Stiri 14 ianuarie 2021, prima parte CURSUL DE SCHIMB14.01.2021

1 EUR 4.8728

1 USD 4.0058

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 14 - 20 Ianuarie 2021! Agroinfo : 14 ianuarie 2021 - Caracteristici meteorologice. În prima parte a intervalului va predomina un regim termic al aerului în general normal, după care, vremea va intra într-un proces de răcire accentuată, în cea mai mare parte a teritoriului agricol.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -9...2°C în primele zile, valori apropiate de mediile multianuale și -14...-3°C spre sfârșitul perioadei, abaterile termice negative fiind de 1...7°C. Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între -10...4°C, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -18...0°C în aproape toată țara, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiuni, producându-se îngheţ la sol.

Sunt prognozate precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, acestea fiind însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, izolat vor fi condiţii de producere a ceţii, asociată cu depunere de chiciură.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată țara, cu excepția unor suprafețe agricole din centrul Dobrogei și nord-vestul Banatului, unde izolat se vor înregistra deficite moderate de umiditate în sol (secetă pedologică moderată).

1

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condiţiile agrometeorologice menţionate, la speciile de câmp şi pomi-viticole se va înregistra starea de repaus biologic, în cea mai mare parte a ţării. Pe fondul scăderii temperaturilor minime din aer sub limita biologică critică (Tmin.<-10...-15°C) de rezistenţă a plantelor, la culturile de toamnă semănate tardiv, precum şi pe terenurile fără strat protector de zăpadă, sau cu strat superficial, se vor putea semnala vătămări ale aparatului foliar (îngălbenire, brunificare, degerături).

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor afla la răsărire, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%) la nivelul întregului teritoriu agricol.

La cultura de rapiță se va semnala în continuare creşterea aparatului foliar (8-13 frunze), în aproape toată ţara. Starea de vegetaţie a plantelor va fi în general bună şi medie,  iar în semănăturile efectuate în afara epocii optime, uniformitatea şi vigurozitatea culturilor se va prezenta medie şi slabă.

În toate plantaţiile, speciile pomicole şi viticole vor parcurge stadiul de repaus vegetativ, acestea având o bună rezistenţă la temperaturile scăzute de pe parcursul iernii. În zilele cu precipitaţii, lucrările în câmp vor fi întrerupte temporar.

Recomandări de specialitate:

• Verificarea sistematică a viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a elementelor de rod la pomii fructiferi şi viţa-de-vie;• Administrarea îngrăşǎmintelor minerale pe bază de fosfor şi potasiu la speciile de toamnǎ semănate în epoca optimă, precum şi a celor organice în vii şi livezi.

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

 APIA si SUBVENTII

Ghid subvenții APIA: 31 ianuarie – termen limită pentru plata sprijinului cuplat! Roxana Dobre - 14 ianuarie 2021

Fermierii care au termen data de 31 ianuarie pentru o subvenție importantă plătită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)! Conform Ghidului pentru subvenții, valabil în campania 2020,

2

producătorii agricoli care au bifat în cererea unică sprijinul cuplat pentru sfecla de zahăr au termen până la 31 ianuarie să prezinte o serie de documente justificative, în caz contrar schema fiind neeligibilă.

Fermierii care au cerut SCV pentru sfecla de zahăr trebuie să facă dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr pentru persoanele fizice, care se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent. Mai mult, conform sursei citate, pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002.

Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare”, sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea „Necesar propriu” şi „Interzisă comercializarea” sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere current.

Reamintim că SCV pentru sfecla de zahăr se acordă fermierilor activi care îndeplinesc prevederile art. 50 din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume:

deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, recunoscută de MADR, conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, înregistrat la DAJ şi vizat de reprezentantul desemnat al DAJ, pe baza verificărilor privind respectarea suprafeţei cultivate şi a densităţii culturii, iar o copie a acestuia este depusă la APIA până la data de 1 octombrie a anului în curs. Contractul se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp; rezultatul verificărilor se consemnează într-unproces verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai

3

fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru sprijinul cuplat;

Pentru Campania 2019, SCV sfeclă de zahăr a avut un cuantum de 829,3367 euro/ha.

Lucian Trufin, senator PSD: Programul „Tomata” se transformă în ”A fost odată Tomata Românească” Ramona Dascălu - 14 ianuarie 2021

Programul ”Tomata”, transformat în Programul ”A fost odată Tomata Românească”! Senatorul Lucian Trufin Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Senatul României, Lucian Trufin, este revoltat de decizia actualei puteri anunțată prin vocea ministrului Agriculturii, Adrian Oros, de anulare a Programului Tomate Românești, inițiat de guvernarea social-democrată. Parlamentarul a transmis un comunicat de presă în care îl acuză pe ministrul Oros că vrea să distrugă producția autohtonă de tomate.

”Din păcate, acum avem imaginea completă a celor două fețe ale ministrului agriculturii: cea roșie și cea galbenă. Pe cea roșie și frumoasă a folosit-o în campania electorală, când curgeau promisiunile către fermieri, printre care se regăsea și cea referitoare la programul pentru tomate românești. Întrebat fiind despre viitorul acestui program, răspundea de fiecare dată convingător că nu se gândește să-l oprească, ci din contra, îl va extinde prin susținerea financiară și a altor tipuri de legume. Acum, Oros ne arată fața lui galbenă și mincinoasă, anunțând subit legumicultorii că nu mai susține programul tomate românești, că nu mai sunt importante legumele românești și că cei care le produc trebuie să reziste și fără această măsură de sprijin”, a declarat senatorul Lucian Trufin în cadrul comunicatului de presă.

Potrivit senatorului Trufin, fermierii români vor trebui să se obișnuiască cu astfel de decizii venite din partea coaliției de dreapta, aflată la putere. Anunțurile ce conțin expresii de genul “nu sunt bani, tăieri, înghețări, austeritate” vor reprezenta cuvintele cheie ale acțiunii guvernamentale în următoarea perioadă, spune Trufin.

”În această perioadă complicată, în loc să folosească bugetul României și orice formă de sprijin UE pentru susținerea ramurilor economiei naționale, astfel încât să devenim producători, nu doar consumatori, Guvernul Cîțu, prin decizia de eliminare a celei mai de succes măsuri de ajutor pentru fermierii români care încă produc, face o imensă greșeală, anulând un program care a demonstrat că în locul importurilor, putem să avem acces și să consumăm produse românești, proaspete și de calitate. Cu asemenea ministru la agricultură și cu asemenea guvern, sper să nu vorbim și despre

4

programul – A fost odată agricultura românească”, a mai declarat senatorul botoșănean.

Vă reamintim că ministrul Adrian Oros a anunțat că ajutorul de minimis pentru tomatele cultivate în spații protejate – Programul Tomata, cum este cunoscut, nu va mai continua în acest an. Prin acest program, cultivatorii primeau un sprijin de până la 3.000 de euro pe exploatație dacă făceau dovada că valorifică o producție minimă de pe o suprafață de cel puțin 1.0000 mp.

Ajutoare de minimis 2021! Câți bani primesc legumicultorii, apicultorii și crescătorii de porci 14 ianuarie 2021

După ce a anunțat că programul de minimis Tomata va fi sistat, ministrul Agriculturii a precizat că alte patru măsuri de sprijin pentru legumele din spații protejate vor fi bugetate de stat în acest an, asta pentru liniștea producătorilor agricoli. Am prezentat în exclusivitate aceste informații, aici, la AGRO TV. Pe de altă parte, asigurările că aceste măsuri vor fi implementate au fost făcute de demnitarul de la MADR în fața reprezentanților Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. Iar sumele promise nu sunt deloc de neglijat. În următorul an, peste 80 de milioane de euro urmează să intre în conturile fermierilor prin prisma ajutoarelor de minimis. Mai multe detalii aflați de la președintele SPA Olt, Ion Păunel, în materialul video de mai jos:

5

6

Adrian Oros: Programul ”TOMATA” va continua sub altă formă De Food Biz La ian. 14, 2021 

BANI PENTRU AGRICULTURĂ. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că MADR nu va mai finanţa Programul „Tomata”. Cu ce va fi acesta înlocuit şi ce ajutoare din bugetul naţional vor primi fermierii români în 2021.

7

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit, la AgroTv, despre programele de sprijin pentru fermierii români finanţate din bugetul naţional în 2021 .

Potrivit lui Oros, ajutorul de stat pentru pentru subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură va continua până la finalul anului 2023.

MADR va finanţa în continuare Programul „Usturoiul”, precum şi programul pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele tradiţionale Bazna şi Mangaliţa.

Va continua şi programul de minimis pentru susţinerea apicultorilor.

De asemenea, MADR vrea să crească sprijinul pentru ecarisarea teritoriului de la 900 lei la 1.500 de lei pe tonă. Ministrul Agriculturii a precizat că MADR este în discuţii cu consiliile judeţene, care pot gestiona acţiunea de ecarisare.

“Am spus că Programul „Tomata” nu va continua. Programul „Tomata” s-a derulat pe trei ani şi jumătate şi efectul benefic asupra deficitului balanţei comerciale nu s-a resimţit”, a spus ministrul Adrian Oros, la emisiunea Agricultura la raport, de la Agro TV.Acesta a adăugat că au fost şi legumicultori care l-au întrebat de ce Ministerul Agriculturii subvenţionează doar producţia de tomate şi nu toate legumele cultivate în sere şi solarii, însă în momentul în care creşte aria de aplicare a unei măsuri de sprijin, sprijinul pe suprafaţă ar fi mai mic, a explicat Oros, precizând că plafonul maxim pentru acordarea ajutoarelor de minimis pe tot anul 2021 este de 88 milioane de euro, bani care trebuie împărţiţi pentru toate programele de minimis.

Ministrul Agriculturii a mai spus că MADR va compensa eliminarea ajutorului financiar acordat prin Programul „Tomata” printr-o măsură nouă din Planul Naţional Strategic dedicată producătorilor de legume în sere şi solarii.

Sursă articol AgroInfo.ro Editat de Cristian Florin Popescu

SUBVENȚIA APIA DE 800 DE EURO/HA! TERMEN PENTRU PLATĂ, 31 IANUARIE!Agroinfo 14 ianuarie 2021

PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Pentru a încasa sprijinul cuplat la sfecla de zahăr, aferent anului 2020, fermierii care au solicitat această plată de la APIA fac dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha. Actele se depun la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până la data de 31 ianuarie 2021, anunță APIA.

8

Fermierii care au solicitat această plată pe hectar, pentru anul 2020, depun la APIA factură, pentru persoanele juridice, sau adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr pentru persoanele fizice, prin care dovedesc că au realizat producția minimă la hectar. Actele se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie 2021.

Pentru cultura de sfeclă de zahăr înfiinţată începând cu anul de cerere 2016, trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002. Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent, adică până la 31 ianuarie 2021 pentru plata pe hectar aferentă anului 2020.

Cuantumul pe hectar al sprijinului cuplat pentru sfecla de zahăr, pentru anul de cerere 2019, a fost de 829,34 euro/ha = 3.939,0332 lei/ha. Pentru anul de cerere 2020, cuantumul va fi stabilit de APIA după ianuarie 2021, când expiră termenul de depunere a documentelor.

Ajutoare de minimis 2021! Câți bani primesc legumicultorii, apicultorii și crescătorii de porci 14 ianuarie 2021

După ce a anunțat că programul de minimis Tomata va fi sistat, ministrul Agriculturii a precizat că alte patru măsuri de sprijin pentru legumele din spații protejate vor fi bugetate de stat în acest an, asta pentru liniștea producătorilor agricoli. Am prezentat în exclusivitate aceste informații, aici, la AGRO TV.

Pe de altă parte, asigurările că aceste măsuri vor fi implementate au fost făcute de demnitarul de la MADR în fața reprezentanților Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. Iar sumele promise nu sunt deloc de neglijat. În următorul an, peste 80 de milioane de euro urmează să intre în conturile fermierilor prin prisma ajutoarelor de minimis. Mai multe detalii aflați de la președintele SPA Olt, Ion Păunel, în materialul video de mai jos:

9

https://youtu.be/gygWFsjeHbI

10

Crescătorii de animale vor primi o subvenție pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră agrointeligenta.ro - 14 ianuarie 2021

11

Fermierii ar trebui să obţină finanţare europeană pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la efectivele de animale sau să extindă agricultura ecologică, a anunţat joi Comisia Europeană, conform planurilor menite să facă agricultura mai curată, transmite Reuters.

În octombrie, miniştrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord, după lungi negocieri, asupra unei reforme a noii Politici Agricole Comune (PAC), destinată să ţină cont mai mult de provocările climatice asupra mediului înconjurător. În centrul discuţiilor a figurat sistemul „eco-schemelor”, propuse de Comisia Europeană pentru a „înverzi” agricultura europeană prin remunerarea serviciilor făcute mediului înconjurător de către fermieri.

Contribuţia sectorului agriculturii la emisiile de gaze cu efect de seră din UE este de aproximativ 10%, iar obiectivul blocului comunitar îl reprezintă zero emisii până în 2050.

Politica agricolă va absorbi 387 miliarde de euro din viitorul buget UE, pentru perioada 2021-2027, cheltuielile în agricultură fiind împărţite între plăţile directe pentru fermieri şi alte măsuri de sprijin pentru dezvoltarea rurală.

Negociatorii UE dezbat intens dacă să cheltuiască 20% sau 30% din plăţile pentru fermieri pe programe de protejare a mediului. Joi, Comisia Europeană a anunţat ce ar putea include „eco-schemele”.

Printre sugestiile Executivului comunitar se află agricultura ecologică, folosirea aditivilor pentru furaje pentru a reduce nivelul de metan – un gaz de seră puternic – emanat de animale şi stocarea carbonului în sol.

Sugestia Executivului comunitar de a-i plăti pe fermieri pentru îmbunătăţirea „condiţiilor în care trăiesc animalele va ajunge să fie percepută ca o

12

subvenţie ascunsă pentru sectorul creşterii animalelor, intens poluator”, a afirmat Celia Nyssens, de la Biroul European de Mediu.

13

Documentul Comisiei, aici:

https://fortapac.agrointel.ro/wp-content/uploads/2021/01/factsheet-agri-practices-under-ecoscheme_en.pdf

14

AFIR si FINANTARI

Vești bune! Fondurile europene care vor putea fi accesate de fermierii români anul acesta 14 ianuarie 2021 Începutul de an vine cu vești bune pentru fermierii români. Dacă până acum lucrurile erau destul de confuze în ceea ce privește fondurile europene în anii de tranziție 2021-2022, acestea încep să capete contur și să se clarifice din ce în ce mai mult. Astfel, AGRO TV vă prezintă liniile de finanțare pe care fermierii le vor putea accesa anul acesta pentru a beneficia de fonduri europene.În urma întâlnirii cu ministrul agriculturii, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel, a venit cu o serie de lămuriri privind liniile de finanțare care vor fi deschise în cei doi ani de tranziție. Astfel, se vor redeschide liniile de finanțare prin AFIR (submăsurile 6.1; 6.2; 6.3; 6.4; 4.1; 4.1A; 16.4; 17.1; etc).

Potrivit consultantului, submăsura 4.1 va avea linii distincte de finanțare pentru legumicultură, (modernizare, construcție, reconstrucție spații protejate, investiții în procesare și marketing, depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și transportul legumelor, investiții în irigații, achiziția de echipamente și utilaje noi pentru tinerii fermieri).

Mai mult, aproximativ 3,2 Miliarde de EURO sunt disponibili pentru finanțarea agriculturii românești în anii 2021 și 2022, prin mecanismele de Tranziție, Convergență și ERI (Instrument de Reconstrucție Europeană).

În ceea ce privește submăsura 6.1 – Instalarea tânărului fermier, consultantul Ion Păunel precizează că există șanse reale de acordare a unui sprijin de minim 70.000 de EURO, până la 100.000 EURO per beneficiar.

ATENȚIE! Este important pentru cei care vor să acceseze fonduri europene, să știe că în perioada 2021-2022, ghidurile vor rămâne cele din PNDR 2014-2020, chiar dacă banii alocați vor fi din noul exercițiu financiar. Mai multe detalii AICI.

Condițiile pentru fonduri europene în 2021-2022. Informații ESENȚIALE pentru fermieri 13 ianuarie 2021

Discuțiile legate de noua Politică Agricolă Comună și perioada de tranziție, până în 2023, au provocat multe confuzii în rândul fermierilor care vor să acceseze fonduri europene. Mulți așteaptă noile regulamente și ghiduri de la

15

Bruxelles pentru a vedea ce condiții trebuie să îndeplinească, însă acestea vor mai întârzia o perioadă. Între timp, este esențial pentru cei care vor să acceseze fonduri europene, să știe că în perioada 2021-2022, ghidurile vor rămâne cele din PNDR 2014-2020, chiar dacă banii alocați vor fi din noul exercițiu financiar.”Ar trebui să specificăm pentru toți potențialii solicitanți și pentru beneficiarii PNDR care vor să depună în continuare proiecte, că toate condițiile din PNDR 2014-2020 vor fi și în anul 2021 și în 2022. După ele vom lucra. Deci condițiile aferente programului 2014-2020 vor fi regăsite și pe proiectele din perioada de tranziție 2021-2022”, a precizat consultantul Marinela Strîmbulescu în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

”Se merge pe ghidurile vechi cu bani noi. Sunt foarte mulți care mă sună și îmi spun că unii consultanți mai puțin informați le spun că nu au apărut ghidurile. Stimați fermieri, ghidurile sunt cele vechi. Singurul lucru care se mai poate modifica la criteriile de selecție este numărul de puncte pe fiecare criteriu. Atât ne poate permite procedura aprobată de Bruxelles. Restul, prevederile din ghid sunt cele din ghidurile 2014-2020”, a completat Marian Vișu-Iliescu.

Motivul pentru care s-a luat această hotărâre este că noile ghiduri pentru următoarea perioadă de programare sunt în scriere și nu sunt gata, nu sunt aprobate de Bruxelles. Atunci s-a luat această decizie să se meargă pe vechile condiții și vechile ghiduri, chiar dacă fondurile sunt din alocarea următoare.

De asemenea, este bine de știut că cei care vor să mai obțină o finanțare de până la 90%, vor mai putea ajunge la acest procent doar în acești doi ani de tranziție.

”Încă o completare: foarte mare atenție pentru fermierii care vor să se mai gândească la o finanțare de 90%. Nu o vor mai putea obține decât în acești doi ani. Începând cu 2023 clar se va reduce cota de finanțare. Singurele care vor avea un avantaj mai mare vor fi cooperativele agricole care vor ajunge până la maximum 75%. Deci grăbiți-vă să accesați fonduri în acești doi ani!”, a mai atras atenția consultantul Marian Vișu-Iliescu.

Trei fermieri – ACHITAȚI după ce au fost acuzați că s-au instalat ca tineri fermieri cu acte false Ramona Dascălu - 14 ianuarie 2021

16

Fermieri achitați! Magistrații de la Tribunalul Teleorman au decis achitarea a trei fermieri, acuzați de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care au condus la obținerea de sprijin financiar prin Măsura 112 – Instalarea Tinerilor Fermieri. Decizia nu este definitivă, fiind deja atacată cu apel.

Judecătorii au hotărât însă aplicarea pentru fiecare, în parte, a unei amenzi administrative în sumă de 1.000 de lei. În soluția instanței se mai precizează că „se ridică măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 752/P/2016 din data de 22.09.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie și se desfiinţează cele şase înscrisuri (declaraţii) constatate ca fiind false, în dosarul de urmărire penală”, informează infotr.ro.

În anul 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților Răducu Liliana, Socolescu Emanuel și Chivu Adela Ondina, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, întocmit în luna iunie 2012, în contextul solicitării unui sprijin financiar pentru Măsura 112 – Instalarea Tinerilor Fermieri, cei trei inculpați au folosit, în relația cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, mai multe documente în care au atestat aspecte nereale, pentru a îndeplini condițiile minime de eligibilitate, printre care și acelea de a fi membri ai unei familii de fermier și să fi lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul unei ferme (nu neapărat în ferma familiei), cu cel puțin 12 luni înaintea instalării lor pe cont propriu la conducerea unei exploatații agricole. De asemenea, se preciza că în urma acestor conduite infracționale, inculpații Răducu Liliana, Socolescu Emanuel și Chivu Adela Ondina au obținut, pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 536.340 lei (câte 177.780 lei fiecare), sumă cu care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal. În cauză, s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin celor trei inculpați.

17

Variante de finanțare în agribusiness – Autofinanțarea (Partea 1-a) De Viorela Pitulice La ian. 14, 2021

Importanța agribusiness-ului este legată de asigurarea securității și siguranței alimentare a populației, de ponderea ridicată pe care acesta o are la formarea Produsului Intern Brut (în anul 2018, sectorul agroalimentar a contribuit cu 4,35%), dar și de ponderea ridicată a populației ocupate în acest sector în totalul populației ocupate (în anul 2018, populația ocupată în acest sector era de 22,3%).

Deși România deține un potențial agricol însemnat, iar agribusiness-ul prezintă importanță strategică și poate reprezenta un avantaj comparativ pentru țara noastră, acesta se confruntă în prezent cu o serie de provocări legate, în special, de accesul la sursele de finanțare pentru producătorii agroalimentari.

În fundamentarea deciziilor de finanțare, hotărâtoare sunt asigurarea certă a resurselor necesare realizării obiectivelor și respectarea echilibrului financiar al societății între resursele de finanțare pe termen scurt și cele de finanțare pe termen mediu și lung. Sursele de finanțare ale producătorului agricol diferă în funcție de modalitatea de procurare, de condiţiile de obţinere şi de durata lor de folosire, putând fi întâlnite următoarele modalități de constituire a rezervelor financiare:

1. Autofinanțarea afacerilor agricole

Această modalitate de asigurare a fondurilor financiare pentru desfășurarea activităților agricole este de preferat să crească ca pondere în total forme de finanțare deoarece implică cele mai mici costuri. Această formă de finanţare are următoarele variante:

1. a)  Creşterea capitalului social prin aport de numerar, reprezintă o cale folosită în mod obişnuit de către exploataţiile agricole de dimensiuni mai mari, cu personalitate juridică, supuse proceselor de restructurare şi modernizare, care  pot  deveni competitive pe piaţa internă,

18

europeană şi chiar internaţională. Este ştiut faptul că asigurarea competitivităţii se bazează pe doi piloni: calitatea produselor şi costuri optime de producţie, iar pentru realiza aceste două cerinţe este nevoie de investiţii consistente, care necesită fonduri financiare însemnate.

2. b)   Autofinanţarea exploataţiilor agricole poate fi susţinută de profitul redistribuit (acolo unde există), de amortizarea din perioada de referinţă, de sumele provenite din vânzarea de active, chiar şi din sumele rezultate prin accelerarea rotaţiei stocurilor.

Articol scris de:  Prof. Univ. Dr. Nicolae Istudor Conf. Univ. Dr. Irina-Elena Petrescu

Academia de Studii Economice din București

SUBVENȚIA APIA PENTRU OVINE DE CARE BENEFICIAZĂ CRESCĂTORII ROMÂNI DE OI ȘI-N ANUL 2021! Agroinfo  14 ianuarie 2021 SUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! Un crescător de ovine ne-a întrebat, printr-un mesaj transmis către AGROINFO, care este subvenția de care beneficiază în anul 2021 de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pentru cele 80 de oi pe care le deține. AGROINFO vă pune la dispoziție informațiile esențiale cu ajutorul cărora puteți obține subvenții APIA în acest an.

Pentru anul 2021, crescătorii români de ovine vor beneficia de două subvenții, ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat. Comisia Europeană a aprobat ca ajutorul național tranzitoriu, al cărui ultim an de acordare ar fi fost 2020, să fie acordat crescătorilor și-n anii de tranziție către noua Politică Agricolă Comună, și anume, în anii 2021 și 2022.

Statele membre care acordă ajutoare naționale tranzitorii în perioada 2015-2020 pot decide să acorde ajutoare naționale tranzitorii în 2021 și 2022. Cuantumul acestor ajutoare va fi de 50 % în 2020, 2021 și 2022, precizează REGULAMENTUL (UE) 2020/2220 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022.

Astfel, crescătorii de oi din România beneficiază și-n acest an de ajutorul național tranzitoriu, subvenție plătită de la bugetul de stat. Deci, nu este o subvenție europeană, este un ajutor de stat. Cuantumul acestei subvenții scădea cu 5% în fiecare an, dar pentru anii 2021 și 2022 va rămâne la nivelul anului 2020. Fiind o subvenție plătită de la bugetul de stat, APIA efectuează

19

plata ei din bugetul național stabilit pentru anul următor anului de cerere. Deci, oierii care au cerut această subvenție în anul 2020 vor încasa banii pe cap de ovină din bugetul național al anului 2021, după ce va fi stabilit acest buget, aprobat și votat.

Crescătorul de oi care a trimis astăzi, 14 ianuarie 2021, mesajul către AGROINFO, are 80 de oi, deci se încadrează la plata ajutorului național tranzitoriu din zootehnie (ANTZ). El nu este eligibil și pentru plata sprijinului cuplat zootehnic (SCZ). Pentru SCZ, ar trebui să dețină minim 150 de ovine ca să fie eligibil la plată. Excepție fac crescătorii de oi din zonele montane pentru care numărul minim de ovine care-i califică la plata sprijinului cuplat este 60 de capete de ovine. Sprijinul cuplat este subvenție europeană, are cel mai mare cuantum pe cap de ovină, circa 17 euro/cap de animal la nivelul anului 2020, dar condițiile pentru plata acestei subvenții sunt mult mai restrictive decât pentru plata ajutorului național tranzitoriu, care, e adevărat, are un cuantum mult mai mic pe cap de ovină, circa 20 de lei/cap de animal.

Așadar, pentru ajutorul național tranzitoriu aferent anului 2021, crescătorul nostru va trebui să depună o cerere unică la APIA. Sesiunea de depunere a cererilor unice la APIA începe în martie 2021. În fiecare an, această sesiune a fost demarată de APIA la data de 1 martie sau 2 martie și s-a încheiat la data de 15 mai, în anul 2020, fiind un an cu pandemie, cu multe restricții de circulație, depunerea cererilor a fost prelungită până la data de 15 iunie. Potrivit APIA, sesiunea de depunere a cererilor se va desfășura anul acesta în aceeași perioadă, martie - mai.

APIA va menține cam aceleași condiții și anul acesta pentru accesarea ajutorului național tranzitoriu la ovine, pentru că aceste condiții nu au fost schimbate în noul regulament european care stabilește criteriile de acordare a subvențiilor din agricultură pentru anii de tranziție 2021-2022.

Potrivit informațiilor furnizate nouă de către APIA, Ajutorul Național Tranzitoriu ovine - schema cuplată de producţie, (ANTZ 9) se acordă fermierilor, crescători de ovine, pentru ovinele femele, identificate conform legislaţiei în domeniu, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:- efectivul din exploataţia cu cod ANSVSA înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) să fie de minimum 50 de capete de femele ovine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată - declarația privind sectorul zootehnic;

20

- efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie înscris în RNE la data solicitării ANTZ;- efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie menţinut în exploataţia/ exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere pe perioada de reţinere de 100 de zile (perioada curge de la data finală a depunerii cererilor unice);- solicitantul să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din specia ovină.

Sunt eligibile la plată inclusiv femelele ovine care până la finalul perioadei de reținere (de 100 de zile) au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat, cu condiția ca animalele să râmână în proprietatea solicitantuluiPlata ANTZ 9 se acordă pentru minimum 50 de capete de femele ovine eligibile la plată. ANTZ 9 se supune controlului la fața locului dar nu se supune normelor de ecocondiționalitate.

Facem precizarea că acordarea în anul 2021 a acestei subvenții în zootehnie trebuie notificată la Comisia Europeană de către Ministerul Agriculturii din România până la data de 19 februarie 2021, conform noului regulament european în vigoare.Menționăm că aceleași condiții sunt valabile și pentru crescătorii de capre, singura diferență fiind numărul minim de capre pe care trebuie să-l dețină aceștia, 25 de capre pentru a se califica la plata ANTZ.

ALTELE

PÉTER TAMÁS NAGY, despre PROPUNEREA DE A REVENI în MADR: PREFER SĂ RĂMÂN FERMIER! Agroinfo 13 ianuarie 2021 -

Péter Tamás Nagy, pe care UDMR l-ar vrea pe postul de secretar de stat în MADR, a declarat, pentru AGROINFO, că a refuzat propunerea iniţială, dar ar putea accepta un compromis, cu anumite condiţii.

Cei de la UDMR mi-au propus, am refuzat, au revenit din nou la discuţii, cu propunerea să accept pentru 30 de zile, ca să pregătesc pe cineva, până se poartă primele negocieri de direcţii generale, după care eu să mă retrag. Legea spune că demnitarul are 30 de zile pentru a alege între funcţia publică

21

şi afacerile personale. Legal, poţi să îl duci director de cabinet şi apoi să rămână el în funcţie. Dar astea sunt artificii, ceea ce nu-i normal. În mod normal, ar trebui să meargă el singur şi să aibă susţinere tehnică din spate până se iniţiază. 

Tendinţa mea e să rămân fermier, având în vedere situaţia mea administrativă şi ferma mea care îmi dă stabilitate. Având în vedere contextul meu cu ferma, cu proiectul cu lanţ intergrat (Tamás Nagy administrează, din 2015, o fermă de Angus, în jud. Mureş şi are în derulare un proiect cu fonduri europene de câteva milioane de euro, ce include construcţia unei îngrăşătorii de taurine de carne şi o carmangerie –n.red.), mi-e foarte greu să abandonez un proiect care este acum în implementare. În plus, ştiţi cum e în România, oamenii spun că „se duce pentru el, să-şi facă foloasele”. E absurd în România, trebuie să renunţi la tot, să faci artificii, să cedezi ferma la nevastă, frate, cumnat. Pentru ce? Ca să te ascunzi că eşti fermier? Prefer să rămân fermier şi să îmi văd de construcţia mea, că de asta depinde viitorul meu.

Exact aşa să spui: Balanţa mea se înclină pentru a rămâne fermier. E foarte riscant să renunţ la tot ce am construit în fermă. Plus că sunt membru, în acte, în conducerea Asociaţiei Aberdeen Angus. Situaţia mea administrativă este foarte complicată.

Nu fug de responsabilitate. Cu toată experienţa mea administrativă şi de fermier, o să susţinem o echipă care va înţelege nevoile fermierilor, pentru că este foarte clar că aceste decizii, prin noul PNS, ne vor afecta viaţa în următorul deceniu.

În momentul de faţă sunt în incertitudine, dar balanţa înclină 90% să rămân fermier. Să văd şi persoana pe care o alege UDMR. Probabil săptămâna asta se va decide, a declarat Péter Tamás Nagy, pentru AGROINFO.

Potrivit acestuia, posibili candidaţi la postul de secretar de stat din partea UDMR ar fi tot persoane care au activat în domeniul agriculturii, pe partea de administraţie, sau în domeniul consultanţei agricole, oameni tineri. Sunt foarte buni specialişti, dar nu ştiu cât de buni secretari de stat ar fi. Mie mi-au trebuit zece ani să cunosc legislaţie, tehnică legislativă, linii directoare, discuţii la Bruxelles, cu cine, cum să discuţi, cum să negociezi. La Bruxelles trebuie să susţii orice propunere cu argumente foarte bune, să vorbeşti o limbă străină. spune Nagy.

Întrebat de AGROINFO dacă a pus vreo condiţie pentru a accepta postul de secretar de stat în MADR, Tamás Nagy a spus că ar fi acceptat doar dacă era sigur că ar fi primit atribuţii pe partea politici şi dezvoltare în zootehnie, la

22

care se pricepe cel mai bine. Acesta a adăugat că nu fuge de responsabilităţi şi că are expertiză şi pe partea de dezvoltare rurală. Pentru mine nu e o problemă nici APIA, AFIR, nu mi-ar fi frică de nimic din Ministerul Agriculturii.

Probabil şi cei de la partid vor discuta cu ministrul, care va spune pe cine are pentru anumite domenii. Dacă ministrul ar fi dispus să predea dezvoltare rurală şi zootehnie, atunci UDMR trebuie să caute un om pe partea asta, a mai spus Tamás Nagy.

Péter Tamás Nagy a mai fost secretar de stat în MADR, în perioada martie-decembrie 2014, în Guvernul condus de Victor Ponta, susţinut tot de UDMR, chiar dacă nu este membru al partidului. A demisionat din funcţie după ieşirea UDMR de la guvernare, în decembrie 2014. În ianuarie 2015, a fost acuzat de procurorii DNA că a luat mită de la conducerea Romexpo pentru organizarea târgului Indagra din noiembrie 2014, când încă era secretar de stat în MADR. A fost achitat de Tribunalul Bucureşti, la finalul anului 2019.

Am primit achitare completă în prima instanţă, iar apelul este în faza finală. Şi asta ar fi a doua chestiune, că nu vreau să se spună că fac presiuni, că de aia devin politician sau demnitar, a mai spus Tamás Nagy, pentru AGROINFO.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat săptămâna aceasta că în MADR va vor fi cinci secretari de stat: Aurel Simion şi Gheorghe Ştefan vor rămâne pe funcţii. Primul nume nou confirmat de Oros este cel al lui George Căţean.

Un alt nume vehiculat „pe surse” pentru un post de secretar de stat în MADR este Marius Micu, fost consilier al lui Emil Dumitru şi vicepreşedinte PRO AGRO.

Adrian Chesnoiu îl atacă pe Adrian Oros pe tema legii primelor de comercializare; Lantulalimentar.ro a calculat ce sume ar fi fost cheltuite de la bugetul de stat BY LANTULALIMENTAR  2021-01-14  

Noul președinte al Camerei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, ales deputat în 6 decembrie, din partea PSD Olt, a formulat ieri, 13 ianuarie, pe pagina sa de facebook, o serie de acuzații la adresa ministrului Agriculturii, Adrian Oros ( PNL ), în contextul amânării recente de către guvernul Cîțu a aplicării legii 236/2020, care prevede acordarea unor prime de comercializare de până la 20.000 de euro producătorilor agricoli.

23

Chesnoiu îl acuză pe Oros ”că nu se oprește din a minți public fermierii” când afirmă că legea a fost amânată fiindcă avea ”inechități în aplicare”, motivele fiind altele și se regăsesc în chiar textul OUG, prin care guvernul a amânat alicarea legii.”Una din marile promisiuni, devenită certitudine prin aprobarea legii 236/06.11.2020 (inițiatori – 66 parlamentari PNL) care prevede acordarea unei prime de comercializare pentru producătorii agricoli în valoare de maxim 20.000 Euro/an/beneficiar, în perioada 2021-2023, rămâne doar la stadiul de VORBE.Guvernul PNL – USR a decis prin OUG 225/31.12.2020 – Amânarea intrării în vigoare a Legii 236/2020!MOTIVELE AMÂNĂRII (citim în nota de fundamentare a OUG 225/2020 semnată de dl. OROS și dl. Cîțu):

1. Pentru că dl. ministru Oros nu solicită premierului alocarea banilor necesari în bugetul de stat pentru anul 2021 (fie pentru că nu îl interesează, fie pentru că nu are forța politică necesară să-și impună punctul de vedere în interiorul guvernului de dreapta sau pentru că atunci când a inițiat legea nu a calculat impactul bugetarul și nu știe câti bani să ceară).

2. Pentru că sprijinul prevăzut în lege reprezintă schemă de ajutor de stat și nu a fost notificată Comisia Europeană.

3. Pentru că nu au fost întocmite de către Ministerul Agriculturii normele metodologice de aplicare ale legii până la data 31.12.2020 așa cum era prevăzut(tot de ei în lege)!” scrie peședintele Camerei Deputaților pe pagina sa de facebook.

Menționăm că argumentul adus public de Oros în ce privește prorogarea termenului de aplicare a legii de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022 a fost preluat chiar de la Chesnoiu, în timpul audierilor de la comisie din decembrie 2020. Atunci, Chesnoiu a declarat: ”vă dau un singur exemplu despre ce se poate întâmpla după ce faci o analiză riguroasă a acestui act normativ: pui în balanță să dai 200 euro/tonă unui producător care face grâu și 200 euro/tonă unui producător de carne”. Aceasta ar fi o inechitate în lege, pe care ministrul a recunoscut-o implicit: ”dacă sunt lipsuri în lege, sperăm că le veți rezolva în această comisie”.

Dar legea, cu sau fără lipsuri, nu a mai fost aplicată de la 1 ianuarie 2021, fiind amânată un an, motivul real fiind presiunea uriașă resimțită de bugetul public, din cauza pandemiei Covid-19, dar și a altor factori, cum ar fi creșterea deficitului bugetar în 2020. Ce ar fi însemnat pentru bugetul public aplicarea legii de la 1 ianuarie? O cheltuială uriașă, de peste 1 miliard

24

de euro numai pentru cereale. Cam cât înghite agricultura României într-un an subvenții de la bugetul european.

Vă invit să facem câteva calcule. Reamintim că potrivit legii, prima de comercializare era de 200 euro/tonă/10.000 ouă, produsele eligibile fiind produsele agricole primare: legume, fructe, struguri, cereale, animale vii, păsări, lapte, ouă, miere de albine, ciuperci de cultură și hamei și produsele pescărești și de acvacultură. Un beneficiar ar fi încasat maxim 20.000 de euro dacă livra unui procesator și maxim 10.000 de euro dacă ar fi vândut direct consumatorului final.Cât ar fi trebuit să vândă un fermier din sectorul vegetal ca să încaseze prima maximă de 20.000 de euro? 100 de tone de cereale. La o producție medie de 5 tone de cereale/ ha, ar avea nevoie să cultive 20 de ha. În România numărul explotațiilor care dețin peste 20 de ha este, potrivit Comisiei Europene, 29.150. Înmulțind 29.150 de exploatații cu 20.000 de euro rezultă numai pentru producătorii de cereale cu suprafețe de cel puțin 20 de ha o sumă totală de 583.000.000 de euro.

Dar eligibili sunt și cei care au sub 20 de ha, numai că nu pot obține prima maximă. Pot obține mai puțin. În România sunt 43.610 exploatații cu suprafețe între 10 și 20 ha. Să luăm în calcul o medie de 15 ha/exploatație. 43.610 x 15 x 5 = 3.270.750 tone cereale. Înmulțind cu 200 euro, cât este prima pentru o tonă, rezultă 654.150.000 de euro. Adăugați la 583.000.000 euro avem 1.237.150.000 de euro numai pentru cerele și numai pentru cei care dețin de la 10 ha în sus.Haideți să calculăm și pentru lapte. În 2019, potrivit Eurostat, a fost livrată procesatorilor o cantitate totală de 1.125.300 tone de lapte de vacă. Înmulțit cu 200 euro/tonă rezultă 225.060.000 euro care ar fi trebuit acordați crescătorilor de vaci pentru lapte.

Ajungem la peste 1.500.000.000 de euro, cereale plus lapte. Și mai sunt destule produse pentru care s-ar fi acordat prime de comercializare. Suma totală ar fi sărit de 2 miliarde de euro în fiecare an. Având aceste calcule sub ochi, premierul Cîțu probabil s-a speriat și nu a ezitat să proroge termenul de aplicare a legii, chiar dacă legea aparține PNL și președintele Klaus Iohannis a promulgat-o la începutul lunii noiembrie 2020! Efortul bugetar ar fi fost, ați văzut, uriaș, într-un an plin de provocări.

Cel mai probabil știe și actualul președinte ale Comisiei pentru Agricultură ce sarcină mare ar fi însemnat pentru bugetul public aplicarea legii de la 1 ianuarie. Cu toate acestea, a revenit azi cu o nou mesaj pe facebook prin care promite că ”voi formula o solicitare către Avocatul Poporului pentru a ataca

25

OUG 225/2020 la Curtea Constituțională!Iar în momentul în care proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe va veni în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, vă asigur că în calitatea mea de Președinte voi face tot posibilul ca ea să fie respinsă și Legea 236/2020 să se aplice!O să lucrez alături de toți colegii deputați din Comisia pentru Agricultură, indiferent de culoarea politică, pentru a corecta “incapacitatea” domnului OROS de a pune în executare legile acestei țări!”Menționăm că în Comisia pentru Agricultură sunt 7 deputați de la PSD și 13 de la PNL, USRPLUS, UDMR și Minorități.

MINISTRUL AGRICULTURII, DISCUȚII ASTĂZI CU COOPERATIVELE AGRICOLE! Agroinfo  14 ianuarie 2021 COMUNICAT.

O delegație din partea Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal(U.N.C.S.V.) a avut azi, 14 ianuarie 2021, o întâlnire de lucru cu ministrul agriculturii, Adrian Oros și  echipa tehnică cu responsabilități pe sectorul cooperativelor, informează UNCSV într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Au fost prezentate rezultatele obținute și prioritățile U.N.C.S.V., desfășurate prin activitatea de reprezentare a cooperativelor agricole în relațiile cu autoritățile.

S-au expus modele de cooperative funcționale, cu bune rezultate, cooperative care au adus plusvaloare și stabilitate fermierilor membri cooperatori, care au reușit să depășească, împreună, asociați, dificultățile generate de anul agricol 2020, fiind grav afectați de seceta pedologică severă.

Salutăm deschiderea domnului ministru Adrian Oros și a echipei tehnice de a continua promovarea cooperativelor agricole funcționale, durabile în timp.

S-a demonstrat încă o dată că asocierea în cooperative agricole, este singura soluție pentru toți fermierii (mici, medii și mari), pentru capitalizarea acestora pe termen lung, adaptarea la cerințele pieții și asigurarea unei stabilități economico-sociale spațiului rural.

Aceste realizări și realități mai pot fi continuate doar dacă, prin politicile agricole promovate în continuare, va fi facilitat accesul la investiții al cooperativelor agricole funcționale, ținând cont cont de experiență și corelarea cu capacitatea de implementare a acestora.

26

S-a pus accent și pe necesitatea digitalizării, debirocratizării și simplificării procedurilor de accesare și implementare a investițiilor.U.N.C.S.V. își manifestă în continuare disponibilitatea de a veni cu propuneri constructive și soluții, menținându-și rolul de partener de dialog interinstituțional corect, pentru consolidarea cooperativelor agricole din România, întărirea sectorului agroalimentar autohton și echilibrarea balanței comerciale agroalimentare a țării noastre.

UNCSV – sinteză:

25 de Cooperative Agricole active în sectorul vegetal;între 5 – 45 membri în Cooperative (436 de membri);Peste 540 de adrese oficiale transmise, reprezentând amendamente, solicitări și inițiative legislative în 2 ani și 10 luni de activitate;Dimensiune ha Cooperative membre U.N.C.S.V.:6 Cooperative între 600 – 1000 ha;13 Cooperative între 1000 – 10.000 ha;6 Cooperative mai mari de 10.000 ha.Fermierii afiliați în cooperativele membre UNCSV exploatează suprafețe de la 2 ha la 1960 ha.Din totalul cifrei de afaceri a cooperativelor de cultura mare din România, membrii U.N.C.S.V. dețin 80 %;Toate cooperativele membre U.N.C.S.V., respectă obligațiile din Legea Cooperației Agricole și membrii vând între 50-100% din producție prin Cooperativă;

Cooperativele agricole sunt vârf de lance pentru fermieri în lume, iar U.N.C.S.V.  își propune să fie vârf de lance pentru cooperativele agricole din România.

Agricultura și fermierii din România au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în cooperative agricole care să își îndeplinească menirea – aceea de a genera valoare adăugată din punct de vedere economic pentru membrii lor și, care în plus, să aibă o activitate economică relevantă, să reziste pe piață și să se dezvolte.

România are nevoie de cooperative agricole autentice de succes!

Pentru orice aspecte legate de o mai bună funcționare a cooperativelor agricole, vă invităm să ne contactați prin email: florentinbercu@uncsv.ro.

Împreună pentru viitor!Echipa U.N.C.S.V.

27

DEFICIT COMERCIAL în CREŞTERE. CÂTE MILIARDE am DAT pe PRODUSE AGROALIMENTARE de IMPORT în 2020! Agroinfo 07 ianuarie 2021

EXPORTURI ŞI IMPORTURI. România a înregistrat un deficit de 1,24 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare în primele trei trimestre din 2020, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii, citată de Agerpres, exporturile s-au majorat cu aproape 3%, însumând 5,21 miliarde de euro, însă importurile au crescut şi mai mult, cu 6%, până la 6,46 miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 în ţările intra şi extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare faţă de cea importată. Astfel, în primele nouă luni din 2020, s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare şi s-au importat 7,91 milioane de tone, mai arată datele citate de Agerpres.

Balanţă pe plus la exporturile de animale vii, chiar dacă acestea au scăzut

Datele MADR mai arată că România a exportat animale vii în valoare de 302,21 milioane de euro în primele nouă luni din 2020, în scădere cu 6,4% faţă de perioada similară a anului trecut, când încasările au depăşit 332,85 milioane de euro.

Cantitatea exportată în ţările intra şi extra comunitare a fost de 139.603 tone în primele nouă luni ale anului trecut, cu aproape 13% mai mică faţă de acelaşi interval din 2019. În perioada ianuarie - septembrie din 2019, exporturile de animale vii au totalizat 160.090 tone.

Exporturile de animale vii din specia ovine/caprine reprezintă aproape jumătate din total, respectiv 64.927,3 tone, încasările depăşind 169 milioane de euro.

În aceeaşi perioadă, importurile de animale vii au fost de 50.795 tone, în valoare de 144,2 milioane de euro, în scădere uşoară faţă de perioada similară a anului 2019, când s-a consemnat o cantitate de 51.455 tone şi o valoare de 145,49 milioane de euro.

România continuă să înregistreze excedent în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu animale vii şi în 2020, respectiv 158 milioane de euro în primele nouă luni ale anului, însă acesta s-a redus faţă de perioada similară

28

din 2019 cu 11% (177,35 milioane de euro), mai arată datele citate de Agerpres.

Scumpirile din 2020: cele mai mari creşteri de preţuri au fost la fasole, bilete de avion şi servicii poştale. Produsul care s-a ieftinit cu 30% 14 ianuarie 2021, 10:10de Elena Deacu

Anul 2020 a adus scumpiri majore la fasole, bilete de avion şi servicii poştale. În schimb, cartofii s-au ieftinit cu 30%, arată datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata anuală a inflaţiei a rămas neschimbată în luna decembrie 2020, la 2,1%, la fel ca în noiembrie, după ce alimentele s-au scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,7% şi mărfurile nealimentare cu 1%. „Preţurile de consum în luna decembrie 2020, comparativ cu luna decembrie 2019, au crescut cu 2,1%.

Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%”, se arată în comunicatul INS.

Cel mai mult s-au scumpit în 2020: fasolea (18%), serviciile poştale (12%), biletele de avion (10%), ţigările (8%), uleiul, făina şi fructele proaspete (7%), produsele de morărit şi brânza de oaie (6%), dar şi produse de igienă şi cosmetică (5%).

În schimb, s-au ieftinit: cartofii (30%), combustibilii (7%), citricele şi legumele (4%) şi gazele (2%).

Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2020 – decembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2019 – decembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,3%.

Cartofii, combustibilii şi transportul aerian s-au scumpit cel mai mult pe final de an. Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 2,1%, în decembrie InCont.ro, 14 ianuarie 2021 11:01Cartofii, combustibilii şi serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie, faţă de luna noiembrie, în timp ce scăderi de preţuri mai consistente s-au consemnat la energia termică, citrice şi alte fructe meridionale precum şi la serviciile de apă, canal şi salubritate.

29

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), date joi publicităţii, preţul cartofilor a urcat în decembrie cu 2,46% comparativ cu luna anterioară, dar s-au ieftinit cu 28,49% raportat la decembrie 2019.

Pe de altă parte, în luna decembrie citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit cu 4,88% comparativ cu luna anterioară, şi cu 4,18% faţă de decembrie 2019.

Conform INS, combustibilii s-au scumpit cu 1,73% în decembrie faţă de noiembrie, iar faţă de luna decembrie 2019 s-au ieftinit cu 6,81%. Energia termică s-a ieftinit cu 1,04% în decembrie faţă de luna anterioară, dar s-a scumpit cu 2,76% faţă de ultima lună a anului 2019.

Datele INS mai arată că preţurile serviciilor de transport aerian au urcat 26,76% în decembrie 2020 comparativ cu luna anterioară, şi cu 10,02% faţă de decembrie 2019.

Serviciile de apă, canal şi salubritate s-au ieftinit 0,2% în decembrie 2020 faţă de noiembrie, dar sunt mai scumpe cu 3,84% raportat la decembrie 2019.

Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 2,1% în luna decembrie a anului trecut în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,69%, iar mărfurile nealimentare cu 1,01%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna decembrie 2020, comparativ cu luna decembrie 2019, au crescut cu 2,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2020 - decembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2019 - decembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,3%", se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) a estimat o inflaţie de 2,1% la sfârşitul lui 2020 şi de 2% în trimestrul III din 2022, potrivit Raportului asupra inflaţiei.

"Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al celor ale combustibililor.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC este de aşteptat să coboare la sfârşitul acestui an până la 2,1%, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. În paralel, sub impulsul deficitului

30

de cerere agregată din economie şi al slăbirii treptate a rezilienţei pieţei muncii, corecţii mai pronunţate se vor reflecta şi în dinamica ratei anuale a inflaţiei de bază, aceasta urmând să atingă nivelul de 2% la orizontul proiecţiei (trimestrul III 2022). Pentru finele anului viitor, scenariul de bază actual reconfirmă valoarea din proiecţia precedentă în cazul ratei anuale a inflaţiei IPC (2,5%), în timp ce prognoza ratei anuale a inflaţiei de bază a fost revizuită uşor descendent (cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,1%)", se spune în raportul băncii centrale.

Alimentele, cu aproape 5% mai scumpe în 2020 față de 201 9 14 Jan 2021 | de Simona Popa

4,8% este scumpirea trecută de Institutul Național de Statistică în dreptul mărfurilor alimentare pentru anul trecut față de 2019, pe lista prețurilor majorate fiind constant produsele de morărit și panificație și carnea, în timp ce în cazul fructelor și legumelor, fluctuațiile de preț au fost influențate de sezonalitate.

Raportat doar la finalul anului trecut, prețul mărfurilor alimentare era cu 3,24% mai mare în decembrie 2020, comparativ cu luna decembrie 2019. Față de noiembrie 2019, scumpirea este însă mult mai redusă: 0,29%.

În luna decembrie, aproape toate alimentele de bază costau mai mult față de finalul anului 2019, iar pe listă se numără fasolea boabe și alte leguminoase (+18,02%), făina (+7,36%), fructele proaspete (+6,92%), preparatele din carne (+5,29%).

Există și excepții cum ar fi cartofii al căror preț mediu calculat de INS era cu 28,49% mai mic în decembrie 2020 față de decembrie 2019. Și tot în categoria produselor mai ieftine intră citricele și fructele meridionale (-4,18%) și legumele și conservele de legume (-3,51%).

Cumulat, prețurile de consum în luna decembrie 2020, comparativ cu luna decembrie 2019, au crescut cu 2,1%.

……………………….

LEGISLATIV

 

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1534/2016 privind aprobarea Procedurii de emitere a

31

certificatelor de origine pentru biomasa provenită din silvicultură şi industriile conexe şi utilizată în producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 2303/2020 la 13.01.2021

Procedura de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din silvicultură şi industriile conexe şi utilizată în producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie din 28.07.2016, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Modificat de Ordin 2303/2020 la 13.01.2021

Ordinul nr. 2303/2020 privind modificarea şi completarea Procedurii de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din silvicultură şi industriile conexe şi utilizată în producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie, aprobată prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1.534/2016, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 40 din 13.01.2021. A intrat în vigoare la 13.01.2021

Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, Parlamentul României A fost admis recursul în interesul legii prin DCZ 29/2020 la 14.01.2021

Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, Parlamentul României A fost admis recursul în interesul legii prin DCZ 29/2020 la 14.01.2021

Legislatie europeana

Regulamentul de punere în aplicare nr. 24/2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Regatul Unit din lista conţinând ţări terţe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite păsări de curte şi produse obţinute de la acestea pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul gripei aviare înalt patogene (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 11 din 14.01.2021. Va intra în vigoare la 17.01.2021

32

………………….

INTERNE

FLOAREA SOARELUI: EXPORTURI MAI MICI şi PRODUCŢIE ÎNJUMĂTĂŢITĂ DE SECETĂ, în 2020! Agroinfo 13 ianuarie 2021

DATE OFICIALE MADR: România a exportat peste un milion de tone seminţe de floarea soarelui în primele nouă luni din 2020, pentru care a încasat peste 413 milioane de euro.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, citate de Agerpres, cantitatea exportată a depăşit 1,039 milioane de tone în primele trei trimestre ale anului 2020, fiind însă cu peste 270.000 de tone mai mică decât cea raportată în aceeaşi perioadă a anului 2019, respectiv 1,312 milioane de tone.

România a încasat din exporturile de seminţe de floarea-soarelui în ţările intra şi extracomunitare peste 413,9 milioane de euro în perioada ianuarie-septembrie 2020, în scădere cu 13,2%, faţă de intervalul similar din 2019,

Potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare, seminţele de floarea soarelui ocupă poziţia a cincea în top 10 exporturi, după porumb, grâu şi meslin, ţigări de foi şi tutun prelucrat.

Cu o recoltă de 3,56 milioane de tone de floarea-soarelui în 2019, România a fost pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată şi la producţie, însă în 2020, fermierii români au recoltat doar jumătate din această cantitate, respectiv 1,84 milioane de tone.

Suprafaţă rămasă în cultură a fost de 1,21 milioane hectare, în scădere faţă de 2019, când au fost înregistrate oficial 1,28 milioane hectare.

Şi producţia medie la floarea soarelui a fost mai mică în 2020, de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha în 2019.

Potrivit datelor MADR, cca. 420.000 ha cu floarea soarelui au fost afectate de secetă în 2020. România a înregistrat un deficit de 1,24 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare în primele trei trimestre din 2020,

33

mai mare cu 21% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Încasările din exporturi au crescut cu aproape 3%, însă valoarea importurilor a crescut şi mai mult.

România consumă anual circa jumătate de milion de tone de şrot de soia pentru hrana păsărilor şi a porcinelor, dar produce de 4-5 ori mai puţin Florentina Niţu 13.01.2021, „Tendinţa este de creştere (a producţiei - n.red.), dar este o creştere foarte mică.“

România consumă anual între 400.000 şi 500.000 de tone de şrot de soia, supliment de proteine inclus în regimul de hrană al păsărilor şi porcinelor, însă numai 110.000-115.000 de tone din necesar este asigurat din producţia internă, potrivit specialiştilor din domeniu.

„Tendinţa este de creştere (a producţiei locale - n.red.), dar este o creştere foarte mică. România produce anual aproximativ 400.000 de tone de boabe de soia, iar în urma procesării, cel puţin în teorie, ar rezulta circa 250.000 de tone de şrot soia. Totuşi, este doar un scenariu teoretic, deoarece o parte din boabele româneşti de soia sunt exportate“, spune Leonardo Lambrea, director comercial al UBM Agri Trade, comerciant de cereale şi şrot de soia cu afaceri de 45 mil. euro anul trecut.

Norofert, raliu de 38% la Bursă în nici două săptămâni din 2021: lichiditate de 3,8 mil. lei Tibi Oprea 14.01.2021,

Acţiunile producătorului de inputuri ecologice Norofert (simbol bursier NRF), companie listată la bursa de la Bucureşti în primăvara anului 2020, înregistrează un avans de 37,7% în primele opt şedinţe din 2021, respectiv mai puţin de două săptămâni, pe fondul unor tranzacţii de 3,8 milioane de lei, potrivit datelor agregate de ZF de la BVB. 

„Consider că evoluţia pozitivă s-ar putea datora posibilităţii ca emitentul să afişeze rezultate foarte bune pentru anul 2020. Aceasta ar fi o continuare a

34

rezultatelor afişate la 9 luni: creştere cu aproximativ 300% a profitului net faţă de aceeasi perioadă a anului 2018, pe fondul unei creşteri a cifrei de afaceri cu aproximativ 260%“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, pentru ZF. 

Românii au câştigat un salariu mediu net de 3.400 de lei în noiembrie 2020. Salariile din administraţia publică au fost cu aproape 50% mai mari decât salariul mediu pe economie Ramona Cornea 14.01.2021,

Cele mai mari salarii au fost cele ale angajaţilor din IT – de circa 8.273 de lei, cu 7,8% mai mari faţă de luna precendentă, iar cele mai mici salarii au fost în hoteluri şi restaurante, cu nici 1.700 de lei, în scădere cu 3% faţă de luna precedentă.

Salariul mediu net din economia locală a ajuns 3.411 lei în noiembrie 2020, în creştere cu 2% comparativ cu luna precedentă şi cu 7,3% comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Salariile bugetarilor au fost considerabil mai mari decât media pe economie. Astfel, salariile din administraţia publică au ajuns la 5.050 de lei în luna noiembrie 2020, cu aproape 50% mai mari decât salariul mediu pe economie. Angajaţii din învăţământ au câştigat un salariu mediu net de 3.687 de lei, cu 7,5% mai mare decât media pe economie, iar cei din sănătate şi asistenţă socială au câştigat 4.106 lei în noiembrie 2020, cu aproape 17% mai mare decât salariul mediu net pe economie.

Fermierii români pot obține venituri suplimentare ca urmare a implicării lor în combaterea schimbărilor climatice 14 ianuarie 2021, 16:00  Agricultură

Commoditrader, platforma online de tranzacționare a cerealelor și materiilor prime agricole, sprijină fermierii, remunerându-i prin vânzarea certificatelor de carbon în piața internațională. Aceștia pot câștiga suplimentar între 45-105 euro/ha/an, prin captarea în sol a 3-7 tone de CO2e/ha/an, implementând măsurile agriculturii conservative, potrivit unui comunicat.

Arnaud Perrein, vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România și fermier cu o vechime de 28 ani în agricultura românească,

35

cultivă 4.000 de ha în județul Ialomița, la Ferma Sopema. A adoptat de câțiva ani un set de măsuri care contribuie la îmbunătățirea solului cultivat, astfel încât să fie mai productiv și mai profitabil.

”În prezent arăm doar 200 de ha din cele 4.000 pe care le cultivăm.  Am decis să facem trecerea de la agricultura tradițională la cea conservativă în primul rând din convingeri personale, pentru că ne dorim să lăsăm ceva bun în urmă generațiilor viitoare și apoi pentru că, personal, sunt deschis să experimentez, să pierd sau să câștig prin agricultura pe care o practic”, a declarat Arnaud Perrein.

Fermierul spune că în suprafețele pe care le lucrează are teren greu și argilos, ceea ce l-a obligat să nu mai are și să facă mai puține treceri cu utilaje agricole. Deține, însă, și terenuri foarte ușoare, nisipoase, unde întâmpină probleme cu eroziunea eoliană. Asta l-a forțat să schimbe felul în care face agricultură, luând mai multe măsuri.

”Facem agricultură conservativă, evoluăm în toate zonele – stropit, acordăm atenție la îngrășămintele folosite și modul lor de aplicare, la soiurile cultivate, lăsăm terenul cât mai puțin neacoperit între două culturi și atunci obținem un rezultat complet al mai multor măsuri luate. Ne așteptăm ca aceste acțiuni să conducă la niște rezultate pozitive pe termen mediu și lung. În fiecare an avem producții din ce în ce mai bune și suntem tot mai performanți, câștigăm mai mult la hectar. Sperăm ca, în timp, culturile verzi pe care le avem să ne ajute să dezvoltăm calitățile solului și să putem cultiva mai ușor aceste terenuri. După mine sistemul de irigații în zona noastră este esențial pentru a putea dezvolta o agricultură sustenabilă.”

Fermierii obțin beneficii reale în urma tranziției către agricultura conservativă

Agricultura conservativă are la bază cinci principii esențiale: rotația culturilor, reducerea tulburărilor solului, distribuirea optimă a reziduurilor, câmpuri verzi pe tot parcursul anului și optimizarea fertilității. Culturile devin mai tolerante la secetă și absorb mai eficient apa provenită din precipitații, ceea ce contribuie la o mai bună păstrare a nutrienților și la îmbunătățirea calității solului.

36

Trecerea către agricultura conservativă favorizează biodiversitatea, generând o activitate biologică mai bogată. De asemenea, prin adoptarea acestui tip de agricultură se pot stoca gazele cu efect de seră și CO2, iar acest lucru poate fi cuantificat, verificat și transformat în certificate de carbon care pot aduce un plus financiar fermierilor.

La nivel mondial, fermierii devin conștienți de impactul activității lor asupra mediului, prin emisiile de CO2, influențând calitatea solului și implicit culturile obținute. Tot mai mulți dintre ei încep să adopte agricultura conservativă, schimbându-și practicile tradiționale cu unele mai sustenabile.

Pe parcurs, au început să apară inițiative private de remunerare și stimulare a celor dornici să se implice și să facă o diferență pentru generațiile viitoare. Prin programele de emitere a certificatelor de carbon, fermierii obțin o cultură suplimentară la sfârșit de sezon, primind plata pe certificatele obținute.

Un astfel de program este CommodiCarbon, lansat în urmă cu câteva săptămâni de Commoditrader, platforma online de tranzacționare a cerealelor și materiilor prime agricole, prin care fermierii pot obține un suport financiar suplimentar.

“Suntem conștienți că programul nostru aduce noutăți în ceea ce privește tehnicile agricole cu care fermierii au fost obișnuiți ani de zile în practică. Scopul nostru este să încurajăm o producție agricolă mai durabilă și mai eficientă pentru fermieri. Inițiativa noastră este privată și voluntară, emitem certificate de carbon voluntare fermierilor care se înscriu în program și care sunt dornici să facă conversia spre o agricultură conservativă. Ulterior, îi răsplătim financiar pentru efortul depus prin vânzarea acestor certificate către companiile internaționale care doresc să reducă emisiile la nivel global. Cererea pentru certificatele de carbon este în continuă creștere la nivel mondial și capătă o însemnătate tot mai mare în combaterea schimbărilor climatice”, declară Alexandra Suciu Sørensen, Commoditrader Market Development România.

Arnaud Perrein, fermierul care practică deja de câțiva ani agricultura conservativă spune că face acest lucru din convingere și experimentează mult.

37

”Merg după intuiția mea și pot pierde și bani ca să fac experimente pe o anumită cultură sau tehnologie. Am încercat să calculăm cât CO2 folosim și cât CO2 captăm astfel încât să îmbunătățim acest raport. Încercăm să avem bazele, protocoale de calcul, pentru că vom avea nevoie de repere pentru a reuși ca fiecare tonă de carbon consumat să fie și compensată, nu numai prin producția agricolă obținută, dar și prin metode cum ar fi digestorul și producția de metan, fotovoltaici etc. Acesta este cel puțin obiectivul pe care mi l-am fixat.

Mai departe, Commoditrader ne ajută să ne dezvoltăm spre o absorbție cât mai consistentă de carbon și GES în sol pentru a-l îmbunătăți în timp. Partea bună este că putem valorifica acest lucru prin certificatele de carbon. Este un drum anevoios, reperele din Franța sau Danemarca ar putea să nu fie cele mai bine adaptate aici în sudul României. Dacă nu facem nimic, nu o să căpătăm experiența în acest domeniu. Va trebui să facem multe eforturi să găsim metode de a capta mai mult carbon și de a-l cuantifica în mod corect și responsabil.”

Referitor la partea de remunerație, Arnaud Perrein apreciază că este un stimulent bun pentru fermieri.

”Prin CommodiCarbon putem capta undeva între 3-7 tone de CO2e/ha/an, însemnând un câștig suplimentar de aproximativ 45-105 euro/ha în fiecare an, atunci când certificatele sunt vândute în piață. Bineînțeles, câștigul poate varia de la o fermă la alta, însă este foarte bine că există o remunerație – este un început și ne va ajuta pe noi, fermierii, să accelerăm pașii spre o cunoaștere mai bună a solului pe care-l lucrăm și, în același timp, să participăm la reducerea încălzirii globale.

Commoditrader organizează primele webinarii educative pe agricultura conservativă și certificatele de carbon

Commoditrader organizează primele webinarii educative din acest an, pe 19 și 21 ianuarie, în cadrul cărora va fi explicat conceptul agriculturii conservative, condițiile tehnice de practică, provocări și beneficii pe termen scurt și mediu. Vor fi oferite, de asemenea, informații despre programul CommodiCarbon – aplicabilitatea certificatelor de carbon și beneficiile aduse fermierilor. Fermierii și toți cei interesați de subiect se pot înscrie la adresa de e-mail info@commoditrader.com.

38

Agricultura conservativă în contextul normelor europene

Agricultura conservativă sau carbon farming, a fost deja inclusă printre principalele măsuri avute în vedere în Politica Agricolă Comună (PAC), inclusă în planul strategic european care se va defini până la sfârșitul anului 2021. De asemenea, este inclusă și în strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung, pentru orizontul 2020 – 2030, a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Modelul european de agricultură pentru următorii ani vizează o evoluție sustenabilă și o mai mare grijă față de mediul înconjurător. Politica Agricolă Comună menține Pilonul I de acordare a subvențiilor, însă încearcă să aducă în atenție dezvoltarea integrată a economiei rurale și protejarea mediului înconjurător, prin pilonul II.

Momentan, PAC nu aduce o obligativitate concretă pentru statele membre ale Uniunii Europene, însă prin implementarea timpurie a practicilor sustenabile, fermierii pot fi recompensați financiar pentru eforturile și implicarea lor.

Commoditrader ApS este un start-up fintech danez înființat în 2018 de Julie Koch Fahler și Ida Boesen și un grup de fermieri danezi.  

Arnaud Perrein a ales agricultura conservativa. Ce sume pot castiga fermierii din certificatele de carbon Agrostandard | 14 January, 2021 |

39

Fermierii romani pot obtine venituri suplimentare ca urmare a implicarii lor in combaterea schimbarilor climatice, prin vanzarea de certificate de carbon in piata internationala. Agricultorii pot castiga suplimentar intre 45 si 105 euro/hectare/an, prin captarea in sol a 3-7 tone de CO2/hectare/an, implementand masurile agriculturii conservative, potrivit unei analize Commoditrader, platforma online de tranzactionare a cerealelor si materiilor prime agricole. Iar exemple de agricultori care practica deja acest tip de agricultura sunt tot mai multe in piata. Arnaud Perrein, vicepresedintele Asociatiei Producatorilor de Porumb din Romania si fermier cu o vechime de 28 ani in agricultura romaneasca, a facut trecerea de la agricultura traditionala la cea conservativa din convingere, iar in prezent mai ara doar cateva sute de hectare din totalul suprafetei lucrate, arata Agerpres.

“In prezent aram doar 200 de ha din cele 4.000 pe care le cultivam. Am decis sa facem trecerea de la agricultura traditionala la cea conservativa in primul rand din convingeri personale, pentru ca ne dorim sa lasam ceva bun in urma generatiilor viitoare si apoi pentru ca, personal, sunt deschis sa experimentez, sa pierd sau sa castig prin agricultura pe care o practic. Facem agricultura conservativa, evoluam in toate zonele – stropit, acordam atentie la ingrasamintele folosite si modul lor de aplicare, la soiurile cultivate, lasam terenul cat mai putin neacoperit intre doua culturi si atunci obtinem un rezultat complet al mai multor masuri luate. Ne asteptam ca aceste actiuni sa conduca la niste rezultate pozitive pe termen mediu si lung. In fiecare an avem productii din ce in ce mai bune si suntem tot mai performanti, castigam mai mult la hectar. Speram ca, in timp, culturile verzi pe care le avem sa ne ajute sa dezvoltam calitatile solului si sa putem cultiva mai usor aceste terenuri. Dupa mine sistemul de irigatii in zona noastra este esential pentru a putea dezvolta o agricultura sustenabila”, a declarat Arnaud Perrein,

40

vicepresedinte al Asociatiei Producatorilor de Porumb din Romania si fermier cu o vechime de 28 ani in agricultura romaneasca.

Citeste si Nicolae Istudor, ASE, la BFS: Trebuie sa ne gandim ce mancam si de unde, chiar daca este o perioada mai delicata!

Agricultura conservativa are la baza cinci principii esentiale: rotatia culturilor, reducerea tulburarilor solului, distribuirea optima a reziduurilor, campuri verzi pe tot parcursul anului si optimizarea fertilitatii, arata Commoditrader.

“Trecerea catre agricultura conservativa favorizeaza biodiversitatea, generand o activitate biologica mai bogata. De asemenea, prin adoptarea acestui tip de agricultura se pot stoca gazele cu efect de sera si CO2, iar acest lucru poate fi cuantificat, verificat si transformat in certificate de carbon care pot aduce un plus financiar fermierilor. La nivel mondial, fermierii devin constienti de impactul activitatii lor asupra mediului, prin emisiile de CO2, influentand calitatea solului si implicit culturile obtinute. Tot mai multi dintre ei incep sa adopte agricultura conservativa, schimbandu-si practicile traditionale cu unele mai sustenabile. Pe parcurs, au inceput sa apara initiative private de remunerare si stimulare a celor dornici sa se implice si sa faca o diferenta pentru generatiile viitoare. Prin programele de emitere a certificatelor de carbon, fermierii obtin o cultura suplimentara la sfarsit de sezon, primind plata pe certificatele obtinute”, sustin reprezentantii Commoditrader.

Un astfel de program este CommodiCarbon, lansat in urma cu cateva saptamani de Commoditrader, platforma online de tranzactionare a cerealelor si materiilor prime agricole, prin care fermierii pot obtine un suport financiar suplimentar. Commoditrader anunta organizarea primelor webinarii educative din acest an, pe 19 si 21 ianuarie, in cadrul carora va fi explicat conceptul agriculturii conservative, conditiile tehnice de practica, provocari si beneficii pe termen scurt si mediu. Vor fi oferite, de asemenea, informatii despre programul CommodiCarbon – aplicabilitatea certificatelor de carbon si beneficiile aduse fermierilor.

Agricultura conservativa sau carbon farming a fost deja inclusa printre principalele masuri avute in vedere in Politica Agricola Comuna (PAC), inclusa in planul strategic european care se va defini pana la sfarsitul anului 2021. Acest tip de agricultura este inclusa si in strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu si lung, pentru orizontul 2020 – 2030, a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Commoditrader ApS este un start-up fintech danez infiintat in anul 2018.

41

Tranzacționarea pe plan internațional a certificatelor de carbon. Câștig suplimentar pentru fermieri 45-105 euro/ha 14 ianuarie 2021

O platformă online de tranzacționare a cerealelor și materiilor prime agricole a declarat prin vocile sale autorizate, joi, 14 ianuarie 2021, că este dispusă să-i sprijine financiar pe fermierii români prin vânzarea certificatelor de carbon în piața internațională.

Cei de la Commoditrader susțin că inițiativa lor este una privată şi voluntară. Compania emite certificate de carbon voluntare fermierilor care se înscriu în programul CommodiCarbon și care sunt dornici să facă conversia spre o agricultură conservativă.

Conform sursei citate, agricultura conservativă sau carbon farming a fost deja inclusă printre principalele măsuri avute în vedere în Politica Agricolă Comună (PAC), parte a Planului Strategic European care se va defini până la sfârșitul anului 2021.

Totodată, aceasta este inclusă şi în strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung, pentru orizontul 2020 – 2030, a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„(…) platforma online de tranzacționare a cerealelor și materiilor prime agricole, sprijină fermierii în procesul de tranziție, remunerându-i prin vânzarea certificatelor de carbon în piața internațională. Aceștia pot câștiga suplimentar între 45-105 euro/ha/an, prin captarea în sol a 3-7 tone de CO2e/ha/an, implementând măsurile agriculturii conservative”, se precizează într-un comunicat al companiei, remis la redacție, joi, 14 ianuarie 2021.

Exemplul unui fermier de succes

Vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR) şi fermier cu o vechime de 28 ani în agricultura românească, Arnaud Perrein, cultivă 4.000 de ha în judeţul Ialomiţa, în ferma Sopema.

El recunoaște că a adoptat de câţiva ani un set de măsuri care contribuie la îmbunătăţirea solului cultivat, astfel încât să fie mai productiv şi mai profitabil.

42

„În prezent arăm doar 200 de ha din cele 4.000 pe care le cultivăm. Am decis să facem trecerea de la agricultura tradiţională la cea conservativă în primul rând din convingeri personale, pentru că ne dorim să lăsăm ceva bun în urmă generaţiilor viitoare şi apoi pentru că, personal, sunt deschis să experimentez, să pierd sau să câştig prin agricultura pe care o practic”, a declarat vicepreședintele APPR.

Producătorul agricol a mai menționat că, în suprafeţele pe care le lucrează are teren greu şi argilos, ceea ce l-a obligat să nu mai are şi să facă mai puţine treceri cu utilaje agricole.

El deţine, însă, inclusiv terenuri foarte uşoare, nisipoase, unde întâmpină probleme cu eroziunea eoliană. Asta l-a forţat pe Perrein să schimbe felul în care face agricultură, luând mai multe măsuri.

„Facem agricultură conservativă, evoluăm în toate zonele – stropit, acordăm atenţie la îngrăşămintele folosite şi modul lor de aplicare, la soiurile cultivate, lăsăm terenul cât mai puţin neacoperit între două culturi şi atunci obţinem un rezultat complet al mai multor măsuri luate.

„Ne aşteptăm ca aceste acţiuni să conducă la nişte rezultate pozitive pe termen mediu şi lung. În fiecare an avem producţii din ce în ce mai bune şi suntem tot mai performanţi, câştigăm mai mult la hectar.

Sperăm ca, în timp, culturile verzi pe care le avem să ne ajute să dezvoltăm calităţile solului şi să putem cultiva mai uşor aceste terenuri. După mine sistemul de irigaţii în zona noastră este esenţial pentru a putea dezvolta o agricultură sustenabilă”, a mai spus acesta.

Perrein: „Pot pierde și bani ca să fac experimente”

Fermierul a mărturisit că practică deja de câțiva ani agricultura conservativă spune că face acest lucru din convingere și experimentează mult.

„Merg după intuiția mea și pot pierde și bani ca să fac experimente pe o anumită cultură sau tehnologie. Am încercat să calculăm cât CO2 folosim și cât CO2 captăm astfel încât să îmbunătățim acest raport.

„Încercăm să avem bazele, protocoale de calcul, pentru că vom avea nevoie de repere pentru a reuși ca fiecare tonă de carbon consumat să fie și

43

compensată, nu numai prin producția agricolă obținută, dar și prin metode cum ar fi digestorul și producția de metan, fotovoltaici etc. Acesta este cel puțin obiectivul pe care mi l-am fixat.

„Mai departe, Commoditrader ne ajută să ne dezvoltăm spre o absorbție cât mai consistentă de carbon și GES în sol pentru a-l îmbunătăți în timp. Partea bună este că putem valorifica acest lucru prin certificatele de carbon. Este un drum anevoios, reperele din Franța sau Danemarca ar putea să nu fie cele mai bine adaptate aici în sudul României.

„Dacă nu facem nimic, nu o să căpătăm experiența în acest domeniu. Va trebui să facem multe eforturi să găsim metode de a capta mai mult carbon și de a-l cuantifica în mod corect și responsabil”, a mai punctat el.

Cu privire la partea de remunerație, Arnaud Perrein apreciază că este un stimulent bun pentru fermieri.

„Prin CommodiCarbon putem capta undeva între 3-7 tone de CO2e/ha/an, însemnând un câștig suplimentar de aproximativ 45-105 euro/ha în fiecare an, atunci când certificatele sunt vândute în piață.

„Bineînțeles, câștigul poate varia de la o fermă la alta, însă este foarte bine că există o remunerație – este un început și ne va ajuta pe noi, fermierii, să accelerăm pașii spre o cunoaștere mai bună a solului pe care-l lucrăm și, în același timp, să participăm la reducerea încălzirii globale”, a conchis el.

Fără o obligativitate concretă

Modelul european de agricultură pentru următorii ani vizează o evoluție sustenabilă și o mai mare grijă față de mediul înconjurător. PAC menține Pilonul I de acordare a subvențiilor, însă încearcă să aducă în atenție dezvoltarea integrată a economiei rurale și protejarea mediului înconjurător, prin pilonul II.

Momentan, PAC nu aduce o obligativitate concretă pentru statele membre ale Uniunii Europene, însă prin implementarea timpurie a practicilor sustenabile, fermierii pot fi recompensați financiar pentru eforturile și implicarea lor.

44

Vești de la MADR cu privire la exporturile de floarea-soarelui în 2020 14 ianuarie 2021

Scăderi înregistrate la încasările din exporturile de semințe de floarea-soarelui. Datele statistice ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), citate de Agerpres, relevă că, în intervalul ianuarie-septembrie al anului trecut, față de aceeași perioadă din 2019, încasările din exporturile de semințe de floarea-soarelui s-au contractat cu 13,2 procente.Mai exact, țara noastră a încasat din acest tip de comerț peste graniță către ţările intra şi extracomunitare doar 413,9 milioane de euro.

În primele trei trimestre ale anului anterior, cantitatea de semințe de floarea-soarelui exportată de România a depășit 1,039 milioane de tone.

Chiar și așa, aceasta a fost cu peste 270.000 de tone mai mică decât cea raportată în aceeași perioadă a anului 2019, și anume 1,312 milioane de tone de materie primă.

Locul ocupat de exportul de floarea-soarelui în topul comerțului peste graniță

Balanța comercială cu produse agroalimentare citată de aceeași sursă indică faptul că semințele de floarea-soarelui ocupă poziția a cincea în top 10 exporturi, după porumb, grâu și meslin, țigări de foi și alte tutunuri prelucrate.

În 2019, România s-a clasat pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată şi la producția de floarea-soarelui, cu o recoltă de 3,56 milioane de tone. Anul trecut însă, fermierii români au recoltat doar 1,84 milioane de tone de semințe.

45

Tot în același an s-au consemnat 1,28 milioane hectare semănate cu floarea-soarelui, în condițiile în care, în 2020, suprafață rămasă în cultură a fost de doar 1,21 milioane hectare.

Nu în ultimul rând, datele operative ale MADR spun că producția medie la floarea-soarelui a fost mai mică în 2020, de 1.510 kg/ha, comparativ cu 2.783 kg/ha în 2019.

În septembrie 2020, floarea-soarelui atingea un preț-record de comercializare, chiar în perioada de recoltare.

2020. Județul fruntaș la transformarea mult blamatelor deșeuri biodegradabile în compost sau pământ pentru flori 13 ianuarie 2021 Se poate! În 2020, nu mai puțin de 1.000 de tone de compost obținut din deșeuri biodegradabile, parte dintre ele colectate de la populație, au fost comercializate de Centrul de management integrat al deșeurilor din localitatea Leț, pus la punct de Consiliul Județean (CJ) Covasna din bani europeni.„Este important că aceste deşeuri biodegradabile nu sunt depozitate, ci devin compost sau pământ pentru flori, ce pot fi folosite în agricultură sau gospodării. Aşa devin deşeurile valoroase”, se menționează într-un comunicat de presă al CJ Covasna, citat de covasnamedia.

Potrivit autorităţilor locale, judeţul Covasna este în fruntea clasamentului naţional în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, cantităţile colectate selectiv înregistrând creşteri de la un an la altul.

„Colectarea deşeurilor biodegradabile a început încă din 2017, iar în Centrul de management integrat al deşeurilor din localitatea Leţ se produce nu numai compost, ci şi diferite soiuri de pământ pentru flori (…). La Centrul de sortare din Leţ, faţă de anul 2018, în 2019 au intrat cu peste 47% mai multe deşeuri colectate selectiv şi au fost puse la compostare deşeuri biodegradabile cu 47% mai mult. Această cantitate, în perioada 2019-2020, a prezentat o creştere cu 15% la deşeuri selective, cu 10% la deşeurile organice”, se mai scrie în documentul de presă.

Cum a fost posibilă menținerea nemajorată a taxei de salubritate în două județe din România

Citat de același document de presă, șeful CJ Covasna, Tamás Sándor, a precizat că municipiile Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc sunt primele pe

46

ţară în ce priveşte procentul de colectare selectivă a deşeurilor biodegradabile, cu un procent de peste 30%.

De asemenea, directorul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Covasna”, Ambrus József, a menţionat că acest lucru a făcut posibilă menţinerea taxei de salubritate la un nivel mult mai scăzut decât în alte localităţi din ţară.

„Noi nu am aşteptat să intre în vigoare Legea compostului pentru că era foarte clar din compoziţia deşeurilor că peste 50-60% este biodegradabil şi am început să facem separat colectarea deşeurilor biodegradabile încă din octombrie 2017. Marea schimbare a fost adusă de faptul că cei patru operatori de salubritate au început colectarea separată a biodeșeurilor în orașe, în prima fază de la cei care locuiesc la case, dar acum se colectează şi de la blocuri. Mai avem mult de lucru, dar începe să se simtă rezultatul eforturilor noastre din ultimii ani”, a adăugat József, citat în documentul de presă.

Legea 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, iar potrivit actului normativ, toţi cetăţenii sunt obligaţi să colecteze separat resturile alimentare şi vegetale.

8 soluții pentru a conserva apa în sol Ferma  14 ianuarie 2021 - Fermierii români caută tot mai mult soluții pentru reducerea efectelor schimbărilor climatice, fiind foarte atenţi la acumularea şi conservarea apei în sol. Ce măsuri au la îndemână?

un articol de FLORIN NEACȘU - Director General Adjunct NHR Agropartners SRL

Fermierii trebuie să găsească soluţiile care se pretează cel mai bine condiţiilor specifice din ferma lor şi să aibă curajul de a încerca soluţii verificate atât în România, cât şi în alte ţări şi care se aplică de zeci de ani în diferite zone ale lumii. 

47

IATĂ CÂTEVA RECOMANDĂRI:1. Toate lucrările trebuie făcute raţional, în perioada optimă, cu evitarea trecerilor inutile pe teren, a tasării solului şi a lucrărilor care favorizează evaporarea apei: cât mai puţine treceri pe sol, cu utilaje cu anvelope late sau cu şenile, când umiditatea este optimă şi în niciun caz când este exces de umiditate.

2.Imediat după recoltat trebuie făcută o lucrare superficială de dezmiriştire, care să spargă crusta, să distrugă buruienile - foarte mari consumatoare de apă - şi să favorizeze răsărirea vegetației şi a samulastrei care pot fi controlate fie mecanic, fie chimic.

3. Renunţarea la arătura cu răsturnarea brazdei se impune acolo unde condiţiile o permit, precum şi aplicarea unor tehnologii cu număr redus de lucrări sau chiar cu lucrări minime:

• se poate folosi cu succes scarificarea, cu productivitate mai mare şi cu consum mai redus de combustibil;

• lucrarea solului cu organe de lucru tip daltă până la o adâncime de 25-35 cm;

• pregătirea patului germinativ doar până la adâncimea de semănat;

• maşini combinate care efectuează mai multe lucrări într-o singură trecere;

• lucrarea solului în benzi înguste de câţiva cm în care să intre brăzdarul de semănat (strip till);

• semănatul direct sau în mulci.

4. Tocarea şi împrăştierea pe sol a resturilor vegetale (mulcirea) este importantă atât pentru reducerea evaporării apei, cât şi pentru aportul de materie organică pentru creşterea fertilităţii solului.

48

5. Folosirea îngrăşămintelor organice şi a lucrărilor care contribuie la creşterea calităţii şi fertilităţii solului.

6. Crearea de perdele forestiere de protecţie, care formează un microclimat favorabil, opresc vânturile care usucă solul, reţin zăpada şi contribuie la menţinerea umidităţii în sol.

7. Irigarea. Pentru cei mai norocoşi, care au la îndemână sisteme de irigaţii, irigarea raţională a terenurilor, fără exagerare (care poate duce la sărăturarea şi scăderea fertilităţii solului). Probabil, repararea şi întreţinerea sistemelor de irigaţii existente, poate un parteneriat pentru construirea altora noi, și întreţinerea canalelor trebuie să devină o preocupare de moment a fermierilor, până la realizarea sistemelor de irigaţii la nivel naţional.

NHR Agropartners SRL colaborează cu doi producători pentru a oferi soluţii integrate pentru sisteme de irigaţii şi suntem oricând la dispoziţia fermierilor pentru a lucra împreună în găsirea celei mai bune soluţii pentru aceştia.

8. În cazul arăturii, nivelarea şi tăvălugirea sunt esenţiale pentru acumularea, reducerea evaporării şi păstrarea apei în sol.

• Tăvălugirea după semănat măreşte contactul între seminţe şi sol, îmbunătăţind germinarea şi eliminarea aerului din stratul superficial al solului, care poate favoriza evaporarea apei.

• Tăvălugirea de primăvară ajută la spargerea crustei şi la realizarea contactului mai bun între rădăcinile plantelor şi sol, mai ales la culturile “descălţate” din cauza eroziunii eoliene sau prin scurgerea apei din ploi sau din topirea zăpezii.

Suntem convinşi că fermierii au destulă experienţă şi pregătire pentru a selecta cea mai potrivită soluție dintre cele existente. 

Crescătorii de animale cer să fie redeschise târgurile de animale, locul unde puteau să își valorifice munca și să interacționeze direct cu alți fermieri 14 ianuarie 2021

49

Un grup de producători agricoli a formulat această solicitare sub formă de petiție, iar fermierii cer celor care vor să ajute zootehnia românească să susțină acest demers cu o semnătură.Petiția crescătorilor de animale se apropie la acest moment de 200 de semnături. Majoritatea celor care susțin demersul au aflat despre solicitarea fermierilor prin intermediul Facebook, rețeaua care a dat și naștere mișcării. Astfel, inițiatorii petiției fac parte din Grupul Văcarilor din România.

”Fermieri, țărani gospodari din toată țara, dezamăgiți de decizia guvernului de a închide toate târgurile de animale, cerem redeschiderea lor și puse la loc de cinste parte din tradiția noastră MILENARĂ, târgurile de animale, oboarele sunt de asemenea și locuri de socializare, foarte iubite de muntenii gospodari izolați și de toți locuitorii acestei țări .Multe dintre orașele țării, comune, poartă numele orașelor târguri cum ar fi Târgu Mureș, Târgu Jiu, Târgu Ocna. Prin această petiție cerem redeschiderea lor și punerea în calendarul comercial”, este textul petiției inițiată de un grup de crescători de animale din România.Pentru a susține petiția fermierilor privind redeschiderea oboarelor, puteți semna petiți accesând acest link: petitieonline.com

Un nou focar de gripă aviară, confirmat. Autoritățile, în alertă! 14 ianuarie 2021

Din cauza unui nou focar de gripă aviară confirmat în centrul țării, joi, 14 ianuarie 2021, Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria (NEBIH) a solicitarea uciderea preventivă a unui număr de circa 101.000 de pui.

Păsările sacrificate sunt localizate într-o exploatație în care se produc ouă. În acest context, potrivit Reuters, autoritățile maghiare de profil monitorizează

50

atent fermele aflate în raza a 10 kilometri în jurul focarului.

Situație tot mai dificilă

Tot în Ungaria, luni, 11 ianuarie 2021, autoritățile de resort, citate de aceeași sursă de presă, raportau un alt focar de gripă aviară înalt patogenă (H5N8) depistat într-o fermă de creștere a curcanilor situată în nordul țării, anunța la acea dată Organizația Mondială pentru Sănătate Animală (OIE).

Focarul de gripă aviară înalt patogenă (H5N8), depistat în localitatea Acs, ducea la uciderea preventivă a 150 de curcani la îngrășat, dintr-un total de 47.596 de păsări ucise ulterior de autorități, potrivit informării oficiale ale OIE, care cita un raport al Ministerului maghiar al Agriculturii.

Virusul gripei aviare s-a răspândit relativ ușor pe Bătrânul Continent și a pus în alertă industria creșterii păsărilor, după ce focarele anterioare au dus la uciderea a zeci de milioane de păsări.

Virusul gripei aviare H5N8 a perturbat semnificativ producţia de carne de pasăre la începutul lui 2014 în Asia şi la finele acelui an s-a răspândit şi în Europa. Ultima dată când Ungaria s-a confruntat cu gripa aviară a fost la începutul lui 2020.

Până acum nu există cazuri semnalate de transmitere a virusului gripei aviare de la păsări la oameni, însă descoperirea unor astfel de focare a impus

51

demararea unor campanii de sacrificare, iar fermierilor li s-a ordonat să ţină păsările închise.

13 păsări moarte în județul Constanța! Gripa aviara tip H5 a ajuns în România! 14 ianuarie 2021

Gripa aviara. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Constanța a făcut anunțul. 13 păsări moarte au fost descoperite în Dana 30 a Portului Constanţa (Șantierul Naval). Ca atare, autoritățile de profil au dispus deja o serie de măsuri care trebuie întreprinse în zonă.

Cauza morții lebedelor moarte a fost deja confirmată de DSVSA Constanța. Aceasta este, după cum mulți crescători de păsări se temeau, influența aviară (gripa aviara) de tipul H5.

„Urmare a confirmării, în 11.01.2021, a două cazuri de influenţă aviară (gripa aviara) de tipul H5 la 13 lebede de iarnă prelevate din Şantierul Naval Constanţa, Dana 30 a Portului Constanţa din localitatea Constanţa, judeţul Constanţa, au fost notificate toate structurile implicate şi se vor aplica măsurile impuse prin Manualul Procedural”, se precizează într-un comunicat remis presei de DSVSA Constanţa și citat de Agerpres.

Obligațiile deținătorilor de exploatații care dețin păsări domestice și sălbatice

Cei de la DSVSA Constanța au comunicat faptul că printre măsurile aplicate în zona din apropierea locului găsirii lebedelor infectate se regăsesc recensământul și identificarea tuturor exploatațiilor ce dețin păsări domestice și sălbatice, precum și prevenirea oricărui contact direct și indirect între păsările sălbatice vii, în special cele de apă, și păsările de curte și alte păsări, în special rațele și gâștele.

„În cazul identificării păsărilor moarte, sălbatice sau domestice, se va contacta în regim de urgenţă medicul veterinar de liberă practică sau DSVSA Constanţa”, au mai afirmat vocile autorizate ale DSVSA.

Tot ele au mai precizat că este interzisă circulaţia sau transportul păsărilor, ouălelor, cărnii şi cadavrelor păsărilor.

52

O altă măsură este reprezentată de „intensificarea supravegherii oficiale a populaţiilor de păsări sălbatice, în special a păsărilor de apă, şi monitorizarea suplimentară a păsărilor moarte sau bolnave, dacă este necesar cu cooperarea vânătorilor şi a ornitologilor, şi raportarea descoperirilor de păsări moarte autorităţilor competente, precum şi îndepărtarea, la cât mai mare distanţă, a carcaselor de păsări moarte, de către un personal instruit în prealabil în legătură cu măsurile de autoprotecţie împotriva infectării cu virus (n.r. – gripa aviara) şi de prevenire a răspândirii virusului la animalele susceptibile”.

Steluța Popescu, șefa Gărzii de Mediu Constanţa, a precizat la rândul său că în urma verificărilor efectuate în Dana 30 a Portului Constanţa, „nu au fost identificate urme de produs petrolier pe luciul apei şi nici mirosuri specifice de substanţe chimice”, în vederea stabilirii calităţii apei de mare fiind prelevate probe de către Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.

Aplicatie pe telefon, prin care producatorii agricoli isi pot vinde produsele direct catre client Ianuarie 14, 2021

Platforma Mall Tarananesc, care le permite producatorilor romani sa-si comercializeze produsele direct catre clienti, devine disponibila si pe mobil, anunta Asociatia Crestem Romania.Scopul aplicatiei este acela de a facilita contactul intre micii producatori locali si famiile care locuiesc in zona urbana, in special in aceasta perioada de pandemie.

Pana la ora actuala, pe site s-au inscris peste 1.300 de mici producatori agricoli, care si-au pus deja la vanzare produsele agricole, spun creatorii aplicatiei.

„Platforma isi propune sa dezvolte un ecosistem in care micul gospodar sau micul antreprenor din mediul rural sa poata gasi solutii pentru a ajunge pe

53

mesele clientilor. Dupa lansarea Hartii Gospodarilor, componenta care da o dimensiune geografica reala clara, site-ul Mall Taranesc vine sa completeze profilul gospodariei si sa genereze un mecanism de interactiune intre cei ce doresc sa vanda si cei ce doresc sa cumpere”, se precizeaza in comunicat.

Functionalitatile aplicatiei

Pe aceasta platforma, utilizatorii pot introduce informatii precum certificatele de producator, autorizatiile sanitar-veterinare, certificate eco/bio si alte documente prin care pot atesta calitatea produselor comercializate.

Mai mult, producatorii au posibilitatea de a chema direct din aplicatie curierul, pentru a prelua si livra produsele.

Agricultura locală se dezvoltă. Peste 300 de fermieri sunt parteneri Clariant în România Ramona Dascălu - 14 ianuarie 2021

Pentru fermierii din zona de sud a țării, paiele de cereale încep să devină o sursă de venit tot mai importantă. Și asta deoarece compania elvețiană Clariant, activă în domeniul produselor chimice de specialitate, va deschide până la finalul lui 2021 în comuna Podari, județul Dolj, o fabrică de ultimă generație, specializată în producția de etanol celulozic cu ajutorul tehnologiei sunliquid®, materia primă provenind în totalitate din agricultura locală. O inițiativă care aduce un suflu nou în regiune și deschide noi posibilități pentru dezvoltarea agriculturii.

Formarea lanțului de aprovizionare Clariant a început în anul 2018, atunci când în care au fost semnate și primele contracte multianuale cu fermierii doljeni. Oferta extrem de atractivă înaintată de către companie, dar și oportunitățile de dezvoltare, au atras tot mai mulți colaboratori, astfel că numărul furnizorilor Clariant a ajuns la 300. Cantitatea de paie colectată la

54

finalul recoltei de anul trecut a fost și ea importantă, aproximativ 30.000 de tone fiind stocate în depozitele contractate de către companie.

O colaborare avantajoasă

Orice fermier din zona de sud a României, dar și din alte zone, poate deveni parter Clariant și are posibilitatea de a alege atât suprafața cultivată ce urmează a fi contractată, cât și gradul de implicare dorit – strict pentru furnizarea de paie de cereale, sau preluarea întregului lanț de aprovizionare, ce presupune și balotarea, transportul și depozitarea. Banii astfel obținuți pot fi folosiți pentru dezvoltarea activității în cadrul fermei, aspect extrem de important atât pentru fermieri, cât și pentru comunitatea locală.

Noi oportunități pentru 2021

Campania Clariant continuă, cu perspective interesante: sunt căutați noi parteneri, până când întreaga cantitate de paie necesară pentru producția anuală de etanol celulozic – peste 250.000 de tone! – va fi asigurată: “Clariant este deja un partener recunoscut și respectat în regiune, iar încrederea acordată de fermierii ne motivează și ne obligă în același timp. În 2021 venim în întâmpinarea lor cu aceeași ofertă atractivă – venituri suplimentare, terenuri eliberate rapid și o colaborare pe termen lung, bazată pe încredere. Ne așteptăm ca la sfârșitul recoltei din acest an să dispunem de peste 100.000 de tone de paie” explică Paul Popescu, Manager de achiziții materii prime și logistică pentru fabrica de etanol celulozic.

Fermierii interesați de colaborarea cu Clariant pot suna la numărul de telefon 0720 067 001 sau pot accesa www.clariant.com/dragi-fermieri, pentru a afla mai multe detalii despre fabrica de etanol celulozic, tehnologia sunliquid® de procesare a reziduurilor agricole și, desigur, despre oportunitățile de afaceri disponibile.

Proiectul Clariant în Podari

Clariant construiește în prezent la Podari, lângă Craiova o fabrică la scară comercială pentru producția de etanol celulozic din reziduuri agricole, pe baza tehnologiei sunliquid®, deținută de către companie. Odată devenită operațională, unitatea va prelucra aprox. 250.000 tone de paie, pentru a produce 50.000 tone de etanol celulozic. Etanolul celulozic este un biocombustibil avansat, cu adevărat sustenabil și neutru din punct de vedere al dioxidului de carbon, care poate fi combinat cu ușurință în combustibilii convenționali, pentru a fi utilizat în infrastructura auto actuală.

55

Deci se poate! Strategie între ministere pentru reducerea numărului de mistreți! Angelica Lefter - 14 ianuarie 2021

Ministrul Mediului Tánczos Barna dezvăluie cum poate fi rezolvată problema mistreților care răspândesc pesta porcină africană și care fac mari pagube fermierilor români. După o întâlnire avută cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, șeful de la Mediu a anunțat ce s-a agreat pentru sprijinirea fermierilor prin colaborarea celor două ministere.

Foto: Facebook/Ministerul Mediului – România

”Ministrul Tánczos Barna a avut astăzi o întâlnire de lucru cu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. Agenda discuțiilor a cuprins următoarele teme:

– armonizarea legislației agricultură-mediu, în vederea promovării unor politici publice ce încurajează o dezvoltare durabilă a sectorului agroalimentar şi a zonelor rurale din România, prin prisma nevoii de a stabili un echilibru între dezvoltarea economică şi impactul agriculturii asupra mediului.

– pesta porcină africană: având în vedere responsabilitatea comună, a fost stabilită reconfigurarea sistemului de finanțare a programului de eradicare a pestei, astfel încât să poată fi acordat sprijinul financiar și către gestionarii fondurilor cinegetice, în vederea îndeplinirii angajamentului de reducere a populației de mistreți.

– gestionarea durabilă a resursei piscicole din Delta Dunării: cei doi demnitari au discutat despre stabilirea unor măsuri privind pescuitul sportiv și recreativ, respectiv cel comercial, precum și despre operaționalizarea

56

bursei de pește din Tulcea”, conform postării de pe pagina Ministerului Agriculturii.

Proiect integrat de investiții – 190 de milioane de lei De Food Biz La ian. 14, 2021

Conform anunțului făcut de primarul comunei Mireșu Mare, Ioan Mătieș, localitatea ar urma să beneficieze în perioada următoare de nu mai puțin de 190 de milioane de lei pentru un proiect integrat de investiții în zona agricolă.

Mai exact, vorbim de un potențial investițional într-un depozit de legume-fructe, un centru de afaceri și o bursă de produse agricole, scriu de la Graiul.

Foarte important de menționat este și faptul că se va face cercetare în comuna maramureșeană, potrivit precizărilor edilului.

„Vom avea în comună o investiție foarte importantă, ce va ajunge la 190 de milioane de lei, în zona agricolă a comunei Mireșu Mare.

Această investiție vizează practic cetățenii care se ocupă de agricultură, fermierii, cărora li se va mări eficiența economică prin faptul că vor avea unde să-și predea produsele pe care le cultivă, legume, fructe etc.

Va fi inclusiv un centru de afaceri, exact ca în țările civilizate, cu bursă și tot ce ține de asta. Dacă anumite produse nu vor trece imediat în stare crudă, va fi și o parte de industrializare pentru procesarea lor, pentru a nu se pierde.

57

Proiectul este unul integrat. Inclusiv cercetare se va face la noi în comună, având în vedere că toată lumea a găsit în zona noastră o deschidere”, a spus primarul Ioan Mătieș.

Sprijin pentru legumicultori anunțat de ministrul Agriculturii

Luni, 11 ianuarie 2021, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea că deși programul pentru tomate se oprește, acesta va fi înlocuit de un program prin care toți cei care cultivă legume în spații protejate vor putea beneficia de sprijin financiar.

În plus, în noul exercițiu financiar, vor exista măsuri pe bani europeni pe care legumicultorii le vor putea accesa, pentru a beneficia de finanțări mai consistente.

„Va fi pentru legume în spații protejate, nu neapărat tomate. Programul Tomata s-a derulat pe o perioadă de trei ani și jumătate, pentru că anul trecut am asigurat finanțarea doar pentru prima sesiune. Continuarea articolului pe Agro-tv.ro

INS: Sacrificările de animale şi păsări şi producţia de carne în luna noiembrie 2020  meatmilk  14 ianuarie 2021În luna noiembrie 2020, faţă de luna octombrie 2020, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la bovine şi la porcine şi au scăzut la ovine şi caprine şi la păsări.În comparaţie cu luna noiembrie 2019, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au scăzut la toate speciile de animale şi păsări.

Termenul de „carcasă

1. La bovine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg, după îndepărtarea pielii, sângelui şi organelor interne, fără cap, uger, coadă, grăsime renală şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene). b) La porcine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, întreg sau împărţit în părţi egale de-a lungul şirei spinării, după sângerare, fără organe interne, păr, copite, limbă, osânză şi diafragmă. c) La ovine şi caprine, greutatea în carcasă reprezintă greutatea corpului animalului sacrificat, după sângerare şi îndepărtarea pielii, fără organe interne, fără cap şi picioare (separate la nivelul articulaţiilor metacarpiene şi metatarsiene). Rinichii şi grăsimea renală sunt incluse în carcasă. d) La păsări, greutatea în carcasă reprezintă greutatea

58

păsării sacrificate, după sângerare, fără fulgi, puf, organe interne (intestine, ficat, inimă, pipotă), cap, gât şi gheare. 

Greutatea medie în carcasă reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă şi numărul deØ animale sau păsări sacrificate.

Deficitul comercial al României cu alimente și animale vii a crescut și mai mult  meatmilk  14 ianuarie 2021

Potrivit ultimului raport emis de INS, în perioada 1.I-30.XI 2020, exporturile FOB au însumat 57102,6 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 73536,4 milioane euro.În perioada 1.I-30.XI 2020, exporturile au scăzut cu 11,0%, iar importurile au scăzut cu 7,7%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2019.

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2020 a fost de 16433,8 milioane euro, mai mare cu 908,7 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2019.

În luna noiembrie 2020, exporturile FOB au însumat 6029,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 7603,4 milioane euro, rezultând un deficit de 1573,6 milioane euro.

Faţă de luna noiembrie 2019, exporturile din luna noiembrie 2020 au crescut cu 0,6%, iar importurile au crescut cu 1,5%.

În perioada 1.I-30.XI 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,4% la export şi 37,0% la import) şi alte produse manufacturate1) (30,4% atât la export cât şi la import).

59

După cum arată sinteza datelor, deficitul comercial al României, cu alimente și animale vii a crescut șimai mult în luna noiembrie. Detalii în tabelul de mai sus.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Cremeria Gioelia: Înainte de pandemie aveam în plan să deschidem noi unităţi, însă acum ne concentrăm atenţia să le ţinem pe linia de plutire pe cele 10 pe care le avem. Încasările din ultima perioadă sunt încurajatoare, astfel că fondatorii sunt încrezători în ceea ce priveşte 2021  Florentina Niţu 13.01.2021,

În 2019, compania Cremeria Emilia SRL a avut o cifră de afaceri de 20 de milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de anul precedent

Alexandru Sautner, administratorul companiei Gioelia (fosta Emilia Cremeria), un business controlat de mai mulţi antreprenori români, italieni şi nemţi, cu 10 gelaterii pe plan local şi 24 în străinătate, spune că anul 2020 a fost unul slab pentru piaţa de îngheţată. Acesta afirmă că pandemia de COVID-19, prin restricţiile de circulaţie şi măsurile de protecţie împotriva coronavirusului, a generat o pierdere de peste 50% din total vânzări pentru companie. Totuşi, anul 2021 a început promiţător şi el este încrezător că vor recupera terenul pierdut.

60

„În 2021 ne pregătim de treabă ca şi cum nu ar fi nimic, dar cu siguranţă pandemia de COVID-19 este cea mai mare provocare a unui antreprenor. Antreprenorii au nevoie de ajutor de la stat, pentru că, în afară de plata şomajului tehnic, am primit numai promisiuni. În Italia, de exemplu, firmele au primit foarte multe facilităţi de la stat“, a spus pentru ZF Alexandru Sautner, administrator şi acţionar (5%) al Gioelia.

FrieslandCampina trece la ambalarea în sticle rPET 100% reciclabile meatmilk    14 ianuarie 2021

FrieslandCampina este prima companie din sectorul produselor lactate care își face sticlele practic circulare pentru mărcile sale din Olanda, Belgia, Marea Britanie și Ungaria. Ca urmare, din februarie 2021, FrieslandCampina va produce sticle PET din PET 100% reciclat (rPET).

Deoarece o sticlă PET poate fi reciclată numai dacă consumatorul a scos eticheta, departamentul de cercetare și dezvoltare FrieslandCampina a dezvoltat, de asemenea, un nou ”fermoar” care facilitează separarea de sticlă.

61

Acest lucru face din FrieslandCampina prima companie din sectorul produselor lactate care își face sticlele practic circulare, mai întâi, pentru mărcile sale din Olanda, Belgia, Marea Britanie și Ungaria.

Patrick van Baal, director global de dezvoltare a ambalajelor la FrieslandCampina, a declarat: ”Cu sticla PET 100% reciclată, FrieslandCampina face un nou pas în a face ambalarea sa circulară. Ambiția noastră este să devenim pe deplin circulari.

De aceea, mărim conținutul reciclat al sticlelor noastre PET de la 20% la 100%. Acest pas este crucial deoarece, pentru a ne atinge obiectivele de durabilitate, toate ambalajele trebuie să devină mai întâi reciclabile și / sau reutilizabile”.

Unul dintre obiectivele programului de sustenabilitate al FrieslandCampina ”Hrănirea unei planete mai bune” este acela de a face întregul portofoliu de ambalaje complet circular și neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon și de a reduce la minimum cantitatea de materiale de ambalare.

În urmă cu cinci ani, FrieslandCampina a luat decizia de a trece la PET pentru toate sticlele sale de băut, deoarece PET-ul poate fi făcut complet circular. În plus, spre deosebire de sticlă, este ușor și are o amprentă redusă de carbon. Făcând toate sticlele PET noi din sticlele PET vechi, FrieslandCampina a spus că va împiedica producerea a aproape 1,9 milioane de kilograme de plastic nou.

Vizibilitatea în online a mărcilor de lactate şi carne, în luna decembrie 2020   meatmilk    13 ianuarie 2021

ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei  TreeWorks, au dat publicitatii Top-ul vizibilitatii în on-line a mărcilor de lactate și carne, pentru luna decembrie 2020. 

62

Potrivit datelor analizate din piața de lactate, pentru categoria Expresii, clasamentul primelor cinci locuri este următorul:  LaDorna, Olympus, Daconino, Actimel și Delaco.

În categoria Top Players, primele locuri sunt ocupate de:  Delaco, Olympus Food România, Zuzu Dolce, Muller România și Nucet-Bunătăți Mânăstirești.

În privința mărcilor de carne și mezeluri, top-ul categoriei Expresii plasează pe primele cinci locuri:  CocoRico, Campofrio, Unicarm, Agricola Bacău și Scadia Sibiu, pentru ca primele locuri din categoria Top Players să fie ocupate de: Matache Măcelaru, Pate Bucegi, Cris-Tim, Scandia Sibiu și Caroli. Clasamentele complete le puteţi consulta pe Iqads.ro.

Un brand turcesc, Legurme, testează piața locală de ready-to-eat   Maria VaschiPublicat Joi, 14 Ianuarie 2021

Brandul Legurme, produs în Turcia de Yayla Agro Gida San, a fost introdus pe piața din România în urmă cu două luni. În gamă regăsim: 3 supe, 2 tipuri de paste, 3 pilafuri  bulgur, 2 tipuri de mâncare pe bază de fasole, 3 compoturi și 2 produse fierte.

Potrivit informațiilor de pe ambalaj, produsele nu conţin conservanți şi aditivi, dar în acelaşi timp au un termen de valabilitate mare (18 luni),

63

datorită tehnologiei de preparare și ambalare utilizate în fabrică, tocmai de aceea recomandarea este să se păstreze la temperatura camerei. Doar dacă se desfac și nu se consumă pe loc, indicația este să fie păstrate la frigider maximum 2 zile.

Ambalajul special, din 3 straturi, nu conține BPA (Bisfenol A), pentru a proteja sănătatea consumatorilor și mediul.

 În prezent, brandul Legurme este listat în toate hipermarketurile Auchan din țară - la raioanele de produse internaționale - și în Profi, în 15 magazine, unde gama se află în testare de aproximativ o lună. Totodată, se găsește la vânzare pe platformele Altex și e-MAG și în magazinul propriu online lebazar.ro.

64

 

„Chiar fără reclamă, avem cifre de vânzări foarte bune, așadar cred că o să ne extindem în Profi. În continuare discutăm cu Kaufland și Cora. Încet, încet o să ajungem peste tot, dar este destul de greu, având în vedere că este vorba de produse noi, de un brand nou și de o tehnologie nouă”, a declarat pentru Piața Emre Kocataș, administratorul firmei LeBazar Food & Beverage Distribution, importatorul și distribuitorul unic al brandului. 

Produsele există și în Germania, Suedia, Rusia, Qatar și, de curând, în China. Se intenționează ca România să fie punctul de extindere către celelalte țări europene, în prima fază Ungaria și Polonia.

 

65

În România, categoria mâncărurilor gata pregătite s-a dezvoltat aproape spectaculos în ultimii ani şi multe produse din import au ajuns pe rafturile magazinelor, alături de cele realizate pe plan local. Pe lângă creşterea consumului şi diversificarea ofertei, se înregistrează şi o creştere a frecvenţei de cumpărare, mai ales în actuala conjunctură legată de pandemie, când se lucrează mult de acasă, iar timpul pentru gătit este limitat. 

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Idei noi în vremuri de criză: brokerul de asigurare Safety lansează un nou concept de franciză, Corner Coffee sau Coffee to Go  Mircea Nica 14.01.2021,

Viorel Vasile, CEO al Safety Broker

Safety Broker, unul dintre cei mai mari intermediari în asigurare de pe piaţa locală, a demarat un nou concept de franciză, de tip Corner Coffee sau Coffee to Go, pentru parteneri, a spus Viorel Vasile, CEO al Safety Broker, pentru ZF. „Obiectivul meu este să ajut partenerii mei să îşi dezvolte businessul şi să aduc şi clienţi noi. Aşa ne diferenţiem în piaţă, cu un concept nou şi încerc să recrutez asistenţi de brokeraj. Facem un nou model de franciză. Nu este o cafenea în sine, este un corner coffee“, a explicat Viorel Vasile. Primul Safety Coffee deschis a fost în septembrie 2020 şi vinde 2.500 de cafele pe lună, având circa 75 de clienţi pe zi. Aproximativ 25% din cumpărătorii de cafea au devenit clienţi pe cel puţin o formă de asigurare, susţin reprezentanţii Safety Broker. Al doilea Safety Coffee deschis a fost în decembrie 2020.

Dragoş Petrescu, proprietarul grupului de restaurante City Grill, despre 2021: Va fi un an de reconstrucţie. Sunt tendinţe şi obiceiuri de consum schimbate radical, iar acest lucru schimbă şi regulile jocului antreprenorialCristina Roşca 13.01.2021,

66

Dragoş Petrescu, proprietar City Grill: În industria ospitalităţii există o cerere neaşteptată pentru ieşit în oraş sau plecat în vacanţe, de aceea preconizez că în trimestrul al doilea va fi explozie în restaurante, cu o presiune mare pe angajaţii împuţinaţi. Văd totuşi că moralul este ridicat datorită startului vaccinării. Astfel, per ansamblu, trimestrele trei şi patru le văd apropiate de 2019 ca potenţial.

♦ Grupul City Grill a încheiat 2019 cu o creştere de 13% a cifrei de afaceri, la 187 milioane lei ♦ Pentru 2020 era estimat un nivel al businessului de doar 60% din cel din 2019, conform datelor comunicate anterior de companie.

Dragoş Petrescu, fondatorul grupului de restaurante City Grill, cel mai puternic nume românesc de pe această piaţă, crede că anul 2021 va fi unul de reconstrucţie, însă e optimist că începând cu trimestrul al treilea lucrurile se vor aşeza pe un făgaş bun.

„Anul 2021 va fi un an de reconstrucţie. Sunt tendinţe şi obiceiuri de consum schimbate radical, iar acest lucru schimbă şi regulile jocului antreprenorial. Mai mult ca oricând, capacitatea de adaptare a antreprenorului va fi pusă la încercare“, spune Petrescu. Prin prisma businessului pe care l-a dezvoltat, el este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali.

Grupul Iulius investeşte 16 mil. euro pentru primele două proiecte Family Market, un concept de retail de mici dimensiuni. „Va fi o platformă de susţinere a producătorilor şi antreprenorilor locali“ Alina-Elena Vasiliu 13.01.2021,

Pentru Family Market din comuna Miroslava, parte din zona metropolitană a Iaşului, investiţia va fi de 7 milioane de euro, iar pentru cel din cartierul Bucium din Iaşi - de 9 milioane de euro.

♦ Procesul de autorizare este în desfăşurare, lucrările vor demara în primăvara acestui an, iar termenul estimat de finalizare este ultimul trimestru din 2021.

67

Dezvoltatorul imobiliar Iulius Group, deţinut de Iulian Dascălu, dezvoltă un concept nou de retail, sub numele Family Market. Primele două proiecte de acest tip vor fi în Miroslava, o comună din judeţul Iaşi, dar şi în reşedinţa aceluiaşi judeţ, în cartierul Bucium. Pentru ambele proiecte, investiţia cumulată este de 16 milioane de euro. Procesul de autorizare este în desfăşurare, lucrările vor demara în primăvara acestui an, iar termenul estimat de finalizare este ultimul trimestru din 2021.

Family Market va avea un format de mici dimensiuni, care va integra atât supermarket, cât şi un mix de servicii şi locaţii ale producătorilor locali: car-mangerie, fast-food, brutărie, băcănie, cofetărie, coffee shop, wine shop, spice&deli, produse naturiste, servicii de telefonie mobilă, farmacie, croi-torie şi curăţătorie, coafor, barber shop, articole de grădină, pet-shop, articole casă&fashion, servicii medicale, agenţie turism, florărie. Proiectele includ şi parcuri amenajate şi spaţii de recreere.

Asalt masiv al nemţilor pe piaţa muncii din România. Reţeaua Lidl, care are peste 9.000 de angajaţi, vrea să mai atragă în 2021 1.500-2.000 de colegi noi Ramona Cornea 14.01.2021

Anca Comăneanu

„Ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi.“

68

Discounterul german Lidl va menţine ritmul angajărilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

„În România, reţeaua Lidl are peste 9.000 de angajaţi, în toate cele 289 de magazine şi 5 centre logistice, iar acest număr este în continuă creştere. Odată cu inaugurările magazinelor Lidl din toată ţara, contribuim constant şi la creşterea economică a comunităţii locale prin crearea de noi locuri de muncă. Astfel, urmărind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Comăneanu pentru Ziarul Financiar.

Numărul angajaţilor discounterului german a crescut constant în ultimii cinci ani, de la o medie de 3.771 de angajaţi în 2015, la peste 7.400 în 2019.

Paradoxul călătoriilor în destinaţii de lux: România a trimis mai mulţi turişti în Maldive ca Germania, Elveţia sau SUA  Cristina Roşca 14.01.2021,

Mai multe agenţii de turism locale au lansat chartere către această ţară începând cu toamna lui 2020.

Aproape 1.500 de turişti români au ajuns în primele zece zile din ianuarie în Maldive, cifră ce poziţionează piaţa locală pe locul cinci în topul ţărilor care au trimis cei mai mulţi vizitatori străini. România stă astfel mai bine decât Germania, Elveţia, Franţa sau SUA, state unde salariul mediu şi puterea de cumpărare sunt incomparabil mai mari ca pe plan local, potrivit unui raport

69

al autorităţii de turism din Maldive. Pe primele locuri se află Rusia, India, Ucraina şi Kazahstan.

România este singură „responsabilă“ pentru aproape 5% din toţi turiştii sosiţi în Maldive în primele zile ale acestui an.

„Am introdus primul charter România-Maldive la începutul lunii noiembrie, iar cererea ne-a depăşit orice aşteptări“, spunea recent Alexandru Mărginean, manager general al agenţiei Karpaten Turism - Divizia Turism Extern.

„Am suplimentat cu două zboruri în perioada Revelionului şi am introdus încă şase chartere în ianuarie şi februarie. E foarte probabil să prelungim operarea până în luna martie, pentru a reuşi să facem faţă tuturor solicitărilor“, mai spune Alexandru Mărginean.

Prezenţa pieţei locale în clasament este justificată de mai mulţi factori. În primul rând este vorba de lansarea curselor charter de către agenţiile locale de turism, ceea ce înseamnă că există pentru prima dată zboruri directe către această destinaţie. În al doilea rând, numărul destinaţiilor deschise călătorilor este redus, motiv pentru care unii turişti s-au orientat către Maldive chiar dacă poate în mod normal mergeau la schi sau în altă ţară. Nu în ultimul rând, numărul de cazuri de Covid-19 este relativ mic.

... citeste si partea a doua ...

70