apărarea europeană, Între târziu Și prea târziu

8/16/2019 Apărarea Europeană, Între Târziu Și Prea Târziu

1/12


2/12

În aceste zile agitate pe plan intern (cum ar putea fi altfel?), ca de obicei, am pierdut din vedere probleme externe grave, din vecinătatea noastră apropiată,care nu au cum să nu ne influen eze foarte curând. i acestea le-a putea împăr iț Ș ș țîn mai multe bucă i. rima este cea referitoare la !onsiliul "uropean de #arnățdin $%-&' decembrie &'$.


3/12

Securitatea europeană în perspectiva 2025

in documente* Pentru prima dată de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul European a purtat o dezbatere pe tema apărării. Au fost

identificate ac iuni prioritare pentru o cooperare mai strânsă. ezbaterea a fost ț precedată de o reuniune cu !ecretarul "eneral al #AT$. Acesta a prezentat

evaluarea sa cu privire la provocările actuale i viitoare la adresa securită ii iș ț ș

a salutat eforturile în curs i anga%amentele asumate de &E i de statele saleș ș

membre ca fiind compatibile cu #AT$ i benefice acesteia.ș

+u vreau să intru în amănunte tenice, ne interesează perspectiva strategică, deviitor. !ert este faptul că până acum, securitatea europeană s-a bazat aproape înexclusivitate pe +/, a cărui principală putere rămâne 01. ar luând în

considerare strategia acestei ări, conform căreia aten ia americană se vaț țîndrepta pe viitor mai mult pe regiunea acificului, europenii au a2uns în sfâr itșla concluzia că va trebui pe viitor să se preocupe mai mult de securitatea lor

proprie fără a-i lua în calcul pe americani. "ste destul de dificil, din moment cetimp de 34 de ani apărarea europeană în 5ăzboiul 5ece s-a bazat pe 01, la feli ulterior. ar a venit vremea ca 1" să, ca i entitate politică, să se gândească iș ș ș

la componenta de apărare comună. !am târziu, zic eu, dar mai bine mai târziudecât niciodată. 5ămâne de văzut dacă concluziile din decembrie &'$ se vor

materializa, inând cont de faptul că au mai fost ini iative în acest sens, eț țadevărat, mult mai timide.

1n lucru este cert, 01 încura2ează crearea unui spa iu de securitate european,țîn care membrii 1" să poată reac iona cu capabilită i militare la orice provocăriț țfără să-i mai a tepte pe americani să intervină. 0ă ne amintim de interven iaș țaeriană din 6ibia din &'$$, când statele europene au fost în prim-plan, dar defapt 01 a asigurat 7'8 din tot ce a însemnat asta, inclusiv logistică,

recunoa tere i componentă militară. În $%%%, în 9osovo, un oficial militar ș șeuropean recuno tea că fără 01, statele europene nu ar fi fost în stare să punăș pe picioare o ac iune nici măcar pe sfert fa ă de cea din 9osovo. 5evenind laț ț6ibia, în câteva zile puterile europene participante i-au epuizat complet stoculșde muni ii i racete inteligente, fapt care a dus la o sincopă în continuareaț șac iunilor militare: În această situa ie, întrebarea de bază este* poate 1" să seț țapere, sau poate să- i impună militar statutul, în caz de nevoie?ș

0ă fim bine în ele i, 1" nu are nevoie să atace pe nimeni, nici nu are de ce. "steț ș

o uniune de state liber consim ită, nu încearcă să includă alte state înț


4/12

componen a ei, ba dimpotrivă, sunt alte state care vor să intre benevol înțstructurile 1". ar asta nu înseamnă că 1", ca entitate de state, să nu aibă înviitorul apropiat capacitatea de răspuns militar unitar.

re edintele, ca i participant la acest consiliu, a men ionat o serie de concluziiș ș ți otărâri luate aici referitoare la apărarea comună, la modul în care industriileșde apărare vor trebui să colaboreze în interiorul 1" pentru o cauză comună,apărarea comună. ar la noi, obi nui i cu contrele interne, au trecut neobservate.ș ț" normal, pre edintele este la final de mandat i este desconsiderat în tot ceea ceș șspune, dar în contextul mai larg, în care nu reu im să gândim i ac ionăm, suntș ș țlucruri esen iale de politică externă care ne influen ează i ne vor influen a peț ț ș țviitor, fie că ne place sau nu, fie că dorim asta sau nu. ar ar trebui să le re inem,ț

deoarece in de securitatea noastră na ională pe viitor. riorită ile principale*ț ț țsecuritatea cibernetică, securitatea maritimă, crima organizată i spri2inul careștrebuie organizat statelor care nu- i pot securiza frontierele (aici intră iș ș5epublica ;oldova?). Înfiin area la


5/12

sunt anga2a i pe front mai serios i au un consum ridicat de muni ii, fiind pe caleț ș țsă le epuizeze, iar tu nu ai prevăzut asta, ai în spatele frontului muni ii iț șarmament compatibil cu armamentul vecinilor, să zicem olandezi i spanioli?șlte tipuri de tancuri, alte calibre la muni ia de artilerie, altele i altele: " clar căț ș

va fi o problemă. ocmai în acest sens, !onsiliul "uropean vine cu ideea de aomogeniza i uniformiza treptat armamentul pentru ările 1niunii "uropene.ș ț

e aici vine o oportunitate imensă pentru industria românească de apărare, ceanegli2ată i aflată abia pe linia de plutire. inând cont de această tendin ă, deș Ț țunificare a industriilor militare europene, cum ar fi dacă fabricile noastre ar

produce, alături de două-trei state, armament sau muni ie pentru toate ările dinț ț1niunea "uropeană? +u este ceva deplasat, avem baza materială i personalș

calificat, plus costurile noastre de produc ie sunt mai scăzute decât în vestulț"uropei, atunci de ce nu am putea face asta? e ce nu am produce, să zicem,obuze de tun de un anumit calibru pentru întreaga industrie de apărareeuropeană? 0au armament de infanterie, sau ciar transportoare blindate? "xistăfereastra de oportunitate, mai lipse te ceva unde noi suntem clar deficitari. mșmai avea nevoie de ni te politicieni clar dedica i acestei idei, sus inu i deș ț ț ț

profesioni ti în domeniu, care să sus ină până în pânzele albe atuurile 5omânieiș țîn acest domeniu, oameni care să se bată pentru interesele 5omâniei la forurile

europene. / astfel de comandă ar a2uta enorm economia românească, ar creasute de locuri de muncă, ar revigora industria noastră de apărare.

"ste adevărat, unii ar zice că sunt doar vise. a, vise care ar putea devenirealitate, dacă s-ar găsi oameni care să urmeze aceste vise. ar sunt sceptic,deoarece nu suntem capabili să celtuim fondurile puse la dispozi ie de 1"ț

pentru dezvoltarea noastră, nu a altcuiva. #ar aici nu trebuie să dăm vina penimeni, decât pe noi în ine, noi nu suntem capabili, nu al ii ne in în loc. ar săș ț țfim bine în ele i, lumea nu stă în loc că noi nu suntem pregăti i, 1" nu stă pe locț ș ț

că noi nu suntem în stare să venim cu proiecte viabile, iar de asemenea 1" nu vasta în loc că noi nu suntem capabili să facem o ofertă pentru industria de apărareeuropeană. acă mă ve i întreba cine este de vină, nu este greu, fra i români, voiț țvota i i voi decide i, iar cei ce decid pentru viitorul vostru sunt cei vota i de voi,ț ș ț țcu mâna voastră cu care pune i tampila vă decide i viitorul. " simplu i clar.ț ș ț ș

0e pare că decizia !onsiliului 1" din decembrie &'$ are la bază un studiu publicat în mai &'$ de către #nstitutul 1" pentru studii de securitate i poate fiș

consultat aici. cest studiu foarte interesant porne te de la capabilită ile militareș țeuropene existente acum, face o analiză asupra problemelor cu care se confruntă


6/12

armatele ărilor componente ale 1" precum i a industriilor de apărare aleț șacestora, vine cu propuneri de îmbunătă ire, dar face i o trecere în revistă aț șviitoarelor poten iale amenin ări cu care 1" s-ar putea confrunta pe plan extern,ț țcaz în care ar trebui să intervină i cum. rintre problemele identificate în acestș

raport sunt presiunile bugetare inclusiv în urma crizei, lipsa investi iilor înțcercetare i dezvoltare în segmentul militar, precum i absen a unei priorită iș ș ț ț

politice în dezvoltarea acestui sector important. 0unt scoase în eviden ă că ceațmai mare parte a bugetelor de apărare ale ărilor 1" merg pe celtuieli deț

personal i între inere a unor capabilită i care se pot dovedi în viitor depă ite.ș ț ț ș5aportul propune câteva solu ii, printre care* implementarea consolidării pentruța ob ine eficien a capabilită ilor militare, asta însemnând renun area la celeț ț ț țdepă ite pentru a ob ine economii financiare care ar putea fi folosite în altăș ț

parte> optimizarea resurselor militare> inova ia în domeniul militar> cooperareațregională în domeniu> i nu în ultimul rând, integrarea pe viitor a structurilor șmilitare europene.

/ cestiune esen ială, de ce ar trebui 1" să aibă o capabilitate militarățindependentă, nu este de a2uns că ma2oritatea ărilor 1" sunt membre +/?ț"i, bine, inând cont de situa ia actuală i perspectivele viitoare, poate ca nu esteț ț șde a2uns. 0ă nu uităm că +/ se bazează exclusiv pe cea mai mare putere

militară mondială, 01, care i-a exprimat de2a inten ia de a- i muta interesulș ț șmai mult spre zona acificului, nu cea europeană. "ste logic, ridicarea !inei ișcomplicata situa ie de securitate în sud-estul siei impune această mi care. !a iț ș șo consecin ă, securitatea europeană rămâne pe mâna europenilor, care vor trebuițsă o gestioneze într-un alt cadru, diferit de cel al 5ăzboiului 5ece, când

beneficiau de umbrela americană. 0pus pe scurt, 1" va trebui în viitor să aibă posibilitatea să se apere singură i să- i promoveze interesele în regiune tot deș șuna singură, i ciar 0 încura2ează ideea ca europenii să aibă propria politicăș

de apărare.!are ar fi zona în care putem spune că ar avea 1" interese? i de ce? 5aportulȘeviden iază o zonă de interes strategic european, unde o serie de evenimente sauțevolu ii ar putea dezvolta poten ial cu efecte negative asupra ărilor membre aleț ț ț1". om vedea în continuare aceste trenduri i câteva scenarii posibile. ;aișîntâi să vedem cum este definită zona de interes strategic european. În afaravecinătă ii apropiate, cum ar fi cea sudică i cea estică, apare prin extensie iț ș șvecinătatea vecinătă ilor, din ;ali în 0omalia i din @olful ersic în siaț ș

!entrală, dar i căile de comunica ii maritime spre oceanele tlantic, Înge at iș ț ț ș


7/12

#ndian. /ri, obiectivele 1" în această zonă strategică de interes ar fiurmătoarele* prote2area teritoriului 1" de poten iale atacuri conven ionale,ț țneconven ionale sau cibernetice pornind de la actori statali sau nonstatali dințaceastă zonă> securizarea liniilor de comunica ii maritime i a re elelor ț ș ț

energetice, de infrastructură i telecomunica ii> prote2area resurselor de energieș ți materii prime aflate dincolo de grani e pentru a nu putea fi exploatate sauș ț

anexate de 2ucători externi> men inerea balan elor regionale de putere, înț țfavoarea valorilor i reglementărilor europene i în conformitate cu tratatele iș ș șlegile interna ionale, prin cooperarea cu /+1 i alte organisme interna ionale.ț ș ț

#nteresantă este partea în care sunt descrise viitoarele trenduri i evolu iiș țstrategice poten iale până în anul &'&4, de unde ar putea surveni amenin ări laț ț

adresa 1". ceste trenduri ar fi*$) @lobalizarea care va aduce zonele de instabilitate din vecinătate tot mai

aproape de grani ele 1" (ț Accelerating globalisation). 0e observă aceastătendin ă de mărire a cazurilor de instabilitate în ultimii ani i faptul căț șsunt tot mai apropiate de grani ele europene. 0ă enumerăm doar ultimiițcâ iva ani, mult mai pu in fa ă de cei $& pentru care e făcută prognoza*ț ț țrevoltele din unisia i "gipt, conflictele din @eorgia, 6ibia, 0iria, ;ali,șacum situa ia din 1craina.ț

&) pari ia unei lumi multipolare i mai greu de guvernat (ț ș Internationalchange). oate nu întâmplător, începând cu &'$& ările asiatice (!ina,ț5usia i !oreea de 0ud) au depă it ările 1" la celtuielile de apărare.ș ș ț0tatele aflate în vecinătatea depărtată, dar tot în zona de interes, i care auș

posibilitatea blocării căilor comerciale pentru europeni, celtuiesc tot maimult pe apărare. 5idicarea !inei i răspunsul 01, care î i mută aten iaș ș țspre zona acific sunt tendin e care vor continua. 0e estimează că în &'&'ț01 vor avea 7'8 din flota militară în zona acific, restul de 3'8

urmând să aibă în gri2ă restul lumii. În acest caz, dacă 1" nu face nimic,în ce măsură state ca 5usia i !ina vor interfera i influen a mai multș ș țările din vecinătatea 1", dar ciar i din interior.ț ș

) / nouă i profundă revolu ie militară, mai intensă decât cea de laș țînceputul anilor %' (Technological advance). " suficient să adăugămcomponenta războiului cibernetic ca să ne dăm seama de gradul descimbare. ar nu numai aici, ci i în domeniul armamentului, am puteașasista la scimbări ma2ore. e exemplu, ar putea apărea sisteme evoluate

de arme contra-interven ie, care ar putea pune în dificultate for eleț țamericane sau europene care ar trebui să intervină militar într-o regiune


8/12

sau alta din zona strategică de interes. / altă evolu ie probabilă estețdezvoltarea armelor controlate de la distan ă, a dronelor, dar nu numai peț

partea aeriană, ci i pe platforme terestre sau navale. r putea apareșarmele cu energie concentrată, de tipul laserelor din filmele 0A i multeș

altele.

/ri, acestea ar fi tendin ele, trendurile. ar înainte de a trece la scenarii posibile,țsă ne uităm în 2ur i vom vedea că noi, ca europeni, avem motive de îngri2orare.ș#nstabilitatea s-a apropia de grani ele 1" mai mult ca oricând, parcă din toateț

păr ile i într-un timp relativ scurt. in &'$$ încoace lumea arabă a trecut prinț șrevolte, luptă i războaie civile, dintre care unele mai continuă. /bservămșsitua ia din 1craina, cu poten ial mare de instabilitate i încă nu tim ce se vaț ț ș ș

întâmpla acolo. ;ai avem situa ia din ransnistria. ractic 1" este încon2uratățde un arc de instabilitate care ar putea la un moment dat să devină o amenin are.ț;ai departe, inând cont de emergen a unor noi poli de putere, în cazul în careț țnu se adaptează i militar, 1" nu mai are cum să- i impună punctul de vedere, săș ș

participe la competi ia pentru resurse, diminuându- i i rolul politic în lumea înț ș șscimbare.

0ă vedem acum un număr de scenarii posibile în viitor i care ar putea fi oș provocare pentru for ele armate europene dacă nu î i scimbă optica. utoriiț ș

studiului propun un grafic care să eviden ieze aceste scenarii pe baza trendurilor țamintite anterior eviden iate sub forma a trei axe. poi sunt puse scenariilețcolorate în func ie de nivelul intensită ii riscului sau amenin ării fa ă de 1",ț ț ț țurmate de alte trei axe ce reprezintă tipul de răspuns necesar, i nu în ultimulșrând, sunt subliniate tipul de opera ii de răspuns pentru fiecare scenariu.ț

FOTO pag 27

om lua aceste scenarii pe rând.

Amenin ări la teritoriul europeanț

Amenin are'ț ;odernizarea aparatului militar într-o ară de la periferia 1" îi dățacesteia posibilitatea să amenin e teritoriul 1". "lemente na ionaliste din aceaț țară lansează mai multe atacuri cibernetice asupra infrastructurii informatice dinț

câteva ări 1".ț

(ăspuns' tât timp cât teritoriul 1" nu este direct amenin at, nu este necesarăț

dezvoltarea de capacită i militare de ripostă. r fi suficientă organizareațdefensive a apărării pe zonele amenin ate (fără a risca o escaladare) i eliminareaț ș


9/12

atacurilor cibernetice prin măsuri de contracarare, cum s-a întâmplat în cazulatacurilor cibernetice asupra "stoniei în &''7.

ezvoltări poten ialeț * / reac ie militară prea fă i ă ar putea duce la o escaladare,ț ț ș

dar i lipsa vreunei reac ii ar putea da un semn de slăbiciune, de asemeneaș țducând la escaladare. "ste posibilă o agresiune a acestui stat împotriva unui ter țaflat tot în vecinătatea 1".

#ecesar' 5espingerea unei astfel de amenin ări necesită capacită i de apărareț țcibernetică coordonate pentru a putea răspunde unei astfel de amenin ări careț

poate veni din partea statelor sau organiza iilor criminale sau teroristețtransfrontaliere. "ste necesară i existen a unui grad ridicat de pregătire pentruș țapărare (inclusiv +

de suficiente for e militare europene, dar fără a da impresia pregătirii uneițlovituri preventive.

Instabilitate ridicată în sud-estul Asiei

Amenin are'ț !re terea puterii i expansiunea unei ări modifică radical balan aș ș ț țde putere regională. l i actori locali, plus alte puteri cu interese în regiunețsolicită spri2in din partea 1", a doua putere economică mondială, pentrustabilizarea situa iei. 1", ca i partener economic pentru o mare parte din ărileț ș ț

din zonă, trebuie să intervină în spri2inul coali iei formate.ț

(ăspuns' +ecesitatea patrulării zonei maritime pentru a men ine legăturilețcomerciale i pentru a stabiliza regiunea, inând cont că întreruperea fluxuluiș țcomercial ar avea repercusiuni economice ma2ore în ările 1".ț

ezvoltări poten ialeț * r fi trei tipuri, dezastre naturale (să ne amintim de valultsunami din &''7), pirateria i revendicări teritoriale asupra unor mici insule dinșzonă, revendicări care ar putea duce la un conflict militar.

#ecesar' r fi nevoie ca 1" să fie capabilă să trimită i să men ină în regiune (laș țcirca $'''' =m de bazele europene) o puternică flotă de patrulare incluzândfregate, submarine, nave amfibie i un portelicopter. Împreună cu alia ii iș ț șfolosind bazele lor din regiune, 1" va contribui la stabilizarea situa iei iț șdescura2area agresiunii.

Confruntare în regiunea indo-pacifică

Amenin are'ț !onform acestui scenariu, lupta pentru domina ie între ările deț ț prim rang din regiune este în toi. În cazul acesta, alte ări medii, devenite stateț


10/12

client sus inute de una din puterile dominante, se amenin ă reciproc ridicândț ț posibilitatea izbucnirii războiului în 0trâmtoarea Bormuz i ;area rabiei.ș

(ăspuns' În parteneriat cu alte state interesate, 1" va trebui să ac ioneze pentruț

păstrarea liniilor maritime de comunica ii. a fi nevoie de o ac iune maritimăț țcare să asigure acest lucru i să nu permită escaladarea situa iei i interven iaș ț ș țaltor state.

ezvoltări poten iale'ț !iar dacă în regiunea indo-pacifică izbucne te doar unșconflict local, acesta poate să escaladeze rapid prin implicarea unor 2ucătoriimportan i în spri2inul statelor client. 0-ar putea a2unge ciar i la lovituriț șnucleare tactice.

#ecesar' 1" va fi nevoită să mobilizeze o puternică for ă navală alături dețalia ii ei. ceastă flotă va trebui să aibă capabilită i de luptă antiaeriană iț ț șantisubmarin, capabile să facă fa ă unor sisteme avansate de contrainterven ieț țcare ar fi dispuse pe coaste ostile. Alota 1" va trebui să opereze la circa 44''=m de casă, dar ar putea beneficia de bazele aliate, precum i de cele europeneșdin 2ibouti, iego @arcia i bu abi. #nterven ia ar putea dura două luniș ț

până se caută o solu ie politică.ț

Criză umanitară în Africa Centrală

Amenin are'ț În urma propagării tulburărilor din nordul fricii, un mic statinstabil din frica !entrală intră în colaps. / minoritate oprimată ini iazăț

proteste în capitală care sunt reprimate cu brutalitate, protestatarilor se raliază ișalte minorită i, este cemată armata care descide focul. Încep masacrele, opiniaț

publică europeană cere interven ia.ț

(ăspuns' @enul acesta de scenariu necesită o interven ie umanitară, dar pentruțsuccesul ei e necesară protec ia personalului. rimul lucru trebuie realizată oț

proiec ie a for ei militare, prin crearea de zone de excludere aeriană, pot fiț țnecesare i unele lovituri cu muni ii gidate împotriva unor inte guvernamentaleș ț țcare ar putea ataca podul aerian cu a2utor. !etă enii europeni afla i în ară vor ț ț țtrebui evacua i imediat.ț

ezvoltări poten iale'ț !aracteristicile regiunii central-africane necesită ca să fie păstrată siguran a zborurilor la mare distan ă. via ia europeană va fi dependentăț ț țde bunăvoin a partenerilor dintre vecinii respectivei ări, dar care poate nu vădț ț

cu oci buni interven ia europeană. 0e poate ca să se afle în rela ii bune cuț țregimul de la putere sau să îl aprovizioneze cu armament.


11/12

#ecesar'


12/12

distan ă. eritoriul 1" este direct amenin at. 0igur pe el, acest stat începe săț țăr uiască navele comerciale europene din @olf, să sus ină mi cările teroristeț ț șcare ac ionează inclusiv pe teritoriul european. 1lterior î i atacă vecinul maiț șslab, stat pro-vestic, esen ial pentru traseul cu idrocarburi spre 1".ț

(ăspuns' inând cont de gravitatea situa iei, va fi nevoie de un răspunsȚ ținterna ional, al europenilor i alia ilor lor. a fi nevoie de o for ă expedi ionarăț ș ț ț țmare, prevăzută cu sisteme defensive anti-racetă, tactice i strategice (de genulșeveselu).

ezvoltări poten iale'ț / paletă largă de amenin ări, de la atacuri teroristețorcestrate pe sol european, până la lovituri nucleare pe teritoriul european.

#ecesar' / for ă expedi ionară puternică, dotată cu sisteme avansate peț ț platforme navale i aeriene, capabilă să conducă o coali ie de for e militareș ț țvenite i din afara 1". 0isteme de apărare antiracetă, dar i poten ialul deș ș țopera iuni amfibie de desant pe sol inamic.ț

!am acestea ar fi scenariile i vă asigur că nu sunt toate cele posibile. În viitorulșspre care ne îndreptăm ne a teaptă amenin ări la care încă nu ne-am gândit. eș țaceea e necesar ca 1" să aibă o for ă militară care să poată reac iona unitar,ț țrepede i flexibil. Întrebarea care trebuie pusă, cu ocii pe situa ia din 1craina,ș ț

oare liderii europeni nu s-au trezit cam târziu? ot cu ocii la 1craina, putemspune că da, între târziu i prea târziu.ș

apărarea europeană, Între târziu Și prea târziu

Documents