comisia Europeană până la data de 19 februarie 2021, pentru anul 2021 și până la 1 august 2021 pentru plățile aferente anului 2022:

„Statele membre notifică Comisiei deciziile luate în conformitate cu prezentul articol, precum și orice produs estimat al reducerilor, până la data de 19 februarie 2021 pentru anul 2021 și până la data de 1 august 2021 pentru anul 2022.”

De asemenea, valoarea drepturilor la plată ale fermierilor și convergența plăților, calculul valorii unitare trebuie notificate Comisiei până la data de 19 februarie 2021, pentru plățile directe, subvențiile, aferente anului 2021.

Articolul 25. Valoarea drepturilor la plată și convergență. Regulament 1.307/2013: Statele membre calculează valoarea unitară a drepturilor la plată împărțind un procent fix din plafonul național. Prin derogare de la metoda de calcul menționată, statele membre pot decide să diferențieze valoarea drepturilor la plată, excluzându-le pe cele alocate din rezerva națională sau

5

din rezervele regionale în 2015, pentru fiecare an relevant, pe baza valorii lor unitare inițiale.

Începând cu anul de cerere 2019 cel târziu, toate drepturile la plată dintr-un stat membru sau, când se aplică articolul 23, dintr-o regiune, au o valoare unitară uniformă.

Altă notificare pe care România trebuie să o facă la Comisia Europeană până la data de 19 februarie 2021 privește contractele de arendă.

Art. 28. Profit neașteptat. Regulamentul 1.307/2013: În sensul articolului 25 alineatele (4)-(7) și al articolului 26, un stat membru poate să prevadă, pe baza unor criterii obiective, că, în caz de vânzare, de acordare sau de expirare, în întregime sau parțial, a unui contract de arendare a unor suprafețe agricole după data stabilită în temeiul articolului 35 sau al articolului 124 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 și înaintea datei stabilite în temeiul articolului 33 alineatul (1) din prezentul regulament, majorarea sau o parte din majorarea valorii drepturilor la plată care ar urma să fie alocate fermierului în cauză este restituită în rezerva națională sau în rezervele regionale, dacă majorarea ar duce la obținerea unui profit neașteptat pentru fermierul în cauză.

Criteriile obiective respective sunt stabilite astfel încât să se asigure tratamentul egal al fermierilor și să se evite denaturarea pieței și a concurenței și includ cel puțin următoarele:

(a) o durată minimă a arendei; și

(b) proporția din plata primită care este restituită în rezerva națională sau în rezervele regionale.

APIA a demarat plata despagubirilor pentru fermierii afectati de criza COVID. Ce sume vor fi acordate? ianuarie 4, 2021

APIA reaminteste ca a dat startul platilor pentru cererile depuse de fermieri in cadrul Masurii 21 din Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 2014-2020 – Sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor si IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza COVID destinata urmatoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine si caprine), vegetal (legume-fructe si cartofi).

Platile s-au realizat dupa aprobarea suplimentarii bugetului alocat acestei masuri, de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro.

6

Astfel, pana la data de 31 decembrie 2020, din plafonul de 182,5 milioane de euro, APIA a autorizat la plata suma de 179,79 milioane euro pentru un numar de 122.447 cereri  unice, din care:

Suma de 51,57 milioane euro, pentru un numar de 148 cereri – sectorul legume fructe;

Suma de 85,1 milioane euro, pentru un numar de 691 cereri – sectorul bovine;

Suma de 43,12 milioane euro, pentru un numar de 946 cereri – sectorul ovine/caprine.

Conform fluxurilor procedurale din cadrul APIA si al institutiilor financiare bancare, o parte dintre fermieri au primit in conturi sumele aferente acestei masuri incepand cu data de 30 decembrie, iar alimentarea conturilor fermierilor se va realiza si in perioada 4 – 8 ianuarie 2021, astfel incat fermierii sa beneficieze cat mai repede de acest sprijin.

 SUBVENȚII APIA 2021! PLĂȚI APIA PENTRU BUNĂSTAREA ANIMALELOR!Agroinfo 04 ianuarie 2021

SCHIMBĂRI. Plățile pentru bunăstarea animalelor se acordă fermierilor care se angajează în mod voluntar să desfășoare operațiuni constând într-unul sau mai multe angajamente în favoarea bunăstării animalelor și care sunt fermieri activi. Din acest an, 2021, sunt schimbări pentru acordarea acestor plăți. Astfel, angajamentele asumate de fermieri nu vo depăși 3 ani. Până-n 2020, angajamentele putea să aibă o durată de 7 ani.

Pentru noile angajamente care urmează să fie asumate începând din 2021, statele membre stabilesc în programele lor de dezvoltare rurală o perioadă mai scurtă cuprinsă între unul și trei ani.

Dacă statele membre prevăd o reînnoire anuală a angajamentelor după încheierea perioadei inițiale, începând din 2022 reînnoirea nu depășește un an.

Pentru noile angajamente care urmează să fie asumate în 2021 și 2022, statele membre pot stabili o perioadă mai lungă de trei ani în programele lor de dezvoltare rurală pe baza naturii angajamentelor și a beneficiilor urmărite în materie de bunăstare a animalelor, menționează REGULAMENTUL (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr.

7

1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022.

Plățile pentru bunăstarea animalelor se acordă anual și compensează fermierii pentru toate costurile suplimentare sau pentru o parte a acestora și pentru pierderile de venit care rezultă din angajamentul luat. Crescătorii de porci și păsări din România beneficiază de plățile pentru bunăstarea animalelor.

PLĂȚI APIA SUPLIMENTARE PE HECTAR PENTRU ANUL 2021! Agroinfo 04 ianuarie 2021

PLĂȚI DEZVOLTARE RURALĂ. Potrivit noului regulament european adoptat pentru perioada de tranziție 2021-2022, angajamentele pe care le încheie fermierii români cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru plățile compensatorii din cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, Măsura 10 agro-mediu și climă, Măsura 11 agricultură ecologică și Măsura 13 zone defavorizate vor avea o durată de la 1 la 3 ani, prin comparație cu durata de 5 ani, cum a fost până-n anul 2020.

Pentru Măsura 10 agro-mediu și climă, plăți compensatorii pe hectar și pentru rasele de animale cu risc de abandon, noul regulament stabilește: Pentru noile angajamente care urmează să fie asumate începând din 2021, statele membre stabilesc în programele lor de dezvoltare rurală o perioadă mai scurtă cuprinsă între unul și trei ani.

Dacă statele membre prevăd o prelungire anuală a angajamentelor după încheierea perioadei inițiale în conformitate cu primul paragraf, începând din 2022 prelungirea nu depășește un an.

Prin derogare de la al doilea paragraf, pentru noile angajamente care urmează să fie asumate în 2021 și 2022, statele membre pot stabili o perioadă mai lungă de trei ani în programele lor de dezvoltare rurală pe baza naturii angajamentelor și a obiectivelor de mediu și climatice urmărite, stipulează REGULAMENTUL (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor

8

respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022.

Pentru Măsura 11 agricultură ecologică: „Pentru noile angajamente care urmează să fie asumate începând din 2021, statele membre stabilesc în programele lor de dezvoltare rurală o perioadă mai scurtă cuprinsă între unul și trei ani.

Dacă statele membre prevăd o prelungire anuală în vederea menținerii agriculturii ecologice după încheierea perioadei inițiale în conformitate cu primul paragraf, începând din 2022 prelungirea nu depășește un an.

Prin derogare de la al doilea paragraf, pentru noile angajamente care urmează să fie asumate în 2021 și 2022, în cazurile în care sprijinul se acordă pentru conversia la agricultura ecologică, statele membre pot stabili o perioadă mai lungă de trei ani în programele lor de dezvoltare rurală.” 

Pentru Măsura 13 zone care se confruntă cu constrângeri naturale, zone defavorizate: În anii 2021 și 2022 pentru programele prelungite în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului *, în cazul în care plățile degresive nu au fost acordate de statele membre pe durata maximă de patru ani până în 2020, statele membre respective pot decide să continue plățile respective până la sfârșitul anului 2022, dar nu pentru o perioadă totală mai lungă de patru ani. În acest caz, plățile din anii 2021 și 2022 nu depășesc 25 EUR pe hectar.

AGROINFO vă reamintește cuantumul acestor plăți APIA suplimentare, valabile pentru anul de cerere 2020:

PLĂȚI COMPENSATORII!

Măsura 10 Agromediu și climă PNDR 2014-2020

P1 - Pajiști cu înaltă valoare naturală = 142 €/ha P2 - Practici agricole tradiţionale:P2.1 - Lucrări manuale pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe = 100 €/ha P2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti permanente utilizate ca fâneţe =  21 €/ha  P3 - Pajişti importante pentru păsări:

P3.1 Crex crex:

9

P3.1.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Crex crex = 310 €/haP3.1.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Crex crex = 231 €/ha

P3.2 - Lanius minor, Falco vespertinus:

P3.2.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco vespertinus = 159 €/ha P3.2.2 - Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru Lanius minor şi Falco  vespertinus = 80 €/haP4 - Culturi verzi = 128 €/haP5 - Adaptarea la efectele schimbărilor climatice = 125 €/ha

P6 - Pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.):P 6.1 - Lucrări manuale pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 410 €/ha P 6.2 -  Lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru fluturi (Maculinea sp.) = 331 €/haP7 - Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) = 250 €/ha

P9 - terenuri agricole importante ca zone de hranire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina)sub-pachetul 9.1 - terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mica =  200 €/ha sub-pachetul 9.2 - pajiști permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică varianta 9.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila tipătoare mică (Aquila pomarina) =  269 €/ha varianta 9.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) =  190 €/ha P10 - Refugii pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole  = 92 €/ha

P11 - Terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

sub-pachetul 11.1 - terenuri arabile importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști = 255 €/havarianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie (Otis tarda) pe teren arabil = 100 €/ha sub-pachetul 11.2 pajisti importante pentru dropie (Otis tarda)varianta 11.2.1 – lucrări manuale pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 269 €/havarianta 11.2.2 – lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru dropie

10

(Otis tarda) = 190 €/ha varianta 11.2.3 – lucrări cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie (Otis tarda) = 169 €/ha

Măsura 11 Agricultură ecologică  PNDR 2014-2020

Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) aflate în conversia la agricultura ecologică = 293 €/haP2 - Legume aflate în conversia la agricultura ecologică = 500 €/ha P3 - Livezi aflate în conversia la agricultura ecologică = 620 €/ha P4 - Vii aflate în conversia la agricultura ecologică = 530 €/ha P5 - Plante medicinale şi aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică = 365 €/ha P6 – Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 143 €/ha Sub-pachetul 6.2 =  39 €/ha

Submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologicăP1 - Culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) certificate în agricultura ecologică = 218 €/ha P2 - Legume certificate în agricultura ecologică = 431 €/ha P3 - Livezi certificate în agricultura ecologică = 442 €/ha P4 - Vii certificate în agricultura ecologică = 479 €/haP5 - Plante medicinale şi aromatice certificate în agricultura ecologică = 350 €/haP6 - Pajişti permanenteSub-pachetul 6.1 = 129 €/ha Sub-pachetul 6.2 = 73 €/ha

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/haM13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/ha M13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha

11

12

Primele pentru comercializarea produselor agricole, amânate de premierul Florin Cîțu, din cauza ”presiunii uriașe pe bugetul de stat”By lantulalimentar 2021-01-03

La 1 ianuarie ar fi trebuit să intre în vigoare legea 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură, dar guvernul a emis în ședința din 30 decembrie OUG 225/2020, prin care termenul de aplicare a legii a fost prorogat până la data de 1 ianuarie 2022.

Guvernul a motivat că acordarea acestui ajutor financiar, achitat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar fi avut implicații majore asupra bugetului de stat, pentru fiecare exercițiu financiar de aplicare a legii. Menționăm că acest tip de sprijin financiar urma să fie acordat în perioada 2021 – 2023.

Totodată, guvernul a precizat că acordarea acestui tip de sprijin din partea statului ar fi necesitat notificarea Comsiei Europene, în caz contrar România fiind expusă riscului unor posibile sancțiuni din partea forului european.

Potrivit legii 236/2020, valoarea primei de comercializare reprezintă contravaloarea în lei a 200 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, comercializate către unități

13

de procesare și nu poate depăși 20.000 de euro anual/beneficiar, respectiv contravaloarea în lei a 100 euro/tonă/10.000 ouă pentru produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, comercializate direct pentru consum, care nu poate depăși 10.000 de euro anual/beneficiar. Producătorii pot solicita prima de comercializare fără a depăși limita capacităților proprii de producție.

Ar fi trebuit să beneficieze de primele respective persoanele fizice și juridice, persoanele fizice autorizate/întreprinderile familiale/întreprinderile individuale din România, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a) dețin în proprietate sau în arendă suprafețe de teren agricol, luciu de apă sau construcții destinate producției agricole pe teritoriul României;b) posedă atestat de producător sau documente de înregistrare ori licență de acvacultură sau licență de pescuit comercial, după caz, emise de autoritățile române;c) comercializează pe piață produsele agricole primare, produsele pescărești și de acvacultură, din producția proprie;d) fac dovada comercializării produselor agricole primare pentru care posedă atestat de producător sau licență de acvacultură ori licență de pescuit comercial, după caz.

Legea a fost inițiată de deputatul liberal Ion Ștefan, în octombrie 2019, când guvernarea aparținea încă PSD, premier fiind Viorica Dăncilă. Guvernul PSD nu a avizat inițiativa legislativă a liberalilor, argumentând că proiectul ”nu întrunește caracteristicile unui act normativ”, ”nu rezultă cu claritate care este modalitatea de stabilire a primei de comercializare”, ”nu cuprinde norme prin care să se prevadă tipul de ajutor pe care statul îl acordă și nici temeiul legal european în baza căruia se instituie schema de finanțare”. Alături de inițiator, au mai semnat încă 65 de parlamentari PNL, printre care și deputatul Adrian Oros, care în scurt timp, după căderea guvernului Dăncilă, a ajuns ministru al Agriculturii, în guvernul condus de Ludovic Orban.

Legea fost votată favorabil de Senat, a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social și finalmente a fost adoptată în ședința Camerei Deputaților din 13 octombrie 2020, cu 249 voturi pentru, 1 vot contra și o abținere. În 5 noiembrie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea și în aceiași zi a fost publicată în M.O.

Nominalizat din nou ca ministru al Agriculturii, după alegerile din 6 decembrie, Adrian Oros, ajuns în fața Comisiei pentru Agricultură, cu ocazia audierii regulamentare, le-a declarat deputaților că nu va emite normele de

14

aplicare a legii, recunoscând ”unele lipsuri”, după ce noul președinte al comisiei i-a semnalat că 200 de euro sunt oferiți și pentru o tonă de grâu, și pentru o tonă de carne. Ei bine, noul premier le-a dat timp parlamentarilor să revină, dacă mai e cazul, asupra legii și ministerului să elaboreze normele de aplicare. Pandemia covid-19 a produs daune economiei naționale, deficitul bugetar a sărit cu mult peste 3%, iar Florin Cîțu se dovedește deja a fi un premier strâns la pungă. În textul OUG 225/2020, e scris limpede: ”bugetul de stat este sub presiuni uriașe”, după ce ”guvernul  a adoptat măsuri bugetare, politice și de asigurare de lichidități în vederea atenuării efectelor negative provocate de pandemia de coronavirus asupra nivelului de trai al populației și asupra economiei”.

15

MESAJ APIA PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR ÎN 2021!Agroinfo: 04 ianuarie 2021 SUBVENȚII APIA 2021. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță fermierii că regulile pentru anumite subvenții au rămas aceleași în anul 2021, dar sunt și schimbări în ce privește unele scheme de plată.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - APIA informează că a fost publicat REGULAMENTUL (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european

16

agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022.

Regulile tranzitorii includ continuarea normelor actuale ale PAC pentru plățile directe și măsurile de dezvoltare rurală, oferind continuitate fermierilor în această perioadă dificială. Apar, însă, și reguli noi, în special în ceea ce privește măsurile de mediu și bunăstarea animalelor.

Potrivit regulamentului 2220/2020, “un procent de cel puțin 37% din resursele suplimentare furnizate de Instrumentul de redresare al Uniunii Europene ar trebui alocat măsurilor care sunt deosebit de benefice pentru mediu și climă, precum și bunăstării animalelor (…)”.

DECIZIE PENTRU APICULTORI! Agroinfo: 04 ianuarie 2021

AMÂNAT ÎNCĂ UN AN. Veste proastă pentru apicultorii din România. Programul "Miere în școli" a fost amânat pentru încă un an printr-o ordonanță de urgență, adoptată de Guvern în 30 decembrie 2020 și publicată în Monitorul Oficial în 31 decembrie 2020.

Potrivit articolului II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 225 din 30 decembrie 2020 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2021 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar de stat, privat și confesional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Decizia este motivată astfel de Guvern: Având în vedere măsurile luate la nivelul întregii Uniuni Europene, precum și la nivelul României în contextul epidemiei de COVID-19, ce au determinat instituirea stării de urgență și ulterior a stării de alertă, ceea ce a condus la închiderea instituțiilor de învățământ și desfășurarea activității educaționale în mediul on-line, se impune prelungirea suspendării acesteia până la data de 1 ianuarie 2022,

De asemenea, ținând cont că neprelungirea suspendării aplicării Legii nr. 509/2006, cu modificările și completările ulterioare, ar conduce la instituirea obligației de acordare de miere de albine ca supliment nutritiv pentru

17

preșcolari și elevi începând cu 1 ianuarie 2021, acțiune care nu se poate materializa decât după consultarea factorilor implicați în implementarea acestei măsuri, astfel încât să se poată identifica soluții clare și viabile pentru ca preșcolarilor și elevilor să li se poată acorda mierea, chiar și în cazul în care activitatea școlară nu se desfășoară fizic în instituțiile de învățământ, ceea ce ar putea genera cheltuieli suplimentare cu depozitarea și distribuția mierii.

Anul acesta fără noile subvenții de 10.000 euro, respectiv 20.000 euro ianuarie 4, 2021 agrimanet

Fermierii români nu vor beneficia anul acesta de noua subvenție de 10.000 euro, respectiv 20.000 euro!

Legea 236/2020 instituie acordarea unei prime la comercializarea produselor agricole primare, produselor pescărești și de acvacultură, către producătorii agricoli, acvacultori sau pescari comerciali, de 100 sau de 200 de euro/tonă, pentru produsele aduse pe piață sau spre procesare.

Guvernul a adoptat, în ultima ședință de anul trecut, o Ordonanță de Urgență care stabilește ca termenul de intrare în vigoare a Legii 236/2020 se prorogă până la data de 1 ianuarie 2022. Legea trebuia sa intrare în vigoare la 1 ianuarie 2021, însă normele de aplicare nu au fost elaborate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Textul Ordonanței: “Având în vedere că Legea nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură intră în vigoare la 1 ianuarie 2021 și raportat la faptul că fondurile pentru plata primei de comercializare se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar acest aspect are implicații majore asupra bugetului de stat, pentru fiecare exercițiu financiar de aplicare a legii, în considerarea

18

faptului că măsurile dispuse prin Legea nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură sunt susceptibile unei scheme de ajutor de stat și ar fi necesară parcurgerea etapelor procedurale prealabile aplicării acesteia prin notificare la Comisia Europeană, se impune prelungirea termenului de intrare în vigoare a legii până la data de 1 ianuarie 2022”, se arată în.

În cadrul audierilor în comisiile parlamentare, Adrian Oros anuntase deja ca normele de aplicare nu vor apărea până la 31 decembrie 2020:

“Prin normele de aplicare vom încerca să facem această lege aplicabilă și o vedeți că așa se va întâmpla. Este o lege bună, fiind vorba despre o fiscalizare stimulativă, adică să îi stimulăm pe fermierii care doresc să își fiscalizeze producția, doar că sunt unele lipsuri și sperăm că în această Comisie le veți rezolva astfel încât normele de aplicare să se plieze pe cerințele fermierilor. Normele de aplicare nu vor apărea până la 31 decembrie”.

Platile pentru cererile depuse pe Masura 21 vor fi efectuate pana la 8 ianuarie Agrostandard | 1 January, 2021

Agentia de Plati și Interventie pentru Agricultura (APIA) reamintește ca, la data de 22 decembrie 2020, a dat startul platilor pentru cererile depuse de fermieri in cadrul Masurii 21 din Programul National de Dezvoltare Rurala PNDR 2014-2020 – Sprijin temporar cu caracter exceptional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectati in mod deosebit de criza COVID destinata urmatoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal (legume-fructe și cartofi). Platile s-au realizat dupa aprobarea suplimentarii bugetului alocat acestei masuri, de la 150 milioane de euro la 182,5 milioane de euro. Conform fluxurilor procedurale din cadrul APIA și al institutiilor financiare bancare, o parte dintre fermieri au primit in conturi sumele aferente acestei masuri incepand cu data de 30decembrie, iar alimentarea conturilor fermierilor se va realiza și in perioada

19

4 – 8 ianuarie 2021, astfel incat fermierii sa beneficieze cat mai repede de acest sprijin.

Astfel, pana la data de 31 decembrie 2020, din plafonul de 182,5 milioane de euro, APIA a autorizat la plata suma de 179,79 milioane euro pentru un numar de 122.447 cereri unice, din care:

Suma de 51,57 milioane euro, pentru un numar de 46.148 cereri – sectorul legume fructe;Suma de 85,1 milioane euro, pentru un numar de 44.691 cereri – sectorul bovine;Suma de 43,12 milioane euro, pentru un numar de 39.946 cereri – sectorul ovine/caprine.

20

AFIR si FINANTARI

Start AGRO IMM INVEST! Agrostandard | 3 January, 2021 |

2021 incepe cu un nou program pentru agricultori: AGRO IMM INVEST, anunta Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM).

21

Aceasta dupa ce Comisia Europeana a autorizat in data de 18 decembrie 2020 modificarea schemei de ajutor de stat care sustine implementarea programului IMM INVEST.

In acest sens, a fost prelungita perioada de valabilitate a schemei pana la data de 30 iunie 2021 si a fost obtinuta o majorare a bugetului de la 4.521 mld RON la 7.188 mld RON. Solicitarea de prelungire si majorare a Schemei de Ajutor de Stat a fost inaintata de catre Guvernul Romaniei pentru a interveni cu masuri adaptate de sprijin in domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii si sectorului alimentar si sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii din aceste sectoare, afectate de pandemia de coronavirus.

Astfel, Subprogramul de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii si a intreprinderilor mici cu capitalizare de piata medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii si sectorului alimentar AGRO IMM INVEST, poate fi accesat pentru acordarea de garantii de stat in vederea accesarii de finantare pentru nevoile curente de lucru sau pentru realizarea de investitii.

Beneficiarii grantului sunt intreprinderile mici si mijlocii, intreprinderile mici cu capitalizare de piata medie, precum si fermierii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii si sectorului alimentar. Prin grant se acorda si o componenta nerambursabila de maximum 10% din valoarea finantarii garantate, cu conditia incadrarii in plafonul de 120.000 euro pentru fiecare intreprindere care isi desfasoara activitatea in sectorul pescuitului si acvaculturii, 100.000 euro pentru intreprinderile care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole, respectiv 800.000 euro pentru fiecare intreprindere care isi desfasoara activitatea in sectorul alimentar. Ajutorul de stat sub forma componentei nerambursabile pentru Subprogramul AGRO IMM INVEST se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finantelor Publice.

Prin implementarea schemei de ajutor de stat care sustine intreg programul IMM INVEST, se estimeaza ca vor beneficia de ajutoare de stat peste 58.000 de IMM -uri.

Numarul total al creditelor IMM INVEST aprobate de catre cei 21 finantatori participanti in program este de 26.544. Pentru IMM-urile care inca nu au accesat programul si doresc sa se inscrie, este bine de stiut ca termenul de inscriere a fost prelungit, astfel aplicatia imminvest.ro va ramane deschisa pana la data de 30.06.2021.

In data de 24.11.2020, Comisia Europeana a aprobat o alta schema de ajutor de stat propusa de Romania, in valoare de 216 milioane de euro (1,043 miliarde RON) pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de pandemia de

22

coronavirus. Acest sprijin se acorda sub forma de garantii de stat pentru finantarile de tip factoring cu regres, prin programul IMM FACTOR, prin care se garanteaza creditul comercial pe termen scurt si care are scopul de a sustine intreprinderile mici si mijlocii sa acceseze rapid lichiditati atunci cand exista varfuri de plati in activitatile curente.

Instrumentul de factoring va fi pus la dispozitia IMM-urilor de catre finanatorii care se vor inscrie in program, iar valoarea granturilor ce pot fi acordate unui beneficiar poate fi de pana la 800.000 de euro, iar pentru sectoarele pisciculturii si acvaculturii, granturile sunt limitate la maxim 120.000 euro, respectiv 100.000 pe beneficiar.

12.930.334 EUR pentru fermierii din zona montană 3 ianuarie 2021

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” – componenta investiții de capacitate mică din zona montană din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este de 12.930.334 de euro.

Solicitările de finanțare se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16.00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării. De asemenea, fondurile disponibile pentru depunere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.

Pragul minim de selecție pentru proiectele depuse este de 10 puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 – componenta investiții de

23

capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri. Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgență, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine. În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

Amânarea ratelor la bănci în 2021: condiţii, procedură, termene de plată Angelica Lefter - 4 ianuarie 2021

Amânarea ratelor la bănci în 2021 – o măsură de sprijin pentru persoanele fizice și juridice care au fost afectate de pandemia Covid-19 și nu își mai pot achita ratele lunare. La finele anului, în Monitorul Oficial a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 227/2020 care stipulează în ce condiții, dar și perioadele și termenele de plată pe care trebuie să le respecte românii care optează pentru amânarea temporară a plății ratelor bancare.

”Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu

24

modificări și completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările ulterioare, și ale Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 martie 2020, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă cuprinsă între minimum o lună și maximum 9 luni”, se arată în OUG 227/2020.

Cine poate beneficia de amânarea ratelor în 2021

Beneficiarii măsurii de amânare a ratelor în 2021 pot fi atât debitorii cărora le-a fost acordată suspendarea obligațiilor de plată până la 15 iunie 2020, potrivit legii, și debitorii care au beneficiat de aplicarea unui moratoriu nonlegislativ sau în ambele cazuri, cu condiția ca perioada maximă de suspendare a obligațiilor de plată, care va include, dacă este cazul, perioada de suspendare anterioară, să nu depășească cumulat 9 luni, indiferent dacă aceste 9 luni cumulate au fost acordate în temeiul unui moratoriu legislativ, al unui moratoriu nonlegislativ sau al ambelor cazuri, cât și debitorii care nu au solicitat această suspendare până la 15 iunie 2020, potrivit legii, pentru creditele acordate până la data de 30 martie 2020.

Românii care își amână plata ratelor trebuie să aibă încheiat un contract pentru obținerea unui credit care nu a ajuns la maturitate și pentru care creditorul nu a declarat scadența anticipată, la data de 31 decembrie 2020 inclusiv.

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor de principal, dobânzilor și comisioanelor, cu excepția persoanelor fizice, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) prezintă declarația pe propria răspundere, cu privire la diminuarea cu minimum 25% a veniturilor sau a încasărilor medii lunare din ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată prin raportare la perioada similară din anii 2019/2020, după caz;

b) nu se află în insolvență la data solicitării suspendării rambursării creditului, conform informațiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Național al Registrului Comerțului.

25

Facilitatea poate fi acordată doar pentru creditele care nu înregistrează restanțe la data solicitării suspendării obligației de plată.

Condiții, pe scurt, ce trebuie îndeplinite de cei care vor accesa măsura:

• să aibă un contract de credit în derulare, pentru care creditorul să nu fi cerut scadenţa anticipată la data de 31 decembrie 2020, inclusiv;

• să nu înregistreze restanţe la plata ratelor;

• să declare pe propria răspundere scăderea veniturilor sau a încasărilor medii lunare cu minim 25% în ultimele trei luni, prin raportare la perioada similară anilor 2019/2020;

• să nu se afle în insolvenţă la data suspendării ratelor, în cazul firmelor.

Cum se solicită amânarea plății ratelor

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor de principal, dobânzilor și comisioanelor, debitorii trimit creditorilor o solicitare în acest sens, în format letric sau prin poșta electronică, la datele de contact stipulate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanță oferit de creditor, cel mai târziu până la data 15 martie 2021, astfel încât creditorul să fie în situația de a analiza și emite decizia până la 31 martie 2021.

Debitorul poate opta prin solicitarea transmisă creditorului să suspende obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, pentru o perioadă cuprinsă între minimum o lună și maximum 9 luni.

Persoanele fizice şi juridice pot suspenda plata ratelor la credite şi în acest an, pentru o perioadă de până la nouă luni, după ce această măsură a fost prelungită de Guvern printr-un act normativ oficializat în ultima zi din 2020.

Pe de altă parte, pentru creditele ipotecare contractate de persoane fizice pentru care au beneficiat deja de o suspendare, al cărui termen s-a încheiat pe 3 ianuarie 2021, suspendarea obligaţiilor de plată complementar până la maximum nouă luni, se aplică prin cumularea creanței/restului de creanță aferent/e dobânzilor calculate în prima perioadă suspendată cu creanța aferentă dobânzilor calculate pentru a doua perioadă suspendată. La creanța astfel rezultată, dobânda este 0% și plata de către debitor a acestei creanțe se va face eșalonat în 60 de rate lunare egale începând cu luna imediat următoare încheierii celei de-a doua perioade de amânare.

26

Pentru a se putea pune în aplicare această măsură, Ministerul Finanţelor trebuie să elaboreze în termen de 10 zile şi să publice în Monitorul Oficial normele de aplicare a suspendării ratelor la credite.

Facilitatea poate fi acordată doar pentru creditele care nu înregistrează restanțe la data solicitării suspendării obligației de plată.

ALTELE

Valeriu Tabără despre cele 4 abordări greşite în politica agrară românească De Food Biz La dec. 31, 2020

“Singurul lucru bun în 2020 a fost faptul că după mai mulţi ani s-au dat ceva bani, deşi nu la nivelul la care trebuia”, a declarat Valeriu Tabără, președintele ASAS.

Iată și Retrospectiva anului 2020 în agricultură în viziunea preşedintelui ASAS,  fost ministru al Agriculturii, un bun cunoscător al realității românești.

“Apoi s-a continuat avansul către fermieri, cu un procent ceva mai mare, deşi trebuia să se dea mai repede. O altă realizare excelentă este analiza SWOT în vederea întocmirii PNS 2021-2027. Dar depinde dacă se obţin concluziile cele mai bune ca să putem merge mai departe”, a declarat Valeriu Tabără, președintele ASAS.

4 ABORDĂRI GREŞITE

Liderul ASAS a trecut în revistă câteva dintre abordările greşite în politica agrară românească:

1. modul dezastruos în care se tratează Pesta Porcină Africană (PPA);2. dependenţa de importul de produse agroalimentare;3. se accentuează această diferenţă mare sau ruptură între sectorul

vegetal şi cel zootehnic, ceea ce ne creează mari probleme de

27

stabilitate şi dezvoltare economică, iscând un aşa-zis conflict între fermierii mari şi mici;

4. nu există definită o strategie de viitor cu obiective clare, potrivit Revistei Ferma.

Fostul ministru al Agriculturii susține că valoarea producţiei agricole româneşti este nepermis de mică – doar o treime din valoarea maximă spre care ar trebui să tindem. El atrage atenția și asupra soldului negativ comercial la produsele agroalimentare, în condițiile în care importurile sunt tot mai mari de la an la an. Iar cea mai bună dovadă este carnea de porc, care ocupă prima poziție în topul produselor importate, țara noastră fiind dependentă de importuri. O consecință  până la urmă și a atenției mult mai mari acordate sectorului vegetal și mai puțin zootehniei.

Primul lucru este să ştii ce ai de făcut în 2021, pentru că noi nu avem o strategie cu obiective clare, aşteptăm să ni le dea alţii. Apoi, aşezarea unor programe şi măsuri care să ne ducă la limitarea soldului negativ comercial pe produse agroalimentare. Valoarea globală a producţiei agricole româneşti e nepermis de mică: o treime din valoarea maximă spre care ar trebui să tindem. Şi, desigur, o piaţă dezordonată, în care pierdem enorm”, a punctat Valeriu Tabără. Sursă articol RevistaFerma.ro

Vaccinare prioritară anti-Covid pentru fermierii români! Cerere către autorități! Oana Timar - 4 ianuarie 2021

Din dozele de vaccin disponibile să fie vaccinați, prioritar, și lucrătorii din Agricultură și din Industria Alimentară. Este solicitarea pe care o face public, la nivelul României, Federația Națională Pro Agro care se aliază mișcări europene ”Doar fermierii sănătoși pot produce hrană sănătoasă”.

”În contextul în care în toate țările Uniunii Europene a fost începută campania de imunizare a populației împotriva Covid-19, însă așa cum era de așteptat această campanie se preconizează a dura o perioadă semnificativă de timp, având în vedere numărul limitat de doze de vaccin disponibile. Federația Națională Pro Agro se alătură celor mai importante organizații ale fermierilor și ale industriei alimentare, și solicită ca la nivelul autorităților în drept să stabilească Strategia Națională de Vaccinare să se țină cont de recomandările Comisiei Europene care includ lucrătorii din Agricultură și din Industria Alimentară ca și sector esențial în afara celui de sănătate publică”, se arată în comunicarea Pro Agro semnată de președintele organizației, Ionel Arion.

28

Federația Națională Pro Agro solicită în consecință ”ca Strategia Națională de Vaccinare să fie adaptată în acest sens, și din dozele de vaccin disponibile să fie vaccinați, prioritar, și lucrătorii din Agricultură și din Industria Alimentară”.

”Federația Națională Pro Agro solicită ca la momentul adaptării Strategiei Naționale de Vaccinare partenerii sociali, mediul asociativ, să fie consultați, în acest mod fiind posibilă organizarea facilă a campaniei de vaccinare. Securitatea alimentară nu poate fi menținută decât asigurând sănătatea și securitatea tuturor lucrătorilor din Agricultură și din Industria Alimentară, aceștia riscându-și propria sănătate de la apariția pandemiei pentru asigurarea necesarului de alimente populației”, se mai arată în comunicare.

Mesajul Pro Agro este însoțit și de o scrisoare de susținere a reprezentanților producătorilor europeni, document care poate fi consultat AICI.

Armistițiu între fermierii mici și cei mari, în 2021, fără atacuri reciproce, doar așa punem agricultura în ofensivă! Vlad Macovei - 3 ianuarie 2021

Dragi fermieri,

Vă urez un An Nou cu sănătate, bucurii și împliniri. Îmi doresc din toată inima ca în 2021 să avem finalizat și adoptat Planul Național Strategic. Este obligatoriu ca acest document, care definește cum va fi implementată Politica Agricolă Comună 2021-2027, să fie unul în favoarea fermierilor români, care să dezvolte sectorul agroalimentar național. Până acum, nimeni nu prea știe cât s-a lucrat din PNS și, mai important, cât din ceea ce s-a scris deja, s-a discutat cu fermierii. Părerea mea este că foarte puțin, ca să nu spun deloc. De aceea, sunt necesare consultări intense și pe bune cu dumneavoastră în prima parte a acestui an, pe care decidenții Ministerului Agriculturii trebuie să le facă cu bună-credință și respect față de fermieri.

29

Pentru ca aceste consultări să poată fi realizate cu succes, este nevoie ca fermierii să dea dovadă de unitate și solidaritate. Conflictul între fermierii cu afaceri mai mici și cei cu afaceri mai mari a explodat în ultimii 3-4 ani, fiind alimentat de politicieni care au avut tot interesul să existe dezbinare, pentru a controla mai ușor o parte a mediului asociativ, dar și de către cozi de topor din rândul organizațiilor profesionale din agricultură care au întețit acest scandal, când ei trebuiau să îl domolească, așa cum face un lider responsabil. Nimeni nu a avut de câștigat, nici cei mai mici, nici cei mai mari.

Propunerea mea, pe care o fac publică acum, este ca până la adoptarea Planului Național Strategic, cât o dura, 6-9 luni, să existe un moratoriu asumat de către toți cei care înțeleg mizele lui 2021 pentru viitorul lor pentru următorii 20 de ani, de a nu mai exista niciun atac public între fermieri, indiferent de subiect. Orice dispută, orice neînțelegere, orice critică sau nemulțumire, trebuie să se desfășoare în cadrul unor discuții în interiorul asociațiilor de fermieri sau în întâlniri ad-hoc.

Acest armistițiu între fermierii României, mai mari sau mai mici, va face obiectul primei rezoluții pe care o voi propune membrilor Asociației Forța Fermierilor, în ședința pe care o vom avea în această lună. Aceeași propunere o fac către toți liderii mediului asociativ din agricultură de a propune decizii similare în cadrul organizațiilor lor. Și, de asemenea, către toți cititorii Agrointeligența-AGROINTEL.RO, indiferent dacă fac sau nu parte dintr-o asociație profesională.

Divergențele nu vor dispărea peste noapte, nu pledez pentru amnezie colectivă, Doamne ferește! Pledez însă pentru o asumare curajoasă și responsabilă de a încerca să ajungem la un compromis acceptabil acolo unde se poate și să mergem cu o poziție unitară la consultările PNS și acolo unde nu se poate, să ne manifestăm divergențele în interiorul discuțiilor și nu în spațiul public. Cred că în multe situații, dacă se fac concesii rezonabile de ambele părți, se poate ajunge la o poziție comună. Cred că acolo unde viziunile și propunerilor fermierilor se despart, se poate accepta asta acum și lucra pe viitor la găsirea unei soluții.

Să nu credeți că fermierii din Franța sau Germania au toți același punct de vedere în toate chestiunile ce îi privesc. Doar că au învățat că este mai eficient, tot pentru fiecare dintre ei, să vadă întâi lucrurile care îi unesc și mai apoi cele care îi despart. Și mai fac un exercițiu extrem de util, empatia, adică a încerca să te pui și în cizmele celuilalt. Să vezi de ce gândește așa, de ce susține asta, cum ai putea să vii la jumătatea drumului cu o propunere inteligentă de armonizare a punctelor de vedere.

30

Fermierii cu afaceri mai mari ar trebui să accepte public, chiar printr-un document de poziție, că vor respecta și proteja afacerile mai mici din agricultură, că se vor bate ca pentru propriile lor ferme pentru ca PAC 2021-2027 să sprijine și să dezvolte ferma mică de familie. Să de dovadă de curaj în a face concesii față de fermierii mai mici și de a vorbi, întotdeauna, cu respect și considerație despre aceștia. Și faptele lor să se potrivească cu vorbele, foarte important. Fermierii cu afaceri mai mici ar trebui să accepte, la rândul lor, că majoritatea fermelor mari s-au consolidat prin munca, riscul, priceperea, curajul și determinarea unor antreprenori ca și ei. Și că interesele lor în a-și proteja și dezvolta fermele sunt legitime.

Că în agricultura României există doar o mână de latifundiari dubioși (atât în sectorul vegetal cât și în cel zootehnic), care au folosit influența politică și/sau încălcarea legii pentru a acumula bogăție. Ambele categorii cred că îi disprețuiesc sincer, și cred că nu există nicio pădure fără uscături. Este la fel de greșit în spune că nu există uscături, cu a spune că toată pădurea este plină de uscături. Cred că ambele categorii de fermieri se pot coaliza în lupta împotriva speculatorilor de terenuri din agricultură, spre exemplu.

Sigur, a fost în interesul celor care doresc să îi dezbine pe fermieri, pentru a-i controla mai apoi pe bucăți, ca să arunce tema plafonării subvențiilor pentru a arunca în aer solidaritatea și unitatea celor din agricultură. Fermierilor care susțin plafonarea le spun doar atât, că se pot plafona subvențiile și să avem un PNS prost construit pentru ferma de familie. Nu este nicio garanție că plafonarea va aduce un sprijin suplimentar pentru fermierii mici și mijlocii.

Ce vreau să spun este că ar trebui să ne concentrăm, cu toții, în a vedea cele mai bune propuneri pentru a dezvolta ferma de familie și mai apoi, absolut toată lumea, să ne batem pentru a le implementa. Sunt convins că subiectul plafonării va rămâne aprins, îl putem păstra aprins, nicio problemă, dar între fermieri, în discuții organizate, fără a da satisfacție politicienilor sau cozilor de topor că iată, v-au dat un os pentru care să vă încăierați în public. Puteți fi în dezacord pe această temă, dar în acord pe multe altele. Și să puneți presiune pe decidentul politic pentru a lua decizii bune pentru sectorul agroalimentar. Adică și pentru dumneavoastră, și pentru dumneavoastră.

Așa cum ziceam, urmează o perioadă decisivă, critică. Toată critica și presiunea publică trebuie pusă, în 2021, pe autorități. Politicienilor nu le va fi niciodată frică de dumneavoastră (în sensul de teamă de a pierde politic sau în planul imaginii publice sau a scaunului de demnitar), nu vă vor respecta, nu vor ține cont de ceea ce propuneți, dacă sunteți dezbinați și vă certați în public. Forța Fermierilor înseamnă unitate și solidaritate. Este cea

31

mai pragmatică decizie pe care o puteți lua, pentru dumneavoastră, pentru familia dumneavoastră, pentru viitorul fermei dumneavoastră.

Unde pot ajuta, unde pot modera, unde pot participa la discuții, unde îmi este cerută părerea, voi fi alături de dumneavoastră cu mare drag. 2021 este anul în care puteți face diferența, dragi fermieri, punând agricultura în ofensivă.

Cu toții, împreună.

Noi modificări ale Codului Fiscal: De anul acesta, angajaţii pot primi de la angajator un nou beneficiu care nu este taxabil Alexandru Nanu 04.01.2021,

Începând cu anul 2021, angajaţii pot primi de la angajator ajutoare pentru adopţie care, conform celor mai recente modificări ale Codului Fiscal, sunt beneficii netaxabile pentru care nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale.

Mai exact este vorba despre Legea 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal publicată în Monitorul Oficial nr. 1269 din 21 decembrie 2020 şi care se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.

Prezenta lege modifică articolul 76 alineatul (4), litera a) din Codul Fiscal, care va avea următorul cuprins:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. (...)

……………………….

LEGISLATIV

32

Legislaţie românească

Normele privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată şi de eliberare a garanţiei pentru importurile de bunuri, din 30.12.2020, Ministerul Finanţelor Publicat în Mof I nr. 1331 din 31.12.2020. A intrat în vigoare la 01.01.2021

Legea nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescăreşti şi de acvacultură, Parlamentul României Modificat de OUG 225/2020 la 31.12.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, Guvernul României Modificat de OUG 225/2020 la 31.12.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 225/2020 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1331 din 31.12.2020. A intrat în vigoare la 31.12.2020

Ordinul nr. 3225/2020 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată şi de eliberare a garanţiei pentru importurile de bunuri, Ministerul Finanţelor Publicat în Mof I nr. 1331 din 31.12.2020. A intrat în vigoare la 01.01.2021

Legea nr. 133/2019 pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, Parlamentul României Modificat de OUG 225/2020 la 31.12.2020

Normele privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată şi de eliberare a garanţiei pentru importurile de bunuri din 28.12.2015, Ministerul Finanţelor Publice - MFP Abrogat de Ordin 3225/2020 la 01.01.2021

Ordinul nr. 4121/2015 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată şi de eliberare a garanţiei pentru importurile de bunuri, Ministerul Finanţelor Publice - MFP Abrogat de Ordin 3225/2020 la 01.01.2021

Ordonanţa de urgenţă nr. 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale, Guvernul României Modificat de OUG 226/2020 la 31.12.2020

33

Ordonanţa de urgenţă nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi privind unele măsuri fiscale, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 1330 din 31.12.2020. A intrat în vigoare la 31.12.2020

Ordinul nr. 6368/2020 privind modificarea Deciziei preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare nr. 9.281/2015 pentru aprobarea schemelor de ajutor de stat asociate Planului Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Inovare 2015-2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Publicat în Mof I nr. 1332 din 31.12.2020. A intrat în vigoare la 31.12.2020

Legea nr. 122/2020 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, Parlamentul României Modificat de OUG 225/2020 la 31.12.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2254/2020 privind întocmirea de atestate de origine pe baza declaraţiilor furnizorului pentru exporturile preferenţiale către Regatul Unit pe parcursul unei perioade tranzitorii, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 446 din 31.12.2020. A intrat în vigoare la 01.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2101/2020 de reînnoire a aprobării substanţei active kieselgur (diatomit), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2105/2020 de reînnoire a aprobării substanţei active etoxazol, ca substanţă susceptibilă de înlocuire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.01.2021

INTERNE

34

Prețul grâului 2021: Start în forță pentru un prag psihologic de 1 leu pe kilogram agrointeligenta.ro - 4 ianuarie 2021

Prețul grâului 2021 începe anul în forță, cu o țintă clară: nivelul de 1 leu pe kilogramul de cereale. Prețul este făcut de cerere, iar cum în acest început de an calendaristic, oferta nu este deloc una generoasă, cantitățile limitate fac ca prețul grâului să se îndrepte spre un record absolut. Situația este similară și pe bursa europeană de referință, bursa Euronext de la Paris.

Preț grâu 2021. Prag psihologic de 1 leu pe kilogram

Prețul grâului în România, în 2021, se discută cu fermierii de la 80-90 de bani. Este o situație cu care agricultorii s-au mai întâlnit ultima dată în toamna anului 2018 – începutul lui 2019, când morarii anunțau că prețul grâului de panificație urcase la 850-900 de lei tona. Diferența este că acum și grâul furajer se bucură de aceste cotații. Analiștii consultați de Agrointeligența spun că nu este exclus ca pe piața liberă, prețul grâului din România să se poată stabiliza la un nivel psihologic de preț de 1 leu pe kilogram.

Preț grâu 2021. Grâul MATIF, start de la 211,75 euro/tonă

Prețul grâului 2021 pe bursele străine este la fel de ridicat. Pe bursa de mărfuri de la Paris, Euronext, grâul a închis anul 2020 la un nivel foarte ridicat. Prețul pentru grâul MATIF într-un contract cu livrare în martie a crescut joi, pe decembrie, cu 0,2 %, până la 211,75 euro/tonă. Este un nivel cu 12% mai ridicat decât anul trecut la aceeași dată.

Preț grâu 2021. Grâul CBoT, start de la 230,38 dolari/tonă

Pe Bursa de la Chicago, prețul pentru grâul CBoT la contractele cu livrare în martie a scăzut joi, în ultima zi din 2020, cu 0,4%, până la 230,38 dolari/tonă. În termeni a / a, cotațiile au crescut cu 14,2%. Numai în ultima săptămână, prețul grâului pe bursa americană a crescut cu 3,1 %.

35

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

MADR: productia de rapita, floarea-soarelui si soia din 2020, scadere de 42% fata de anul trecut. Care sunt cauzele ianuarie 4, 2021

Potrivit Ministerului Agriculturii, productia inregistrata in Romania in 2020 la plantele oleginoase, respectiv, rapita, floarea-soarelui si soia, a suferit o scadere de 42% comparativ cu 2019 si a totalizat aproximativ 2,78 milioane de tone.

Conform specialistilor, principalul motiv al acestei scaderi este reprezentat de seceta extrema cu care tara noastra s-a confruntat in acest an.

Productia la hectar a suferit, de asemenea, o scadere simtitoare, iar de la media de 2.662 kg/ha inregistrata in 2019, cea din 2020 a fost de doar 1.065 la hectar.

Conform statisticii MADR, in 2019 s-a obtinut de pe o suprafata usor mai mare, respectiv 1,8 milioane hectare, fata de 1,72 milioane hectare in 2020, o productie totala de oleaginoase 4,79 milioane de tone.

Cu o recolta de 3,56 milioane de tone de floarea-soarelui in 2019, Romania s-a clasat pe primul loc in UE la suprafata cultivata si la productie, insa in acest an a cules doar jumatate din aceasta cantitate, respectiv 1,84 milioane de tone. Suprafata ramasa in cultura a fost de 1,21 milioane hectare, in scadere fata de 2019 cand s-au consemnat 1,28 milioane hectare. Si productia medie la floarea soarelui a fost mai mica, de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha in 2019.

36

In ceea ce priveste productia de rapita, reducerea nu a fost atat de dramatica, conform statisticii MADR, in conditiile in care in 2019 s-au obtinut 798.215 tone, iar in 2020 – 663.710 tone. Anul trecut, suprafata cultivata cu rapita a fost, de asemenea, mai mica decat in 2019, respectiv 341.769 hectare, fata de 352.622 hectare in anul anterior. In 2020, media la hectar a ajuns la numai 1.942 de kilograme, in timp ce in 2019 a fost de 2.264 kilograme.

Productia de soia boabe s-a diminuat cu 33% in 2020 fata de 2019, totalizand 278.469 tone culese de pe o suprafata de 162.933 hectare, mai mare cu aproape 4.800 de hectare decat cea raportata in 2019. Randamentul a coborat in 2020 la 1.709 kg/ha de la 2.630 kg/ha.

Secetă extremă: 6 măsuri care pot salva fermierii Violeta Mâţ 03 ianuarie 2021 -

S-a încheiat cel mai secetos an din istorie pentru agricultură. Am întrebat fermieri ale căror culturi au fost afectate ce măsuri i-ar ajuta să facă faţă unui an atât de greu.

Adrian Hurdubei face agricultură din 2011 şi lucrează 122 ha în Iteşti, jud. Bacău, ajutat de fiul său. Fermierul ne-a vorbit despre trei măsuri pe care le aplică deja pentru a se adapta la modul în care condiţiile meteorologice s-au schimbat în ultimii ani:

1. Soiuri şi hibrizi cu rezistenţă la secetă. La porumb, fermierul are hibrizi cu FAO între 320 şi 360, de la trei mari producători de pe piaţă. Cu toate acestea, în 2020, din cauza secetei, a recoltat doar 5-6 tone/ha, faţă de 11 tone/ha anul trecut.

2. Semănat timpuriu primăvara şi tardiv toamna. „Acum cinci ani, semănam porumbul după 23 aprilie, iar acum începem campania de primăvară la sfârşitul lunii martie. Anul ăsta, la 1 aprilie aveam floarea-soarelui semănată deja, iar porumbul l-am semănat până pe 3-4 aprilie, cel târziu. În campania de toamnă, nu mai începem semănatul grâului în septembrie, îl ducem mai târziu, după 5-10 octombrie”, explică Adrian Hurdubei.

37

3. Lucrări pentru a evita evaporarea apei din sol. „Nu mai facem arătură, dar ne trebuie utilaje pentru prelucrarea solului, iar asta înseamnă investiţii”, spune fermierul băcăuan.

Cine câştigă cel mai mult din munca fermierilor?

  Vasile Ciubotaru, administratorul fermei Depozitul de Cereale SRL din Iteşti, jud. Bacău, exploatează 420 ha de teren agricol. Afirmă că o secetă atât de severă ca anul acesta n-a mai fost în zonă din 1946.

La grâu, a recoltat doar 4.400 kg/ha, deşi a aplicat tehnologie pentru 7.000 kg/ha. A pierdut 700 de lei pe hectar, susţine Ciubotaru. Şi la porumb şi floarea-soarelui producţiile din acest an au fost la jumătate faţă de anul 2019, iar la rapiţă a obţinut 1.800 kg/ha în 2020, după şapte tratamente.

Având zeci de ani de activitate în agricultură, Ciubotaru este de părere că, pentru a reduce impactul negativ al secetei asupra veniturilor pe care fermierii le obţin din agricultură, este nevoie de mai mult decât măsurile tehnologice pe care aceştia le aplică.

1. Irigaţiile: „Fără apă nu se pot obţine producţii agricole. În zona noastră, în ultimii ani, iernile au devenit tot mai uscate, fără zăpadă, iar verile secetoase”.

2. O bancă agricolă: „Prin credite ieftine am putea să ne dotăm cu utilaje cu care să facem lucrări adecvate. Anul acesta, din cauză că pământul a fost uscat de secetă, nici nu am putut ara”.

3. „O bursă agricolă, ca să ne putem vinde produsele la valoarea lor”. Vasile Ciubotaru afirmă că, în prezent, cei care câştigă cel mai mult din munca fermierilor sunt traderii de cereale, şi nu fermierii, aşa cum ar fi normal. Un preţ corect pentru fermieri ar fi cheltuieile la hectar - unde intră toate inputurile şi salariile - plus 40 la sută peste cheltuieli, susţine Ciubotaru.

38

 Pesta africană face ravagii la una dintre cele mai importante societăţi producătoare de carne de porc 4 ianuarie 2021, Borcea Stefan

Pesta africană face ravagii la una dintre cele mai importante societăţi producătoare de carne de porc SC Premium Porc se află în Vrancea din 2006 FOTO: Ştefan Borcea

Virusul care omoară porci şi-a făcut apariţia în exploataţia aflată aproape de municipiul Focşani în primele zile ale noului an. Ferma caută acum soluţii pentru anihilarea completă a întregului efectiv de animale.

Firma Premium Porc, aflată în topul producătorilor de carne de porc din România, se confruntă la început de an cu cea mai mare criză de la înfiinţare, din cauza pestei porcine africane care a pătruns într-o fermă din Vrancea, aflată la doar câţiva kilometri de municipiul Focşani. Exploataţia comercială unde sunt crescute nu mai puţin de 30.000 de capete de porcine se află în comuna Goleşti, iar în cea de-a doua zi a anului aici au murit opt porci. Temerea reprezentanţilor firmei legată de apariţia pestei porcine în ferma lor s-a adeverit după confirmarea diagnosticului de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti (I.D.S.A.) , respectiv Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Diagnostic şi Sănătate Animală. Serviciile veterinare s-au activat şi au intervenit de urgenţă, instituind restricţii.

„Exploataţia comercială din localitatea Goleşti, judeţul Vrancea, a fost plasată sub supraveghere oficială, au fost aplicate măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor şi a mijloacelor de transport, precum şi dezinfecţia exploataţiei. Pentru a preveni răspândirea bolii, Centrul Local de Combatere a Bolilor Vrancea va dispune, conform planului de măsuri adoptat, eliminarea porcilor din exploataţie prin evaluare, eutanasiere, îngropare sau incinerare si dezinfecţie si respectarea măsurilor în vigoare privind răspândirea virusului COVID 19”, potrivit conducerii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Vrancea. Prin urmare, chiar de luni, 4 ianuarie, autorităţile şi reprezentanţii firmei au trecut la anihilarea întregului efectiv de animale, adică 30.000 de

39

porci. Vorbim de o acţiune care presupune un efort logistic impresionat, având în vedere numărul mare de animale care trebuie eliminate din ferma din Vrancea, în condiţii de biosecuritate.

„Trăim momente fără precedent în istoria companiei noastre. Am început anul 2021 sperând că singura luptă pe care o vom duce va fi cu efectele pandemiei de COVID-19. În ciuda unor reguli de biosecuritate extrem de severe, recunoscute în întreaga industrie, ne vedem în situaţia de a sacrifica atât de multe animale. Dar, vom trece şi peste asta şi vom merge mai departe construind un business sustenabil împreună cu cei peste 500 de oameni care ne sunt alături. ” a declarat Lars Drescher, CEO Premium Porc Group. Anul trecut, tot la început de ianuarie, o altă exploataţie a producătorului Premium Porc, cea de la Gulianca, a trecut printr-o situaţie similară, atunci fiind eutanasiaţi, după confirmarea pestei africane, 26.000 de porci. Premium Porc este o companie cu capital danez, care funcţionează în România din anul 2006. Societatea operează în 9 ferme proprii şi multe alte închiriate din opt judeţe din ţară, iar în Vrancea deţine şi 1.800 de hectare de teren agricol pe care sunt cultivate plante pentru nutreţuri cu care sunt hrănite animalele. Conform legii, proprietarul exploataţiei afectate va beneficia de despăgubiri, conform legii, astfel că îşi va recupera în mare parte pierderile care sunt în curs de estimare.

Danezii de la FirstFarms semnează o nouă operațiune în România Agribusiness Andra Oprescu scris miercuri,

Danezii de la FirstFarms, cu o serie de investiții în agricultura românească, închiriază 400 de hectare de teren în estul României, după ce, recent, au vândut teren în vestul țării. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Compania daneză a semnat acorduri de închiriere cu o durată de până la 10 ani, în schimbul sumei de 2,5 milioane de coroane daneze (1,64 milioane de lei). "Creșterea valorii portofoliului de terenuri este o parte importantă a modelului nostru de afaceri. Prin această tranzacție, vom crea sinergii în zonele unde avem operațiuni", spune Anders H. Nørgaard, CEO FirstFarms.

40

Compania daneză a ales să se axeze pe estul României, unde a cumpărat teren și în 2019. Pe de altă parte, în vestul țării, compania a decis să vândă teren. Luna aceasta, FirstFarms a semnat vânzarea 238 de hectare de teren în vestul României, pentru echivalentul a peste 11,4 milioane euro. În octombrie, danezii au finalizat tranzacția de vânzare a 618 hectare din cele 1.675 hectare de teren deținute în vestul României, tot pentru 11,4 milioane euro. În martie, FirstFrams semnat un acord condiționat pentru a prelua terenurile din România ale companiei daneze AIC, deținute prin intermediul subisdiarei AISM,cu sediul în Satu Mare, tranzacție care va fi parafată prin cedarea către vânzători a unui pachet de acțiuni în FirstFarms.

În luna ianuarie, FirstFarms semnase o scrisoare de intenție privind preluarea AIC, ale cărei principale active sunt în România. FirstFarms este o o companie daneză care investește în agricultură și teren în Europa de Est. Compania este activă în Slovacia, Ungaria, Republica Cehă și România. Compania este listată pe NASDAQ Copenhaga din 2006. FirstFarms exploatează, în total, 21.000 de hectare de teren, din care 10.000 sunt proprietatea sa. În România, FirstFarms exploata, la finele anului 2019, 7.597 hectare de teren, din care 5.939 se aflau în proprietatea sa.

O cooperativa din Suceava isi face fabrica de lactate Agrostandard | 30 December, 2020

Fermierii din judetul Suceava, unde se afla cele mai mari efective de bovine din tara, isi fac propria unitate de procesare, la aproape cinci luni dupa ce francezii de la Lactalis au inchis fabricile La Dorna de la Vatra Dornei si Dealu Floreni, o adevarata lovitura pentru cei care livrau laptele aici.

Peste 100 de fermieri din judetul Suceava s-au adunat in cooperativa agricola Cascasaru Dornei, cu efective pornind de la cateva bovine pana la zeci sau sute, si isi propun sa construiasca o fabrica de lactate cu magazin de desfacere in Saru Dornei, pentru care au atras fonduri europene de peste 3 milioane de lei, arata datele Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), potrivit ZF.

Cooperativa Cascasaru Dornei a fost infiintata in urma cu doi ani. Suprafata construita desfasurata va fi de aproximativ 1.000 mp, conform proiectului tehnic depus pe site-ul AFIR.

41

USAMV Iași se extinde cu o nouă bază modernă de practică 2 ianuarie 2021

Vești bune pentru studenții de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV Iași). Investițiile de la baza de practică pe care aceştia o au la Plaiul Şarului, comuna Şaru Dornei, din judeţul Suceava sunt aproape finalizate.

Lucrările de extindere și reabilitare se ridică la 7,1 milioane de lei si s-au derulat pe o perioadă de peste un an. De peste 10 ani universitatea desfăşoară activităţi de practică pentru studenţi, iar în curând aceștia vor beneficia de o cantină, spaţii de seminar, o bibliotecă, un spaţiu de conferinţe sau întâlniri, unde pot fi ţinute seminarii.

Trebuie menționat faptul că unitatea de învățământ are parteneriate cu diferite ferme la nivel local, și ţine legătura cu cei din zonă, pentru a avea relaţii bune. Pe langă codițiile de cazare de patru stele, tinerii sunt duşi dimineaţa de microbuzele Universităţii către fermele unde fac practică, iar seara sunt aduşi la căminul studențesc.

Campusul are de acum și un teren de sport nou, construit pe amplasamentul celui de tenis, extins într-unul multidisciplinar, unde se poate juca fotbal sau handbal. Fondurile alocate au venit atât din surse guvernamentale, cât şi din veniturile proprii ale USAMV Iași.

Producatorii de carne de porc: Noi vindem cu 5 lei kilogramul Agroromania.ro 04 Ian. 2021

Presedintele APCPR anunta ca producatorii de carne de porc din Romania vand cu aproximativ 5 lei kilogramul.

42

"Se observa ca piata romaneasca este una paralela, avem o piata oficiala, cea a fermelor comerciale inregistrate sanitar - veterinar si avem piata porcilor din gospodariile populatiei. Dintotdeauna a existat o diferenta majora de pret intre cele doua piete. Noi efectiv ne zbatem la limita profitabilitatii, avand in vedere ca vindem porcii in viu la poarta fermei cu 5,2 lei/kg. Pretul este cu 30% mai mic decat anul trecut in aceeasi perioada si cam tot cu 30% sub costul de productie. In acest moment mergem in pierdere", a spus Ioan Ladosi.

Pe de alta parte, el a subliniat ca piata micului gospodar este una extrem de activa si total necontrolata, iar porcul in viu se vinde in aceste locuri la preturi de 2-3 ori mai mari decat cele pe care le pot primi producatorii din industria carnii de porc.

"Spre deosebire de noi, piata aceasta paralela a micului gospodar este una extrem de activa si total necontrolata. In contextul actual, pretul la poarta micii gospodarii este undeva intre 12 -14 lei pe kilogram in viu, mai mult decat dublu. Aceasta chestiune este foarte usor explicabila pentru ca micul gospodar intra direct in negociere cu consumatorul final. Eu pot sa inteleg si cresterea preturilor la gospodariile populatiei, avand in vedere scumpirea cerealelor din acest an, dar trebuie sa avem mare grija si sa cumparam porc sau carne de porc de acolo unde avem certitudinea ca exista o certificare sanitar-veterinara si nu ne punem viata in pericol", a avertizat reprezentatul APCPR.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Un mare producător, dar un nume necunoscut peste hotare: România este pe locul 32 în lume la exportul de vin, deşi este în top 15 mondial la producţie Cristina Roşca 04.01.2021,

România a exportat vin de doar 35 de milioane de dolari în 2019 (cele mai recente date), cifră ce o plasează pe locul 32 în lume, arată o analiză a worldstopexports.com. Piaţa locală se află foarte departe de primele poziţii, ocupate de Franţa (11 mld. dolari), Italia (7,3 mld. dolari) sau Spania (3,1 mld. dolari), state care şi-au făcut din vin un brand de ţară.

Este interesant de remarcat faptul că fiecare dintre ocupanţii acestor poziţii de top sunt mari producători de vin, sunt nume cunoscute la nivel internaţional pentru licorile lui Bacchus pe care le realizează. La polul opus, România este în top 15 mondial la producţia de vin, dar puţină lume ştie acest lucru. Astfel, doar 5% din totalul vinului realizat pe piaţa locală ia drumul exportului, restul fiind consumat local.

43

Cum va fi 2021: Industria alimentar 5 tendinţe Florentina Niţu 04.01.2021,

Anul 2020 a adus creşteri pro-centuale şi de peste 100% pentru unii jucători din sectorul alimentar, pe fondul creşterii volumului coşului de cumpărături şi atenţiei acordate de clienţi produselor sănătoase, dar a însemnat şi stagnare pentru alţii. Antreprenorii români au în continuare planuri de investiţii pentru noul an 2021 însă multinaţionalele sunt mai rezervate.

Continuă tranzacţiile pe piaţa alimentară şi a băuturilor având în vedere că au fost businessuri scoa-se la vânzare pe parcursul anului trecut. De exem-

44

plu, pe platformele online sunt scoase la vânzare mai multe IMM-uri din acest sector, dar şi companii antreprenoriale pornite după 1990.

Apetit pentru mărci private: Românii au cumpărat produse Gusturi Româneşti, Mega Apetit şi Delhaize de peste 1,5 mld. lei, iar cifrele urmează să crească Cristina Roşca 31.12.2020,

Mărcile private şi exclusive contribuie cu circa 22% la totalul businessului Mega Image care a fost de 6,7 mld. lei în 2019. Astfel, produse ce poartă mărci precum Gusturi Româneşti, Ethos, Delhaize, Care, Mega Apetit sau 365 au adus circa 1,5 mld. lei la totalul cifrei de afaceri din România a companiei anul trecut. În contextul în care businessul a crescut în 2020, şi vânzările de mărci private au urmat acelaşi trend.

„Mărci private au o pondere de circa 22% în businessul nostru, un nivel similar celui de anul trecut. Aceasta este o zonă foarte importantă pentru Mega Image”, spune Mircea Moga, CEO-ul retailerului Mega Image, prezent pe piaţa locală cu circa 850 de magazine sub formatele de supermarket şi proximitate modernă.

Marca privată Gusturi Româneşti a reţelei este una dintre cele mai cunoscute din România. Ea a fost lansată pe piaţă în 2009 şi are astăzi circa 400 de produse în portofoliu în contextul în care un magazin Mega Image ajunge la 14.000 de articole (SKU-uri). Sub umbrela mărcii proprii Gusturi Româneşti, Mega Image are, pe lângă dulciuri sau produse lactate, şi legume şi fructe pe care şi le procură de la furnizori locali.

„Avem branduri puternice pe segmentul de mărci private, e vorba de Gusturi Româneşti sau Mega Apetit. Şi pe segmentul ready meal, unde suntem prezenţi cu Mega Apetit, lucrăm mult cu parteneri locali. Încercăm să fim reprezentativi în zona respectivă şi analizăm în permanenţă portofoliul”, adaugă executivul Mega Image.

Mărcile private dezvoltate de retaileri sunt tot mai prezente în coşul de consum şi au ajuns la o cotă de 16-17% din toată piaţa de FMCG. Ponderea acestor produse în total vânzări variază de la 10% până la 80%, în funcţie de

45

retailer şi de formatul acestuia. În cazul lanţurilor de hipermarketuri ponderea este de 10-15% dat fiind că aceste lanţuri de magazine au şi o ofertă mai largă de produse, ce ajunge la 50.000 – 60.000 de articole în cazul celor mai mari magazine. În cazul discounterilor, care pariază puternic pe preţ, ponderea mărcilor private ajunge şi la 80%.

În ceea ce priveşte Mega Image, ponderea depăşeşte media, dar e încă departe de maximele atinse de Lidl.

„În 2020 am observat că românii se uită în zona de marcă proprie. Vânzările de astfel de produse vor fi pe un trend ascendent în următorii ani. Mărcile private sunt o zonă de diferenţiere”, conchide executivul Mega Image.

Top zece cele mai mari companii antreprenoriale din industria alimentară şi a băuturilor: Nicio afacere cu capital româneasc nu „a spart” pragul de 1 miliard de lei Florentina Niţu 01.01.2021,

Romaqua Group, cel mai mare îmbuteliator de apă minerală naturală cu branduri precum Borsec, Aquatique şi Stânceni, controlat de antreprenorii Octavian Creţu şi Nicolae Palfi, se află pe prima poziţie în topul firmelor cu acţionariat românesc din industria alimentară şi a băuturilor, cu o cifră de afaceri de 843 de milioane de lei în 2019. Din cele 170.000 de firme din sector, nicio companie antreprenorială  nu a ajuns la venituri nete de 1 mld. lei.

„Fondurile europene sunt o oportunitate de creştere, dar firmele româneşti trebuie să fie mai proactive în gestionarea businessului, reducerea costurilor, eficentizarea cheltuielilor, gestionarea mai bună a cash-ului, iar complementând cu fonduri europene să poată face investiţii în zonele care prezintă oportunităţi. Nu avem nicio firmă românească din producţia de alimente care să aibă o cifră de afaceri de 1 mld. lei, nu avem prea multe nici de 400-500 mil lei”, a spus Bogdan Belciu, partner Boston Consulting Group, în cadrul videoconferinţei ZF/BRD – Buget 2021.

El consideră că firmele româneşti cu afaceri de 400-500 mil. lei (circa 100 mil. euro), care deţin deja 30-40% din segmentul de piaţa, pot creşte prin două moduri, fie ies în afara graniţelor, fie îşi diversifică portofoliul de produse. „Când ai 30% din cota de piaţă este greu să ajungi mai sus. Export şi diversificare, pe acestea trebuie să se focuseze firmele mai mult.”

46

Cele mai mari zece companii antreprenoriale din industria alimentară şi a băuturilor au avut în 2019 o cifră de afaceri de 5,5 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior, rulaj ce reprezintă 9% din sectorul estimat la 60 de miliarde de lei, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Profitul net al marilor fabrici a fost anul trecut de 267 de milioane de lei, în timp ce numărul de angajaţi a depăşit 13.000. La nivel de sector, producătorul de băuturi răcoritoare Coca Cola HBC România conduce în continuare clasamentul celor mai mari jucători din producţie, cu venituri de 2,7 miliarde de lei în 2019, conform aceleaşi surse.

În top 500 companii din România doar 9 sunt firme antreprenoriale din industria alimentară şi a băuturilor cu capital românesc. În acest clasament mai apar companii antreprenoriale precum Albalact, cel mai mare producător din industria laptelui, care a fost preluat de grupul francez Lactalis de la familia Ciurtin din Alba. Alte companii puternice deţinute de antreprenori români care s-au dus la multinaţionale sunt producătorii de mezeluri Caroli şi Elit Cugir, dar şi producătorul de condimente Supremia care a intrat în portofoliul Solina şi şi-a schimbat numele în Solina România.

Producătorul de mezeluri Fox, cu afaceri de 584 mil. lei, controlat de familia Vulpe, a rămas fără director de marketing după plecarea lui Sorin Ichim Florentina Niţu 04.01.2021, Grupul de firme Fox, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de mezeluri, cu afaceri cumulate de 584 mil. lei în 2019, se desparte de la 1

47

ianuarie 2021 de Sorin Lucian Ichim, după o activitate de mai bine de un deceniu ca director de marketing, potrivit surselor ZF.

Sorin Lucian Ichim

♦ Ichim, 58 de ani, a plecat din grupul Fox după un mandat de 12 ani ♦ El a lucrat în companii precum Caroli Foods, Vincon Vrancea, dar şi în cadrul producătorului de bere Ursus.

Executivul face parte din echipa Fox din 2008, iar anterior a fost director de marketing al Caroli Foods, unul dintre principalii producători de pe piaţa de mezeluri şi director de marketing al Vincon Vrancea, producător de vinuri cu afaceri de peste 90 mil. lei anul trecut, controlat de antreprenoarea Luchi Georgescu.

Cumpără din ţara ta, o tendinţă care a prins rădăcini în 2020. Adrian Cocan, Lăptăria cu Caimac: Apare un mic val naţionalist şi o bună parte a populaţiei îşi doreşte să cumpere produse locale Cristina Roşca 04.01.2021,

Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania care pune pe piaţă produsele sub brandul Lăptăria cu Caimac: Acesta este de fapt trendul, consumatorul să fie cât mai aproape de producătorul primar, iar în cazul nostru este foarte simplu pentru că la noi există tot lanţul, de la câmp la procesare.

♦ Producătorii români care aveau discuţii legate de export în 2020 s-au văzut în imposibilitatea de a mai ieşi pe pieţe externe pentru că fiecare retailer din Occident şi-a apărat brandurile locale în contextul pandemiei de COVID-19.

După mai bine de două decenii în care brandurile străine, internaţionale, cu renume erau considerate mai bune şi astfel erau mai căutate de consumatorii locali, de câţiva ani se remarcă o inversare a acestui fenomen. Mai mult decât atât, pandemia accelerat acest trend şi a făcut ca fie dintr-un soi de

48

patriotism, fie din dorinţa de a ajuta un business local, un client să aleagă la raft un produs atohton. Astfel, banii rămân în ţară şi indirect creşte şi puterea de cumpărare a românilor.

„Ce am constatat noi este că această criză (pandemia de COVID-19 – n.red.) a accentuat nişte trenduri deja existente. Chiar şi înainte de pandemie exista această tendinţă de a cumpăra produse locale, însă 2020 a accelerat acest trend. Pe de altă parte, pandemia a scindat piaţa şi observăm o orientare fie către produse foarte foarte ieftine, fie către bunuri premium de foarte bună calitate“, spune Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania care pune pe piaţă produsele sub brandul Lăptăria cu Caimac.

Afla acum tot ce trebuie sa stii despre cultura de sofran - "aurul rosu"   Iti propunem afacerea anului cultura de sofran De ce tocmai sofran Pentru ca Sofranul Crocus stativus furnizeaza cel mai scump condiment din lume Si nu numai Este si cel mai scump aliment mai scump decat caviarul carnea de vita Kobe sau otetul...

Sectorul comercial livreaza catre piata locala, in mod normal, in jur de 80.000 - 90.000 de porci pe saptamana, dar cifra aceasta este posibil sa creasca.

Acesta a precizat ca producatorii romani de carne de porc nu controleaza sub nicio forma pretul carnii din magazine, pentru ca nu exista un contact direct cu cumparatorul final, iar puterea de negociere este extrem de limitata fata de retailer.

"Noi vindem porcii catre abatoare si procesare si ele mai departe. Noi nu avem contact direct cu cumparatorul final, cu clientul. Din pacate nu noi facem pretul de la raft, nu il controlam sub nicio forma, iar puterea noastra de negociere este extrem de limitata fata de retailer, pentru ca traim niste vremuri in care Europa si mai ales Germania are supraproductie si in momentul in care vrem sa cerem ceva mai mult sa ajungem la limita supravietuirii ni se spune foarte clar si verde in fata: "Nu-ti convine pretul meu aduc din Germania". Noi nu putem asigura la ora actuala decat 30% din consumul intern de carne proaspata”, a mai spus presedintele APCPR.

Producătorul local Mezeluri din Bănie anunță un proces de rebranding și extinderea regională Andra Imbrea 04 Jan 2021 Producătorul local Mezeluri din Bănie, prezent de peste 7 ani pe piața preparatelor din carne din România, anunță un proiect de rebranding și reînnoire a identității vizuale având ca obiectiv schimbarea packaging-ului prin noile etichete de produs dar și repoziționarea brandului de preparate din carne.

49

Producătorul vrea ca în 2021 să dezvolte noi parteneriate prin extinderea colaborărilor cu magazinele din comerțul tradițional, modern și HoReCa din județele din Oltenia.

Pe lângă noua identitate un pas important este reprezentat de asumarea unor angajamente, ce vor fi evidențiate pe noile etichete, acestea fiind împărțite în 10 categorii de produse, de la cârnați, salamuri, specialități, pâna la produse de sezon și afumături.

Produsele Mezeluri din Bănie sunt preparate în unitatea de producție din inima Olteniei, lângă orașul Craiova. Producătorul se aprovizionează cu resurse din ferme românești și comercializează atât carne proaspătă cât și preparate din carne cu o varietate mare, plecând de la cârnați, salamuri, până la afumături precum șunci, slănini și alte specialități: mușchi file, kaizer, coastă afumată.

Producătorul de vin ecologic Vifrana obține o finanțare de 9,5 milioane lei cu care se extinde în străinătate și lansează o gamă de cosmetice Andra Imbrea 04 Jan 2021 Vifrana, cel mai mare producător român de vin ecologic după suprafața cultivată, vrea să își ramburseze un credit bancar în valoare de 8,2 milioane de lei, să investească în tehnologie, dar și să se extindă în străinătate și pe noi segmente de business după ce recent a obținut o finanțare de 9,5 milioane de lei printr-un plasament privat de acțiuni.

Oferta, la care au participat 83 de investitori, a fost realizată cu sprijinul societății de brokeraj Goldring, “intermediarul companiilor antreprenoriale românești”- titlu obținut de la BVB în 2018 și reconfirmat în 2020. În urma acestui plasament, Vifrana a

50

fost evaluată la 31,4 milioane de lei. De asemenea, în prima jumătate din 2021 va urma listarea Vifrana pe piața AeRO a Bursei de Valori București.

“Această finanțare ne ajută să închidem integral creditele luate în urmă cu zece ani într-o perioadă în care agricultura nu era bancabilă. CEC Bank a avut meritul de a ne acorda încredere pe termen lung, însă, în acest moment, pentru a reuși să ne extindem în plan extern, avem nevoie să închidem acest credit. Restul fondurilor atrase le vom direcționa în investiții și tehnologizare pentru a diminua impactul lipsei de forță de muncă. Aceste investiții ne vor ajuta să ne extindem în străinătate, în special în țări precum Germania, Marea Britanie, Suedia și Olanda, dar și să dezvoltăm o noua linie de business. Este vorba de produse secundare bio pentru uz cosmetic și farmaceutic realizate din tescovină. Vorbim de un proiect ambițios și de mare viitor, iar abordarea acestei nișe derivă din creșterea consumului de produse bio în România”, afirmă Octavian Vucmanovici, CEO și cofondator Vifrana.

Vifrana, afaceri de 5,5 mil. lei în 2020

Podgoria Vifrana (județul Constanța) a fost înființată în 2006, între timp devenind cel mai mare producător din România de vin integral certificat ecologic, după suprafața cultivată: 130 de hectare cu viță de vie bio.

Managementul așteaptă pentru 2020 o cifră de afaceri de 5,5 milioane de lei și un profit net de două milioane de lei. Pentru 2021, estimările sunt ca veniturile să ajungă la 6,3 milioane de lei. Produsele Vifrana cel mai bine vândute sunt cele din gamele “Bob cu Bob”, “Patrician”, “Symposion, “Draculette” și “Casino”.

 “Spre deosebire de vinul convențional care a intrat în declin sub impactul COVID-19, piața vinului ecologic a continuat să crească. Doar în S1 2020, vânzările de vin spumant au crescut cu 47% în Marea Britanie, iar prognozele pentru piața internațională de vin ecologic în perioada 2020-2030 arată medii de creștere anulă între 8% - 12%. Țările europene dezvoltate au un consum de vin ecologic cuprins între 10-20%, în statele nordice fiind chiar mai mare. În România credem că a ajuns la 2,5% deci există un potențial foarte mare în condițiile în care anul acesta am vândut peste 400.000 sticle. De asemenea, în România se adaugă oportunitățile de acces la finanțările europene destinate agriculturii ecologice prin Pactul Verde European, viticulturii promițându-i-se un loc important în acest proiect”, explică Octavian Vucmanovici.

51

 Exporturile, 25% din veniturile companiei

Principalele obiective ale companiei pentru 2021 sunt tehnologizarea și extinderea în străinătate, vânzările în alte țări însemnând 25% din cifra de afaceri a companiei la nivel de an. Toamna aceasta vânzările externe au înregistrat un avans foarte mare, în octombrie  ajungând la 50% din cifra de afaceri.

“2020 a fost anul cu cea mai mare secetă pedologică din ultima sută de ani, iar plantația trebuie ajutată cu o tăiere atentă pentru a regenera capacitatea de producție. Ne concentrăm să finalizăm la începutul lui 2021 toate investițiile în tehnologizare. În ceea ce privește piețele externe, marjele de profit sunt de aproape patru ori mai mari decât în retailul intern. Ne vom concentra pe piețele existente, precum Germania - care este principala țară de export pentru noi, dar și pe piețe noi precum Suedia, Olanda și, mai ales, Marea Britanie. Atenția pentru Marea Britanie este dată de creșterea foarte mare a vânzărilor de vin ecologic din ultimii ani, în 2020 aceasta fiind de peste 40%. Sperăm cât de curând să realizam primele exporturi în Marea Britanie”, adaugă managerul Vifrana.

De asemenea, pentru următorii doi-trei ani, conducerea companiei vizează lansarea unui brand premium pentru segmentul HoReCA și crearea unui brand de vin Frizzante.

Vifrana este cel mai mare producător romanesc de vin ecologic după suprafața cultivată - 130 de hectare în județul Constanța. Produsele cu cele mai mari vânzări sunt vinurile din gamele: “Bob cu Bob”, “Patrician”, “Symposion” și “Draculette”.

Casa Neacsu, producatorul de vinuri care a salvat vechile soiuri romanesti de vita de vie Agrostandard | 3 January, 2021 Diana Lupu si Viorela Pitulice. Sursa: FoodBiz.ro

Casa Neacsu din Vrancea este producatorul autohton de vinuri care detine cele mai multe soiuri romanesti de vita de vie, nu mai putin de 16, de aproape trei ori mai mult fata de urmatorul competitor. Compania administreaza o suprafata de 850 ha de vie, din care 250 de hectare de vie bio, in mai multe zone ale

52

tarii – Husi, Tirol, Insuratei, Panciu Cotesti, ceea ce ii si permite sa acopere o gama atat de larga de vinuri. “Eu inca din 1991 m-am dus spre altceva fata de ce face toata lumea, am creat filozofia mea de calitate. Am mers pe soiurile romanesti, in primul rand. Avem in plantatie 16 soiuri romanesti, suntem singura companie care are 16, iar dupa noi urmatoarea are 5. Si asa este si normal sa ai 5, nu 16, daca vrei sa faci un business. Dar eu am facut-o din pasiune, cu placerea de a mentine soiurile romanesti si sunt unele soiuri unicat pe care daca nu le tineam eu nu mai existau acum, cum ar fi Babeasca Gri, de exemplu. Le-am prins in plantatie si mentinut”, a declarat Lucian Neacsu, fondatorul Casa Neacsu, alaturi de fratele sau George.

Alaturi de soiuri romanesti, in portofoliul Casa Neacsu se afla si soiuri internationale, ceea ce face ca portofoliul sa fie extrem de bogat, de la Babeasca Gri, Babeasca Neagra, Busuioaca de Bohotin, Cramposie, Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Feteasca Regala, Sarba, Tamaioasa Romaneasca, Zghihara de Husi, Cabernet Sauvignon, Merlot, Muscat Ottonel, Riesling Italian, pana la Sauvignon Blanc.

Vinurile bio, dincolo de pasiune

Casa Neacsu este cel mai mare producator de vinuri bio nu doar din Romania, ci si din sud-estul Europei, detinand o plantatie compacta de 250 ha, ceea ce nu este chiar asa de usor. Trebuie multa munca, pricepere si pasiune. Vita de vie este stropita cu macerate din plante, dupa o reteta proprie, de exemplu, iar romanita o intalnim peste tot in plantatie.Lucian Neacsu a apelat si la specialisti din strainatate – Argentina, Africa de Sud, Chile – care sa-l ajute sa faca vinuri de calitate pe gustul consumatorilor moderni.

In Romania, vinurile sale se adreseaza, in special, retelei HoReCa, un sector grav afectat in prezent. Ponderea cea mai mare o are, insa, exportul cu destinatii precum Polonia, Germania, Spania, Olanda, Belgia, Franta, Rusia, Australia, China, Japonia, Canada, SUA si Mexic.

Despre Casa Neacsu

Casa Neacsu este o companie privata care incearca sa aduca soiurile romanesti in lume si sa obtina soiuri internationale. A inceput sa produca vinuri in regiunea Vrancea, care este una dintre cele mai vechi si cele mai renumite podgorii din Romania. Compania combina traditia istorica cu tehnologia moderna, in scopul de a produce vinuri distincte, cu o personalitate puternica, care exprima unicitatea terroirului. Casa Neacsu a aparut ca urmare a pasiunii familiei Neacsu pentru vinuri. Radacinile istorice se afla in cea mai veche regiune de vinificatie, Vrancea. Acesta este locul in

53

care au fost produse primele vinuri, in armonie cu obiceiurile si istoria locului.

Treptat, activitatea s-a extins la alte zone de cultura din tara. In portofoliul companiei exista peste 20 de soiuri de vin in patru regiuni diferite de pe teritoriul Romaniei: Vrancea (Panciu, Odobesti, Cotesti), Braila (Insuratei), Vaslui (Husi) si Caras Severin (Tirol). Detinand vita de vie in patru zone diferite din Romania, exista posibilitatea de a selecta cele mai bune vinuri din fiecare regiune si de a oferi consumatorilor un standard ridicat de calitate.

Litri de vin imbuteliati anual / nr. sticle: 4 mil litri / 5.5 mil sticle

Branduri de vin: Monser, Omnia, Suav, Hereditas, Glia, Lup Alb, Senator Private Collection, Occultus

Medalii obtinute: Medalie de Aur pentru Varius Sauvignon Blanc 2012 la Premiile de Excelenta 2013, Medalie de Aur pentru Lup Alb Feteasca Neagra 2009 la AWC Viena 2013, Medalie de Argint pentru Glia Babeasca Neagra, Varius Cabernet Sauvignon, Monser Feteasca Neagra, Monser Sarba la AWC Viena 2013, Marea Medalie de Aur la Bachus 2013 pentru Varius Merlot 2011.

... citeste si partea a doua ...

54